Stenogramă plen

3. Sã se opreascã concedierile arbitrare, urmãrindu-se în acest domeniu ca Ministerul Industriilor, dar ºi F.P.S.-ul sã asigure respectarea prevederilor contractuale.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul vicepreºedinte Bogdan NiculescuDuvãz. Se pregãteºte domnul deputat Petre Þurlea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Scurta istorie de numai 10 ani a libertãþii redobândite de poporul român ne convinge cu fiecare zi care trece cã, pentru fiecare speranþã reînnoitã existã ºi un pericol de înfruntat, cã slãbiciunea de moment a individului sau a societãþii poate transforma visul lucid în iluzie perdantã sau chiar halucinaþie ucigaºã.

Am învãþat cã libertatea este un exerciþiu de viaþã dificil, care trebuie sã fie asumat în fiecare clipã de oameni conºtienþi. De câþiva ani au apãrut ºi în România negustorii de himere ºi victimele lor. Drogurile devin prezenþe ameninþãtoare ºi certe în oraºele noastre, în universitãþi, ºcoli, pe strãzi ºi în discoteci. Trebuie sã recunoaºtem cã nu am fost suficient de pregãtiþi sã înfruntãm puterea marilor grupuri criminale care au interesul sã facã din þara noastrã o zonã de tranzit masiv al drogurilor cãtre Occident ºi din tinerii noºtri o sursã crescândã de profit ºi de complicitate la infracþiuni.

E timpul sã apreciem cu responsabilitate gravitatea acestei probleme ºi sã acþionãm cu fermitate. Dacã pen- tru multe din þãrile europene este foarte dificil sã contracareze acest fenomen vechi de decenii, pentru noi, încã mai este posibil sã reprimãm toate aspectele criminale directe ºi indirecte ale traficului de droguri ºi sã ne recuperãm cetãþenii care au devenit dependenþi, pentru cã sunt relativ puþin numeroºi, încã.

Consumul de droguri de la noi nu este încã fenomenul extrem de complex din Occident. Avem nevoie însã de decizii politice ºi de mãsuri guvernamentale rapide, ferme, coerente ºi de deplinã cooperare a colectivitãþilor ºi a cetãþenilor.

Cu alte cuvinte, avem nevoie de o cunoaºtere cât mai realã a fenomenelor legate de traficul de droguri ºi de consumul intern de droguri. Avem nevoie de cooperare internaþionalã.

Personal, voi propune un plan naþional de combatere a drogurilor.

Vã invit pe dumneavoastrã, colegii mei deputaþi, indiferent de partidul din care faceþi parte, sã cooperãm pentru elaborarea, adoptarea cât mai rapidã ºi susþinerea concretã a acestui plan naþional.

De aceea, îi rog pe colegii noºtri senatori sã adopte cât mai repede posibil proiectul de Lege privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri, astfel încât pânã la finalul acestei legislaturi legea sã între în vigoare ºi sã devinã temelia planului nostru.

Am convingerea cã, dacã acþionãm cu hotãrâre ºi imediat, putem câºtiga acest rãzboi.

Suntem datori poporului român ºi mai ales tinerilor cu aceastã victorie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Are cuvântul domnul deputat Petre Þurlea. Se pregãteºte domnul deputat Vasile Mîndroviceanu.

## **Domnul Petre Þurlea:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Foarte pe scurt, o sã vã prezint trei idei.

ªtiþi cã, de curând, ilustrul nostru ministru de externe, domnul Petre Roman, a semnat cunoscutul Tratat cu Republica Moldova, între România ºi Republica Moldova. Este o nouã infamie ºi a Domniei sale, dar ºi a actualei puteri.

Se pune problema alegerii. ªi trebuie sã fim foarte clari atunci când facem aceastã alegere: alegerea între interesul general ºi perpetuu al naþiunii române ºi interesul îngust ºi momentan al actualei puteri.

Interesul general cere ca acest tratat sã nu existe. El este ºi ilogic. Douã pãrþi ale aceleiaºi naþiuni nu pot încheia un tratat ca între douã state suverane. El este, de asemenea, ºi o recunoaºtere a acelui Protocol secret, a punctului 3 al Protocolului secret din Tratatul Ribbentrop-Molotov din 1939, care prevedea cotropirea Basarabiei de cãtre Rusia.

Acest tratat este impus, dupã cum ºitiþi cu toþii, de un Occident cãruia puþin îi pasã de sentimentele românilor, de drepturile lor istorice de a trãi uniþi.

Acceptarea tratatului se face cu ochii spre Occident, de unde sã vinã sprijinul politic ºi material pentru alegerile parlamentare ºi prezidenþiale din toamna aceasta, sprijin, evident, pentru semnatarii acestui tratat, pentru actuala putere.

Ca istoric, vreau sã vã aduc aminte de un fapt extraordinar de important, ºi mai ales celor care se aflã astãzi la putere vreau sã le aduc aminte. Imediat dupã cotropirea Basarabiei în 1940, cele mai mari personalitãþi ale României acelui moment, adicã Nicolae Iorga, Iuliu Maniu ºi Dinu Brãtianu, ultimii fiind conducãtorii celor douã mari partide istorice de la care se revendicã majoritatea actualei puteri, au semnat un document, un protest împotriva cotropirii Basarabiei de cãtre Uniunea Sovieticã.

Aceste mari personalitãþi ºi înaintaºii, deci, ai actualelor partide de la putere au spus ”Nu!Ò. Înaintaºul domnului Petre Roman, Walter Roman, membru al Partidului Comunist de atunci, vorbea la Radio Moscova în favoarea cotropirii Basarabiei de cãtre U.R.S.S. în acelaºi moment în care Iuliu Maniu, Brãtianu ºi Iorga spuneau cã nu trebuie cedat acest teritoriu.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu. Se pregãteºte domnul deputat Petru Bejinariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Popoarele îºi aleg conducãtorii aºa cum cred, riscul rezultatelor privindu-le în primul rând pe ele, dar alianþele ºi comunitãþile de popoare pot sã-ºi ia mãsuri defensive când cred cã, de undeva, unele alegeri de conducãtori de stat le ameninþã cu vreun pericol.

Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, prin înfrângerea Germaniei ºi Italiei fasciste, partidele de dreapta din Europa au suferit un puternic recul, locul lor fiind ocupat de extrema stângã cu o creºtere semnificativã a partidelor comuniste, care nu au fost decât sucursale ale Moscovei în ofensiva Rusiei de cucerire a Europei sub deviza internaþionalismului proletar.

Dacã privim acum, dupã 55 de ani de la distrugerea fascismului, cum sunt urmãriþi ºi în gaurã de ºarpe nu marii vinovaþi care au fost lichidaþi demult, ci plevuºca mãruntã, ca foºtii gardieni sau grefieri, în timp ce marii vinovaþi comuniºti, cei mai mari criminali din istoria comunitãþii, nu numai cã nu sunt atinºi nici cu un fir de pãr, dar ei devin din nou conducãtori de popoare, sau miliardari mafioþi prin crime ºi corupþie, putem spune cu toatã convingerea cã anul 1989 a fost, dupã prãbuºirea regimurilor comuniste, anul salvãrii comunismului de la judecatã.

Se pune, pe drept cuvânt, întrebarea: cine-i apãrã pe comuniºti, de nu se porneºte încã un proces mondial al comunismului?!

Reprezentanþii democraþiilor europene fac eforturi pentru salvarea vieþii marelui terorist comunist Ocealan, în timp ce nu ridicã un deget în sprijinul salvatorului Republicii Chile de la comunism, dupã cum n-au schiþat nici un gest atunci când în Bucureºti au nãvãlit hoardele de mineri, ordonaþi ºi conduºi de fostul preºedinte al þãrii, iar în Bulgaria, Ungaria ºi Polonia comuniºtii au ajuns în locuri de frunte.

Comunismul este protejat de stânga europeanã ºi de ”mama RusiaÒ, fidelã executoare testamentarã a lui Petru cel Mare ºi a lui Stalin, care a împins hegemonia ruseascã pânã în vestul Europei.

Atât cu diplomaþi, cât ºi cu o întinsã reþea infiltratã în toate structurile economice, sociale, militare, culturale ºi politice, Rusia continuã sã activeze în toate statele europene care-i faciliteazã pãtrunderea, iar România se numãrã printre acestea.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregãteºte domnul deputat Ioan Vida-Simiti.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intitulez declaraþia de azi ”O nouã eroare în diplomaþia românãÒ.

Recent, s-a încheiat Tratatul dintre România ºi Republica Moldova, adicã ”Tratatul româno-românÒ, un demers al înveºnicirii înstrãinãrii Basarabiei, cum spune un distins reprezentant al Asociaþiei Mondiale Pro Basarabia ºi Bucovina.

Necesitatea încheierii acestui tratat este susþinutã de cãtre experþii Ministerului Afacerilor Externe prin apelarea la cerinþele impuse de Uniunea Europeanã ºi N.A.T.O., douã structuri la a cãror aderare ºi-a pus candidatura ºi România încã de pe vremea guvernãrii P.D.S.R.

Nemulþumirile noastre privesc tratatul, privesc graba parafãrii tratatului, dar mai cu seamã absenþa din acest document diplomatic a menþionãrii ºi condamnãrii Pactului Ribbentrop-Molotov, deºi, la interpelarea noastrã din 13 decembrie, domnul secretar de stat Rãzvan Ungureanu a rãspuns cã sublinierile sunt în proiect. Înseamnã cã ºi cuceririle au fost slabe.

Dupã cum se cunoaºte, pactul acesta, semnat la 23 august 1939, cuprindea ocuparea Basarabiei, alãturi de alte teritorii, de cãtre Uniunea Sovieticã. În art. 3 al protocolului secret era menþionat: ”În privinþa Europei sudestice, partea sovieticã subliniazã interesul pe care îl manifestã pentru Basarabia. Partea germanã îºi declarã totalul dezinteres politic faþã de acest teritoriuÒ. Acest secret nu a durat mult, deoarece, în sovietul suprem, Molotov a declarat cã Uniunea Sovieticã nu recunoaºte unirea Basarabiei cu România. Au urmat momentele grele pentru români provocate de ultimatumul sovietic din 1940. Aºa a fost ruptã aceastã parte de þarã din trupul întreg al României.

A nu condamna acest pact înseamnã a fi de acord cu el. Noi nu putem ºi nici nu avem dreptul sã sãrim peste un moment atât de dureros din propria noastrã istorie.

Iatã, românii dintre Prut ºi Nistru, silnic dezlipiþi de patria-mamã ºi înregimentaþi în noua þarã, au suportat mari nedreptãþi ºi mari violenþe. În anii 1946-1947 au murit de foame peste 1.400.000 de români. Jumãtate de milion au fost arestaþi, judecaþi ºi întemniþaþi, iar peste 800 de mii de cetãþeni din Republica Moldova au fost deportaþi în îndepãrtatele zone ale Siberiei, de unde n-au mai venit. Au fost interzise folosirea limbii române ºi a manifestãrilor culturale româneºti. Anual au fost aduºi circa 40 de mii de ruºi, ucraineni, bieloruºi etc. pentru grãbita deznaþionalizare a Basarabiei.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Vida-Simiti ºi se pregãteºte domnul deputat Meºca Sever.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru spiritualitatea creºtinã, în general, ºi pentru lumea catolicã, în special, îndrãznesc sã spun cã anul 2000, prin celebrarea celui de-al XXVI-lea jubileu, are o relevanþã cu totul specialã.

Jubileul 2000 proclamat de cãtre Papa Ioan Paul al II-lea prin scrisoarea apostolicã din 10 noiembrie 1994 se particularizeazã prin împlinirea a 2000 de ani de la naºterea lui Cristos, marcând în mod suplimentar sfârºitul Mileniului al II-lea ºi începutul altuia nou.

Sfântul Pãrinte invitã ca acest jubileu sã fie trãit ca o împlinire a timpului, ca o posibilitate deosebitã de iertare ºi vestire autenticã a lui Cristos, unicul mântuitor al lumii. Fiind un eveniment spiritual de o extraordinarã importanþã, Jubileul 2000 este unul al indulgenþei, al recunoºtinþei, al evanghelizãrii ºi, în primul rând, al ecumenismului. Al ecumenismului, pentru cã dacã Mileniul II a fost unul marilor schisme, mileniul în care ne pregãtim sã intrãm începând de anul viitor se doreºte a fi mileniul reconcilierii ºi al reunificãrii diferitelor confesiuni creºtine.

O mãrturie excepþionalã cã Sfântul Scaun trateazã cu toatã atenþia ºi angajarea aceastã misiune este tocmai vizita în România a Papei Ioan Paul al II-lea ºi care s-a desfãºurat, în mod incontestabil, sub semnul împãcãrii ºi al ecumenismului. Este acesta un orizont pe care Jubileul 2000 îl va formula în termeni imperativi ºi care, cel puþin într-o primã etapã, va trebui sã însemne depãºirea pragului intoranþei religioase, printr-o reactualizare a comunicãrii ºi dialogului interconfesional.

În fapt, identificãm în acest travaliu ecumenic de o mare generozitate un model de evoluþie spiritualã, dar ºi social-comunitarã care aparþine prin excelenþã viitorului ºi care ar fi de dorit sã fie asimilat inclusiv mediului religios românesc, afectat în ultima vreme de îngrijorãtoare manifestãri pe terenul intoleranþei ºi chiar al violenþei.

Astfel, însuºindu-ne o privire retrospectivã asupra realitãþii în speþã, vom observa cã multe dintre episoadele de intoleranþã interconfesionalã consumate în România dupã 1989 au fost aferente procesului de reconstrucþie a Bisericii Greco-Catolice, fiind nu de puþine ori consecinþa

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Meºca Sever ºi se pregãteºte domnul deputat Mihai Baciu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

De la înfiinþarea sa, în anul 1991, Partidul România Mare a fost conceput nu ca un simplu partid politic vizând exclusiv cucerirea prin mijloace democratice a puterii. Partidul nostru a fost conceput ca o formaþiune menitã sã concentreze toate energiile naþionale pentru care sintagma ”România MareÒ reprezintã gloria ºi demnitatea patriei sfinte, în aceeaºi mãsurã în care reprezintã un ideal. Noi ne-am propus sã dirijãm energia ºi mândria naþionalã pentru refacerea României Mari, printr-un proces firesc, în consonanþã cu noile realitãþi europene, simi- lar celui care a permis reunificarea Germaniei ºi recâºtigarea independenþei þãrilor baltice.

Iatã de ce, doamnelor ºi domnilor colegi, Partidul România Mare apreciazã cã marile erori ale guvernãrilor din ultimii 10 ani, concesiile consecutive fãcute pe altarul oportunismului sau conformismului trebuie sã înceteze.

