Petre Þurlea

## **Domnul Petre Þurlea:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Foarte pe scurt, o sã vã prezint trei idei.

ªtiþi cã, de curând, ilustrul nostru ministru de externe, domnul Petre Roman, a semnat cunoscutul Tratat cu Republica Moldova, între România ºi Republica Moldova. Este o nouã infamie ºi a Domniei sale, dar ºi a actualei puteri.

Se pune problema alegerii. ªi trebuie sã fim foarte clari atunci când facem aceastã alegere: alegerea între interesul general ºi perpetuu al naþiunii române ºi interesul îngust ºi momentan al actualei puteri.

Interesul general cere ca acest tratat sã nu existe. El este ºi ilogic. Douã pãrþi ale aceleiaºi naþiuni nu pot încheia un tratat ca între douã state suverane. El este, de asemenea, ºi o recunoaºtere a acelui Protocol secret, a punctului 3 al Protocolului secret din Tratatul Ribbentrop-Molotov din 1939, care prevedea cotropirea Basarabiei de cãtre Rusia.

Acest tratat este impus, dupã cum ºitiþi cu toþii, de un Occident cãruia puþin îi pasã de sentimentele românilor, de drepturile lor istorice de a trãi uniþi.

Acceptarea tratatului se face cu ochii spre Occident, de unde sã vinã sprijinul politic ºi material pentru alegerile parlamentare ºi prezidenþiale din toamna aceasta, sprijin, evident, pentru semnatarii acestui tratat, pentru actuala putere.

Ca istoric, vreau sã vã aduc aminte de un fapt extraordinar de important, ºi mai ales celor care se aflã astãzi la putere vreau sã le aduc aminte. Imediat dupã cotropirea Basarabiei în 1940, cele mai mari personalitãþi ale României acelui moment, adicã Nicolae Iorga, Iuliu Maniu ºi Dinu Brãtianu, ultimii fiind conducãtorii celor douã mari partide istorice de la care se revendicã majoritatea actualei puteri, au semnat un document, un protest împotriva cotropirii Basarabiei de cãtre Uniunea Sovieticã.

Aceste mari personalitãþi ºi înaintaºii, deci, ai actualelor partide de la putere au spus ”Nu!Ò. Înaintaºul domnului Petre Roman, Walter Roman, membru al Partidului Comunist de atunci, vorbea la Radio Moscova în favoarea cotropirii Basarabiei de cãtre U.R.S.S. în acelaºi moment în care Iuliu Maniu, Brãtianu ºi Iorga spuneau cã nu trebuie cedat acest teritoriu.

Îi întreb pe reprezentanþii iluºtri de astãzi ai celor douã mari partide istorice: cum se pot complace în adversari ai lui Iuliu Maniu ºi ai lui Dinu Brãtianu?!

Acceptarea tratatului, dupã cel cu Ucraina, acceptat tot de actuala putere, este o nouã trãdare a naþiunii române de cãtre cei care se aflã astãzi în fruntea statului român. Trebuie, pânã la urmã, sã vã temeþi de consemnãrile istoriei.

Astãzi, dupã cum ºtiþi, un ilustru coleg, adineauri, ne-a spus cã ne aflãm în preajma Zilei Independenþei României. Ne aflãm chiar în Ziua Independenþei României Ñ 9 Mai. Este bine ca cei care vin aici, la tribunã, ºi vorbesc de fapte istorice sã ºi cunoascã istoria! La 9 Mai 1877, Parlamentul României a proclamat Independenþa României! Deci, este normalã sãrbãtorirea la 9 Mai. Asta nu înseamnã cã ziua de 10 Mai n-are semnificaþia sa istoricã. Dar Independenþa României a fost proclamatã în ziua de 9 Mai!