Puiu Ha∫otti

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œmi pare r„u c„ domnul senator Ion Iliescu a fost mai vehement ∫i mai Óncruntat atunci c‚nd a relatat despre decembrie 1989, dar voi veni Ón Ónt‚mpinarea dorin˛ei Domniei sale de a discuta p„reri, opinii ∫i, c„tre sf‚r∫itul declara˛iei mele, voi Óndr„zni s„ am o opinie mai nuan˛at„.

Anul 1989, asem„nat de mul˛i cercet„tori cu anul 1848, c‚nd revolu˛iile au cuprins o mare parte a continentului nostru, jalon‚ndu-i evolu˛ia pentru mai multe decade, a marcat pr„bu∫irea regimurilor comuniste din Europa Central„ ∫i de Sud-Est.

Evenimentul ca atare a deschis noi orizonturi pentru milioane de oameni. Din punct de vedere constitu˛ional, partidele comuniste au pierdut monopolul puterii Ón Polonia, Ungaria, R.D.G., Cehoslovacia ∫i Rom‚nia.

Teoria dominoului formulat„ de marele om politic american Henry Kissinger a triumfat. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Polonia a influen˛at Ungaria, iar aceasta, R.D.G., pentru ca apoi s„ urmeze Cehoslovacia, Bulgaria ∫i Rom‚nia.

Œn contextul transform„rilor radicale care au avut loc Ón ˛„rile central ∫i est-europene, Rom‚nia a avut, din nefericire, o situa˛ie aparte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Neaccept‚nd nici m„car Ón ultimul ceas o solu˛ie de compromis, de negociere, o abatere c‚t de mic„ de la linia exacerbat„ de comand„ ∫i de control, regimul Ceau∫escu a fost Ónl„turat pe cale violent„. Mi∫carea s-a declan∫at, cum se ∫tie, la Timi∫oara, Ón ziua de 17 decembrie, extinz‚ndu-se, ulterior, Ón Óntreaga ˛ar„.

La 22 decembrie 1989, pu˛in dup„ miezul nop˛ii, Nicolae Ceau∫escu — dup„ o domnie de mai bine de 24 de ani — a fost silit, sub presiunea manifestan˛ilor, s„ abandoneze puterea, sf‚r∫indu-∫i zilele, Ómpreun„ cu so˛ia sa, pe 25 decembrie 1989, la zidul unei caz„rmi din T‚rgovi∫te.

Doamnelor ∫i domnilor,

Toate acestea le ∫tim prea bine. Faptele evocate Ón fug„ mai sus sunt de acum istorie, o istorie scris„ — ∫i trebuie s„ abord„m chestiunile acestea mai rece — cu s‚ngele celor 1058 de mor˛i ∫i 3352 de r„ni˛i, dup„ cifrele Ónregistrate la cea mai recent„ list„ Óntocmit„ de Secretariatul General de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor.

Ceea ce ∫tim, Ón schimb, mai pu˛in sau, Ón unele privin˛e, chiar deloc, este cum a devenit revolta popular„ revolu˛ie ∫i cum, pe acest fundal, o echip„ de inspira˛ie gorbaciovist„ s-a impus — unii zic c„ printr-o veritabil„ lovitur„ de stat — la putere.

Ce s„ mai spunem despre tenebroasa ∫i mult controversata chestiune a terori∫tilor din decembrie 1989?! Ipoteze ∫i scenarii, unele mai teribile dec‚t altele, se revars„ Ón spa˛iul public de 16 ani, pe toate c„ile: publica˛ii, televiziuni, c„r˛i ∫i a∫a mai departe.

Œn ceea ce ne prive∫te, parc„ am Ónclina s„ Ómp„rt„∫im opinia unui istoric lucid care a scris urm„toarele: îUn fapt tulbur„tor ∫i unic Ón istoria militar„ universal„ s-a petrecut atunci Ón Rom‚nia: Ón lupta dintre armat„ ∫i terori∫ti, partea Ónfr‚nt„, terori∫tii, nu a l„sat pe c‚mpul de b„t„lie nici un mort, nici un r„nit ∫i nici un prizonier. Acest fapt neobi∫nuit Ómp„rt„∫e∫te ipoteza c„, Ón realitate, terori∫tii au fost un grup restr‚ns de diversioni∫ti.