Dacã Guvernul român al anului 1991 a comis o eroare imensã, recunoscând fãrã a fi mãcar forþat s-o facã, apariþia unui nou subiect de drept internaþional, Republica Moldova, calchiatã dupã tragica R.S.S. Moldoveneascã, dacã guvernele urmãtoare au cedat ºi în raporturile cu Ungaria ºi în cele cu Ucraina, dacã toate aceste guverne s-au înºelat în evaluãrile pe care le-au fãcut cu privire la ºansele de integrare ale României în NATO ºi în Uniunea Europeanã, noi, parlamentarii, nu mai avem dreptul sã greºim! Românii noºtri din Basarabia nu vorbesc o limbã moldoveneascã, ci limba românã, care nu apare menþionatã în textul tratatului iraþional. Nu se face nici o referire la Tratatul RibbentropMolotov, pentru cã o asemenea referire ar sublinia însãºi lipsa de sens a proiectatului tratat româno-moldav, dacã nu cumva sensul este încã o mare trãdare a intereselor naþionale.

Ce înseamnã, domnilor colegi, parteneriat privilegiat ºi cooperare, când colegul de partid al actualului ministru de externe taie curentul electric amãrâþilor de români, cãrora le recunoaºte o statalitate moldoveneascã, pentru meschina datorie de 20 de milioane de dolari?! Ce altceva decât o nouã barierã între fraþi înseamnã semnarea unui astfel de tratat împotriva naturii?! Nu ne putea obliga nimeni sã comitem astfel erori care urmau sã fie opuse dreptului istoric, jertfelor, tratatelor internaþionale, logicii ºi inteligenþei, sentimentelor.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu ºi se pregãteºte domnul deputat Lazãr Lãdariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onoraþi colegi,

Anul trecut v-am solicitat atenþia asupra unei probleme care, ulterior, pânã astãzi, a sensibilizat opinia publicã din întreaga þarã. Este vorba de privatizarea TEPRO Iaºi, de care s-a mai vorbit, modalitatea, cel puþin suspectã, în care s-a realizat aceastã privatizare ºi, mai ales, consecinþele economice ºi sociale grave ale acestei privatizãri.

Subliniez încã de la început cã aceastã declaraþie a fost prezentatã ieri ºi în Senat de cãtre colegul meu, senatorul Dan Constantin Vasiliu.

S-au auzit atunci, adicã anul trecut, voci care încercau sã inducã ideea cã intervenþia noastrã ar avea mai mult un caracter electoral ºi chiar cã noi, cei din Partidul Democrat, am fi împotriva privatizãrii, în general, pe care am susþine-o doar în vorbe, dar nu ºi în fapte.

Revenim azi în faþa dumneavoastrã cu aceastã problemã, care între timp s-a agravat, atât din punct de vedere economic, cât ºi social ºi îndrãznim sã afirmãm cã problema TEPRO Iaºi a devenit emblematicã pentru cum nu trebuie fãcutã privatizarea, mai ales în cazul unitãþilor de interes naþional. Mass-media ieºeanã, dar ºi centralã, a afirmat cã noi, parlamentarii P.D. de Iaºi, am vrea sã redeschidem dosarul fierbinte al Societãþii comerciale TEPRO Iaºi.

Da, aºa este, ºi redeschidem acest dosar începând chiar cu aceastã declaraþie în faþa dumneavoastrã, în Senat ºi, respectiv, în Camera Deputaþilor. Este necesarã mai întâi o precizare. P.D., în întregimea lui, precum ºi noi, parlamentarii acestui partid, nu suntem ºi nu putem fi împotriva privatizãrii din raþiuni multiple. Doctrina socialdemocratã este în plan economic o doctrinã a proprietãþii private, Partidul Democrat este un partid al reformei ºi, ca atare, ºi-a pus semnãtura pe programul de guvernare al coaliþiei majoritare ºi avem ºi alte raþiuni de asemenea naturã. Dar suntem împotriva unei privatizãri haotice, nemaivorbind de licitaþii trucate pentru comisioane uriaºe, prin care câþiva se îmbogãþesc, iar pentru mii ºi mii de salariaþi începe coºmarul ºomajului ºi al mâinii întinse la pomana statului.

Revenim, aºadar, ºi redeschidem dosarul TEPRO, tocmai pentru cã aici a avut loc o evoluþie absolut contrarã a ceea ce se înþelege prin trecerea de la economia etatistã la economia de piaþã. Se ºtie cã pachetul majoritar de acþiuni deþinut de Fondul Proprietãþii de Stat la TEPRO a fost vândut firmei cehe ”Zelezarni VeselyÒ prin contractul de vânzare cumpãrare nr. 422 din 21 iulie 1998. Existã documente ºi dovezi care atestã indubitabil cã procedura prin care s-a fãcut aceastã vânzare a încãlcat flagrant norme ºi reglementãri legale ale statului nostru. Nu putem intra în amãnunte în timpul scurt pe care îl avem la dispoziþie, dar putem sã vã oferim câteva cifre absolut grãitoare privind rezultatele dramatice ale acestei afaceri.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazãr Lãdariu ºi se pregãteºte domnul deputat Simedru Dan Coriolan.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Despre atacul armat asupra rugbiºtilor juniori de la U. Cluj-Napoca, comis pe teritoriul þãrii vecine ºi prietene Ungaria, despre scenele de coºmar trãite de tinerii sportivi sub ameninþarea pistolului, în momentul întoarcerii dintr-un turneu din Italia, am citit în ziarele româneºti de sãptãmâna trecutã.

Despre cele petrecute duminicã la Miercurea-Ciuc, la meciul de hochei pe gheaþã între echipele Steaua ºi Sport Club din localitate, nu prea am avut prilejul sã citim. Am vãzut însã cu toþii scenele revoltãtoare petrecute pe Patinoarul ”Bokor LajosÒ amintit. Prea dese ºi evidente au fost momentele în care se petrec pe la aceste meciuri toate dezlãnþuirile antiromâneºti. Deja sunt prea bine cunoscute expresiile suburbane, jignitoare de tipul celor folosite ºi pe ”NŽpstadionÒ din Budapesta, lovirea cu un scaun în cap a reporterului Roxana Amzer de la Antena 1 ºi altele.

Ion Ioniþã, antrenorul echipei militare, pune degetul pe ranã afirmând cã ceva e putred acolo, iar bãtaia de joc nu mai poate fi suportatã la nesfârºit sub steagurile roºu, alb, verde fluturate, fãrã pic de jenã ºi ruºine, la Miercurea-Ciuc. Ca ºi cum aducerea unor jucãtori ºi susþinãtori mercenari nu ar fi suficientã în acest oraº din secuime, prea dese sunt rãbufnirile de urã.

Ameninþãrile chiar la tribuna oficialã, jocul la rupere, lovirea intenþionatã a lui Timaru de cãtre ªolomon, prestaþia fãþiºã împotriva Stelei a arbitrului Moln‡r, care nu-i pentru prima oarã în culpã, fariseismul domnului Mezei, conducãtorul clubului, au dus la retragerea echipei de pe teren într-un vulcan clocotind de urã ºi adversitate, care nu mai au nimic comun cu sportul.

Ce se petrece la Miercurea Ciuc se întreabã ºi cãpitanul formaþiei, Marius Gliga. Chiar sã nu ºtie oare? Sfântã naivitate! N-ar fi fost cumva mai potrivit sã-i întrebe pe cei urlând, fluierând, huiduind ºi jignind un întreg popor român, cu ochii ieºiþi din orbite? În ce þarã vã treziþi?

În primul rând, iresponsabilitãþii trebuie sã i se opunã nevoia de mãsuri radicale împotriva unui climat sportiv ºi civic dezonorat de acte de acest fel. Huliganii trebuie sã ºtie pentru totdeauna ºi sã se obiºnuiascã mãcar în cea- sul al doisprezecelea cu gândul cã Miercurea-Ciuc este în România, deci e pãmânt românesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dan Coriolan Simedru ºi se pregãteºte domnul deputat Marian Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vreau sã mã refer astãzi la neregulile grave care se petrec la utilizarea Fondului special al drumurilor publice ºi în special la repartizarea acestora cãtre consiliile locale ºi judeþene.

Normele metodologice privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice nr. 4566 din 1999 conferã competenþe deosebite pentru unul din beneficiarii acestui fond, Agenþia Naþionalã a Drumurilor, în defavoarea celorlalþi beneficiari, consiliile judeþene ºi consiliile locale. Ministerul Transporturilor ºi Agenþia Naþionalã a Drumurilor profitã de aceste competenþe sporite ºi repartizeazã sumele pentru consiliile judeþene ºi consiliile locale, fãrã a respecta criterii obiective, cu totalã lipsã de transparenþã.

Criteriile prevãzute în normele metodologice menþionate sunt: lungimea reþelei de drumuri aflate în administrare, starea tehnicã a drumurilor ºi datele recensãmântului de trafic. Pentru ultimele douã criterii nu existã în prezent un algoritm de calcul obiectiv cunoscut ºi însuºit de toþi beneficiarii fondului special.

Având în vedere cã starea tehnicã a drumurilor ºi traficul sunt comparabile pentru drumurile judeþene ºi comunale din toate judeþele, singurul criteriu clar, obiectiv ºi de necontestat este lungimea reþelei de drumuri aflate în administrare. Totuºi, fãrã sã þinã cont de acest singur criteriu real, ministrul transporturilor Traian Bãsescu ºi Agenþia Naþionalã a Drumurilor introduc prin Ordinul nr. 82 din 24 ianuarie 2000, precizez, ordin nepublicat în ”Monitorul OficialÒ ºi deci lovit de nulitate, o altã condiþie

subiectivã, condiþie practic de neîndeplinit care aduce la bunul plac al ministrului întreaga repartizare a cotei din Fondul special al drumurilor cãtre autoritãþile locale. Ordinul ministrului transportului prevede cã Agenþia Naþionalã a Drumurilor va finanþa din Fondul special numai obiectivele pentru care se asigurã din bugetele locale finanþare în proporþie de 50%, lucru imposibil de realizat de cãtre consiliile locale.

În majoritatea judeþelor, drumurile judeþene ºi comunale au durata de serviciu depãºitã în proporþie de peste 70%, deoarece nu s-au mai executat lucrãri semnificative de peste 15 ani. Bugetele locale ºi, în special, bugetul consiliului judeþean ºi al consiliilor comunale nu permit alocarea de fonduri necesare nici pentru lucrãrile minime de întreþinere a drumurilor judeþene ºi comunale, pe timp de varã ºi de iarnã, fiind periclitatã siguranþa circulaþiei.

Mulþumesc. domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu. Se pregãteºte doamna deputat Leonida Lari.

## **Domnul Marian Ianculescu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnul Preºedinte Emil Constantinescu a demarat în trombã campania electoralã prezidenþialã utilizând vineri, 5 mai, anul curent, televiziunea publicã pentru o nouã întâlnire cu poporul, sperând cã îºi va mai îmbunãtãþi procentul alarmant de scãzut din sondajele de opinie. ªi de aceastã datã, ca ºi în alte situaþii, domnul Preºedinte Constantinescu, cu gesturi teatrale, exersate îndelung la clasa de actorie a domnului Caramitru, doreºte sã convingã populaþia de, chipurile, marile realizãri înregistrate sub madantul Domniei sale, considerând astfel cã i se cuvine un nou mandat prezidenþial. A devenit aproape un tic în vocabularul destul de sãrac ºi confuz al Preºedintelui Constantinescu expresii ca: ”Oamenii trebuie sã ºtie adevãrul!Ò sau ”Aceasta este problema!Ò, încercând din rãsputeri sã escamoteze dezastrul economic în care a ajuns þara sub mandatul Domniei sale, toate neîmplinirile considerându-le cã nu intrã în atribuþiile constituþionale ale Preºedintelui, în aºa fel încât reproºurile legate de sãrãcia lucie, de disperarea oamenilor, mulþi curmându-ºi viaþa, de minciunã, sã nu fie asociate cu persoana Domniei sale.

Mai mult, Preºedintele Constantinescu încearcã sã se scuture rapid ºi de umbra þãrãniºtilor, a coaliþiei, în general, care a dus þara de râpã ºi cã este momentul, aºa cum titra într-un editorial un prestigios cotidian, ”Sã ciuguleascã dintr-un maldãr de promisiuni neonorate ºi eºecuri, cât de cât, mãrgica vreunei realizãriÒ.

În zadar încercaþi, domnule Preºedinte, sã depistaþi mãcar o realizare din promisiunile fãcute în campania electoralã, prevãzute în ”Contractul de 200 de zile cu RomâniaÒ, pentru cã nu o veþi gãsi. Acum, domnul Preºedinte încearcã din nou sã ademeneascã populaþia afirmând cã ne îndreptãm spre prosperitate, cã începând chiar cu acest an Ñ întâmplãtor, un an electoral Ñ vom avea parametrii economici favorabili pe seama creºterii exporturilor, exporturi bazate în principal pe materii prime, ºi nu pe produse finite Ñ _nota bene_ Ñ, pe creºterea P.I.B., dacã va fi ºi aceastã creºtere. Cât priveºte majoritatea populaþiei, creºterea P.I.B., fie ea chiar cu 3%, nu le umple farfuria, nu le achitã datoriile la întreþinere ºi nu þine loc de medicamente. De aceea, resursele de credulitate ale românilor s-au epuizat, domnule Preºedinte! Nici chiar afirmaþiile gen ”schimbarea actualei puteri e în mãsurã sã pericliteze victoriile fãrã seamãnÒ Ñ în opinia Domniei sale, bineînþeles Ñ, nici seria de diversiuni fabricate în laboratoare cotroceniste nu sunt în mãsurã sã mai înfieraþi încã o datã electoratul pentru a vã acorda votul.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari. Se pregãteºte domnul deputat Vasile Stan.

Stimaþi colegi, vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã! Vã mulþumesc.

Doamna deputat, aveþi microfonul.

## Stimaþi colegi,

Cãtre Paºtele creºtinilor, la Chiºinãu a fost parafat ºi semnat Tratatul dintre România ºi Republica Moldova, ca ºi cum nu se putea alege un alt moment. E sfidãtor sã te foloseºti de anumite sãrbãtori creºtine, când nu mai funcþioneazã instituþii importante în stat, precum e Parlamentul, care sã fie în stare sã ia atitudine ºi sã decidã. La numãrul de politicieni români de la Bucureºti,

semnatari de tratate inoportune, s-a mai adãugat unul, ºi anume Petre Roman.

Despre semnatarii de la Chiºinãu pãrerea mea e veche. Aceia vor pur ºi simplu sã se menþinã în funcþii de stat Ñ Preºedinte de republicã, miniºtri, parlamentari Ñ în loc sã aspire la unitatea þãrii. Deºi nu toþi, bineînþeles, ºi asta s-a vãzut destul de bine în cele douã emisiuni organizate de Marius Tucã la ”Antena 1Ò.

