Puiu Ha∫otti

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Deloc Ónt‚mpl„tor, tocmai ast„zi, c‚nd se Ómplinesc 15 ani de la un eveniment de trist„ amintire care, nu m„ sfiesc a o spune, a aruncat Rom‚nia Ón barbarie, etichet„ pus„ ˛„rii noastre de influente medii jurnalistice ∫i politice interna˛ionale, mi-am intitulat scurta mea declara˛ie de la tribuna Senatului îP‚n„ c‚nd?!“

Iar Óntrebarea pe care Ómi permit a o formula are o singur„ ∫i precis„ direc˛ie: p‚n„ c‚nd va mai trebui s„ a∫tept„m ca marile ∫i dureroasele adev„ruri despre mineriada din iunie ’90, menit„ de cei care au urzit-o ∫i condus-o s„ pun„ cap„t, de o manier„ brutal„, demonstra˛iei-maraton din Pia˛a Universit„˛ii, s„ fie rostite

Ón auzul Óntregii opinii publice na˛ionale? Sunt, oare, rom‚nii blestema˛i de a nu avea acces dec‚t dup„ decenii Ón ∫ir la adev„rul documentat despre evenimentele esen˛iale ale istoriei lor recente? Cine, cu ce drept ∫i din care interese Ó∫i arog„ dreptul de a ˛ine sub oboroc sursele primare referitoare la acest moment de o neagr„ amintire Ón con∫tiin˛a colectiv„ rom‚neasc„ postcomunist„?

Bun, sunt de acord cu dumneavoastr„ c„ avem o lege a arhivelor ∫i eu, ca istoric de profesie, sunt primul a chema la respectarea ei, chiar dac„, al„turi de al˛i colegi de breasl„, Ómi pot exprima unele rezerve fa˛„ de prevederile poate excesiv de restrictive ale amintitului act normativ.

Dar, totodat„, tot Ón calitate de profesor al ∫colii istoriografice rom‚ne∫ti, Ómi permit s„ v„ spun c„, place sau nu asta unor oameni politici, un adev„r istoric ocultat cu bun„ ∫tiin˛„ sau machiat pentru a conveni acelora∫i interese produce efecte devastatoare ∫i de lung„ durat„ asupra Óntregii colectivit„˛i.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, la scara istoriei, 15 ani sunt ca o pic„tur„ Óntr-un ocean. Œn schimb, la scara vie˛ii noastre, a genera˛iilor care au avut ∫ansa de a fi martore la pr„bu∫irea comunismului — nu discut aici cum ∫i Ón ce fel, dac„ a fost sau nu o revolu˛ie Ón adev„ratul sens al termenului sau numai o revolt„ popular„ provocat„ ∫i pe al c„rei fundal s-a orchestrat, conform celei mai noi teorii, lovitura de stat militar„ ∫i predarea, apoi, a puterii politice garniturii civile autobotezate Frontul Salv„rii Na˛ionale, spuneam, nu discut —, dar cei 15 ani sunt o perioad„ semnificativ„, a∫ zice chiar o perioad„ prea lung„. R„bdarea noastr„ are ∫i ea o limit„. Vrem cu to˛ii s„ ∫tim prin ce a trecut ˛ara, prin ce am trecut cu to˛ii, iar ˛ara, repet cu toat„ responsabilitatea politic„, dar ∫i cu argumentele pe care le furnizeaz„ analiza istoric„ a faptelor, a fost aruncat„, Ón iunie 1990, Óntr-o gaur„ neagr„ din care, numai cu infinite ∫i extrem de costisitoare eforturi, am reu∫it s„ ne extragem, pentru a face pasul vital spre Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i spre integrarea european„.

Iar„∫i, nu e timpul ∫i locul de a discuta c‚t ∫i cum am reu∫it acest lucru. Al˛ii, mult mai sceptici dec‚t mine, ar putea s„ conteste chiar ∫i faptul Ón sine, dar, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ nu uit„m esen˛ialul: iunie ’90, Ón care eu v„d punctul terminus al drumului deschis Ón decembrie 1989, este cauza cauzelor pentru care ∫i ast„zi, Ónc„, Rom‚nia ocup„ un loc deloc onorabil Ón procesul de ajustare institu˛ional„ pentru a accede cu drepturi depline Ón Uniunea European„.