Sunt împotriva acestui tratat cu tot sufletul ºi cugetul meu. În primul rând, de aceea, cã þara-mamã nu trebuie sã încheie niciodatã vreun tratat cu niºte judeþe ale sale. În al doilea rând, oricât de ademenitor ne-ar fi cuvântul ”tratatÒ ºi conþinutul lui, niciodatã pãmânturile strãmoºeºti nu pot fi date pe trei parale. În al treilea rând, acest tratat consfinþeºte Pactul Ribbertrop-Molotov. ªi, iatã, textul de la art. 2 ne confirmã cã frontierele dintre România ºi Republica Moldova sunt inviolabile, ceea ce presupune o graniþã solidã pe Prut, conform planului imperial al fostei U.R.S.S. Este doar o diferenþã: de astã datã aceastã cerinþã vine de la români. De la românii de pe ambele maluri ale Prutului. Vã daþi seama acum ce scundã gândire ºi ce palidã simþire au avut cei care au negociat tratatul!

Dar sã mergem mai departe, sã fim atenþi la art. 4 care se referã la regimul de frontierã ºi la cetãþenie ºi textul cãruia urmeazã încã a fi negociat.

Apoi, stimaþi colegi, ce fel de tratat e ºi acesta în care cele mai importante momente nu s-au negociat încã, ci sunt trimise la capitolul ”ulteriorÒ?!. Cei de la Chiºinãu se plâng de separatismul celor din zona transnistreanã, dar ceea ce se încearcã acum prin acest tratat nu e separatism?! ªi Bucureºtii, prin ministrul sãu de externe, Petre Roman, acceptã cu entuziasm acest separatism. Puþin spus ÒacceptãÒ. Îl propulseazã. Cã vedeþi dumneavoastrã, ne monitorizeazã, cicã, S.U.A. ºi Occidentul. Dar când aceste teritorii strãmoºeºti ne-au fost luate cu japca, când au murit sute de mii de oameni pentru a le apãra ºi pânã în 1945, dar ºi mai recent, în 1991-1992, nu am fost monitorizaþi?! Prea puþine ºtie Bucureºtii despre eforturile de a se elibera de sub colonizatorii strãini ale românilor basarabeni... Sã ne amintim de Moise, care ºi-a eliberat neamul evreu de o robie egipteanã cu ajutorul lui Dumnezeu. Lupta de astãzi din Basarabia e o încercare de a ieºi din robie chiar la ea acasã, ca ºi a evreilor, dar uite cã ne cam încurcã un os din osul lui Moise!

Mulþumesc, doamna deputat. Ultimul vorbitor, domnul deputat Vasile Stan. Domnule deputat, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Deunãzi, în mod accidental, am nimerit în Piaþa Amzei, pe care n-o mai vizitasem de circa un an de zile. Produse multe, trufandale, preþuri pe mãsurã. Cartofi noi cu 20.000 kg, mazãre cu 25.000, vinete cu 30.000, iar obiºnuitele mere cu 25.000 lei. Cele mai ieftine mere, niºte gunoaie alimentare, costau 15.000 lei. Vizitatori mulþi, cumpãrãtori puþini. Cumpãrau tot banala ridichie sau banala ceapã. M-am gândit în acel moment la cei peste 4.700.000 de pensionari din sistemul asigurãrilor de stat a cãror pensie medie la 1 ianuarie 2000 era de 757.000 lei, m-am gândit ºi la cei peste 1.700.000 de

agricultori a cãror pensie medie era la aceeaºi datã de 161.000 lei. Surpriza cea mare am constatat-o la ieºirea din aceastã piaþã, la care la o tarabã, doi moºnegi adunau semnãturi de susþinere a actualui Preºedinte, Emil Constantinescu. Bineînþeles cã pe masã trona un portret bine cosmetizat. M-am gândit cã alegerea acestui loc pentru strângerea acestor semnãturi este o eroare, dar în acelaºi timp, ºi o sfidare sã aduci lupul într-un loc în care se vede cel mai pregnant decimarea turmei.

În seara de vineri ºi a doua zi, în discursurile sale la douã manifestãri, domnul Emil Constantinescu dãdea vina pe foºtii primi-miniºtrii: Ciorbea a fost cinstit, corect, dar nehotãrât; Radu Vasile a fost hotãrât ºi schimbãtor. Probabil cã despre domnul Isãrescu se va spune cã a fost supercalificat, dar n-a fãcut mai nimic. De fapt, se ºi vede: azi-noapte s-a scumpit benzina cu 600 de lei, motorina cu 500, în curând curentul electric se va scumpi cu 20% ºi gazele, tot, de asemenea, cu 20% ºi vor fi urmate de alte scumpiri la pâine, carne, lapte ºi aºa mai departe. Oare sã n-aibã vinã acest al nostru Preºedinte care a ales aceºti trei prim-miniºtri? Vreau sã vã spun cã în emisiunea de vineri searã, de la televiziune, mie ºi altor cunoscuþi care au vizionat aceastã emisiune, ni s-a pãrut cã domnul Constantinescu ºi-a schimbat culoarea la pãr. S-ar putea ca aceastã schimbare sã fie într-adevãr o schimbare sau, pur ºi simplu, niºte reflectoare bine aºezate dãdeau imaginea unui preºedinte tânãr. Dacã se confirmã cã dânsul ºi-a schimbat culoarea pãrului, de la aceastã tribunã spun aºa: Fraþi români, fiþi atenþi, ”Lupul schimbã pãrul, dar nãravul ba!Ò

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Moucha.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultima perioadã apar tot mai des în discusul partidelor aflate la putere ºi, bineînþeles, în presa aservitã acestora, adjective ºocante privitoare la industria româneascã, care e denumitã ”sac fãrã fundÒ, ”sumã de gãuri negreÒ etc.

De aceea, ca unul care am fost desemnat de conducerea partidului meu de a lucra în echipa de finalizare a unor documentaþii privind rolul ºi poziþia industriei în viitoarea guvernare a P.D.S.R., doresc, în cele ce urmeazã, a vã prezenta unele concepte ale Partidului Democraþiei Sociale din România asupra industriei, în perspectiva integrãrii noastre, cât mai curând, în Uniunea Europeanã.

De la început trebuie subliniat faptul cã actuala stare de subperformanþã a industriei româneºti este rezultatul politicii de dezindustrializare forþatã, condusã cu multã tenacitate de actuala coaliþie, în scopul creãrii dependenþei totale a României faþã de terþi producãtori.

P.D.S.R. porneºte de la ideea cã alãturi de agriculturã, turism ºi servicii, industria este o ramurã de bazã a economiei româneºti; fãrã industrie nu se poate realiza o agriculturã performantã care asigurã siguranþa alimentarã a populaþiei ºi tot fãrã industrie nu se poate construi infrastructura atât de necesarã turismului, serviciilor ºi vieþii civilizate a românilor.

În cadrul acestei concepþii, în total acord cu cerinþele Uniunii Europene, P.D.S.R. considerã cã baza unei industrii performante o constituie urmãtoarele elemente:

1. Climatul de afaceri legislativ stabil pe termen lung, stimulativ ºi sigur pentru investitorii români ºi strãini.

2. Dezvoltarea proprietãþii private asupra industriei mici ºi mijlocii.

3. Reducerea fiscalitãþii, în special asupra micilor investitori.

4. Dezvoltarea capitalului românesc, în special în industriile cu aport mare de manoperã înalt calificatã.

5. Alinierea cât mai rapidã a standardelor de producþie, cât ºi de controlul calitãþii produselor la standardele internaþionale ISO ºi EN, cât ºi certificarea producãtorilor români pe baza acestor standarde.

ªi eu vã mulþumesc.

Cu aceastã intervenþie, se încheie prima parte a ºedinþei noastre de astãzi.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa noastrã de astãzi dupã ce am sã primesc prezenþa. Pânã atunci, cu ºedinþa deschisã pe jumãtate, am sã vã citesc informarea. La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a fost înregistratã propunerea legislativã privind revizuirea art. 41 alin. 2 teza I din Constituþia României, iniþiatã de 689.237 de cetãþeni. Cu aceastã propunere legislativã a

fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã-ºi invite colegii în salã. Constat cã grupurile parlamentare ale P.U.N.R., P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R. nu au reprezentanþi în salã ºi-i rog sã facã efortul sã aducã mãcar câþiva reprezentanþi.

Compartimentul tehnic, primesc ºi eu prezenþa? E adevãrat cã e ora 10,00, nu vã aºteptaþi sã înceapã ºedinþa...

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, informându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 274, sunt absenþi 69, din care participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 25. Cvorumul de lucru este de 147 de deputaþi.

Conform ordinii de zi, astãzi, ar trebui sã începem cu continuarea discuþiei la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. Deoarece a început dezbaterea sub conducerea domnului vicepreºedinte Bogdan Niculescu-Duvãz Ñ Domnia sa nu este în Camerã în aceastã dimineaþã Ñ, o sã amânãm continuarea discuþiei pânã vine Domnia sa, ca sã termine dânsul proiectul de raport pe care a început sã-l discute cu dumneavoastrã. O sã trecem la primul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

Avem iniþiator? Da. Vã rog sã poftiþi.

Comisia. Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale este rugatã sã ia loc în banca comisiei.

Compartimentul tehnic, anunþaþi reprezentanþii comisiei. Nu este nici un reprezentant al comisiei în salã? Este. Bine aþi venit! Poftiþi pe banca comisiei, ca sã putem începe dezbaterea proiectului de lege.

Iniþiatorul are cuvântul. Vã rog.

## **Domnul Ion Bogdan Tudoran Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Sunt secretarul de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ion Bogdan Tudoran.

În legãturã cu proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar, pe care îl supunem astãzi aprobãrii dumneavoastrã, am onoarea sã vã prezint succint câteva considerente privind iniþierea acestui act normativ.

Constituþia României garanteazã autonomia Bisericii ºi a cultelor religioase, prevãzând îndatorirea de a sprijini asistenþa religioasã în armatã, spitale, penitenciare ºi în alte instituþii ale statului. Prin dispoziþiile prezentei legi, preoþii militari sunt asimilaþi ofiþerilor superiori, dobândind astfel un statut care sã le permitã sã-ºi desfãºoare activitatea de asistenþã religioasã în condiþii optime. În acelaºi timp, acest statut de asimilare a preoþilor militari cu ofiþerii superiori permite ºi respectarea canoanelor bisericeºti, în condiþiile în care aceºtia nu pot purta armã ºi nu pot face vãrsare de sânge în nici-o împrejurare. Potrivit prevederilor acestui act normativ, activitatea de asistenþã religioasã se va desfãºura conform rânduielilor bisericeºti, cu respectarea libertãþii de conºtiinþã a militarilor, activitatea de prozelitism fiind interzisã.

În cadrul activitãþii religioase ce va cuprinde slujbele religioase prilejuite de sãrbãtorile bisericeºti, depunerea jurãmântului militar, ziua eroilor, zilele categoriilor de forþe ale armatei, precum ºi activitãþi de educaþie patrioticã, civicã ºi moralã, preoþii militari colaboreazã în mod direct cu ceilalþi factori educaþionali din unitãþi, comandamente ºi garnizoane, se conformeazã ordinelor comandanþilor cãrora li se subordoneazã ºi documentelor de planificare a instruirii militarilor, subunitãþilor ºi unitãþilor militare. Se impune fãcutã precizarea cã alãturi de militari ºi salariaþii civili ºi membrii familiilor lor care locuiesc în perimetrul unitãþilor militare respective, beneficiazã de asistenþa religioasã a preoþilor militari.

Aºadar, în conformitate cu prevederile Constituþiei ºi în scopul satisfacerii cerinþelor religioase ale militarilor din sectorul de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi pentru continuarea tradiþiilor strãmoºeºti ºi aºezarea preoþimii militare în dreptul ºi rânduielile cuvenite, se impune adoptarea Legii clerului militar. þin sã fac precizarea cã ne însuºim amendamentele aduse de cãtre Camera Deputaþilor, precum ºi raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul Marþian Dan, preºedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Domnule preºedinte, aveþi microfonul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar. Într-un numãr de ºedinþe succesive, acest proiect de lege a fost analizat de cãtre comisie, i s-au adus unele amendamente ºi în cele din urmã s-a luat decizia de aprobare a proiectului de lege ºi a amendamentelor care au fost adoptate pe marginea lui ºi s-a trimis Biroului permanent în vederea înscrierii pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor.

În cadrul procedurilor parlamentare, au fost sesizate unele comisii ale Camerei Deputaþilor pentru a aviza proiectul de lege. Este vorba de sesizarea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Cele douã comisii, în urma examinãrii proiectului de lege, i-au dat aviz favorabil. Prin problematica pe care o reglementeazã, proiectul de lege pe care îl dezbatem astãzi se înscrie în categoria legilor ordinare. Sigur, aºa cum cred cã vã daþi seama, din raportul pe care l-a întocmit comisia, au fost o seamã de discuþii în legãturã cu acest proiect de lege, în aºa fel încât s-a urmãrit ca el sã

corespundã pe deplin principiilor pe care le consacrã art. 29 din Constituþia României, sã fie în concordanþã cu o seamã de documente internaþionale din aria drepturilor omului, la care România este parte. În unele din amendamente s-au regãsit exigenþe, norme pe care le conþin aceste documente internaþionale. În alte privinþe, aºa cum rezultã din amendamentele respinse pe care le aveþi în partea finalã a raportului care a fost difuzat Domniilor voastre, veþi vedea cã au existat unele reþineri în legãturã cu ceea ce s-a propus ca amendament. Eu sper ca în aceastã ºedinþã, Camera Deputaþilor sã se aplece cu toatã atenþia asupra acestor probleme.

Aº mai spune cã în afarã de exigenþele constituþionale, în afarã de aderenþa noastrã la spiritul ºi litera unor documente internaþionale în materie de drepturile omului, care au o tangenþã directã cu problematica atât de sensibilã a libertãþii de conºtiinþã, de credinþã, de religie, trebuie sã spunem cã prin legea de constituire ºi organizare a clerului militar se reînnoadã o tradiþie. În România a existat ºi a funcþionat Clerul militar, ºi problematica din acest domeniu ºi-a gãsit reglementarea în douã legi care au fost aplicate în România interbelicã. Este vorba de Legea din august 1921 ºi este vorba, de asemenea, de o lege din martie 1937, care reglementeazã aceastã problemã.

Dacã la dezbaterile generale, din partea grupurilor parlamentare, se înscriu colegi la cuvânt? Înþeleg cã nu.

Rog iniþiatorul sã stea în banca iniþiatorului, sã pot avea o legãturã vizualã cu Domnia sa, mai uºor astfel, ºi sã pot sã-i pun întrebãrile regulamentare fãrã sã fie nevoie sã vinã la microfon.

Titlul legii. Dacã sunt intervenþii? Nu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Capitolul I. Titlul. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Articolul 1. Intervenþii? Nu avem. ## Voturi pentru?

Da, domnule preºedinte. La art. 1? O intervenþie a preºedintelui comisiei.

Da, domnule Marþian Dan, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

## Stimate ºi stimaþi colegi,

În ceea ce priveºte art. 1, în structura lui actualã, noi am adus, valorificând o idee care existã în cuprinsul alin. 1, unele precizãri referitoare la modul în care trebuie sã participe militarii la aceste servicii religioase ºi am avut în vedere aici faptul cã, în general, în materie de libertate a credinþei ºi a religiilor, nu au ce cãuta metode de constrângere sau de influenþare. Singurul lucru care trebuie sã fundamenteze participarea la aceste servicii este opþiunea liber exprimatã a militarilor în cauzã.

Deci, din acest punct de vedere, cred cã alin. 1, în redactarea pe care o propune comisia ºi care a întrunit ºi adeziunea iniþiatorilor, este corespunzãtor.

În legãturã, însã, cu alin. 2 al acestui articol, am rugãmintea sã vã uitaþi, la amendamentele respinse, la primul amendament. Aici, în partea lui finalã, trebuie adusã o corecturã de naturã redacþionalã ºi de punctuaþie.

Eu am propus urmãtoarea formulare, reformulare a alin. 2 al art. 1: ”Clerul militar se instituie în Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe, Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Serviciul de Telecomunicaþii Speciale ºi Ministerul Justiþiei, Direcþia Generalã a Penitenciarelor, în scopul satisfacerii cerinþelor spiritual-religioase ale militarilor;...Ò Am adus, deci, aici o corecturã gramaticalã. ”...membrii sãi contribuie prin mijloace specifice ºi în limitele misiunii pastorale pe care o au la cultivarea virtuþilor ostãºeºti, la formarea rãspunderii civice ºi a sentimentelor patriotice în rândul militarilorÒ. ªi aveþi acolo elementele de motivare a acestei propuneri.

Cred cã trebuie sã facem o distincþie între elementul fundamental care pledeazã pentru existenþa clerului militar, ºi anume, acela de a rãspunde unor necesitãþi de asistenþã religioasã a militarilor din instituþiile în care se constituie clerul militar.

În acelaºi timp, aceasta este sarcina fundamentalã, determinantã, a constituirii clerului militar, a obligaþiilor pe care membrii acestuia îl au.

A pune, însã, pe acelaºi plan, aºa cum face textul alin. 2, celelalte sarcini, cred cã nu este de dorit.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iniþiatorul? Sunteþi de acord cu propunerea domnului...?

Domnul Dan Marþian a prezentat un amendament respins de comisie, însã iniþiatorul este de acord cu amendamentul propus de Dan Marþian.

Dacã existã intervenþii? În caz contrar, am sã

n. 1 al art. 3 a fost votat în forma propusã de comisie.

Alin. 2 al art. 3, forma iniþiatorului. Dacã sunt intervenþii? Nu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Alin. 2 al art. 3, adoptat în unanimitate, în forma propusã de iniþiator.

În ansamblu, art. 3. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Art. 3, adoptat cu unanimitatea voturilor Camerei Deputaþilor.

Art. 4. Comisia ne propune adoptarea formei iniþiatoru-

lui.

Dacã existã intervenþii? Nu existã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 4, adoptat în unanimitate. Art. 5. Comisia ne propune adoptarea textului iniþiatorului.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 5, adoptat în unanimitate. Art. 6. Comisia ne propune textul iniþiatorului. Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 6, adoptat în unanimitate. Art. 7. Comisia ne propune adoptarea textului iniþiatorului.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 7, adoptat în unanimitate.

Pentru art. 8 comisia a adoptat un amendament al domnului deputat Marþian Dan. În raport, la nr. crt. 2 aveþi forma propusã de cãtre comisie. Iniþiatorul este de acord cu formularea comisiei.

Domnule Marþian Dan, aveþi microfonul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aici este o propunere de amendare, în legãturã cu textul acestui articol. Deci: ”În toate unitãþile ºi formaþiunile militare se interzice atragerea militarilor spre o credinþã anume, prin forme ºi mijloace agresive sau altele decât cele liber consimþiteÒ. Aici este o micã eroare. Trebuie ”prin mijloace abuziveÒ.

Am în vedere faptul cã o sã revenim pe parcursul acestei legi, cã în materie de prozelitism existã deja o jurisprudenþã a Curþii Europene a Drepturilor Omului, pro- blemele acestea privind încercãrile de convertire la alte religii, sigur cã sunt probleme foarte delicate, dar o seamã de documente internaþionale prevãd posibilitatea schimbãrii religiei. Eu nu fac aici pledoarie pentru ca de acest drept sã se uzeze, dar documentele internaþionale în materie prevãd o asemenea posibilitate. Privind o asemenea eventualitate s-au purtat discuþii în legãturã cu faptul dacã sunt admise sau nu acþiuni de prozelitism. ªi, þinând seama de jurisprudenþa pe care a elaborat-o Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în acest domeniu, nu se condamnã prozelitismul decât în mãsura în care el este un prozelitism abuziv. ªi nu vreau sã intru aici în detalii.

În literatura de specialitate este cunoscut faimosul caz ”KokkinakisÒ, care a fost condamnat de cãtre autoritãþile greceºti pentru prozelitism desfãºurat în favoarea unui cult religios. În urma acestor condamnãri el s-a adresat Curþii Europene a Drepturilor Omului, care a infirmat condamnãrile fãcute de cãtre autoritãþile judiciare ale statului grec ºi a obligat acest stat la reparaþii în favoarea familiei Kokkinakis.

Deci aici este o micã greºealã. V-aº ruga sã fie mijloace nu ”agresiveÒ, ”mijloace abuzive sau altele decât cele liber consimþiteÒ. Aceasta ar fi propunerea, sugestia de amendare. Priveºte, deci, înlocuirea vocabulei ”agresiveÒ cu ”abuziveÒ.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã existã alte intervenþii? Nu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mi se pare cã, totuºi, dacã s-ar fi folosit sintagma aºa cum a fost în proiectul iniþial, elaborat de cãtre iniþiator, nu ar fi deranjat cu nimic. 87% din populaþia acestei þãri, cel puþin, cunoaºte ca denumire, locul unde merge sã se închine, drept bisericã. Nu ºtiu de ce ar fi trebuit sã scoatem din acest articol denumirea de ”bisericãÒ, sã rãmânã numai ”culteÒ.

Deci, eu propun sã rãmânem pe varianta iniþiatorului.

Domnul Wittstock.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Motivul pentru care am propus amendarea acestui articol ºi a altora este concordanþa terminologicã cu Constituþia, art. 29, care vorbeºte despre libertatea conºtiinþei, care cunoaºte doar expresia ”cultele religioaseÒ, ºi eu cred cã nu este corect sã se facã o oarecare diferenþiere, eventual, între biserici ºi culte, care nu are acoperirea prin Constituþie.

Deci, acesta a fost motivul pentru care am fãcut acea propunere de amendare ºi comisia sesizatã în fond a acceptat aceastã propunere.

Vã rog sã votaþi în consecinþã. Mulþumesc frumos.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

ã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Cu o abþinere ºi cu majoritatea voturilor, art. 11 a fost adoptat.

Art. 12 alin. 1. Comisia a adoptat un amendament al domnului deputat Wittstock. Iniþiatorul susþine forma propusã de comisie. Dacã sunt intervenþii? Nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Art. 12 alin. 1, adoptat în unanimitate. Art. 12 alin. 2. Intervenþii? Nu sunt. Comisia propune, dupã cum vedeþi în raport, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 12, în ansamblul sãu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Îmi cer scuze. Art. 12 alin. 3 nu l-am supus votului dumneavoastrã.

Ne întoarcem la alin. 3 al art. 12. Este amendament admis de cãtre comisie, amendament al domnului deputat Wittstock.

Iniþiatorul sprijinã amendamentul.

. Iniþiatorul este de acord cu formularea propusã de cãtre comisie.

Intervenþii? Nu avem.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu avem.

Cu un vot împotrivã ºi majoritatea voturilor Camerei, art. 16 a fost adoptat în forma propusã de cãtre comisie.

Art. 17. Comisia a adoptat un amendament al domnului Marþian Dan, iniþiatorul este de acord cu textul propus de cãtre comisie. Are o observaþie domnul secretar Acsinte Gaspar.

Aveþi microfonul, domnule secretar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sunt de acord cu amendamentul comisiei, însã propun ca din partea finalã a acestuia sã se elimine sintagma ”din prezenta legeÒ ºi sã rãmânã: ”în condiþiile prevãzute la alin. 1 al art. 3Ò. ”din prezenta legeÒ trebuie eliminat, pentru cã suntem în cuprinsul legii.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Comisia ºi iniþiatorul sunt de acord.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã am înþeles susþinerea cu biserica, nu înþeleg care este problema cu: ”cultivarea în sufletele acestora a valorilor spirituale strãbuneÒ, de ce a trebuit sã eliminãm acest lucru din proiectul iniþial al acestei legi?

De aceea, propun sã se revinã la textul iniþial, pentru cã mi se pare mai complet ºi cuprinde într-adevãr esenþa pe care a dorit-o aceastã lege.

Domnule Wittstock, aveþi cuvântul.

## Doamnelor ºi domnilor,

Este aceeaºi chestiune pe care am rezolvat-o, de fapt, printr-un vot precedent, apare cuvântul ”bisericiiÒ ºi noi am stabilit deja cã rãmînem la ”culte religioaseÒ. De aceea, am propus acest amendament, pentru coeziune terminologicã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnul Spiridon.

Îmi cer scuze dacã nu am fost înþeles, deºi cred cã m-am exprimat foarte clar: am înþeles problema cu biserica, dar nu am înþeles problema cu ”valorile spirituale strãbuneÒ, de ce a trebuit sã fie eliminatã ºi aceastã sintagmã, aici nu mi s-a dat rãspuns. ªi de aceea am propus sã se rãmânã pe textul iniþial.

Domnul Wittstock.

Consider cã acest text apare deja la un articol precedent ºi nu mai trebuia menþionat aici. Eu nu am nimic împotriva acestei formulãri, dar cred cã este o repetare a unui text precedent. Deci, amendamentul acela pe care l-am adoptat, imediat o sã-l identific...

Domnule Wittstock, consultaþi-vã, vã rog, cu conducerea comisiei, pentru cã aþi spus cã nu aveþi nimic împotrivã ºi sã vedem dacã aveþi sau nu aveþi, pânã la urmã...

Domnul Leonãchescu.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Existã culte în România care promoveazã detaºarea de armatã, nu vor sã se facã serviciul militar. de aceea, eu sunt de acord cu propunerea colegului nostru, sã rãmânã amendamentul aºa cum a fost iniþial: ”pentru apãrarea spiritualã a valorilor strãmoºeºti.Ò ªi armata trebuie sã acþioneze spiritual unitar, în condiþii de crizã, or, dacã o divizãm pe spiritualitãþi diferite ºi urmãrim alte interese, nu mai avem, practic, o armatã care sã ne apere interesele naþionale etc., etc.

Sunt de acord cu dumneavoastrã.

Da, domnule Wittstock?

La art. 1 alin. 2, am adoptat acel amendament al domnului preºedinte Marþian Dan: ”Membrii sãi Ð adicã, membrii clerului militar Ð contribuie, prin mijloace specifice ºi în limitele misiunii pastorale pe care o au, la cultivarea virtuþilor ostãºeºti, la formarea rãspunderii civice ºi a sentimentelor patriotice în rândurile militarilor.Ò Mi se pare cã acoperã ºi aceastã problemã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Acesta este poziþia dumneavoastrã, ca iniþiator, sau este poziþia comisiei? Sunteþi de acord cu poziþia domnului Wittstock.

Eu am

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dacã vã uitaþi în partea finalã a raportului, la pagina 11, unde figureazã amendamentele respinse, vedeþi cã apare o propunere pe care am formulat-o cu privire la textul de la lit. f) a acestui articol. ªi anume, propunerea mea constã în eliminarea, din partea finalã, a urmãtorului segment de text: ”cât ºi a celor îndreptate împotriva ordinii constituþionale ori a capacitãþii de luptã.Ò

Textul de la lit. f), în întregul lui, sunã astfel: ”Participã, prin mijloace pastorale specifice, la formarea spiritualã, la prevenirea ºi combaterea manifestãrilor antisocialeÒ, ºi am propus ca textul sã se opreascã aici, eliminându-se ceea ce urmeazã: ”cât ºi a celor îndreptate împotriva ordinii constituþionale ori a capacitãþii de luptãÒ.

Care este motivaþia? Sigur cã unii dintre noi ar putea sã spunã: dar ce ne deranjeazã sã consacrãm ca o îndatorire necesitatea de a combate manifestãri anticonstituþionale? Problemele acestea sunt probleme politice. ªtim cã existã în lumea politicã discuþii foarte multe în legãturã cu o dispoziþie sau alta a Constituþiei. Nu cred însã cã clericii militari, cei care se ocupã de educaþia religioasã, spiritualã ºi contribuie ºi la realizarea sarcinilor de educaþie civicã ºi patrioticã, ar trebui sã fie implicaþi în aceste lucruri. Deschidem, dupã pãrerea mea, prin aceastã reglementare, o portiþã care introduce prea mult zona politicului ºi ar cere clericilor militari sã participe la aceste dezbateri, la aceste confruntãri de idei. Eu cred cã nu trebuie realizat acest lucru, de aceea am propus eliminarea acestei pãrþi finale.

Iar în ceea ce priveºte accentul care s-a pus aici pe textul: ”cât ºi a celor îndreptate împotriva (...) capacitãþii de luptãÒ, cred cã problema aceasta este rezolvatã la alin. 2 al art. 1 din proiectul de lege, aºa cum l-am adoptat aici.

Deci acestea sunt raþiunile pentru care eu am propus sã se elimine aceastã parte finalã, vã rog ºi pe domniile voastre sã reflectaþi ºi, în funcþie de opþiunile pe care le aveþi, sã vã exprimaþi prin vot.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iniþiatorul este de acord cu punctul de vedere al domnului preºedinte Marþian Dan. Am sã

i împotrivã? Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Cele trei litere au fost adoptate în unanimitate.

Lit. d). Comisia adoptã un amendament, al domnului deputat Liviu Mera. Gãsim textul propus la nr. crt. 15 din raport.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

Iniþiatorul este de acord cu propunerea comisiei. Supun textul de la nr. crt. 15 din raport votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere ºi cu majoritatea voturilor, lit. d) a fost adoptatã.

Lit. e) ºi f). Comisia propune adoptarea lor în forma propusã de cãtre iniþiator.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Le

Adoptat în unanimitate. Art. 22. Comisia ne propune textul iniþiatorului. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Art. 22 a fost adoptat în unanimitate.

Art. 23. Lit. a), b), c), d), e), f) ºi g) comisia propune sã fie votate în forma propusã de cãtre iniþiator.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Le

Amendamentul propus are o frazare care nu poate fi acceptatã lingvistic. În partea finalã a lui se specificã: ”ºi instituþii, împreunã cu cultele de care aparþin.Ò Aceastã repetare a silabei ”cu-cuÒ trebuie eliminatã. Sã gãsim împreunã o formã mai elegantã, ºi eu aº propune sã zicem aºa: ”în alte situaþii imputabile acestora, stabilite de ministere ºi instituþii, împreunã cu Ð ºi aici era bine Ð bisericile ºi cultele de care aparþin.Ò Pentru cã unele culte sunt dezagregante pentru spiritualitatea armatei.

Iniþiatorul? Domnul deputat Wittstock.

Nu am nimic împotrivã sã gãsim o formulare care sã sune mai bine, dar amendamentul a fost deja acceptat când am stabilit acea conformitate cu art. 29 din Constituþie. Este, într-adevãr, o cacofonie, dar cred cã în multe texte apar asemenea formulãri. Nu sunt expert în aceastã problemã ºi nu vreau sã mã pronunþ. Dacã gãsim o soluþie care sã nu contravinã Constituþiei nu am nimic împotrivã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Aveþi o altã frazare care sã respecte atât spiritul a ceea ce am votat pânã acum, cât sã ne ºi rezolve aceastã problemã?

## **Domnul Nicolae Leonãchescu**

**:**

- ”...cu celelalte culte de care aparþin.Ò

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnul Dan Marþian propune urmãtoarea formulare: ”În alte situaþii imputabile acestora, stabilite de ministere ºi instituþii, împreunã cu acele culte de care aparþin.Ò Toatã lumea este de acord cu aceastã formulare, pe care o

## Domnule preºedinte,

Prin amendamentul propus de comisie se majoreazã termenul înlãuntrul cãruia trebuie elaborat regulamentul de organizare ºi funcþionare a secþiilor de asistenþã religioasã ºi sunt de acord cu textul amendamentului, însã propun sã fie eliminatã din cuprinsul art. 28, în formularea datã de comisie, sintagma ”implicateÒ. ªi am sã vã explic de ce.

Textul sunã aºa: ”În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituþiile implicate, prevãzute la art. 1 alin. 2Ò. ªi ca tehnicã de redactare ºi pentru cursivitatea textului, din moment ce sunt deja individualizate acele instituþii prevãzute la art. 1 alin.2, sigur cã ele sunt implicate.

Textul sunã, dupã aceea, foarte clar: ”...de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, instituþiile prevãzute la art. 1 alin. 2...Ò ºi curge în continuare. Deci sã fie eliminat cuvântul ”implicateÒ.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Comisia ºi iniþiatorul sunt de acord.

## Domnule preºedinte,

Prin amendamentul propus ºi însuºit de comisie înseamnã cã legea va intra în vigoare pe data publicãrii. Eu zic cã art. 29 trebuie corelat cu art. 28, unde am stabilit un termen de 60 de zile pentru elaborarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a secþiilor, ºi cred cã ºi la art. 29 ar trebui sã prevedem acelaºi termen, pentru a nu exista o perioadã de aplicare a legii fãrã existenþa regulamentelor prevãzute pentru punerea ei în executare.

Deci ar trebui ca ºi la art. 29 sã spunem cã ÇPrezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la publicarea în ”Monitorul Oficial al României, Partea IÒÈ ºi, în acest fel, în termenul de 60 de zile va fi elaborat ºi regulamentul ºi, o datã cu intrarea în vigoare a legii, va intra în vigoare ºi regulamentul de punere în executare a acesteia.

## Comisia? De acord.

Iniþiatorul? De acord.

Deci, comisia renunþã la eliminarea art. 29, sprijinind textul iniþiatorului, cu modificarea propusã de cãtre domnul Acsinte Gaspar.

Vã citesc propunerea pentru art. 29 rezultatã în urma intervenþiilor: ”Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ò.

Existã intervenþii la aceastã formulare? Nu.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Nu sunt.

Art. 29, în forma pe care am prezentat-o, a fost adoptat în unanimitate.

Capitolul V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem Capitolul V a fost votat.

Votul final al legii se va da în sesiunea de voturi finale. Era programatã astãzi la ora 11,30 o sesiune peste care o sã trecem, probabil, dacã liderii de grupuri nu pot asigura un cvorum pentru votul unor legi organice, aºa cum sunt trei din cele care sunt în sesiunea de voturi finale.

Vã mulþumesc.

Vom face un mic schimb de vicepreºedinþi. Domnul Bogdan Niculescu-Duvãz va veni într-un minut, la 11,15, sã preia microfonul de preºedinte, pentru a continua dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Stimaþi colegi,

Vom relua lucrãrile pe care le-am întrerupt ieri la Legea privind regimul cetãþenilor strãini, dar nu înainte de a vã anunþa ºi de a vã face rugãmintea sã vã faceþi deconturile privind sumele forfetare, aºa dupã cum ne anunþã administraþia, pentru cã în condiþia în care acestea ar fi depuse în cursul zilei de astãzi, chiar de mâine aceste sume pot fi plãtite la casierie. Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi sper cã veþi urma aceastã rugãminte.

Vom discuta în continuare raportul comisiei de mediere.

Rog comisia sã ocupe loja destinatã comisiei, ca sã putem începe dezbaterile de la poz.11 din raportul comisiei de mediere, ºi anume în legãturã cu art. 16 alin. 3, acolo unde ne-am oprit asearã cu lucrãrile noastre.

Reiau foarte succint, pentru a vã împrospãta memoria: în legãturã cu acest articol, existã un text comun adoptat de comisia de mediere, text combãtut de mai mulþi parlamentari. Acest text comun este foarte asemãnãtor textului Senatului ºi prevede cã ”Épersoanele fizice ºi juridice nu pot gãzdui strãini care nu posedã documente de cãlãtorie ºi vize valabile ºi sunt obligate sã anunþe de îndatã despre aceasta organul de poliþie.Ò

**Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner**

**:**

Doresc sã iau cuvântul.

Dezbaterile au fost sistate ieri. Eram în faþa votului. Dar, domnule Zoner, vã voi acorda ºi dumneavoastrã cele douã minute sã interveniþi.

Acest text, pe de altã parte, a fost foarte criticat ºi de mine însumi ºi de mai multã lume. Varianta Camerei Deputaþilor nu figureazã din pãcate aici. Textul propus a figurat în dezbaterea Camerei Deputaþilor ºi se referea la obligaþia persoanelor Ñ strãinilor..., sã aibã în atenþie aceastã obligaþie ºi aceastã rãspundere.

Vã rog, domnule Zoner.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Mã simt obligat sã vin în faþa dumneavoastrã, pentru cã am fãcut parte din comisia de mediere ºi, în acel moment, domnul deputat ºi fost ministru de interne Dejeu, a cãrui profesie de bazã este cea de avocat, m-a convins, sã spun aºa, cu acel ”nu potÒ, ºi am votat ºi eu.

Dar, reflectând mai serios asupra textului, cu atât mai mult cu cât, atunci când s-a discutat iniþial aici, eu am pledat pentru eliminare, ceea ce s-a ºi petrecut în Camera Deputaþilor, vreau sã vã anunþ cã mi-am schimbat pãrerea.

Domnul deputat Dejeu îmi va veni cu afganii, cu cei din Bangladesh, ºi are dreptate, ºi cã nu trebuie sã încurajãm aici migraþia spre Occident a acestor emigranþi ºi aºa mai departe. Dar se prevede în text cã cei care gãzduiesc sunt obligaþi sã nu-i primeascã ºi sã-i verifice. Acest lucru nu poate sã intre în obligaþiile unui cetãþean, pentru cã textul nu se referã doar la afgani ºi la Bangladesh, ci se referã la oricine, ºi, va sã zicã, dacã ar fi sã aplic _stricto sensu_ aceastã lege eu sau dumneavoastrã, dacã ne vine o rudã sau un prieten, întâi îi vom spune ”Adu-mi, te rog, paºaportul ºi actele de cãlãtorie, ca sã vãd dacã eºti în regulã!Ò. ªi, ca atare, eu spun ºi spun ºi domnului Dejeu care, repet, m-a convins în acel moment, dar am reflectat asupra acestui text ºi spun cã nu se poate acest lucru: poliþia de frontierã, poliþia din interiorul þãrii sã-ºi facã datoria! Dacã noi avem probleme în momentul de faþã cu Fondul Monetar Internaþional, ºtiþi ºi dumneavoastrã cã una dintre acestea a fost ridicarea salariilor la poliþiºtii militari. Pãi le ridicãm salariile ca sãºi facã datoria! ªi avem probleme cu forurile internaþionale cã am ridicat aceste salarii acelora care trebuie sã-ºi facã datoria, dar datoria lor este nu sã mã controleze pe mine care am un prieten, dacã i-am cerut paºaportul ºi m-am uitat dacã are vizã în paºaportÉ Au mijloace specifice sã-i urmãreascã ºi sã-i pedepseascã.

Eu nu ºtiu sau cel puþin din presã n-am auzit câte cãlãuze ºi câþi oameni de aceºtia au fost arestaþi ºi condamnaþi pentru cã au uºurat trecerea/intrarea în þarã a unor oameni care nu erau cu acte în regulã. Prin urmare, în concluzie, eu, ºi vorbesc în nume personal de astã datã, cã nu pot vorbi în numele comisiei, cer sã rãmânem la ceea ce am hotãrât noi, deputaþii, aici, în plen. Deci, cer eliminarea textului, aºa cum este în raport. Deci sã nu rãmânã textul de compromis, ci sã rãmânem pe poziþia noastrã de a elimina textul din varianta Senatului.

Astfel se profileazã cele douã variante: textul propus de comisia de mediere, foarte apropiat textului Senatului, chiar dacã figureazã aici ca text comun restrictiv, ºi soluþia Camerei Deputaþilor, care propune eliminarea acestuia.

Vã rog, domnule deputat M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aduc douã argumente: unul este legat de faptul cã s-a amintit aici de obligativitatea anunþãrii unor infracþiuni. Este clar cã aceastã ipostazã se referã la acele evenimente care sunt cunoscute de persoana respectivã ca fiind infracþiuni ºi sunt reglementate în Codul penal, deci nu are ce cãuta în acest text de lege, pentru cã dacã nu este vorba despre o infracþiune cunoscutã de gãzduitor, ne aflãm în situaþia în care orice cetãþean aparent nu este infractor.

Dacã îmi permiteþi sã vã atrag atenþia, sã ridic o problemã de tehnicã legislativã: Senatul a avut la primul alineat un text care, în înrâurirea acestor texte din acest articol, a dat naºtere la alin. 3 al Senatului. Or, Camera Deputaþilor a avut o altã viziune asupra alin.1 , ca atare a eliminat alin. 3, ºi vã rog sã observaþi cã însãºi comisia de mediere a propus un text comun foarte apropiat. Este o reformulare de fapt a textului Camerei Deputaþilor. Ca atare, este logic ca ºi alin. 3 sã aparã ca cel al Camerei Deputaþilor, deci eliminat.

Vã mulþumesc.

## ªi noi vã mulþumim.

Aceste discuþii au fost în continuarea celor de asearã. Domnul secretar Andrei Chiliman, vã rog, dupã care, v-aº ruga sã fiþi de acord sã sistãm discuþiile ºi sã votãm.

## Stimaþi colegi,

Am intervenit ºi asearã. Îmi permit sã intervin ºi astãzi, pentru cã asearã s-au mai fãcut o serie de declaraþii în care s-a arãtat cã de fapt Poliþia de frontierã trebuie sprijinitã, cã sunt probleme cu ea ºi aºa mai departe. Vreau sã vã spun cã sunt probleme, dar, dacã este prost organizatã, nu trebuie ca cetãþenii României sã devinã toþi poliþai de frontierã. Am mai spus acest lucru ieri, ºi înseamnã cã de fapt acolo este o problemã de organizare, de funcþionare, poate, de bani, ºi cã trebuie rezolvatã prin alte mijloace.

Ca atare, sunt absolut împotriva acestui mod de rezolvare a problemelor din interiorul Poliþiei Române, mutând responsabilitãþile acesteia pe umerii cetãþenilor României.

Ca atare, propun sã se menþinã formula care s-a adoptat în Camera Deputaþilor Ð cea de eliminare a acestui alineat din textul acestui art. 16 al legii, ºi vã rog sã votãm în acest fel, pentru cã altminteri încãlcãm drepturile oamenilor. Deci drepturile omului vor fi încãlcate dacã adoptãm acest lucru. Mergem din nou la delaþiune, la un stat poliþienesc în care toþi oamenii vor putea sã fie traºi la rãspundere tot de poliþie, evident, a cãrei muncã trebuie sã ºi-o facã, dar nu ºi-o face.

Deci este absolut anormal ca într-o lege a unui stat democratic sã aparã un asemenea articol. Pot sã vã spun chiar cã, dupã mine, este ruºinos cã a apãrut un asemenea articol.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. ªi noi vã mulþumim.

## **Domnul Vasile Matei**

**:**

Cer cuvântul!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Îmi pare rãu. Aþi luat cuvântul la dezbaterile acestui articol, domnule deputat.

Voi consulta sala dacã

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Cred cã se creeazã o falsã problemã. Mai întâi, textul Camerei Deputaþilor n-a fost eliminat, fiindcã n-a existat un asemenea text la Camera Deputaþilor. Este textul comun al comisiei de mediere, care este totuºi altã problemã. Toþi parlamentarii din comisia de mediere au fost de acord cu introducerea în lege a acestui text.

Apoi, cealaltã problemã Ñ dacã este vorba de drepturile omului, pãi drepturile omului înseamnã sã lãsãm pe unul sã fure ºi sã nu-l bãgãm la închisoare, pentru cã îi încãlcãm dreptul omului de a fi liber, nu?

Ce înseamnã drepturile omului? A crea o þarã sau o situaþie anormalã în care sã se creeze haos în numele drepturilor omului?! Statul nu are dreptul sã intervinã? Atunci, de ce nu interzicem emisiunea unui anume post de televiziune, intitulatã ”Urmãrire generalãÒ, în care se cere cetãþenilor sã-i denunþe pe infractorii periculoºi care nu au fost prinºi încã de poliþie? Este acelaºi lucru.

Noi am avut probleme chiar diplomatice cu Germania pentru faptul cã unii cetãþeni români au trecut fraudulos frontiera Germaniei ºi s-au dedat acolo la acte antisociale, de încãlcare a legii Ð spargeri, crime ºi aºa mai departe Ñ, dupã care au fost arestaþi. Deci, nu li s-a respectat dreptul omului de a fura! Ei au fost chiar arestaþi, bãgaþi în închisoare ºi cei care i-au gãzduit acolo au fost pedepsiþi. Aceasta, în Germania, stat cu tradiþii democratice, mai democratice ca ale noastre! Deci, nu înseamnã cã noi sã nu încercãm sã ne facem ordine în aceastã þarã unde haosul este generalizat ºi fãrãdelegea este la ea acasã, încãlcarea legii constituie un motiv de laudã, ºi nu unul de ruºine pentru anumite instanþe ale României, ºi atunci iatã cã noi consfinþim prin lege dreptul unora de a încãlca legile României ºi de a crea haos în aceastã societate.

Nu aveþi decât, cã sunteþi majoritari acum, sã continuãm sã ducem þara spre dezastru prin statuarea fãrãdelegii în locul legilor.

Tare mult ne intereseazã pe noi ca cetãþenii din Bangladesh sã vinã în România sã ne violeze copii, sã fure sau sã omoare, ca noi sã le respectãm drepturile omului la ei, iar împotriva românilor care merg în Occident Ð a acelora care nu respectã legile þãrilor din care provin Ñ se organizeazã adevãrate vânãtori.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Vã mulþumesc.

Am sistat luãrile de cuvânt.

Vreau sã vã reamintesc argumentele, ºi nu sã susþin o opinie, pentru cã aº fi obligat sã cobor la tribunã, argumentele care au fost date: cetãþenii români puºi în situaþia sã controleze orice fel de oaspete care eventual însoþeºte un prieten, în primul rând, nu pot avea competenþa practicã sã controleze legalitatea unor acte de cãlãtorie sau de identitate reprezentând ºi vize de paºaport. Deci, pe de o parte, nu pot avea aceastã competenþã.

În ceea ce priveºte restul, sigur cã exemplele date nu sunt potrivite: în Germania, cetãþenii români care au fost returnaþi sau prinºi comiþând infracþiuni n-au fost prinºi de cetãþenii germani, ci au fost prinºi de poliþia germanã.

Deci

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Procedurã!

Procedurã. Iertaþi-mã, domnã deputat. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Considerãm cã este o problemã mult prea importantã care trebuie supusã votului, ºi rugãmintea Grupului parlamentar P.D.S.R. este aceea de a verifica cvorumul înainte de vot.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Consultându-mã cu secretarii de ºedinþã, s-a constatat într-adevãr: cvorumul care astãzi este de 147 nu este întrunit în acest moment.

Rog în mod insistent liderii grupurilor parlamentare sã-i cheme pe colegi în salã, pentru a putea continua lucrãrile, pentru cã în condiþiile în care nu avem cvorum nu putem continua dezbaterile noastre, pentru cã trebuie sã ºi votãm.

Stimaþi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare sã ia mãsurile necesare pentru ca în douã minute sã asigurãm cvorumul în salã.

Domnul deputat Dejeu are o propunere pentru procedurã. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Se pare cã va fi foarte greu sã se refacã cvorumul ºi, pentru ca Parlamentul ºi Camera Deputaþilor sã nu iroseascã timpul degeaba, vã propun sã lãsãm acest text la o parte, pentru cã mi se pare cã este singurul care angreneazã o disputã, ºi sã mergem mai departe cu raportul, urmând ca poziþia finalã, inclusiv asupra acestui punct 16 din raport, s-o determinãm în condiþii de cvorum. Aceasta este o problemã.

ªi, o problemã de vot a raportului de mediere. Domnule preºedinte,

Distinºi colegi,

Raportul de mediere trateazã soluþiile adoptate de cele douã Camere ale Parlamentului. Acolo unde comisia de mediere are text comun sau adoptã una dintre poziþiile Camerelor este poziþia raportului sau comisiei de mediere, ºi Camera Deputaþilor sau Senatul nu au a se pronunþa încã o datã asupra propriilor lor decizii. Aºa încât, domnule preºedinte, în judecarea ºi aprobarea sau respingerea acestui raport, vã rog sã supuneþi la vot numai soluþia comisiei de mediere, nu soluþia adoptatã de cãtre Camera Deputaþilor mai înainte sau de cãtre Senat. Acestea sunt soluþii deja adjudecate de cãtre Camera Deputaþilor.

În ipoteza în care vor fi divergenþe, urmeazã ca raportul sã se supunã plenului celor douã Camere.

## Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

În ceea ce priveºte a doua problemã, ºi anume procedura de vot, nu sunt de acord cu dumneavoastrã, pentru cã, în cazul în care se respinge varianta adoptatã de comisia de mediere, trebuie pus ceva în loc Ñ nu neapãrat fizic, ci în loc poate sã fie ºi absenþa acestui alineat, evident, pentru cã noi nu punem alt text, pentru cã alt text nu avem. Deci se decide între aceastã variantã ºi lipsa acestui alineat.

Aici avem de ales între textul comun sau fãrã text.

În ceea ce priveºte propunerea dumneavoastrã, din pãcate, care mi-ar face absolut plãcere s-o urmez, nu se poate adopta din punct de vedere procedural, domnule deputat, pentru cã dacã noi constatãm lipsa de cvorum nu putem dezbate ºi vota alte articole în lipsã de cvorum. Deci, o datã ce constatãm lipsa de cvorum ºi nu putem depãºi acest articol, din pãcate ne blocãm cu toatã dezbaterea.

Vã rog, domnule deputat Ana Gheorghe. Procedurã, evident. **Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara_ **:**

Da, evident.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Colegul, domnul deputat Dejeu, a ridicat o problemã de procedurã de vot pe care trebuie s-o lãmurim.

Evident cã într-un raport al unei comisii de mediere n- are sens sã ne mai pronunþãm încã o datã dacã textul pe care-l avem de analizat se referã la textul aprobat iniþial de Camera Deputaþilor, adicã de noi.

Însã, în ceea ce priveºte un text pe care comisia de mediere îl acceptã ca fiind textul Senatului, chiar dacã este votat de Senat, noi trebuie sã ne pronunþãm asupra lui, prin vot. Dupã cum, tot prin vot, trebuie sã ne pronunþãm asupra textului comun formulat de comisia de mediere.

Cu alte cuvinte, eu pot fi de acord sã nu mai supunem la vot textele care n-au nici o modificare ºi au fost votate în Camera Deputaþilor, dar textele care sunt însuºite de cãtre comisia de mediere ca fiind texte votate în Senat sau texte comune, ele neapãrat trebuie sã fie supuse votului în Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc pentru intervenþie, domnule deputat. Este exact ceea ce încercasem sã explic. În timp ce Camera Deputaþilor ºi-a delegat niºte reprezentanþi într-o comisie de mediere, aceasta a luat niºte decizii, textul, fie el comun sau altfel, revine în Camera Deputaþilor pentru a fi votat. În cazul în care acest text Camera Deputaþilor îl respinge, revenim asupra variantei Camerei Deputaþilor, care, în cazul nostru este de eliminare a textului, nu este un text înlocuitor, ºi se voteazã aceasta ºi, în cazul acesta, ne aflãm în situaþia de divergenþã, eventualã divergenþã, care se rezolvã în Camerele reunite.

Vã mulþumesc.

Rog secretarii de ºedinþã sã verifice din nou cvorumul. Constatând lipsa de cvorum, suspendãm ºedinþa, care se reia la ora 14,00.

Vã mulþumesc.

Aceastã mediere va fi reluatã în ºedinþa de marþea viitoare.

La ora 14,00 ºedinþa se reia cu ordinea de zi curentã.

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Cum vin secretarii începem, da.

Stimaþi colegi,

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare sã-ºi invite colegii în salã.

În aceastã dupã-amiazã avem ºi votul final la 5 proiecte de lege.

Pânã când vom reuºi sã avem cvorumul de vot pentru proiecte de legi organice, daþi-mi voie sã vã prezint o notã a Departamentului Legislativ.

Sistemul nostru de lucru, cu ordonanþe de urgenþã Ñ al nostru, al întregii puteri din România Ñ creeazã dificultãþi în fluidizarea întregului sistem legislativ extrem de mari, astfel încât noi, votând Legea privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, n-am ºtiut cã în acelaºi timp..., n-am fost informaþi cã au fost emise douã ordonanþe de urgenþã, din care una a afectat chiar conþinutul legii la anumite articole ºi trebuie sã-l rediscutãm, în aºa fel încât sã-l aducem în ordine cu legislaþia în vigoare, astãzi.

Oricum, mulþumesc Departamentului Legislativ cã ne-a atras atenþia, pentru cã am fi trimis un proiect de lege cãtre Senat cu un articol absolut nepotrivit sau formulat greºit.

Pe scurt: în art. 111, la alin. 2 facem referire la anexa nr. V din Legea nr. 154 din anul 2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar, anexã care a fost abrogatã prin art. 15 din Ordonanþa de urgenþã nr. 24/2000.

Ca urmare, pãstrând întru totul acelaºi sens, trebuie sã înlocuim, la art. 111 alin. 2, formularea care se gãseºte în articol, deci, alin. 2 sunã astfel: ”Pânã la intrarea în vigoare a legii prevãzute la alin.1, salarizarea personalului Fondului naþional se face potrivit anexei nr. V la Legea nr. 154/1998, cu modificãrile ulterioareÒ.

Anexa nr. V este, cum vã spuneam, abrogatã.

Ar trebui sã înlocuim aceastã formulare cu expresia: ”... se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetarÒ.

Nu cred cã existã puncte de vedere opuse. Este o schimbare pe care trebuie s-o facem. Regret cã suntem puºi în aceastã situaþie.

Nu aveþi secretari!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Da. Nu am secretari, dar sunt niºte modificãri care cred cã nu vã deranjeazã sã le lucrãm fãrã secretari. Mã simt jenat sã staþi în salã, sã ne uitãm unul la altul ºi de aceea am încercat sã vã propun ceva sã lucrãm.

Alin. 2 urmeazã sã sune astfel: ”Pânã la intrarea în vigoare a legii prevãzute la alin. 1, salarizarea personalului Fondului naþional se face potrivit Anexei nr. 1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetarÒ.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

A fost votatã modificarea în unanimitate.

De asemenea, art. 151, datoritã timpului care s-a scurs din momentul în care a fost propus proiectul de lege ºi perioada în care a fost votat, trebuie sã-l modificãm. Art. 151 sunã astfel: ”Prezenta lege intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2000Ò. 1 ianuarie 2000 a trecut un pic. Deci ar trebui sã înlocuim cu formula: Çla 1 an de la publicarea acesteia în ”Monitorul Oficial al României, Partea IÒÈ, dacã sunteþi de acord.

Deci am sã propun sã modificãm art. 151, care urmeazã sã sune astfel: ÇPrezenta lege intrã în vigoare la 1 an de la publicarea acesteia în ”Monitorul Oficial, Partea IÒÈ ºi, dupã aceea, art. 151 sã curgã aºa cum a fost votat de cãtre dumneavoastrã.

Voturi pentru, vã rog. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

Cred cã ar trebui sã mai dãm, ca lucrurile sã fie clare, un vot pe întregul proiect de lege, aºa cum a fost modificat, ca sã nu poatã fi atacatã procedura în sine.

Deci

## **Domnul Ion Caramitru** _Ñ ministrul culturii_ **:**

## Stimate domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Suntem în faþa, aº spune, mai în glumã, mai în serios, unui moment istoric. Chiar dacã este vorba de

aprobarea Legii monumentelor istorice, apropierea celor doi termeni este absolut necesarã.

Dupã cum bine ºtiþi, dupã 1989, o lege a regimului Ceauºescu privind patrimoniul cultural a fost abrogatã ºi au fost foarte multe puncte de vedere, pãreri ºi luãri de poziþie vizavi de inconsecvenþa legislativã, vizavi de importanþa acestui domeniu esenþial al culturii române.

La 10 ani de la Revoluþia românã, Ministerul Culturii iniþiazã cele douã legi necesare protejãrii patrimoniului cultural naþional mobil ºi, în speþã, imobil. Mulþumesc plenului Camerei Deputaþilor pentru aprobarea regimului de urgenþã în privinþa votului referitor la anterioara lege, la Legea patrimoniului cultural naþional mobil, care se aflã în acest moment în Senat în situaþia de a fi aprobatã în plenul acestei Camere.

Legea protejãrii monumentelor istorice este o lege care se referã în primul rând la domeniul cel mai semnificativ al reprezentãrii identitãþii naþionale, de la descoperirea sau, mai bine zis, stabilirea identitãþii noastre naþionale, pânã în prezent.

Aº începe prin a vã prezenta importanþa acestei legi, o lege organicã, pornind de la bogãþia semnificativã a acestui domeniu.

Lista monumentelor istorice, aºa cum este ea avizatã de Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice, cuprinde 20.615 monumente istorice ºi 404 zone protejate.

Dacã ar fi sã le împãrþim pe categorii, atunci, pe total judeþe, monumentele care þin de arheologie reprezintã 3.957 de unitãþi; cele care þin de arhitecturã, 12.436; casele memoriale, 291; monumente de artã plasticã, 1.468; zone protejate, 394. În total: 18.546 de unitãþi de patrimoniu.

În privinþa Bucureºtiului, unitate administrativã extrem de importantã ºi întinsã pe o suprafaþã remarcabilã, este vorba de 2.463 de monumenete de arheologie, arhitecturã, case memoriale ºi artã plasticã, 10 zone protejate, în total: 2.473 unitãþi de patrimoniu.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnule profesor,

Domnule Gabriel Þepelea, preºedintele Comisiei pentru culturã, artã, mijloace de informare în masã, domnule academician, aveþi microfonul.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

În paralel cu acþiunea de globalizare ºi poate chiar ca o reacþie la uniformizarea inerentã, se observã, în societãþile contemporane, un interes deosebit pentru pãstrarea moºtenirii a ceea ce este specific fiecãrei etnii ºi naþiuni. De ce?

Un mare sociolog român, Dimitrie Gusti, spunea: ”Naþiunile nu pot fi reduse la colectivitãþile de oameni care le compun la un moment dat. Morþii se asociazã cu cei vii ºi uneori poruncile veacurilor trecute se impun cu desãvârºire epocilor actuale. Trecutul istoric nu mai este un factor din afarã, care înrâureºte într-un chip sau altul viaþa naþiunilor, ci este parte integrantã, este naþiunea însãºi, în mers pe drumul realizãrii de sine, ca destin ºi misiuneÒ.

Privitã din acest unghi, ”Sociologia modernã trebuie sã aibã în vedere ºi trecutul istoric, întregul lanþ de înaintaºi, cu faptele lor, cu gândurile lor, cu comorile lor de simþire, faþã de care generaþia actualã apare ca o simplã verigã de legãturã cu viaþa ºi activitatea urmaºilorÒ.

Monumentele istorice nu constituie doar o verigã, ci o mãrturie ºi de multe ori un simbol ºi un îndemn.

Care este situaþia monumentelor istorice a prezentat-o domnul ministru, nu mai insist.

Câteva precizãri ºi câteva consideraþii asupra legii. Legea prevede, aºa cum s-a spus, clasificarea monumentelor pe categorii: monumente istorice de importanþã naþionalã Ð circa 20%; de importanþã localã Ð circa 80%.

Eu mi-am permis sã mai adaug ceva: printre monumentele istorice româneºti, existã monumente de interes internaþional, care, în unele cazuri, primesc ºi un sprijin din partea forurilor europene, cum ar fi, de exemplu: mânãstirile din Moldova, Sibiul ºi cetãþile sãseºti, monumentele de mare interes arheologic din Dobrogea ºi, nu ºtiu dacã cetãþile dacice intrã în vederile celor de peste hotare, în orice caz, sunt ºi trebuie sã fie monumente de interes internaþional.

Actualul proiect al Legii protejãrii monumentelor istorice este un element esenþial al construcþiei juridice ºi instituþionale din domeniul culturii, prevãzut în programul de guvernare ºi înscris pe lista solicitãrilor Uniunii Europene, în vederea aderãrii þãrii noastre.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Discuþii generale, dezbateri generale. P.N.L.-ul?

Domnul secretar Andrei Chiliman.

## Onoraþi colegi,

În fine, ajunge în dezbaterea plenului nostru una dintre legile importante, care lege va reuºi sã apropie România de spiritul european, în ceea ce priveºte conservarea unui patrimoniu care a fost batjocorit în anii dictaturii comuniste ºi care a fost batjocorit ºi dupã, din lipsa legislaþiei dupã 1989. Este o lege importantã, nu o sã vã reþin prea mult cu cuvintele noastre, grupul nostru o sprijinã, însã ne rezervãm dreptul ca, la anumite articole, sã încercãm sã introducem niºte amendamente, pentru a îmbunãtãþi legea.

Deci Grupul parlamentar naþional liberal din Camera Deputaþilor sprijinã aceastã lege, acest instrument, de fapt, de care România are nevoie ºi are nevoie nu numai ca sã se integreze în Europa, ci are nevoie, în primul rând, pentru ea însãºi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar.

Din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R., domnul Petre Þurlea.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este, evident, o lege extrem de importantã. Pãcat cã a venit aºa de târziu. Era datoria ºi a primului Parlament de dupã Revoluþie, era datoria ºi a Parlamentului din 1992 ºi este ºi datoria noastrã ºi trebuia s-o îndeplinim mai devreme.

Avem de-a face, dupã cum ºtiþi, mai ales dupã 1989, cu o distrugere acceleratã a economiei naþionale. Din fericire, lucrurile în domeniul acesta se pot remedia, evident, cu eforturi majore, dar sunt remediabile. Din pãcate, am avut de-a face, dupã acest an, ºi cu o distrugere majorã a culturii româneºti, a monumentelor care reprezintã istoria naþionalã ºi ºtim cu toþii cã un monument istoric dispãrut nu poate fi refãcut. O copie, oricât de bunã ar fi, nu valoreazã cât monumentul în sine. De aceea, chiar ºi acum, chiar dacã este venitã atât de târziu, legea este bine venitã ºi noi suntem de acord cu ea. P.U.N.R.-ul este de acord cu aceastã lege, evident, cu încercarea, cu încercãrile pe care le facem de a modifica, de a remedia unele articole, de a le aduce mai aproape de realitatea româneascã a acestui moment de început al Mileniului al III-lea.

Distinsul ministru al culturii, domnul Caramitru, a spus adineauri un lucru cu care sunt perfect de acord ºi cu care cred cã ºi Domniile voastre sunteþi de acord. Domnia sa spunea cã aceste monumente sunt reprezentarea identitãþii naþionale ºi tocmai de aceea trebuie, în primul rând, sã le salvãm. Aceasta este, dupã pãrerea mea, ideea esenþialã: salvarea acelor monumente care sunt pãstrãtoare de identitate naþionalã. ªtim cu toþii cã un popor care nu are cu ce se prezenta în domeniul culturii este tratat ca inexistent în lumea de astãzi. De aceea, trebuie sã salvãm de la pieire ºi sã conservãm tot ceea ce avem în acest domeniu.

Aº vrea, distinse domnule ministru, sã vã aduc în discuþie ºi o problemã spinoasã, o problemã extrem de importantã ºi extrem de gravã. Sunt douã judeþe în centrul þãrii, Harghita ºi Covasna, în care situaþia acestor monumente ce reprezintã, deci, identitatea naþionalã româneascã din aceste douã judeþe este dezastruasã.

Vreau sã vã spun, într-o parantezã, încã o datã, ceea ce cred cã sunteþi convinºi cu toþii, cã ºi aceste judeþe fac parte din spaþiul de etnogenezã românesc, deci salvarea culturii româneºti din aceste locuri este obligatorie. În aceste judeþe are loc o ofensivã majorã împotriva tocmai a acestor monumente care reprezintã spiritualitatea naþionalã româneascã. În primul rând, Ñ nu în primul rând din cauza intemperiilor sau a cutremurelor, cum se întâmplã în alte pãrþi, este adevãrat -, ci în primul rând din cauza omului ºi din cauza administraþiilor locale.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat M‡rton çrpad.

Domnule deputat, aveþi microfonul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Aþi auzit ºi o sã mai auziþi, de la foarte mulþi deputaþi care au intervenit sau vor mai interveni, cã este o lege foarte importantã, ºi nici nu o sã mã lungesc la vorbã, pentru cã noi am dezbãtut foarte mult timp în comisie, chiar de aceea nu s-a trecut la acest procedeu de discutare acceleratã, pentru cã sunt foarte multe probleme, unele tehnice, care au trebuit sã fie înþelese.

O sã observaþi ºi dumneavoastrã, în raportul pe care îl aveþi în faþã Ñ un raport foarte voluminos Ñ, cã nu existã amendamente respinse. Aceasta nu înseamnã cã nu am avut amendamente care nu s-au materializat în lege. Ba da, dar am încercat sã gãsim o cale de compromis, pentru cã, fiind o lege tehnicã, chiar dacã a necesitat niºte rãspunsuri politice la anumite probleme, este foarte periculos sã se intervinã fãrã sã se cunoascã temeinic o anumitã problemã. S-ar putea sã se ia niºte decizii care vor contraveni însuºi interesului major de a salva aceastã bogãþie, care nu numai cã este o bogãþie culturalã, ci este posibil sã devinã o bogãþie economicã a þãrii, dacã vom avea aceastã lege.

ªi încã un argument: pentru a dezbate cât mai repede aceastã lege, trebuie sã ajungã din urmã o altã lege, care se aflã la Senat, cea referitoare la patrimoniul naþional cultural mobil, pentru cã, doar dacã ambele legi vor fi votate, se va putea constitui acea structurã, în fiecare judeþ, în sânul actualelor structuri descentralizate ale Ministerului Culturii, care va avea angajaþi profesioniºti, care vor avea grijã atât de patrimoniul cultural mobil, cât ºi de cel al monumentelor istorice.

Avem ºi noi câteva observaþii la aceastã lege, în primul rând la statutul care ºi în aceastã lege este un statut aparte, cel puþin pentru noi, de neînþeles, al bisericilor, dar nu vom îngreuna dezbaterea acestei legi.

Iar pentru cã s-a fãcut trimitere la judeþele în care locuim, deputatul Þurlea ºi-a etalat încã o datã acea idee cã el vrea democraþie, dar nu pentru cãþei, cã existã persoane care ar trebui... ºi judeþe care trebuie sã poarte o stea de o anumitã culoare...

## Galbenã!

...pentru care legea sã fie altfel decât în celelalte zone ale þãrii, este concepþia dumnealui. Totuºi, trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele lucruri, domnule Gavra. Nu ºtiu dacã ºtiþi de când s-a început cercetarea cetãþilor dacice...

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

O secundã, domnule deputat!

Domnule Gavra, vã rog, vi se adreseazã ºi vã rog, luaþi loc. Vi se adreseazã un deputat. Vã rog.

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Direct mie?! Îi dau replica!

ªi vã rog sã luaþi loc, pentru cã nu pot sã meargã lucrãrile cum trebuie.

Deci în 1804, în 1804 este prima datã când se încep descoperirile la cetãþile dacice. Nu ºtiu dacã cunoaºteþi, în 1804 ce dominaþie era în Ardeal. Nu ºtiu dacã aþi auzit de TŽglas G‡bor, mare cercetãtor, la finele secolului trecut, al acestor cetãþi.

Trebuie sã vã spun cã ceea ce aþi afirmat dumneavoastrã aici, referitor la anumite monumente, nu stã nici mãcar aproape de adevãr. Eu cred cã legea trebuie sã fie una bunã pentru toatã þara, pentru întreaga þarã ºi, credeþi-mã, acele structuri pe care noi le-am discutat aici foarte mult timp cu colegii noºtri, inclusiv cu colegul dumneavoastrã care poate era mai bine sã ia cuvântul în numele Grupului dumneavoastrã, cã poate se pricepea mai bine, dar aceasta este problema dumneavoastrã. Sunt soluþii de compromis, acceptate de toate grupurile parlamentare, astfel încât, eu vã rog sã le votaþi ca atare.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

**Domnul Petre Þurlea**

**:**

Domnule preºedinte, Vreau sã iau cuvântul!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Urmeazã doamna Ileana Filipescu, P.D.

Doamnã deputat, aveþi microfonul.

## **Domnul Petre Þurlea:**

Daþi-mi un drept la replicã, un minut! Atât!

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este pãcat cã acest proiect de lege nu a beneficiat de regimul de a fi discutat în procedurã de urgenþã, pentru cã este foarte mare nevoie de reglementãrile care sunt prevãzute în el, ºi cu amendamentele care au fost fãcute în cadrul dezbaterilor în comisie.

Nu are rost sã spun decât un singur lucru. Au fost foarte multe personalitãþi din cele mai înalte instituþii ale culturii din strãinãtate, au vãzut monumentele istorice din România ºi au rãmas surprinºi, pentru cã nu aveau informaþii despre ele, nu aveau informaþii despre România, decât, aºa cum au citit în ziare, despre copii handicapaþi, despre nenorocirile din þarã.

Este pãcat sã nu dãm þãrii o asemenea lege. Am cãzut de acord asupra tuturor amendamentelor prevãzute, s-a discutat ºi politic ºi, mai ales, tehnic, ne-am lãmurit ceea ce era de lãmurit, ca specialitate, în articolele respective ºi, în numele Grupului parlamentar al P.D., noi vom vota acest proiect de lege, cu tot ceea ce va fi adus din partea dumneavoastrã, ca îmbunãtãþiri. Mulþumesc.

Mulþumesc, doamnã deputat.

Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ, în numele Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule deputat, aveþi microfonul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi deputaþi,

Grupul nostru parlamentar este de acord cu prezentarea, în faþa Camerei, a proiectului acesta legislativ. Noi cunoaºtem câte ceva din dezbaterile care au avut loc în comisie, suntem gata sã-l votãm, cu amendamentele care vor fi propuse, pentru cã recunoaºtem cã este o lege de mare importanþã pentru þara noastrã.

În primul rând, patrimoniul acesta al monumentelor istorice a fost neglijat, ºi ultimii 10 ani constituie, pentru noi, o neglijare, sã spunem, foarte mare. ªtim cã o parte din aceste monumente istorice au fost jefuite ºi cãutate de cãtre experþi în jaful monumentelor istorice. ªtim cã comportãri iresponsabile faþã de anumite monumente istorice au dus la degradarea lor ºi la scoaterea lor din circuit. Nu aº vrea sã am o polemicã cu domnul ministru, pe aceastã temã, în jurul ”Coloanei InfinituluiÒ de la Târgu-Jiu, dar situaþia este, acolo, destul de gravã ºi poate cã aceastã lege va duce la scoaterea la luminã a ”ColoaneiÒ lui Brâncuºi, aºa cum trebuie ea sã fie pusã în lumina cercetãtorilor ºi a oamenilor care vor sã o cunoascã.

În acelaºi timp, vreau sã atrag atenþia cã noi avem un patrimoniu istoric ºi un patrimoniu modern. În ceea ce priveºte Gorjul, care este un judeþ vitregit din multe puncte de vedere, constituirea de trasee turistice, sub ocrotirea unei legi cum am dori sã fie aceasta, ar putea duce la scoaterea acestui judeþ pe un drum bun, acolo unde trebuie el sã fie, pentru cã, în apropiere de ”Coloana InfinituluiÒ, pe Valea Jiului, spre Sadu, unde, acum, se petrec lucruri grave din punct de vedere economic, existã cetãþile romane, în numãr foarte mare, care ar putea sã fie vizitate de turiºti ºi cunoscute, ca atare, în istoria noastrã. Trecând peste munte, ne aflãm în faþa marilor cetãþi dacice care ºi ele suferã de lipsã de ocrotire legalã, ºi eu aº zice o ocrotire care ar trebui sã fie foarte durã cu factorii umani, mai ales, care sunt foarte distructivi.

Aº vrea sã mã refer ºi la cele spuse de domnul Þurlea, aici. Eu am vizitat judeþul Covasna ºi îmi pare rãu cã colegul nostru de la U.D.M.R. vorbeºte de ”drep-

tate pentru cãþeiÒ. Acolo se petrece o ”libertate pentru dulãiÒ, ca sã mã refer, aºa, direct la situaþie. Este aproape impardonabil cã o ºcoalã cum este cea din Sfântu Gheorghe, datând din secolul al XVIII-lea, este þinutã în condiþiile în care este þinutã, deºi noi am atras atenþia, în cadrul unei comisii parlamentare care a fost acolo ºi a vizitat locul. Nu este cine ºtie ce de fãcut, dar ceea ce se întâmplã cu acest monument istoric este absolut îngrijorãtor, datoritã neglijenþei, sã spunem aºa, programate, pe care o exercitã administraþia acestui municipiu Sfântu Gheorghe. Mã refer, deci, numai la aceastã unitate, nu la celelalte, care sunt foarte multe ºi care sunt neglijate, din acest punct de vedere.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul, în numele Grupului P.D.S.R., domnul deputat Gheorghe Ionescu.

Domnule deputat, aveþi microfonul.

## **Domnul Gheorghe Ionescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Domnule ministru,

Cred cã legea aceasta are rostul de a reglementa o serie de probleme, o serie de abuzuri, de abateri care s-au fãcut asupra patrimoniului cultural ºi istoric pe care îl are România.

Vreau sã vã spun, domnule ministru, cã sunt monumente istorice care au fost trecute din proprietatea...

Mai stai... Are treabã...

Luãm o pauzã!

## Domnule ministru,

Vreau sã vã spun cã s-au fãcut unele abuzuri, dupã pãrerea mea, privind aceste monumente istorice. S-au transferat din proprietatea statului în proprietatea unor societãþi comerciale monumente istorice care acum au fost scoase la licitaþie; ºi se pare cã nimeni nu vede acest lucru. Eu aº vrea sã vã dau un exemplu de la Craiova, un monument istoric, o clãdire fãcutã de fostul proprietar Pleºa, pe str.Kogãlniceanu nr. 17, care, din proprietatea statului, adicã a fost a Regiei S.R.I., acum s-a fãcut societate comercialã ºi este scoasã la licitaþie, datã în ziar. Este, în acest imobil, ºi Biblioteca francezã ºi s-a ajuns ca, în acea societate comercialã, acest spaþiu sã fie închiriat cu dolari mulþi pe lunã pe metru pãtrat, în loc sã rãmânã proprietatea statului, în domeniul public. De aceea, cred cã aceastã lege, domnule ministru, pe care, astãzi, noi o luãm în discuþie, va veni ºi va reglementa o serie întreagã de neajunsuri legate de acest patrimoniu. Însã trebuie fãcutã avertizarea cã sunt foarte multe monumente istorice, de care, la ora actualã, nu se ocupã nimeni, deºi sunt inventariate, dar posibilitatea de a fi aduse într-o stare cât de cât aproape de ceea ce a fost nu este posibilã, datoritã lipsei de finanþe.

Probabil cã, în urma acestei legi, ºi cei care vor face bugetele de acum încolo vor avea grijã ca acest patrimoniu de o deosebitã importanþã sã fie luat în atenþie ºi sã i se aloce fondurile respective.

Eu, domnule ministru, m-aº opri aici, cu rugãmintea de a vã face scris asupra situaþiei acestei clãdiri de la Craiova, care este monument istoric ºi pe care probabil cã vor veni câþiva oameni cu bani s-o cumpere, sub formã de acþiuni.

P.D.S.R.-ul va fi de acord sã discutãm aceastã lege, s-o aprobãm. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului minoritãþilor naþionale, are cuvântul domnul deputat Wolfgang Wittstock.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale acordã o importanþã deosebitã acestui proiect de lege. Motivele, bineînþeles, sunt clare, pentru cã nu puþine monumente istorice din România sunt simboluri ale spiritului creator al minoritãþilor naþionale, ale contribuþiei pe care aceste comunitãþi etnice, în cursul istoriei, au adus-o dezvoltãrii economice, sociale, culturale, spirituale a patriei noastre.

Domnul preºedinte Þepelea, domnul ministru Caramitru au avut amabilitatea sã vorbeascã de Sibiu, de satele sãseºti, de Braºov, de Sighiºoara, însã nu doar minoritatea germanã a creat asemenea valori, monumente istorice care trebuie protejate ºi, astfel, salvate pentru viitorime. Sunt multe monumente cu care se identificã, de exemplu, armenii, turcii, tãtarii, evreii, sârbii ºi celelalte minoritãþi din þara noastrã.

Nu vreau sã vã reþin atenþia prea mult, vreau doar sã arãt cã, în consecinþã, grupul nostru parlamentar va susþine acest proiect de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Mulþumim, domnule deputat.

În numele Grupului parlamentar P.N.Þ.-Camera Deputaþilor, va vorbi domnul deputat Alexandru Badea. Domnule deputat, aveþi microfonul.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Domnule ministru,

## Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,

Legea pe care o începem astãzi ºi sper cât de curând sã ºi terminãm a o dezbate este o lege în acelaºi timp acut necesarã ºi acut actualã. Din ceea ce s-a spus pânã acum ºi, de altfel, din ceea ce ºtie fie-

care dintre noi, nu cred cã este nevoie sã mai dezvolt aceastã idee. Ceea ce este important de reþinut, pentru cã aici s-au fãcut diverse afirmaþii, este cã aceastã lege, aºa cum ea a ieºit, zic eu, din laboratorul care a fost ºi este Comisia pentru culturã, arte ºi mijloace de comunicare în masã a Camerei, deci, aceastã lege rãspunde atât imperativelor conservãrii valorilor istorice de pe teritoriul României, indiferent de producãtorul lor, cât ºi cerinþelor legislaþiei contemporane europene ºi, în felul acesta, prin adoptarea acestei legi, pãºim pe o treaptã în plus în direcþia aceasta a integrãrii.

Din analiza legii se poate desprinde foarte limpede cã ea rezolvã Ñ, cel puþin aceasta este convingerea mea, atât ca participant, membru al comisiei, cât ºi ca vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat Ñ, aceastã lege, aºadar, rezolvã douã aspecte esenþiale: unul este cel legat de relaþia cu principiul proprietãþii, regimul proprietãþii, iar celãlalt este legat de aspectele tehnice care ar putea face din aceastã lege nu numai o _pia desideria_ , o dorinþã pioasã de conservare a monumentelor istorice, dar care trebuie sã ºi punã la îndemâna specialiºtilor instrumentele capabile sã realizeze aceastã protecþie.

În ceea ce priveºte travaliul pe lege, el a fost temeinic în cadrul comisiei, aºa cum se poate deduce imediat din raportul întocmit, practic, cu 4 sau 5 excepþii, nu existã un articol ieºit de la iniþiator ºi care sã nu fi fost amendat ºi, în mãsura în care toate aceste amendamente au întrunit în cele din urmã ºi acordul iniþiatorului, sã nu putem considera cã au contribuit la îmbunãtãþirea legii în aºa fel, încât, cel puþin din acest punct de vedere, noi considerãm cã este supusã plenului o lege în cea mai mare mãsurã satisfãcãtoare din punctul de vedere a cerinþelor acestui moment. Repet, nimeni nu face legi pentru eternitate, cel puþin câtã vreme legile sunt fãcute de o minte ºi o mânã omeneascã.

Mulþumesc, domnule deputat.

Pentru o întrebare, dau microfonul domnului deputat Nicolae Popa.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã trebuie sã salutãm cu multã satisfacþie discutarea proiectului de Lege privind protejarea monumentelor istorice, este o premierã ºi trebuie sã recunoaºtem ºi meritele domnului ministru Caramitru, chiar dacã nu este din opoziþie ºi face parte din coaliþia majoritarã, totuºi am observat în aceºti ani o preocupare permanentã în pãstrarea patrimoniului cultural ºi istoric ºi trebuie fãcutã ordine ºi disciplinã, pentru cã s-au întâmplat prea multe lucruri, abuzuri ºi distrugeri de monumente.

În acest context ºi în contextul legii pe care o discutãm astãzi, eu aº vrea sã îi aduc în atenþia domnului ministru o problemã destul de controversatã, ca sã nu spun foarte mult discutatã din cadrul judeþului Alba, ºi anume, acel proiect economic ”EurogoldÒ, care încearcã sã strãmute toatã localitatea din zona Munþilor Apuseni, Roºia Montanã ºi totodatã sã distrugã chiar niºte vestigii istorice de 2000 de ani, ºi în aceastã situaþie l-aº întreba pe domnul ministru: în contextul legii pe care o discutãm astãzi, va da sau nu va da avizul privind distrugerea monumentelor istorice de la Roºia Montanã?

Ca sã-mi informez colegii, daþi-mi voie sã fac o micã parantezã. Firma ”EurogoldÒ, din Australia, doreºte sã exploateze aurul din aceastã zonã, vreo 2.500 tone de aur, cel mai bogat zãcãmânt de aur, dar cu niºte sacrificii foarte mari. În primul rând, doreºte sã strãmute întreaga localitate de acolo, deci, circa 500 de case, ºi, în al doilea rând, trebuie sã distrugã întregul edificiu istoric ºi monumental din aceastã zonã, pentru a se extrage aurul. ªi, în acest context, eu l-aº ruga pe domnul ministru sã ne spunã dacã va da sau nu avizul pentru aceastã exploataþie auriferã de la Roºia Montanã, având în vedere cã mai zilele trecute, mai bine spus sãptãmâna trecutã, l-am interpelat pe domnul ministru sã-mi spunã poziþia Domniei sale ºi a Ministerului Culturii ºi îmi pare foarte rãu, dar rãspunsul care l-am primit asearã nu m-a satisfãcut ºi aº dori sã îmi clarifice aceste probleme.

Oricum, noi, deputaþii independenþi, vom susþine prezentul proiect de lege.

Mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Rog persoanele care nu sunt deputaþi, sã pãrãseascã sala! În incinta sãlii, în partea de lucru, nu au dreptul sã fie decât deputaþi sau senatori!

Rog Compartimentul tehnic sã verifice de ce se întâmplã în fiecare ºedinþã aceastã eroare ºi nu putem sã þinem uºile închise în partea de jos.

Dreptul la replicã, domnul deputat Þurlea, pentru douã minute, dupã care dau cuvântul domnului ministru sã comenteze o parte din intervenþiile dumneavoastrã. Domnul Þurlea, aveþi microfonul.

## Domnule preºedinte, mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor colegi,

De la aceastã tribunã de la care cu toþii ar trebui sã vorbim foarte politicos, mi s-au adus niºte jigniri extrem de grave adineauri. Nu le-aº fi luat în consideraþie, dacã nu se refereau la specialitatea mea.

Vreau sã-i aduc la cunoºtinþã domnului M‡rton cã sunt chiar istoric. Sunt ºi muzeograf cu atestat. Sunt chiar ºi doctor în istorie ºi am publicat pânã acum nu mai puþin de 10 volume, unele sub egida Academiei Române. De aceea, pot sã mã refer, în mod ºtiinþific, la

o asemenea lege ca cea de astãzi. Vreau sã-i spun domnului M‡rton cã tot ceea ce am relatat eu adineauri este strict adevãrat, toatã presa Ð un singur caz în legãturã cu cetatea de la Jigodin Ñ toatã presa centralã ºi cea localã din Covasna ºi Harghita a spus acest lucru, cã cetatea este degradatã intenþionat. Faptele, deci, realitatea, din pãcate, este cea pe care v-am prezentat-o eu. Adevãrul l-am spus eu ºi ºtiþi cu toþii cã adevãrul supãrã. Minciuna este apanajul domnului M‡rton. În mod normal, mincinoºii n-ar trebui primiþi în Parlament.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, în general este bine sã ne abþinem sã facem asemenea etichetãri de la tribuna Parlamentului.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Nu este adevãrat ce am spus?!

Nu mã refeream numai la dumneavoastrã, mã refeream în general la asemenea etichetãri care se fac de la tribunã ºi eu prefer sã nu se facã, sigur. Domnule ministru, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am sã fiu cât se poate de scurt. Cred cã mai am puþin ºi împlinesc 4 ani de când mã bat, aº spune ca un câine pentru o finanþare cât de cât onorabilã pentru acest program naþional de restaurare.

ªtiþi foarte bine cã, începând din anul 1998, 1999 ºi în acest an, fondurile pentru restaurarea monumentelor, capitol definit în Legea bugetului, s-au înjumãtãþit anual. Cu toate acestea, am putea vorbi totuºi de un progres, aºa cum am încercat sã vi-l expun în prezentarea legii. Legea are câteva elemente fundamentale de progres în plus, ºi anume: contribuþia statului, acolo unde proprietarul sau viitorul proprietar sau cel care ia în concesiune un momument istoric se obligã sã-l restaureze prin facilitãþi fiscale ºi prin contribuþie directã la procesul respectiv, dat fiind cã bunul nu este numai al proprietarului, fiind monument istoric, ci al întregului popor, folosind un termen vechi.

Sunt câteva teme fierbinþi în domeniul restaurãrii. Una din cele mai fierbinþi este cea legatã, aºa cum s-a pomenit aici, de restaurarea Complexului ”BrâncuºiÒ de la Târgu Jiu. Am mai spus în plenul Camerei Deputaþilor cã Ministerul Culturii a obþinut, prin negocieri, un împrumut de la Banca Mondialã, primul obþinut pe domeniul culturii. Pot sã vã spun acum cã fazele intermediare de realizare a caietului de sarcini pentru licitaþia privind apropierea unui antreprenor general pentru lucrãrile întregului complex s-au încheiat, suntem în aºteptarea, cred, în termen de cel mult 10 zile de la Banca Mondialã pentru deschiderea licitaþiei, astfel încât în luna iulie restaurarea ”Coloanei fãrã sfârºitÒ începe cu banii aceºtia apropiaþi prin împrumut ºi se va încheia, dacã nu apar vicii ascunse, bineînþeles, în luna noiembrie.

Din acest punct de vedere cred cã ministerul ºi-a fãcut datoria, anulând Ð ºi vã rog sã fiþi atenþi la semni- ficaþia cuvântului, anulând Ð o intruzie, o încercare de deturnare a sensurilor fundamentale de salvare a unui monument istoric, prin înlocuirea de pãrþi fundamentale a capodoperei lui Constantin Brâncuºi, ”Coloana fãrã sfârºitÒ. S-a dorit înlocuirea fundaþiei stâlpului principal ºi realizarea unei metalizãri diferite de cea originalã de cãtre Fundaþiile ”Constantin BrâncuºiÒ. Prin expertizele fãcute de UNESCO ºi prin expertizele realizate ºi aprobãrile date de Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice, s-a revenit la ceea ce este normal atunci când este vorba de capodopere, restaurarea _in situ_ a acestui mare ºi important monument istoric.

## Mulþumesc, domnule ministru.

## Stimaþi colegi,

Secretarii de ºedinþã mã înºtiinþeazã: în salã sunt 87 de deputaþi, faþã de un numãr de 147, necesar pentru a putea desfãºura lucrãrile noastre conform regulamentului. Þinând seama de faptul cã este ora 16 fãrã 5 minute, declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, nu înainte de a vã anunþa cã mâine va avea loc o ºedinþã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, care va începe la ora 9,00 cu urmãtoarea ordine de zi:

Pct. 1 Ð Propunerea grupurilor parlamentare P.D. ºi propunerea grupurilor parlamentare P.N.Þ.C.D. privind înlocuirea unor membri ai Comisiei Parlamentului României pentru integrarea europeanã. Pct. 2 Ð Modificãri ºi completãri în componenþa nominalã a delegaþiei Parlamentului României la Adunarea parlamentarã a Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa.

Pct. 3 Ð Proiectul regulamentului de organizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Pct. 4 Ð Raportul de activitate al Bãncii Naþionale a României pe anul 1998.

Vã urez o dupã-amiazã plãcutã!

Repet, de la ora 9,00 dimineaþa, pânã se epuizeazã ordinea de zi, ºedinþã comunã a celor douã Camere, cu ordinea de zi anunþatã.

Mai spuneþi o datã.

Repet, mâine dimineaþã, la ora 9,00, pânã la terminarea ordinii de zi anunþate, ºedinþã comunã a celor douã Camere ale Parlamentului.

Care este programul pentru mâine?

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 15,59._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei