Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Deschid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ rog s„ fi˛i de acord ca de fiecare dat„ lunea s„ Óncepem declara˛iile politice p‚n„ facem cvorumul de lucru, p‚n„ vor veni ∫i ceilal˛i colegi.

Deci intr„m Ón declara˛ii politice.

Invit din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. pe domnul Mario Ovidiu Oprea. Se preg„te∫te domnul Dan Mircea Popescu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Onorat„ asisten˛„,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un subiect pe care-l consider important ∫i despre care sunt foarte surprins c„ nimeni nu a mai vorbit de c‚teva luni.

V„ aduce˛i aminte, cu siguran˛„, cum ast„-toamn„ presa a f„cut dezv„luiri incendiare Ón ceea ce prive∫te ramburs„rile ilegale de T.V.A. acordate de administra˛iile financiare at‚t din Bucure∫ti, c‚t ∫i din teritoriu.

A fost vorba de sume colosale, numai Ón jude˛ul Dolj, pe care eu Ól reprezint, s-a vehiculat la un moment dat suma de peste 2.000 miliarde lei. S-a f„cut atunci mare tam-tam pe aceast„ chestiune.

2. Federa˛ia Rus„ ∫i Republica Moldova vor recunoa∫te faptul c„ unit„˛ile militare, dislocate Ón temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 Ón zona de securitate a Republicii Moldova, ∫i-au atins scopurile prev„zute, urm‚nd s„ fie reduse treptat ∫i retrase Ón totalitate de pe teritoriul ˛„rii p‚n„ la 31 decembrie 2006. Concomitent, Ón termenul men˛ionat, Ón urma unui demers al Republicii Moldova c„tre O.S.C.E., se va realiza transformarea treptat„ ∫i deplin„ a opera˛iunii de pacificare existente Óntr-un mecanism interna˛ional de observatori militari ∫i civili, care va ac˛iona cu mandatul O.S.C.E., Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierz‚ndu-∫i actualitatea. Misiunea Interna˛ional„ de Observatori Militari ∫i Civili cu mandatul O.S.C.E. Ó∫i va desf„∫ura activitatea Ón Republica Moldova p‚n„ la reglementarea politic„ deplin„ a conflictului transnistrean.

3. Republica Moldova Ó∫i asum„ obliga˛ia s„ propun„, Ón cadrul Programului NATO «Parteneriat pentru Pace», ∫i s„ realizeze prin intermediul Misiunii Interna˛ionale de Observatori Militari ∫i Civili Ón Moldova dizolvarea forma˛iunilor militare din zon„, casarea armamentului ∫i tehnicii militare, precum ∫i reabilitarea social„ ∫i recalificarea persoanelor care fac parte din efectivul a∫anumitelor forma˛iuni militare transnistrene.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ doamna senator Corina Cre˛u.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„pt„m‚na trecut„ f„ceam un apel c„tre Óntreaga clas„ politic„ din Rom‚nia pentru a aborda corup˛ia ca pe principalul obstacol major Ón parcursul de aderare a ˛„rii la structurile europene. Revin ast„zi la tribuna Senatului cu convingerea c„ un atac frontal, hot„r‚t, al tuturor institu˛iilor statului Ómpotriva re˛elelor mafiote care sufoc„ societatea rom‚neasc„ este un act de responsabilitate ∫i, mai mult dec‚t at‚t, o necesitate, av‚nd Ón vedere raportul de ˛ar„ din octombrie.

Stima˛i colegi,

Iat„ c„ scrisoarea de avertizare la adresa Rom‚niei nu mai este o probabilitate. De c‚teva zile ea a devenit realitate. Sigur, nu este o situa˛ie inedit„. Toate ˛„rile Ón procesul de preaderare au primit avertiz„ri pe ultima parte a parcursului. Ce este de aceast„ dat„ Óngrijor„tor este timpul extrem de scurt p‚n„ Ón octombrie. Pre∫edintele Traian B„sescu r„m‚ne optimist ∫i transmite Ón interviul de ast„zi dintr-un cotidian central c„ institu˛iile statului sunt preg„tite s„ distrug„ structurile mafiote din economia rom‚neasc„. Este un semn bun, dar f„r„ sprijinul Óntregii clase politice demersul s„u nu poate reu∫i.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ propun ast„zi un subiect stringent din activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii. Comisia a hot„r‚t s„ realizeze audierea unui de˛inut, la cererea acestuia, la Penitenciarul Rahova. Audierea a avut loc Ón data de 26 aprilie. V„ rog s„-mi permite˛i ca din ra˛iuni ce ˛in de protec˛ia de˛inutului, a familiei acestuia, s„ nu-i divulg numele. De la Ónceputul audierii de˛inutul a insistat pe faptul c„ familia i-ar fi amenin˛at„ din cauza implic„rii sale Óntr-o re˛ea de anvergur„ care s-a ocupat cu traficul de imobile ∫i terenuri din Bucure∫ti, prin acte false. El sus˛ine c„ peste 40 de imobile ∫i terenuri din zona central„ a Bucure∫tiului, respectiv zona Prim„verii — Doroban˛i — Kiseleff, au fost Ónsu∫ite fraudulos de diver∫i indivizi, cu implicarea unor poli˛i∫ti, magistra˛i, avoca˛i, politicieni ∫i oameni din lumea interlop„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 Modul de operare era simplu. Era depistat un imobil sau teren care nu avea proprietar cert, sau era Ón litigiu, sau nu era Ón litigiu clar, ∫i se fabricau documente false, acte de proprietate, schi˛e cadastrale, p‚n„ la identificare. Aceste contrafaceri ajungeau Ón instan˛„, iar, de acolo, interven˛iile Ón legalizarea acestor falsuri ajungeau p‚n„ la modific„ri Ón registrele speciale aflate Ón Arhivele Na˛ionale ale Statului.

Pe teritoriul Capitalei opera o re˛ea compus„ din 3040 de persoane, Ómp„r˛ite Ón patru grup„ri, ramifica˛iile merg‚nd p‚n„ la ∫eful Baroului Bucure∫ti, prim apropiat al lui Mihai Costea, avocatul C„m„tarilor. O grupare condus„ de colonelul Rogoz de la Crim„ organizat„ avea de f„cut modific„rile Ón registrele de la Arhivele Na˛ionale. Rogoz era Ón leg„tur„ cu avocatul Bund„ Gabriel, avocata Onil„ Mariana ∫i omul de afaceri Dumitrescu Mih„i˛„, aflat ∫i el Ón rela˛ii apropiate cu amiralul Cico Dumitrescu, consilier preziden˛ial.

Adresele imobilelor ∫i terenurilor Ón cauz„ sunt cuprinse Ón declara˛iile de˛inutului.

Gruparea din jurul lui Dumitrescu Mih„i˛„, rud„ ∫i prieten cu Cico Dumitrescu, Ó∫i avea sediul undeva l‚ng„ podul Grant. De˛inutul sus˛ine Ón cursul audierii c„ Cico Dumitrescu era asociat cu Bund„ Gabriela, Eduard R‚∫teanu, B„rb„cioiu Tiberiu, avocatul Dinu Marian, care este prieten cu Dinu Vam„ ∫i aveau multe afaceri Ómpreun„.

Œn Óncheierea audierii, de˛inutul solicit„ s„ fie sprijinit pentru a fi integrat Ón programul de protec˛ie a martorilor ∫i vrea protec˛ie pentru familia sa.

Stima˛i colegi, cu asemenea Óncreng„turi mafiote, ∫ansa noastr„ de a fi parte integrant„ Ón marea familie european„ este nul„. Guvernul face, m‚ine, un pas important pe frontul anticorup˛iei, prin asumarea r„spunderii privind justi˛ia. Suntem convin∫i c„ pachetul de legi va avea sus˛inerea necesar„ Ón ∫edin˛a Camerelor reunite de m‚ine. Mai mult, eu sper Óntr-o colaborare eficient„ cu parlamentarii din toate grupurile, astfel Ónc‚t lupta Ómpotriva corup˛iei s„ capete valen˛e noi, iar cazurile concrete despre care vorbesc oficialii europeni s„ devin„ dosare clare de acuzare.

Suntem presa˛i de avertiz„rile primite ∫i suntem presa˛i, p‚n„ la urm„, de propria noastr„ con∫tiin˛„. V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_

Invit la microfon pe doamna senator Corina Cre˛u, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„ raliez Óntru totul celor spuse mai Ónainte de domnul senator Popescu, colegul nostru, ∫i vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a spune c„ aducerea permanent„ Ón aten˛ia dezbaterii politice a evenimentelor din 13—15

iunie devine, Ón fiecare an, tot mai neproductiv„ ∫i cap„t„ accente tot mai dramatice.

De aceast„ dat„, evidenta dorin˛„ de r„zbunare politic„ ∫i de victimizare a domnului Ion Iliescu este foarte clar„ ∫i ea se vede cu ochiul liber de c„tre oricine.

Sigur, auzim mereu c„ toate aceste atacuri nu urm„resc dec‚t aflarea adev„rului despre acele evenimente, dar se uit„ faptul c„ exist„ deja un raport al unei comisii parlamentare de anchet„, raport care este public ∫i care poate fi citit inclusiv de c„tre reprezentan˛ii justi˛iei, de c„tre procurori ∫i judec„tori.

A∫a cum a subliniat mai devreme ∫i colegul meu, sigur c„ violen˛ele din acele zile au provocat o traum„ colectiv„ pentru Óntreaga societate rom‚neasc„, l„s‚nd Ón urm„ Ónc„ multe r„ni nevindecate, dar nu putem s„ ignor„m la nesf‚r∫it, deliberat, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón 13 iunie, cu violen˛ele de atunci, cu groaza popula˛iei Bucure∫tiului, cu incendierea sediului Poli˛iei Capitalei, a Ministerului de Interne, atacul asupra Televiziunii ∫i asupra altor institu˛ii ale statului.

A∫ vrea s„ fie foarte clar, noi suntem al„turi de victime, oricare ar fi ele ∫i oricare le-ar fi convingerile politice, dar nu putem fi de acord cu aceia care, de 15 ani, Óncearc„, prin orice mijloace, s„ rescrie istoria ∫i s„ impun„, cu for˛a, poporului rom‚n versiunea lor despre acele evenimente. Mai mult chiar, ace∫tia se substituie justi˛iei ∫i dau verdicte, hot„r‚nd cine sunt vinova˛i ∫i cine sunt victime. Este normal pentru o societate democratic„ ca o organiza˛ie v„dit partizan„ s„ Óncadreze juridic faptele, iar magistra˛ii s„ nu fac„ altceva dec‚t s„ vin„ ∫i s„ confirme umil versiunile unor grupuri motivate clar din punct de vedere politic?

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, eu cred c„ noi avem datoria s„ semnal„m toate aceste derapaje, s„ milit„m pentru consolidarea statului de drept, ∫i nu s„ asist„m pasivi la multele evenimente din ultima perioad„, evenimente care demonstreaz„ c„ justi˛ia redevine, practic, un simplu instrument nelegitim ∫i imoral al luptei politice.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D. Urmeaz„ domnul senator ™erban Mih„ilescu.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Deloc Ónt‚mpl„tor, tocmai ast„zi, c‚nd se Ómplinesc 15 ani de la un eveniment de trist„ amintire care, nu m„ sfiesc a o spune, a aruncat Rom‚nia Ón barbarie, etichet„ pus„ ˛„rii noastre de influente medii jurnalistice ∫i politice interna˛ionale, mi-am intitulat scurta mea declara˛ie de la tribuna Senatului îP‚n„ c‚nd?!“

Iar Óntrebarea pe care Ómi permit a o formula are o singur„ ∫i precis„ direc˛ie: p‚n„ c‚nd va mai trebui s„ a∫tept„m ca marile ∫i dureroasele adev„ruri despre mineriada din iunie ’90, menit„ de cei care au urzit-o ∫i condus-o s„ pun„ cap„t, de o manier„ brutal„, demonstra˛iei-maraton din Pia˛a Universit„˛ii, s„ fie rostite

Ón auzul Óntregii opinii publice na˛ionale? Sunt, oare, rom‚nii blestema˛i de a nu avea acces dec‚t dup„ decenii Ón ∫ir la adev„rul documentat despre evenimentele esen˛iale ale istoriei lor recente? Cine, cu ce drept ∫i din care interese Ó∫i arog„ dreptul de a ˛ine sub oboroc sursele primare referitoare la acest moment de o neagr„ amintire Ón con∫tiin˛a colectiv„ rom‚neasc„ postcomunist„?

Bun, sunt de acord cu dumneavoastr„ c„ avem o lege a arhivelor ∫i eu, ca istoric de profesie, sunt primul a chema la respectarea ei, chiar dac„, al„turi de al˛i colegi de breasl„, Ómi pot exprima unele rezerve fa˛„ de prevederile poate excesiv de restrictive ale amintitului act normativ.

Dar, totodat„, tot Ón calitate de profesor al ∫colii istoriografice rom‚ne∫ti, Ómi permit s„ v„ spun c„, place sau nu asta unor oameni politici, un adev„r istoric ocultat cu bun„ ∫tiin˛„ sau machiat pentru a conveni acelora∫i interese produce efecte devastatoare ∫i de lung„ durat„ asupra Óntregii colectivit„˛i.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, la scara istoriei, 15 ani sunt ca o pic„tur„ Óntr-un ocean. Œn schimb, la scara vie˛ii noastre, a genera˛iilor care au avut ∫ansa de a fi martore la pr„bu∫irea comunismului — nu discut aici cum ∫i Ón ce fel, dac„ a fost sau nu o revolu˛ie Ón adev„ratul sens al termenului sau numai o revolt„ popular„ provocat„ ∫i pe al c„rei fundal s-a orchestrat, conform celei mai noi teorii, lovitura de stat militar„ ∫i predarea, apoi, a puterii politice garniturii civile autobotezate Frontul Salv„rii Na˛ionale, spuneam, nu discut —, dar cei 15 ani sunt o perioad„ semnificativ„, a∫ zice chiar o perioad„ prea lung„. R„bdarea noastr„ are ∫i ea o limit„. Vrem cu to˛ii s„ ∫tim prin ce a trecut ˛ara, prin ce am trecut cu to˛ii, iar ˛ara, repet cu toat„ responsabilitatea politic„, dar ∫i cu argumentele pe care le furnizeaz„ analiza istoric„ a faptelor, a fost aruncat„, Ón iunie 1990, Óntr-o gaur„ neagr„ din care, numai cu infinite ∫i extrem de costisitoare eforturi, am reu∫it s„ ne extragem, pentru a face pasul vital spre Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i spre integrarea european„.

Invit la microfon pe domnul senator ™erban Mih„ilescu, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Alexandru Pere∫.

## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tema declara˛iei de ast„zi este legat„ de modul Ón care s-a instaurat, prin reprezentan˛ii Ón teritoriu ai actualului Guvern al Rom‚niei, un climat de intoleran˛„, urm„rindu-se, Ón principal, scoaterea abuziv„ din func˛ie a ale∫ilor locali sau a celor din servicii deconcertate, motivat de afilierea la P.S.D. ∫i numirea Ón loc a unei clientele politice.

Din datele primite de la jude˛e, rezult„ c„ sute de primari ∫i viceprimari au fost ∫i sunt supu∫i, Ón continuare, presiunilor politice, scopul fiind demisia lor din P.S.D. ∫i eventuala Ónscriere Óntr-unul dintre partidele aflate la guvernare sau, Ón caz contrar, revocarea din func˛ie.

Sunt utilizate toate formele posibile de intimidare: controale repetate ∫i prelungite, amenin˛„ri cu ac˛ionarea Ón justi˛ie, ∫antaj, amenzi.

De∫i avem exemple din toate jude˛ele, m„ voi referi numai la jude˛ul Teleorman, unde 25 de primari sunt ˛inta abuzurilor Prefecturii ∫i institu˛iilor cu atribu˛ii de control. Primarul Alexandriei, Constantin Sl„vescu, a fost verificat de Prefectur„, Garda Financiar„, Direc˛ia Finan˛elor Publice, pe baza unei sesiz„ri anonime, pentru lucr„ri de repara˛ii, iar Parchetul s-a autosesizat Ómpotriva aceluia∫i primar, pe baza unor articole ap„rute Óntr-un cotidian Ón anul 2002.

Situa˛ii similare sunt cu primarii din Balaci, Br‚nceni, Lisa, Olteni, Saelele, Scurtu Mare ∫i altele.

Pentru intimidarea primarului ora∫ului Zimnicea au fost declan∫ate ac˛iuni Ón justi˛ie Ómpotriva unor func˛ionari ai Prim„riei, iar viceprimarul comunei Dr„g„ne∫ti-Vla∫ca a fost deja schimbat, s„pt„m‚na trecut„, deoarece nu a mai rezistat acestor presiuni.

O a doua categorie vizat„ de aceea∫i politic„ antitolerant„ este cea Óndreptat„ Ómpotriva ∫efilor serviciilor deconcentrate, unde se ac˛ioneaz„ pe dou„ direc˛ii: presiuni s„ demisioneze din func˛ia public„ sau s„-∫i dea demisia din P.S.D. pentru a-∫i p„stra func˛ia.

Sunt Ónregistrate aproape 400 de cazuri — ∫i m„ voi referi, din nou, la jude˛ul Teleorman, unde un secretar de stat de la Ministerul Finan˛elor Publice a amenin˛at direct, cu dosare penale, directorii adjunc˛i de la Direc˛ia Finan˛elor Publice, pentru a-i determina s„-∫i prezinte demisiile. Œn urma refuzului, au fost demi∫i prin ordin al ministrului.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pere∫, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu aproximativ 15 ani, exista o zon„ Ón jude˛ul Alba Ón care interdic˛iile de a fotografia sau de a p„trunde cu o ma∫in„ cu num„r str„in, precum ∫i statutul de cet„˛ean str„in erau lucruri suspecte ∫i intrau Ón contradic˛ie cu legisla˛ia. Este vorba de ora∫ul Cugir ∫i de Uzina Mecanic„ Cugir, considerate obiective de securitate na˛ional„, o zon„ Ón care prosperitatea, at‚t c‚t era permis„, era la ea acas„: salariile erau peste media na˛ional„ pe economie, produc˛ia de armament aducea statului rom‚n beneficii mari.

Œn anul 1990, lucrau la Uzina Mecanic„ Cugir, unitate Ónfiin˛at„ Ón urm„ cu 206 ani, un num„r de 18.760 de salaria˛i, majoritatea dintre ei fiind dintre cei 31.600 de locuitori ai ora∫ului. Uzina Mecanic„ Cugir a ajuns s„ produc„, Ón exclusivitate na˛ional„, produse de Ónalt„ tehnicitate pentru economia civil„ ∫i de ap„rare. Dintre produsele realizate la Cugir putem enumera:

— armament ofensiv de infanterie ∫i aviatic, precum ∫i muni˛ia aferent„, peste 80% fiind destinat„ exportului;

— ma∫ini-unelte de frezat plan, cu mas„ de p‚n„ la 1.800 de milimetri, ∫i ma∫ini de frezat angrenaje, cu modul de p‚n„ la 16 milimetri ∫i diametrul de 1500 milimetri;

— toat„ gama de scule de prelucrat metal prin a∫chiere ∫i matri˛are, cu volum de p‚n„ la 50 de decametri cubi;

— piese forjate cu o greutate de p‚n„ la 350 de kilograme;

— piese turnate Ón matri˛e din o˛el ∫i din font„ de la 50 p‚n„ la 500 de kilograme.

Œn anul 1990, produc˛ia economic„ a Uzinei Mecanice Cugir reprezenta aproximativ 15% din produc˛ia jude˛ului Alba.

Au trecut 15 ani. Din ce a fost Uzina Mecanic„ Cugir a r„mas doar o amintire, ∫ocul tranzi˛iei economice pulveriz‚nd at‚t uzina, c‚t ∫i ora∫ul. Lipsa tehnologiilor moderne, a pie˛elor de desfacere at‚t pentru armament, c‚t ∫i pentru produc˛ia civil„, experien˛ele ∫i solu˛iile tehnice adoptate s-au dovedit a avea efecte sociale dezastruoase. Din cei peste 18.000 de salaria˛i, ast„zi, la

Societatea Comercial„ îUzina Mecanic„ Cugir“ — S.A., noua denumire a uzinei, mai lucreaz„ 2.100 de persoane.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Urmeaz„ domnul senator Ivan Cismaru.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ast„zi, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi, a venit vremea s„ ne amintim de o tr„s„tur„ fundamental„ a spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, s„ Óncerc„m s„ observ„m c„, la 15 iunie 2005, se Ómplinesc 116 ani nu de la moartea lui Eminescu, ci de la asasinarea lui Óntr-un ospiciu din Rom‚nia.

Insist asupra acestei deosebiri de fond Óntre moarte ∫i asasinare, pentru c„ mi se pare c„ atitudinea fa˛„ de Eminescu, Ón acea clip„ ∫i Ón acea vreme, reprezint„ parc„ un model al atitudinii mai generale fa˛„ de cultur„ Ón vremea pe care o tr„im. Cultura r„m‚ne — iat„ — s„ se chiverniseasc„ singur„, Óntr-o perioad„ istoric„ Ón care at‚tea dintre lucrurile care au putut participa la exprimarea spiritual„ a unui neam s-au stins ∫i oamenii de v‚rf ai spiritualit„˛ii na˛ionale mor, pe r‚nd, parc„ Óntr-o necunoa∫tere general„ a mor˛ii lor.

De ce ne intereseaz„ Eminescu la 116 ani de la plecarea lui dintre noi? Dintr-un motiv simplu ∫i direct, pentru c„ el face parte din structura neamului rom‚nesc, el face parte din felul nostru de a fi, el ne-a dat, Ónseninat„ ∫i curat„, limba rom‚n„ pe care o vorbim ast„zi ∫i pe care nu reu∫im s„ o st‚lcim, Ón m„sura Ón care am putea-o st‚lci dac„ modelul eminescian ar fi mai pu˛in important pentru noi. Limba rom‚n„ sun„ eminescian ∫i g‚ndirea noastr„ este Óndatorat„ lui Eminescu.

Acolo unde istoria ∫i geografia nu se pot Ómplini, iat„, la R„s„rit ∫i la Nord, spre Basarabia ∫i Bucovina de Nord, acolo unde realit„˛ile statale contrazic realitatea fiin˛ei rom‚ne∫ti, Eminescu ˛ine loc de istorie ∫i geografie. Œn Eminescu ne reg„sim cu tragicii poe˛i ai Bucovinei de Nord, h„itui˛i, Ónsingura˛i ∫i uita˛i de Bucure∫ti; Ón Eminescu ne reg„sim cu marii poe˛i ai Basarabiei ∫i unirea cea profund„ Ón Eminescu este realizat„.

Atunci c‚nd nu putem vorbi despre Rom‚nia Óntreag„, ne Óntoarcem la Eminescu ∫i acolo, printr-o compensa˛ie istoric„ ∫i destinic„, o reg„sim Óntreag„, îDe la Nistru p‚n’la Tisa“. Probabil c„ va r„m‚ne nostalgia tuturor genera˛iilor care vor veni acest vers, simplu ∫i tragic, al lui Eminescu: îDe la Nistru p‚n’la Tisa“ ∫i probabil c„ se va auzi mereu acel pl‚ns, pe care el l-a auzit Ónt‚iul ∫i care a fost at‚t de puternic ∫i at‚t de conving„tor pentru na˛ia sa Ónc‚t tratatele de pace Ón genunchi pe care Rom‚nia a trebuit s„ le suporte au interzis, Óntre altele, ∫i realitatea marii poezii îDoina“ a lui Mihai Eminescu.

Œl invit pe domnul senator Ivan Cismaru, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., urmeaz„ domnul senator David Gheorghe. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este determinat„ de o discu˛ie pe care am avut-o cu un foarte bun prieten care, Ón urm„ cu pu˛in timp, a f„cut o vizit„ Ón Japonia ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 umblat destul de mult pe autostr„zile japoneze, at‚t pe cele suspendate, c‚t ∫i pe cele nesuspendate. Cu un spirit de observa˛ie foarte bun, a constatat c„, Ón zonele suspendate, aceste autostr„zi erau placate cu o˛el ∫i a Óntrebat de ce, pentru c„ din punct de vedere tehnic nu asigur„ cu nimic o Ómbun„t„˛ire a rezisten˛ei, ci, din contr„, este o Ónc„rcare suplimentar„ a structurilor.

Un edil al ora∫ului Osaka i-a r„spuns, pu˛in re˛inut: îDomnule, a∫a ne facem noi rezervele de o˛el, Ón Japonia“.

Pornind de la aceast„ observa˛ie, am s„ Óncerc o remarc„, ∫i anume c„, dup„ anul 1989, Ón Rom‚nia nu se mai vorbe∫te despre una dintre modalit„˛ile de evaluare a nivelului de dezvoltare a unei ˛„ri, exprimat„ prin cantitatea de o˛el pe om/an. Dar asta numai la noi, fiindc„ Ón alte ˛„ri, precum Japonia, Statele Unite ale Americii, Germania, Anglia, Fran˛a ∫i Italia, aceast„ evaluare cantitativ„ ∫i comparativ„ exist„.

A∫ continua cu o constatare, ∫i anume c„ statistica rom‚neasc„ demonstreaz„ c„, Ón ˛ara noastr„, produc˛ia de o˛el a sc„zut mult. Iat„ c‚teva date: la categoria de o˛el brut, Ón 1991, produceam 7.130.000 tone, apoi, procentual, Ón 1999 am ajuns la 60%, la 65%, iar Ón 2003 — la 78%.

Œn categoria celui superior aliat produceam 695.000 tone, Ón 1999, produceam doar 23% din cantitatea produs„ Ón 1989, Ón 2000 — 42%, iar Ón 2003 — 25%.

Voi continua cu o observa˛ie, ∫i anume c„ to˛i sociologii aten˛ioneaz„ clar c„, Óntr-un viitor nu prea Óndep„rtat, b„t„lia se va da Óntre ˛„rile care au rezerve de materii prime.

Œn domeniul o˛elului se mai previzioneaz„ ∫i faptul c„ rafinarea acestui produs, Ón vederea unei valorific„ri extrem de profitabile, va fi calea prin care îgulerele albe“ vor de˛ine suprema˛ia ca simbol al nivelului de dezvoltare a unei na˛iuni sau a unei economii.

O a doua observa˛ie ar fi, de fapt, o Óntrebare: am Ón˛eles ∫i noi acest lucru?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule senator David, mai sunt trei minute, mai lua˛i cuv‚ntul?

**Domnul Gheorghe David**

**:**

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu, deci Óncheiem, stima˛i colegi, dezbaterile politice, aici.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ anun˛ c„ din totalul de 137 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin votul electronic, un num„r de 111, avem 14 colegi absen˛i motivat.

Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ∫i domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

Ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ consult dac„ ave˛i obiec˛ii. Nu.

Programul de lucru. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 Trecem la punctul urm„tor, constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei ca obiectiv de interes na˛ional.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., dou„ propuneri. Domnule Puiu Ha∫otti, v„ rog.

Cele dou„ propuneri sunt, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, domnii senatori Adrian Cioroianu ∫i Dan C‚rlan.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Grupul P.S.D., dou„ propuneri.

Din partea Grupului P.S.D., domnii senatori Vasile D‚ncu ∫i Aurel Simionescu.

Grupul P.R.M., o propunere.

Din partea Grupului P.R.M. propunem pe doamna senator Verginia Vedina∫.

Grupul conservator, o propunere.

Din partea Grupului conservator, domnul senator Radu Terinte.

Mul˛umesc. U.D.M.R., o propunere.

Din partea Grupului U.D.M.R., domnul senator Németh Csaba.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Ave˛i observa˛ii la aceast„ comisie de mediere? Dac„ nu sunt, o

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i pe aceste texte.

La num„rul curent 1 — textul Senatului, nu este necesar s„ vot„m. La numerele curente 2, 3 ave˛i observa˛ii?

Numai o secund„... la num„rul 2 dac„ ave˛i observa˛ii?

Dac„ nu sunt,

La pozi˛ia 3, cu referire la art. 27, de la art. I, punctul 17, v„ rog, domnul ™tefan Viorel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este vorba despre un text Ón divergen˛„ unde forma Ón care a fost adoptat textul la Senat este consecin˛a unui amendament formulat Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru c„ el reglementeaz„ modul Ón care astfel de structuri constituite pe temeiul Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000, deci asocia˛ii ∫i funda˛ii, Ón principal, urmeaz„ s„ fie supravegheate din punct de vedere financiar. ™i aici avem textul detaliat at‚t la punctul 3, c‚t ∫i la punctul 4, cred. Eu o s„ Óncerc foarte pe scurt s„ v„ spun care este diferen˛a Óntre cele dou„ texte ∫i insist Ón a sus˛ine c„ punctul de vedere adoptat de Senat este cel corect, pentru c„ formularea adoptat„ de Camera Deputa˛ilor ∫i Ónsu∫it„ ulterior de comisia de mediere simplific„ periculos de mult acest aspect.

Nu putem s„ accept„m c„ exist„ structuri cu un astfel de statut juridic pe care, ast„zi, le putem reg„si Ón domenii de activitate unde se vehiculeaz„ sume foarte mari de bani ∫i am s„ v„ dau un exemplu pentru a v„ sensibiliza: Ón fotbal reg„sim astfel de structuri. Este o industrie care este gestionat„ prin intermediul unor astfel de structuri juridice. Este inadmisibil ca o astfel de structur„ s„ fie reglementat„ printr-un text de lege care spune c„ Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Comisiei de cenzori Ól aprob„ adunarea general„ a asocia˛ilor. Imagina˛i-v„ o adunare general„ a unui club de fotbal, care stabile∫te regulile proprii de disciplin„ financiar„. Este atipic, Ón afara oric„rei reguli.

Deci normele de supraveghere a disciplinei financiare sunt stabilite, f„r„ excep˛ie, prin lege. Nu putem ca prin lege s„ d„m un astfel de mandat Ón alb unei adun„ri generale a unei asocia˛ii care o putem reg„si ulterior Ón fotbal sau Ón gestiunea fondurilor europene sau ∫tiu eu Ón ce alte situa˛ii.

Sigur, probabil c„ una dintre explica˛iile pentru care un astfel de text a fost adoptat de comisia de mediere ar putea fi legat de faptul c„ nu am reg„sit nici un finan˛ist Ón componen˛a acestei comisii. Nici de la Senat, nici de la Camera Deputa˛ilor. Sunt doar onora˛ii no∫tri colegi juri∫ti ∫i probabil c„ au trecut mai cu u∫urin˛„ peste acest aspect financiar, s-au concentrat mai mult asupra aspectelor de ordin juridic.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ sunt interven˛ii din partea grupurilor pe amendamentul de la punctele 3 ∫i 4? Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu pot s„ v„ prezint numai motivele pentru care p‚n„ la urm„ majoritatea membrilor comisiei de mediere au votat pentru varianta Camerei Deputa˛ilor. Œntr-adev„r, procedura referitoare la Statutul ∫i felul de activitate al cenzorilor este una mai simpl„, cea propus„ nou„ de Camera Deputa˛ilor, ∫i dac„, Óntr-adev„r, sunt asocia˛ii sau funda˛ii care deruleaz„ fonduri importante, tot a∫a de adev„rat este c„ mii sau poate zeci de mii de asocia˛ii ∫i funda˛ii fac fa˛„ cu greu unor obliga˛ii care sunt stipulate prin varianta Senatului. Pe de alt„ parte, reglementarea propus„ de Senat — ∫i aici Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri _ab initio_ a fost de acord cu amendamentul venit din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci — este una deosebit de am„nun˛it„ ∫i p„rerea majorit„˛ii membrilor comisiei de mediere a fost ca... normal, Guvernul s„ adopte un regulament de aplicare a acestui act normativ ∫i acolo va fi locul unei reglement„ri mai am„nun˛ite, ∫i nu Ón corpul legii. Ca atare, acestea au fost motivele pentru care comisia de mediere a sus˛inut varianta Camerei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Stima˛i colegi, suntem Ón urm„toarea situa˛ie: comisia de mediere ne propune la art. 27 alin. 3 ∫i 4 — textul Camerei Deputa˛ilor — o formul„ simplificat„ Ón ceea ce prive∫te comisia de cenzori, explica˛ie pe care a dat-o ∫i domnul senator Eckstein, ca membru al comisiei de mediere.

Domnul senator ™tefan Viorel, Ón numele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, sus˛ine necesitatea unei reglement„ri mai stricte Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea comisiei, deci propune s„ p„str„m textele adoptate de c„tre Senat.

Voi supune la vot, pentru c„ am‚ndou„ se leag„, alin. 3 ∫i 4. Primul vot vi-l propun Ón formula propus„ de comisia de mediere. Asta e regula ∫i nu pot s„ fac altfel.

Deci, vot‚nd îDa“, vota˛i cu comisia de mediere, deci cu textele Camerei Deputa˛ilor, ∫i nu cu textul Senatului, argumentat de c„tre domnul senator ™tefan Viorel.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 59 de voturi pentru, 28 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, textele au fost votate a∫a cum ne-a propus comisia de mediere.

R„m‚ne, totu∫i, probabil, ca prin norme s„ se fac„ preciz„ri, pentru a avea comisii de cenzori viabile.

La alineatele urm„toare, stima˛i colegi, 5, 6, 7, 8, avem textele Senatului, propuse de comisia de mediere. Nu este cazul s„ le vot„m. La ultimul punct, num„rul curent 9 — cu referire la art. 61 alin. 4 de la nr. I — ni se propune un text comun. Dac„ sunt obiec˛iuni?

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, semnat la Bucure∫ti la 16 iulie 2003.

V„ rog... Pre∫edintele comisiei este.

Domnul secretar de stat Eftimescu, de la Ministerul Justi˛iei, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ solicit„m ast„zi s„ da˛i votul dumneavoastr„ favorabil Acordului de sediu prezentat. Este vorba despre o obliga˛ie interna˛ional„ asumat„ de Rom‚nia. Este rezultatul unor negocieri Óndelungate ∫i r„spunde unor necesit„˛i ale autorit„˛ilor rom‚ne Ón cooperarea interna˛ional„ Ón ceea ce prive∫te lupta antiinfrac˛ional„. V„ rug„m deci s„ aproba˛i acest proiect de lege.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Eckstein Kovács Péter pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere a proiectului de lege, f„r„ amendamente, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a primit avize favorabile de la Comisia pentru politic„ extern„, respectiv Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Legea are caracter ordinar, iar Senatul este Camera decizional„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Deci, stima˛i colegi,

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile ∫i imunit„˛ile Cur˛ii Penale Interna˛ionale, adoptat la New York la 9 septembrie 2002.

Domnul secretar de stat Marian Eftinescu, v„ rog, v„ ascult„m.

Un act normativ similar, prin care Rom‚nia se implic„ Ón punerea Ón oper„ a acestei institu˛ii de drept interna˛ional, m„ refer la institu˛ie ca organiza˛ie, care este Curtea de Drept Penal Interna˛ional. Argumentele au fost expuse Ón prezentarea de motive. V„ rug„m s„ da˛i votul dumneavoastr„ favorabil ∫i pentru aceast„ lege.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte,

Raportul este de admitere, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Legea are caracter ordinar, iar Senatul este Camer„ decizional„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Trecem la proiectul de Lege privind punerea Ón aplicare a unor sanc˛iuni interna˛ionale.

V„ rog, din partea Ministerului Afacerilor Externe, doamna subsecretar de stat Roxana Rizoiu, da? V„ rog, mai aproape de microfon ∫i v„ ascult„m. Avem nevoie de o sintez„.

**Doamna Roxana Rizoiu —** _subsecretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori...

Trage˛i microfonul mai aproape de dumneavoastr„.

## **Doamna Roxana Rizoiu:**

Proiectul Legii pentru punerea Ón aplicare a sanc˛iunilor interna˛ionale are ca scop conferirea de valoare juridic„ obligatorie ∫i de aplicabilitate direct„ fa˛„ de subiectele de drept intern pentru: rezolu˛iile obligatorii

ale Consiliului de Securitate O.N.U., care instituie sanc˛iuni interna˛ionale, ac˛iunile comune sau pozi˛iile comune care instituie sanc˛iuni, adoptate de Consiliile Uniunii Europene. Caracterul obligatoriu ∫i direct aplicabil opereaz„ Ón temeiul legii. Obligativitatea acestor documente pentru Rom‚nia rezult„ din art. 25 din Carta O.N.U., Ón cazul rezolu˛iilor Consiliului de Securitate, ∫i din Capitolul XXVII B al negocierilor de aderare la Uniunea European„, Ón cazul ac˛iunilor comune sau pozi˛iilor comune.

Œn prezent, Ón dreptul intern nu exist„ baz„ juridic„ pentru aplicarea acestor sanc˛iuni. Caracterul obligatoriu ∫i direct aplicabil conferit de noua lege este dublat de Óndeplinirea condi˛iei publicit„˛ii. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe are obliga˛ia de a asigura traducerea ∫i publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a rezolu˛iilor sau pozi˛iilor comune.

Œn temeiul legii este constituit un comitet interinstitu˛ional, care va asigura supravegherea aplic„rii de c„tre autorit„˛ile statului a prevederilor, rezolu˛iilor ∫i pozi˛iilor comune care instituie sanc˛iuni interna˛ionale.

Œn conformitate cu amendamentele propuse Ón Comisiile juridic„ ∫i de politic„ extern„ ale Senatului, comitetul va fi instituit la nivel de ministru ∫i va fi coordonat de primul-ministru.

Av‚nd Ón vedere angajamentul Rom‚niei asumat Ón 2002, Ón cadrul Capitolului 27, de a crea baza juridic„ pentru aplicarea pozi˛iilor comune ale Uniunii Europene, v„ adres„m rug„mintea de a adopta aceast„ lege-cadru.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, avem raport comun, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru politic„ extern„. Cine prezint„? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, da˛i-mi mie voie.

Domnule pre∫edinte Mircea Geoan„, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comun.

Comisiile juridic„ ∫i de politic„ extern„ au Óntocmit acest raport comun, cu propunerea unor amendamente. Preocuparea membrilor comisiei noastre a fost legat„ de faptul c„ Ón textul propus de Ministerul de Externe exista o anumit„ dificultate pentru prevenirea actorilor economici rom‚ni care, eventual, ar putea s„ fac„ obiectul unor astfel de sanc˛iuni interna˛ionale, Ón sistemul O.N.U. sau Ón sistemul Uniunii Europene, ∫i am dori, prin amendamentele noastre, s„ aducem o mai clar„ preciziune asupra manierei Ón care institu˛ia creat„ prin aceast„ lege ar putea s„-i ajute pe operatorii economici rom‚ni care fac exporturi Ón destina˛ii care, eventual, ar deveni prohibite, pentru a putea s„ le protej„m interesele,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 dincolo de amendamentele introduse legate de cei care sunt titularii Ón aceast„ comisie interministerial„, mini∫trii, respectiv primul-ministru. Un amendament.

Iar un amendament mai de fond este legat de faptul c„ dorim ca atunci c‚nd un operator economic rom‚n ar face obiectul unor interdic˛ii de export pe o destina˛ie, conform obliga˛iilor interna˛ionale ale Rom‚niei, s„ existe posibilitatea ca acela s„ invoce:

1. fie o situa˛ie de for˛„ major„ care s„-i permit„ s„ mearg„ c„tre o firm„ de asigur„ri sau, eventual, c„tre un partener ter˛, pentru a-∫i proteja interesele economice;

2. s„ poat„ s„ existe o modalitate de anun˛ timpuriu, de alert„-avertizare a acestuia, Ónc„ din momentul Ón care se declan∫eaz„, pe filiera Ministerului de Externe, prin misiunile noastre diplomatice, o eventual„ ac˛iune.

De aceea, cu aceste amendamente, raportul nostru este pozitiv. Œn˛elegem c„ Ministerul de Externe a avut o privire favorabil„ c„tre amendamentele noastre. De aceea, Ón numele celor dou„ comisii ∫i cu mul˛umiri pentru colegul meu, domnul senator Eckstein, raportul este favorabil, cu amendamentele pe care vi le-am prezentat ∫i pe care le ave˛i Ón anex„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Interven˛ii sunt? Nu sunt. V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii la cele 5 amendamente propuse ∫i adoptate Ón unanimitate de c„tre cele dou„ comisii. Guvernul Ón˛eleg c„ este de acord, da?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu ave˛i obiec˛ii.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind unele m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea fenomenului infrac˛ional Ón domeniul transportului pe calea ferat„ _. (Discu˛ii.)_

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Ioan Andreica

de la Ministerul Transporturilor.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ioan Andreica —** _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege vine s„ Ón„spreasc„ de fapt m„surile disciplinare, m„surile care sanc˛ioneaz„ accesul,

sta˛ionarea ∫i chiar unele m„suri sau acte infrac˛ionale Ón zonele c„ii ferate, pe culoarul de protec˛ie, de siguran˛„ a c„ii ferate, respectiv Ón g„ri, peroane, depozite ∫i inclusiv Ón materialul rulant.

Motivul principal este faptul c„ Ón ultima perioad„ a crescut enorm de mult num„rul ac˛iunilor distrug„toare pe calea ferat„, num„rul ac˛iunilor de furt ∫i chiar de sabotaje, Ón principal pentru faptul c„ legisla˛ia Ón vigoare sanc˛ioneaz„ doar efecte, doar pagube materiale dovedite, deci produse, sau atunci c‚nd se dovede∫te c„ s-ar fi putut produce eventuale pagube materiale sau chiar pierderi de vie˛i omene∫ti.

Noutatea, Ón proiectul actual de lege, este Ón faptul c„ se sanc˛ioneaz„ preventiv accesul unor persoane Ón zone unde, Ón mod firesc, nu au atribu˛ii, deci persoane Ón afara celor care sunt Ón timpul serviciului. ™i, pe de alt„ parte, au ap„rut ∫i apar — pe m„sur„ ce procesul de modernizare a c„ii ferate avanseaz„ — instala˛ii moderne care, Ón situa˛ia Ón care la acestea p„trund persoane neautorizate ∫i, Ón mod voit sau involuntar, ac˛ioneaz„ Ón diferite moduri, pot provoca catastrofe materiale sau pierderi de vie˛i omene∫ti, merg‚nd p‚n„ la dirijare de trenuri, contra-trenuri sau dirijare de trenuri pe c„i ferate care nu sunt Ón circula˛ie sau — ∫tiu eu? — alte m„suri de semnalizare care pot deruta personalul de exploatare.

Œn concluzie, propunem Ón„sprirea m„surilor ∫i, pe de alt„ parte, propunem m„suri de preven˛ie Ón zona c„ilor ferate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Eckstein Kovács s„ prezinte raportul Comisiei juridice.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, cu amendamentele din anex„. Sunt Ón num„r de 3 amendamente, care Óncearc„ ∫i cred c„ reu∫esc s„ ofere garan˛ii ca aceste m„suri de sanc˛ionare s„ nu fie adoptate discre˛ionar de organele abilitate. Sunt pedepse drastice, care cred c„ sunt bine venite, av‚nd Ón vedere proliferarea unor infrac˛iuni Ón leg„tur„ cu siguran˛a circula˛iei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

- Guvernul Ón˛eleg c„ este de acord cu cele

- 3 amendamente, da?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 Sunt obiec˛iuni la cele 3 amendamente propuse de comisie? Nu sunt.

Vot„m acum proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 98 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, s-a adoptat.

V„ mul˛umesc.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 31/2000 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor silvice.

V„ mul˛umesc.

Œntreb Ónc„ o dat„ dac„ ini˛iatorii legii sunt aici. Œntreb cele dou„ comisii dac„ au avut o discu˛ie cu ini˛iatorii pe proiectul de lege.

Da. Am avut, domnule pre∫edinte. Au fost invita˛i la lucr„ri Ón calitate de ini˛iatori.

A˛i avut Ónt‚lniri cu ei la comisie. Da?

Da.

Rog ini˛iatorii... V„ ascult„m.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## **Domnul Vasile Lupu —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, propunerea legislativ„ nu aduce modific„ri esen˛iale prin Ónlocuirea cuv‚ntului îcioat„“ cu cuv‚ntul îciot“ ∫i alte asemenea.

Œn plus, propunerea de modificare prezint„ la art. 1 un pas Ónapoi Ón reglementarea infrac˛iunii fa˛„ de prevederea actual„. Œn instruc˛iunile emise de autoritatea central„ nu exist„ limite pentru a se aprecia degradarea solurilor, a malului apelor. Astfel, nu exist„ asemenea limite nici pentru a aprecia degradarea arborilor nedestina˛i exploat„rii, aspect ce nu justific„ exceptarea acestei sintagme din obiectul material al infrac˛iunii.

Mai mult, sanc˛iunea Ónchisorii contraven˛ionale a fost abrogat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003, motiv pentru care aceast„ propunere nu poate fi acceptat„. Modificarea art. 16 astfel cum este propus„ contravine dispozi˛iilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiin˛area Ónchisorii contraven˛ionale, aprobat„ prin Legea nr. 28/2004, ∫i Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Œn ceea ce prive∫te modificarea art. 19, prin aplicarea, Ón raport cu contraven˛iile prev„zute la art. 2 alin. 5 din Legea nr. 31/2000 a prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001, reprezint„ un surplus ∫i o Ónc„rcare gratuit„ a con˛inutului normativ, relativ la con˛inutul art. 48 din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001, care prevede c„: îori de c‚te ori Óntr-o lege special„ sau Óntr-un alt act normativ anterior acesteia se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor, trimiterea se va socoti f„cut„ la dispozi˛iile corespunz„toare din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001.

Av‚nd Ón vedere cele ridicate, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu sus˛ine aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc.

Bun. V„ rog s„ prezenta˛i raportul. Domnul Sab„u.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

S-a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Camer„ sesizat„, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unui raport de respingere.

Dezbateri generale?

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 91 de voturi pentru respingere, 6 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a respins.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004 ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2000 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome a Œmbun„t„˛irilor Funciare.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Flaviu Lazin, da?

**Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Da.

O sintez„, v„ rog, domnule Lazin. V„ ascult„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Legea pe care v-o propunem aduce unele modific„ri la Legea nr. 138/2004 privind Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare. Este legea-cadru a activit„˛ii de Ómbun„t„˛iri funciare, lege care a modificat substan˛ial modul de organizare a sectorului ∫i, Ón principal, are prevederi importante Ón ceea ce prive∫te reorientarea ac˛iunii de sus˛inere a statului pentru activitatea de iriga˛ii.

Œn textul de fa˛„, nu vreau s„ intru Ón textul de baz„, fac referire doar la modific„rile pe care vi le propunem ast„zi. Ele vizeaz„, Ón special, prorogarea unor termene din legea de baz„, prorogare care este necesar„ datorit„ Ónt‚rzierilor care s-au produs Ón aplicarea legii ∫i au pus Ón dificultate autoritatea na˛ional„, respectiv ministerul, Ón ceea ce prive∫te acordarea subven˛iilor pentru asocia˛iile de ud„tori constituite.

De asemenea, datorit„ unor Ónt‚rzieri Ón scindarea Societ„˛ii Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare, au ap„rut o serie de lucruri pe care a trebuit s„ le corect„m ∫i pe care le propunem Ón aceste modific„ri la Legea nr. 138/2004.

Este vorba, de asemenea, de o prorogare a termenului de acordare a subven˛iilor pentru ud„torii care nu sunt constitui˛i Ón asocia˛ii de ud„tori ∫i, sigur, alte prevederi legate de aceste Ónt‚rzieri.

Noi sus˛inem forma legii, a∫a cum a fost ea amendat„ Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, deci cu toate amendamentele care au fost propuse de c„tre comisie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Nu sus˛ine˛i, dumneavoastr„ propune˛i. Noi o sus˛inem, dac„ o sus˛inem.

Domnule pre∫edinte Pascu Corneliu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru asigurarea implement„rii Legii nr. 138/2004 privind restructurarea ∫i func˛ionarea sectorului de Ómbun„t„˛iri funciare.

De asemenea, se are Ón vedere prorogarea unor termene de aplicare a Legii nr. 138/2004, precum ∫i accelerarea procesului de transferare a dreptului de proprietate asupra infrastructurii de Ómbun„t„˛iri funciare c„tre organiza˛iile de Ómbun„t„˛iri funciare.

Organiza˛iile sunt formate din proprietarii terenurilor deservite de sistem.

Proiectul de lege are avizul Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul Ón ∫edin˛a din 8 iunie 2005. La dezbateri a participat domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin ∫i, cu majoritate de voturi,

s-au votat aceste modific„ri, cu un num„r de cinci amendamente, cu care au fost de acord membrii comisiei.

Supun aprob„rii raportul nostru favorabil.

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, stima˛i colegi? Domnul senator ™tefan Viorel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn numele Grupului Partidului Social Democrat, v„ informez c„ noi sus˛inem proiectul de lege, dar, Ón acela∫i timp, eu a∫ vrea s„ fac c‚teva comentarii, Ón calitate de membru al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

A∫a cum este stabilit prin regulamentul nostru, despre observa˛iile sau amendamentele incluse Ón avizele comisiilor de specialitate comisia care Óntocme∫te raportul de fond trebuie s„ fac„ vorbire. Din p„cate, Ón raportul prezentat de c„tre Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ nu se spune nimic despre observa˛ia inclus„ Ón avizul pe care l-a transmis Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Mai mult dec‚t at‚t, se spune acolo c„ s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

E adev„rat c„ este favorabil, dar am avut o observa˛ie, care eu cred c„ este foarte important„, ∫i Ón leg„tur„ cu aceste aspecte sesizate a∫ vrea s„ adresez Óntreb„ri l„muritoare ini˛iatorului sau, poate, comisia, dac„ a analizat observa˛ia noastr„ ∫i are un punct de vedere, ar putea s„ ne clarifice, s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Proiectul de lege introduce o no˛iune nou„, cea de îorganiza˛ie de Ómbun„t„˛iri funciare“. E adev„rat c„ dup„ aceea reg„sim tot felul de sintagme. Inclusiv Ón prezentarea domnului secretar de stat am auzit c„ exist„ îasocia˛ii de ud„tori“. Nu le-am reg„sit Ón lege. Sunt asocia˛ii de utilizatori de ap„. Ud„torul e cel care strope∫te. Cei care se asociaz„ sunt cei care beneficiaz„ de efectele ud„rii. Nu exist„ asocia˛ii de ud„tori. Dar chiar Ón textul legii aceast„ structur„ asociativ„ o reg„sim botezat„ Ón vreo trei feluri. C‚nd este îasocia˛ie de utilizatori“, c‚nd este îorganiza˛ie de Ómbun„t„˛iri funciare“, c‚nd este îasocia˛ie de Ómbun„t„˛iri funciare“.

Legat de acest aspect, noi, Ón avizul pe care l-am dat de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, am solicitat s„ se analizeze, eventual cu consultarea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s„ se introduc„, Ón mod riguros, aceea∫i sintagm„ Ón tot textul legii ∫i s„ se defineasc„ clar profilul juridic al acestei entit„˛i, pentru c„ acum eu, personal, dup„ ce am dezb„tut — sau am Óncercat s„ dezbatem — la comisie acest subiect, n-a∫ putea s„ v„ spun dac„ aceast„ entitate este de drept privat sau de drept public.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ din partea celorlalte grupuri mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Stan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul secretar de stat ce personal va fi disponibilizat ca urmare a reorganiz„rii ∫i ce fond de salarii va afecta.

Œn alt„ ordine de idei, a∫ vrea s„ pun urm„toarea problem„. ™i Grupul parlamentar P.R.M. va vota aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dar concluzia care este? C„ statul Ó∫i ia m‚na de pe aceast„ ac˛iune de iriga˛ii. Deci aceast„ organiza˛ie nou-Ónfiin˛at„ va primi subven˛ii, va stabili pre˛ul la ap„, lista participan˛ilor r„m‚ne deschis„. Totu∫i, nu este clar cine va coordona aceste organiza˛ii ∫i asta a∫ vrea s„ precizeze domnul secretar de stat. A∫a, numai c„ transform„m asocia˛ia utilizatorilor de ap„ Ón

organiza˛ia utilizatorilor de ap„, practic, nu c‚∫tig„m nimic, dar vor veni cu ni∫te drepturi aceste organiza˛ii. S„ vedem Ón ce m„sur„ vor avea aceste drepturi. Pot fixa pre˛ul la ap„ c‚t vor pentru ceilal˛i utilizatori de ap„? Care este limita acestui pre˛, cum se va primi subven˛ia?

V„d c„ noua societate care se va Ónfiin˛a nu va avea treab„ cu a∫a ceva. Va prelua lucr„ri Ón antrepriz„ Ón comune, va face cu totul altceva, deci iriga˛iile vor fi pe planul doi. Atunci, ce face ministerul? Deci numai dac„ face un regulament extraordinar de bun de aplicare a acestei legi putem s„ discut„m de aplicarea, Óntr-adev„r, Ón practic„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Pascu Corneliu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ clarific, totu∫i, pentru colegii mei care nu au citit Legea nr. 138, care este de anul trecut, c„ noi acum facem numai ni∫te modific„ri la o lege ∫i c„ aceast„ Administra˛ie Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare exist„, este Ónfiin˛at„, are un buget propriu ∫i Ón lege scrie: aceast„ îAdministra˛ie Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare, denumit„ Ón continuare _Administra˛ie,_ este persoan„ juridic„ rom‚n„, de interes public na˛ional, Ón sectorul Ómbun„t„˛irilor funciare, care desf„∫oar„ activit„˛i prev„zute Ón prezenta lege.“

Avem de-a face cu asocia˛ii ale utilizatorilor de ap„, care se transform„ Ón organiza˛ii ale utilizatorilor de ap„ ∫i care, pe parcurs, vor primi Ón dotare sistemele de iriga˛ii de nivel ter˛iar, adic„ cele care se folosesc pe teritoriul proprietarilor de terenuri, ∫i ace∫ti proprietari de terenuri preiau aceste amenaj„ri de iriga˛ii sau de desec„ri cu re˛eaua de canale care deserve∫te numai terenul lor, iar Administra˛ia Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare are Ón administra˛ie sta˛iile de pompare mari, de alimentare cu ap„ a sistemelor de iriga˛ii, de repompare ∫i canalele mari care transport„ apa la utilizatori, iar pentru desecare au sta˛iile mari de pompare pentru desecare, au canalele mari care preiau din canalele de ordin inferior apa, pentru evacuarea excesului de ap„ din teritoriu ∫i, de asemenea, Administra˛ia Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare mai are Ón administrare 1.100 kilometri de diguri de-a lungul Dun„rii ∫i are o preocupare Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii inunda˛iilor, ∫i al˛i 1.000 kilometri de diguri pe r‚urile inferioare.

Deci este o distinc˛ie foarte clar„ ∫i este foarte clar prev„zut de lege c„ administra˛ia nu o Ónfiin˛„m noi azi ∫i nu-i facem regulamente azi, ea a fost Ónfiin˛at„ prin Legea nr. 138/2004, iar acum propunem ni∫te modific„ri pentru a fluidiza func˛ionarea Administra˛iei Na˛ionale a Œmbun„t„˛irilor Funciare. Proiectul de lege nu se refer„ la Ónfiin˛area de noi autorit„˛i Ón domeniu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

Mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ Óncerc s„-i r„spund punctual domnului senator Viorel ™tefan.

Organiza˛iile sunt persoane juridice de utilitate public„, care se organizeaz„ Ón baza Legii nr. 138/2004, ∫i nu de drept privat, pentru c„ ele urmeaz„ s„ fac„ servicii pentru un grup de utilizatori ai sistemelor de iriga˛ii, c„rora li se pred„ partea ter˛iar„ a instala˛iilor, a∫a cum a precizat domnul pre∫edinte al comisiei.

Legea nr. 138/2004 prevede acest lucru ∫i, Ón baza Legii nr. 138/2004, se organizeaz„ aceste asocia˛ii ale utilizatorilor de ap„. Modific„rile ulterioare le transform„ Ón organiza˛ii ale utilizatorilor de ap„, tocmai pentru a marca aceast„ transformare Ón entit„˛i de drept public.

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea domnului senator Petru Stan, disponibiliz„rile vizeaz„ personalul care este la ora actual„ Ón cadrul Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A., care este prestatorul, care este constructorul care se desprinde prin divizarea societ„˛ii ini˛iale, Ón baza Legii nr. 138/2004, ∫i nu Ón cadrul Administra˛iei Œmbun„t„˛irilor Funciare. Este vorba de o cifr„ impresionant„, de circa 2.500 — 4.000 de persoane ∫i, sigur, aceasta este prev„zut„ Ón actul normativ ∫i Ón toate modific„rile ulterioare, inclusiv Ón contractele de munc„.

Noi am Óncercat s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t, av‚nd Ón vedere presiunea financiar„ care exist„ Ón acest an, aceste disponibiliz„ri, Ón virtutea modific„rilor pe care le facem, s„ fie posibile Ónainte de termenul prev„zut ini˛ial Ón lege, f„r„ ca acest lucru s„ fie o obligativitate.

Coordonarea organiza˛iilor utilizatorilor de ap„ se face de c„tre Oficiul de reglementare a organiza˛iilor pentru Ómbun„t„˛iri funciare, constituit Ón subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator ™tefan Viorel.

## Domnule pre∫edinte,

Nu am aflat nimic nou. Astfel de discu˛ii avem de trei s„pt„m‚ni de c‚nd am fost sesiza˛i cu acest proiect. Ni se spune Ón continuare c„ nu este de drept privat, pentru c„ este de utilitate public„. De fiecare dat„. ™i este a suta oar„ c‚nd spunem c„ utilitatea public„ nu are leg„tur„ cu statutul de drept privat sau public.

Utilitatea public„ se judec„ Ón func˛ie de scopul pentru care se Ónfiin˛eaz„ o structur„ asociativ„ care, prin defini˛ii de drept privat, ia fiin˛„ prin liber consim˛„m‚nt al p„r˛ilor. Este autonom„, este independent„, nu r„spunde nici unei comenzi politice, este apolitic„, neguvernamental„, cum vrem s„-i spunem noi, dar poate

fi recunoscut„ o astfel de structur„ ca fiind de utilitate public„ dac„ ea r„spunde unui scop interesant pentru societatea rom‚neasc„.

Regimul utilit„˛ii publice este reglementat Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000, care este ordonan˛a de Ónfiin˛are ∫i func˛ionare a asocia˛iilor ∫i funda˛iilor, astfel de structuri, ∫i acolo se spune c„ recunoa∫terea utilit„˛ii publice se face prin hot„r‚re de guvern, ∫i Guvernul pune criteriile ∫i condi˛iile Ón func˛ie de scopul declarat al structurii respective, criterii ∫i condi˛ii pe baza c„rora recunoa∫te utilitatea public„. Dar, Ón nici un caz, recunoa∫terea utilit„˛ii publice nu schimb„ natura de drept. Am sperat din tot sufletul c„ domnul secretar de stat nu va face aceast„ afirma˛ie Ón fa˛a plenului, s„ spun„ c„ nu este de drept privat pentru c„ este de utilitate public„.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog din suflet, supune˛i la vot retrimiterea acestui proiect ∫i sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru a da solu˛ie la aceast„ problem„, a clarifica lucrurile c„, altminteri, na∫tem o chestiune care nu poate s„ produc„ efecte, pentru c„ plec„m de la o confuzie total„.

V„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ r„spunde˛i.

Sigur. Suntem Ón dezbaterea unui proiect de lege care nu modific„ articolul din legea de baz„, Legea nr. 138/2004.

Deci aceast„ prevedere este trecut„ Ón art. 6 al Legii nr. 138/2004, or, ceea ce am propus noi ca ini˛iativ„ ∫i v„ prezent„m ast„zi nu vizeaz„ modificarea acestui text.

Œn plus, introducerea, sub inciden˛a acestei legi, a organiz„rii, a modalit„˛ii de organizare a asocia˛iilor utilizatorilor de ap„ a dorit exact evitarea emiterii unor hot„r‚ri de guvern pentru fiecare asocia˛ie constituit„ ∫i, Ón cadrul acestei legi speciale, se instituie modalitatea lor de organizare ∫i func˛ionare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Tot nu am ajuns la o concluzie. Stima˛i colegi,

Œn˛eleg c„ toat„ lumea este de acord, Ón general, cu acest proiect de lege. Singura problem„ este de a g„si o formulare adecvat„ pentru o interpretare juridic„ pentru ca, Ón primul r‚nd, Ón toate textele s„ avem aceea∫i sintagm„ ∫i, Ón al doilea r‚nd, o definire clar„ a acestor organiza˛ii, caracterul lor, modul lor de atribu˛ie, responsabilit„˛i, organiza˛ia aceasta a utilizatorilor de ap„, separat de administra˛ie, care este o institu˛ie aparte pentru magistrale, ca s„ spunem a∫a, ∫i pentru utilizarea ∫i Óntre˛inerea sistemului de pompe, care apar˛ine statului.

Exist„ aceast„ propunere, dar trebuie s„ ne mi∫c„m foarte repede, dac„ se poate, Ón aceast„ s„pt„m‚n„. Am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 dori un raport suplimentar cu aceast„ problem„. Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i cu participarea celui care a ridicat aceast„ problem„, domnul senator ™tefan Viorel.

De acord?

Mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2005 pentru completarea art. 10 din Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.

Doamna secretar de stat Ana Varga, v„ ascult„m. Foarte pe scurt, Óns„, pentru c„ ne preseaz„ timpul.

- ∫i 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice.

Cine prezint„? Doamna secretar Mara R‚mniceanu?

## **Domnul Cseke Attila Zoltan —** _secretar de stat la_

## _Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, sunt Attila Cseke, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.

Œn calitate de coini˛iator, dac„ Ómi permite˛i s„ prezint eu proiectul.

## **Doamna Lucia Ana Varga —** _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 41/2005 reglementeaz„ destina˛ia sumelor acumulate la Fondul pentru mediu, Ón sensul sus˛inerii financiare a lucr„rilor de prevenire, diminuare sau Ónl„turare a efectelor calamit„˛ilor Ón domeniul gospod„ririi apelor ∫i protec˛iei mediului, aferente obiectivelor din domeniul public al statului, ∫i stabile∫te modul de aprobare a categoriilor de lucr„ri ce pot fi finan˛ate ∫i modul de achizi˛ionare a acestor lucr„ri.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2005 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, pe care Ól supunem spre aprobare.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Dan Sab„u ne prezint„ raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport este favorabil ∫i f„r„ amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

V„ rog.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2005 privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice se urm„re∫te Ón primul r‚nd folosirea eficient„ a fondurilor publice pentru publicitatea de stat.

Dup„ cum cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„, raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene cu privire la Rom‚nia, din 2004, a constatat primele deficien˛e, neajunsuri Ón atribuirea contractelor de publicitate media, astfel Ónc‚t acest proiect de Lege de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ vine Ón clarificarea acestei situa˛ii.

De asemenea, se urm„re∫te transparen˛a procedurii de atribuire a contractelor de publicitate prin instituirea unei proceduri speciale prin care orice atribuire de contract de publicitate media, cu o valoare mai mare de 2.000 euro, Ón cazul acesta, se instituie obliga˛ia autorit„˛ii contractante de a publica un anun˛ de participare, o invita˛ie sau un alt anun˛ de atribuire, un referat de oportunitate, de asemenea.

Nu Ón ultimul r‚nd, se urm„re∫te ∫i responsabilizarea institu˛iilor statului ca, Ón calitatea lor de autoritate contractant„, s„ aib„ o atitudine c‚t mai responsabil„ Ón momentul Ón care doresc s„ contracteze publicitate pe fonduri publice.

Av‚nd Ón vedere c„ este vorba de o completare, de fapt, a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 ∫i se urm„re∫te o transparentizare a procedurii, v„ rug„m s„ vota˛i favorabil.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

Mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Varujan Vosganian, pentru a ne prezenta raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte,

Nu voi ad„uga dec‚t faptul c„ Ón cadrul comisiei a fost examinat proiectul de lege ∫i s-a hot„r‚t, Ón unanimitate, Óntocmirea raportului de admitere, Ón forma transmis„ de Guvern.

Anex„m dou„ amendamente respinse, cu unanimitate de voturi, de c„tre membrii comisiei.

Œn consecin˛„, supunem spre aprobare proiectul de lege.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? V„ rog.

La amendamente respinse, domnule pre∫edinte...

Suntem la dezbateri generale. Nu sunt. Atunci, trecem la amendamente. Avem dou„ amendamente respinse.

Dac„ se sus˛ine vreunul din amendamente?

Domnul Dumitrescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul s„ v„ sus˛ine˛i amendamentul.

## **Domnul Ion Mihai Dumitrescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi pare r„u c„ ast„zi, 13 iunie, trebuie s„ sus˛in primul meu amendament.

Se mai Ónt‚mpl„.

Amendamentul meu vizeaz„ o transparen˛„ mult mai clar„, ∫i anume repartizarea banilor publici c„tre toate mijloacele de informare Ón mas„, pe criterii de performan˛„. Acesta este con˛inutul amendamentului meu. La asta se refer„.

Deci Ón momentul de fa˛„ este promovat„ politica de dumping, care este recuperat„ mai t‚rziu prin rectific„rile bugetare care se fac, ∫i nu este corect ca anumi˛i consumatori de media s„ nu beneficieze de informa˛iile de interes public ale institu˛iilor publice.

E corect ca to˛i cet„˛enii s„ beneficieze de informa˛ii acolo unde cotizeaz„ fiecare. To˛i sunt contribuabili la bugetul de stat ∫i to˛i consumatorii trebuie s„ beneficieze de informa˛iile institu˛iilor publice.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles foarte bine. Stima˛i colegi,

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt pe acest amendament? Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian, v„ rog.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Nu vreau s„ reiau peste ceea ce deja am spus noi aici, Ón principiu, ceea ce spune domnul senator este corect, dar nu face parte din obiectul de reglementare, aici sunt detalii care pot fi f„cute Ón anumite norme, drept pentru care, noi chiar Ón unanimitate, cum v„ spuneam, cu durere Ón suflet, am respins acest amendament.

Domnul senator George Sabin Cuta∫, v„ rog.

Eu doar vreau s„ punctez faptul c„ amendamentul domnului Dumitrescu vine doar s„ aduc„ o mai mare transparen˛„, chiar dac„ Óntr-adev„r e de domeniul tehnicului, ∫i cred c„ ceea ce a spus vizavi de criteriile de alocare aduce un criteriu care, zic eu, e foarte important, acela al performan˛ei.

Mul˛umesc mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Cred c„, merg‚nd pe acest amendament, se las„ to˛i de publicitate.

V„ rog, mai sunt interven˛ii?

Stima˛i colegi,

Dac„ vre˛i liste, pute˛i cere.

Liste!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, Ón˛eleg c„ cel„lalt amendament nu se mai sus˛ine.

- ∫i 3 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Trecem la propunerea legislativ„ privind desp„gubirea persoanelor care au depus p‚n„ la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 Consemna˛iuni Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia.

Ini˛iatorul este domnul senator Frunda György.

V„ rog, stima˛i colegi...

Avem raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, domnul senator Frunda György, pentru a sus˛ine ini˛iativa.

## **Domnul Frunda György:**

Köszönöm szépen. A Jorga Miklós barátommal magyarul is beszélhetelc mert érti,.... és még egy paran....

Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi Óng„dui˛i, cred c„ sunt ni∫te parazi˛i pe microfon, v„ rog.

A fost un moment de rela∫. Domnul senator Frunda.

Domnule pre∫edinte,

Suntem Ón Senatul Rom‚niei! Dac„ domnul Frunda György vrea s„ vorbeasc„ Ón limba maghiar„ s„ o fac„ la Budapesta! Nu mai permite˛i momente de rela∫ Ón Senatul Rom‚niei, domnule pre∫edinte!

V„ rog s„ lua˛i loc.

L„sa˛i c„ vorbesc ∫i eu armene∫te, domnule Gheorghe Funar.

## **Domnul Frunda György:**

Shall I continue in English, Mr. Funar? Maybe it will be more pleasant for you!....

Domnule senator Frunda!

## **Domnul Frunda György:**

... For you is the same, you can not understand neither in English, neither in Hungarian, so... hai s„ trecem la limba rom‚n„.

Mi-am permis un r„spuns. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Frunda, v„ rog, haide˛i s„ dep„∫im momentul.

Nu e de r‚s.

V„ rog s„ folosi˛i limba na˛ional„. Ave˛i cuv‚ntul.

A c„rei na˛iuni, domnule pre∫edinte? Limba oficial„ a ˛„rii, eventual. V„ mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

f n‚nd cont de faptul c„ r„spunsul C.E.C.-ului este din decembrie 2003 ∫i ne arat„ c„ ar fi nevoie de 72 de ani pentru ca C.E.C.-ul s„ poat„, din impozitul pe profit, s„ restituie sumele depuse acestor oameni care o parte sunt Ón sal„ ∫i pe care Ói salut cu Ón˛elegerea durerii lor, cred c„ acest lucru nu este nici moral ∫i nu poate fi nici acceptat.

Cred c„ trebuie s„ g„sim alte surse de finan˛are pentru desp„gubirea acestor oameni, cu at‚t mai mult cu c‚t la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost acceptat un amendament de-al meu, care vorbea de plata oamenilor, din profitul C.E.C.-ului, nu din impozitul pe profit al C.E.C.-ului, cum figureaz„ Ón acest tabel.

De asemenea num„rul depun„torilor care mai au bani la C.E.C. a sc„zut din nefericire sim˛itor, nu mai sunt 31.281, sunt mult mai pu˛ini, altfel c„ propunerea mea este de retrimitere a propunerii legislative la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pentru a identifica alte surse financiare pentru desp„gubirea deponen˛ilor de bani pentru cump„rarea autoturismelor.

Am discutat cu reprezentan˛ii d‚n∫ilor Ónainte Ón holul Senatului ∫i le mul˛umesc ∫i pentru Ón˛elegerea ∫i larghe˛ea pe care au ar„tat-o ca acest proiect s„ fie retrimis la comisie.

Cred c„ este Ón interesul lor ∫i cred c„ noi avem obliga˛ia moral„ s„ g„sim o solu˛ie astfel Ónc‚t Ón toamn„ s„ putem s„ d„m o lege care s„ fie ∫i acceptabil„ pentru bugetul de stat, dar s„ fac„ ∫i dreptate acestor oameni, pentru c„ at‚t timp c‚t statul este dator cu un singur leu cet„˛eanului s„u nu se poate vorbi despre un stat de drept.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ aceasta este ∫i solicitarea Grupului parlamentar P.S.D. de retrimitere la comisie pentru surs„. Domnul senator ™tefan Viorel, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, grupul nostru, Ónainte de toate, sprijin„ identificarea unei solu˛ii reale, corecte ∫i posibile pentru desp„gubirea depun„torilor de bani pentru autoturisme la C.E.C. ∫i facem acest lucru nu pentru c„ suntem Ón opozi˛ie, am fost patru ani la putere, domnule coleg, ∫i v„ reamintesc, cu tot respectul, c„ atunci c‚nd eram la putere am aprobat un proiect de lege care reglementeaz„ aceast„ problem„... din p„cate pentru ace∫ti oameni, proiectul de lege nu a parcurs procedura parlamentar„ Ón timpul mandatului nostru... ∫i atunci c‚nd a˛i venit...

Domnule senator,

V-am dat cuv‚ntul, nu suntem la dezbateri generale.

Dar subiectul trebuie s„ fie clarificat, domnule pre∫edinte.

Subiectul este subiect. Œn˛eleg c„ v-a˛i pronun˛at pentru retrimitere la comisie pentru g„si o surs„.

A∫ vrea s„ fac ∫i ni∫te preciz„ri legate de scopul retrimiterii la comisie, pentru c„ o retrimitere la comisie, de principiu, nu d„ rezultate, s-a dovedit de mai multe ori, inclusiv Ón leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„.

A mai fost retrimis„ la comisie de dou„ ori ∫i s-a Óntors cu aceea∫i solu˛ie.

De aceea, insist s„ fac ni∫te preciz„ri, pentru c„ sunt legate chiar ∫i de proiectul de lege pe care fosta guvernare sau guvernarea de atunci, c‚nd eram noi la putere, l-a adoptat ∫i pe care, din p„cate, actuala guvernare l-a catalogat drept mit„ electoral„ ∫i vreau s„ subliniez c„ nu este mit„ electoral„, este singura solu˛ie corect„, tehnic posibil„, de desp„gubire, valoare de bani prin bugetul de stat.

Av‚nd Ón vedere acest fapt, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i la vot retrimiterea pentru un raport suplimentar Óntocmit exclusiv de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu acest obiectiv îidentificarea sursei prin bugetul de stat“.

Orice alt„ variant„ nu va func˛iona niciodat„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Varujan Vosganian.

™i eu vreau s„ agreez Ón primul r‚nd ceea ce a spus domnul Viorel ™tefan, c„ nu a fost mit„ electoral„, acest proiect a fost adoptat de Guvern cu o s„pt„m‚n„ Ónaintea campaniei electorale.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog...

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ rog s„-mi permite˛i....

D‚n∫ii au Ón˛eles c„... voi a˛i Ón˛eles, pentru c„ nu a˛i r‚s, ∫i ei au Ón˛eles pentru c„ au r‚s.

**Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Nu am Ón˛eles gluma!

Domnule senator ™erban Nicolae, aici nu este vorba de glum„! S„ te joci cu speran˛ele unor oameni Ón felul acesta nu este frumos.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ citesc raportul.

Deci am s„ v„ citesc raportul care a fost adoptat Ón ∫edin˛a celor dou„ Camere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule Vosganian, Ón primul r‚nd suntem Óntr-o ∫edin˛„ de plen ∫i nu vorbi˛i dec‚t atunci c‚nd v„ dau cuv‚ntul ∫i dumneavoastr„, ∫i celor din sal„.

Deci nu transform„m sala de ∫edin˛„ Ón altceva.

V-a∫ da cuv‚ntul s„ prezenta˛i raportul.

Nu Ónt‚mpl„tor am intrat pe aceast„ procedur„, sunt dou„ grupuri care propun retrimiterea la comisie pentru a discuta alternativ legat de finan˛are, ∫i domnul Funar este al treilea.

Deci, pe cale de consecin˛„, dac„ nu vota˛i retrimiterea la comisie, atunci intr„m pe raport ∫i pe toat„ dezbaterea.

V„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie.

Cu 97 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a aprobat.

Deci, v„ rog, raport suplimentar legat de sursa de finan˛are.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ Guvernului nr. 39/2005 pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Domnul secretar Eugen Coifan, ave˛i un minut pentru expunere.

V„ rog foarte mult.

**Domnul Eugen Coifan —** _vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici_ _**:**_

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ se impunea pentru a permite conduc„torilor autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice din administra˛ia public„ central„ ∫i local„, care nu-∫i exprim„ acordul cu privire la continuitatea activit„˛ii, s„ constate Óncetarea de drept a raporturilor de serviciu Ón cazul func˛ionarilor publici care, de∫i Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de lege, nu solicit„ pensionarea pentru limit„ de v‚rst„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 Œn acest fel se armonizeaz„ Codul muncii cu Statutul func˛ionarilor publici. Este vorba de modificarea unui singur articol.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Ioan Aron Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Domnule pre∫edinte, V„ mul˛umesc.

Comisia a formulat un raport de admitere, f„r„ amendamente, ∫i Ól supunem spre dezbatere plenului Senatului.

Dezbateri generale? Lu„ri de cuv‚nt? Doamna senator Verginia Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte ∫i domnilor parlamentari,

A∫ vrea s„ semnalez mai Ónt‚i faptul c„, Ón opinia mea, avem de-a face cu un proiect de lege pentru care trebuia s„ Óntocmeasc„ raport Comisia pentru administra˛ie public„, nu Comisia pentru munc„. Spun aceasta pentru c„ func˛ionarul public este o institu˛ie care tradi˛ional apar˛ine administra˛iei ∫i dreptului administrativ, statutul lui juridic este guvernat de normele dreptului administrativ, Ónc‚t sper c„ numai o eroare, ∫i nu o inten˛ie a determinat orientarea lui c„tre Comisia de munc„.

Œn ceea ce prive∫te proiectul de lege, de la microfonul acestui Senat s-a mai afirmat c„ se dore∫te ∫i se argumenteaz„ prin proiectul de lege, ∫i chiar reprezentantul Guvernului a afirmat aici c„ este necesar„ armonizarea Statului func˛ionarului public cu statutul salariatului.

Este fals„ o asemenea sus˛inere, pentru c‚teva considerente.

Œn primul r‚nd, func˛ionarul public ∫i salariatul sunt institu˛ii de sine st„t„toare, care au regim juridic care le particularizeaz„.

Œn al doilea r‚nd, Ón Codul muncii exist„ o asemenea dispozi˛ie, Óns„, Ón aplicarea ei, s-a constatat c„ este foarte deficitar„, c„ produce ni∫te consecin˛e juridice care impun eliminarea ei. Motiv pentru care Ón negocierile care se fac Óntre patronate ∫i sindicate cu privire la modificarea Codului muncii s-a propus renun˛area la o asemenea dispozi˛ie. Iat„ c„ ceea ce s-a constatat c„ nu este bun pentru salaria˛i, ∫i trebuie recunoscut cu obiectivitate acest lucru, se dore∫te a fi bun pentru func˛ionarul public.

Ce se urm„re∫te de fapt prin acest proiect de lege? Se urm„re∫te s„ Ónceteze raportul de serviciu al unor func˛ionari care au Ómplinit o anumit„ v‚rst„, prin Óncetarea raportului de serviciu s„ se elibereze posturile, posturi care, evident, vor fi ocupate de oameni care sunt,

tot evident, agrea˛i ∫i sus˛inu˛i de actuala putere. Cu alte cuvinte, nu avem de-a face cu altceva dec‚t cu una dintre componentele strategiei care a fost utilizat„, de altfel, de toate guvern„rile de p‚n„ acum...

Doamna senator Vedina∫, v-a∫ ruga s„ v„ apropia˛i de Óncheiere, intr„m Ón sesiunea de Óntreb„ri, interpel„ri. V„ rog.

Œn concluzie, noi vrem s„ spunem c„ un asemenea proiect nu trebuie adoptat, c„ el reprezint„ o alt„ form„ de politizare a administra˛iei, motiv pentru care grupul nostru parlamentar va vota Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu.

Stima˛i colegi, suntem pe un raport votat, totu∫i, Ón unanimitate, de comisie. Repet, votat Ón unanimitate de comisie, f„r„ amendamente.

Mul˛umim.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, ne oprim aici cu programul legislativ. Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 11 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2004 privind unele m„suri pentru v‚nzarea de c„tre societ„˛ile comerciale, companiile ∫i societ„˛ile na˛ionale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale ∫i al industriei de ap„rare, precum ∫i de c„tre al˛i agen˛i economici din subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului a locuin˛elor pe care ace∫tia le au Ón patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de Ónchiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de munc„ la ace∫ti agen˛i economici;

— Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 134/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 nr. 119/2001 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale Combinatul Siderurgic îSidex“ — S.A. Gala˛i;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2005 pentru aprobarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii — Programul de dezvoltare a infrastructurii Ón ora∫ele mici ∫i mijlocii din Rom‚nia (SAMTID), faza I, semnat la Bucure∫ti la 28 februarie 2005;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice îElectrica Banat“ — S.A. ∫i îElectrica Dobrogea“ — S.A., semnat la Bucure∫ti la 20 aprilie 2005, Ón leg„tur„ cu garan˛ia par˛ial„ de risc acordat„ de Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i aprobarea acordurilor care compun garan˛ia par˛ial„ de risc;

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

Œl invit mai Ónt‚i la microfon pe domnul ministru László Borbély pentru a da un r„spuns domnului senator Mircea Mereu˛„ de la Alian˛a D.A.

Solicit o derogare de la procedur„, de la regulament, pentru c„ m-a rugat domnul ministru, deoarece la ora 18,30 are o Ónt‚lnire important„ la Guvern. Doar pentru domnul ministru.

Mul˛umesc mult.

Procedur„.

Domnule pre∫edinte, sunt Óntreb„ri ∫i interpel„ri radiodifuzate. Deci am Ón˛eles c„ domnul ministru László Borbély are ni∫te probleme ∫i suntem de acord, dac„ to˛i membrii Guvernului...

Nu, doar pentru domnul ministru Borbély.

Bine.

Mul˛umesc mult. Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul Borbély László —** _ministru delegat_

_pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere ∫i v„ promit c„ voi fi foarte scurt ∫i, sper, la obiect. Am dou„ r„spunsuri. Primul r„spuns doamnei senator Verginia Vedina∫, referitor la Óntrebarea privind Gara din Oradea, care este Óntr-o stare deplorabil„, ∫i ar dori l„muriri Ón leg„tur„ cu investi˛ia la aceast„ gar„ C.F.R.

Infrastructura feroviar„ se afl„ Ón prezent Óntr-o stare tehnic„ dificil„ datorit„ unor restan˛e importante privind realizarea ciclurilor de repara˛ii ale liniilor, instala˛iilor ∫i cl„dirilor, c‚t ∫i Ón privin˛a realiz„rii de lucr„ri de modernizare, restan˛e generate de lipsa cronic„ a fondurilor necesare pentru Óntre˛inere ∫i repara˛ii.

Cunosc‚nd impactul negativ pe care Ól creeaz„ situa˛ia tehnic„ a g„rilor asupra c„l„torilor, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a sus˛inut proiectul de reabilitare a sta˛iilor de cale ferat„ Cluj, Constan˛a, Ia∫i, Craiova ∫i Timi∫oara, finan˛at de BERD, care este Ón curs de execu˛ie.

De asemenea, exist„ un acord de Ómprumut Ón valoare de 60 milioane de dolari Óntre Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ón calitate de Ómprumutat, ∫i Credit Swiss First Boston, Ón calitate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 Ómprumut„tor, pentru asigurarea resurselor financiare necesare realiz„rii programului de reabilitare a sta˛iilor de cale ferat„ din ora∫ele re∫edin˛„ de jude˛. Œn cadrul acestui program se g„se∫te ∫i Sta˛ia de cale ferat„ Oradea, pentru care a fost organizat„ o licita˛ie public„ deschis„ pentru adjudecarea lucr„rilor de construc˛ii, urm‚nd ca Ón cel mai scurt timp s„ se semneze contractul de c„tre Compania Na˛ional„ de C„i Ferate, Ón calitate de agen˛ie de implementare a proiectului, cu firma c‚∫tig„toare a licita˛iei.

Preciz„m c„ termenul de execu˛ie a lucr„rilor este de 2 ani de la data semn„rii contractului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

Doamna Vedina∫, mul˛umit„ de r„spuns?

## **Doamna Verginia Vedina∫**

**:**

Mul˛umesc.

™i am o a doua Óntrebare adresat„ de c„tre domnul senator Mircea Mereu˛„, Bistri˛a-N„s„ud, care a constatat cu mare satisfac˛ie Ónceperea lucr„rilor de reabilitare la DN 17 Cluj-Napoca—Suceava. îMiron Mitrea, fostul ministru al transporturilor, a inaugurat pe acest tronson dou„ treceri de nivel suspendate. Œn aceea∫i perioad„, acela∫i ministru anun˛a c„ se va reabilita ∫i tronsonul T‚rgu-Mure∫—Bistri˛a. V„ Óntreb dac„ exist„ Óntr-adev„r fonduri pentru acest tronson T‚rgu-Mure∫—Bistri˛a“.

Executarea lucr„rilor de modernizare a tronsonului de drum cuprins Óntre T‚rgu Mure∫—Bistri˛a reprezint„ un obiectiv asumat prin Programul na˛ional de modernizare a drumurilor na˛ionale, care face parte din strategia Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia pentru perioada 2005—2015.

Realizarea lucr„rilor de modernizare se va executa Ón dou„ etape, dup„ cum urmeaz„: la drumul na˛ional DN 15 A, pe o lungime de 46 de kilometri, Óntre localit„˛ile Reghin—S„r„˛el, Ón perioada 2006—2008, ∫i la drumul na˛ional DN 15, pe o lungime de 99 de kilometri, Óntre localit„˛ile T‚rgu-Mure∫—Topli˛a, Ón perioada 2007—2009.

Fondurile necesare lucr„rilor de modernizare la drumurile na˛ionale DN 15 A ∫i DN 15 vor fi asigurate prin finan˛are de la Banca European„ de Investi˛ii ∫i v„ promit c„ voi urm„ri ∫i eu personal, pentru c„ sunt ∫i din jude˛ul Mure∫ ∫i, evident, c„ este ∫i Ón interesul meu ca reabilitarea acestor drumuri s„ fie realizat„ c‚t mai urgent.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, pentru c„ tot e domnul ministru la pupitru, Ól rog s„ r„spund„ ∫i la Óntrebarea pe care am transmis-o de joi, a∫a cum e obiceiul Ón Senat, ∫i a∫ vrea s„ revin ulterior asupra acestei chestiuni, la Óntrebarea privitoare la gara municipiului Brad, care este ∫i monument istoric. De 100 de ani a∫teapt„ ni∫te binef„c„tori de la Bucure∫ti, sigur, cu unele pauze, s-o repun„ Ón condi˛ia ei fireasc„, domnule ministru.

Domnule senator, nu sunt genul de om care s„ r„spund„ f„r„ s„ am toate datele necesare. Deci, v„ promit, s„pt„m‚na viitoare vin ∫i v„ r„spund precis, punctual, cum e obiceiul.

Bine. Era important, pentru c„ eu am transmis de joi Óntrebarea ∫i nu ∫tiu cum func˛ioneaz„ mecanismul de la Senat c„tre Guvern, ca s„ fie totu∫i de Ón˛eles de ce dau eu Óntrebarea de joi... Nu pentru o Óndelung„ medita˛ie istoric„.

Pentru Óntreb„ri avem o s„pt„m‚n„.

Am Ón˛eles. S„pt„m‚na viitoare am s„ r„spund.

V„ rog, v„ rog, domnule ministru.

Dac„ permite˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ Ói adresez ∫i eu aceea∫i Óntrebare domnului secretar de stat Borbély.

Domnului ministru.

Ministru delegat.

Domnului ministru delegat, cu referire la programul de lucr„ri ∫i fondurile alocate, pe lunile acestui an, p‚n„ la Ónchiderea investi˛iei, respectiv c‚nd Domnia sa, personal, va t„ia panglica tricolor„ la Gara din Cluj-Napoca.

V-a∫ ruga, conform procedurii stabilite, s„-l invit„m ∫i pe domnul ministru Teodor Atanasiu la microfon ∫i, dup„ aceea, trecem la sec˛iunea de Óntreb„ri ∫i interpel„ri. V„ rog, domnule ministru.

## **Domnul Teodor Atanasiu —** _ministrul ap„r„rii na˛ionale_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor,

Am un r„spuns la interpelarea formulat„ de domnul senator George Sabin Cuta∫, referitoare la posibilitatea realiz„rii repartiz„rii unei p„r˛i din inventarul Unit„˛ii Militare nr. 01462 c„tre unit„˛i de s„n„tate de pe raza jude˛ului Teleorman.

Œn procesul complex de reorganizare ∫i restructurare a Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, redislocarea sau desfiin˛area unor unit„˛i militare a avut ca rezultat disponibilizarea infrastructurilor respective: caz„rmi, poligoane, alte facilit„˛i, aflate Ón proprietatea public„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 statului ∫i administrarea ministerului, precum ∫i a bunurilor materiale din inventarul acestora. La solicitarea organelor administra˛iei publice centrale sau locale, a altor institu˛ii ale statului, ˛in‚ndu-se cont ∫i de nevoile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, au fost ini˛iate demersurile necesare transferurilor, dup„ analizarea ∫i ob˛inerea avizelor necesare.

Cu privire la posibilitatea transmiterii unei p„r˛i din inventarul Unit„˛ii Militare nr. 01462 Alexandria c„tre unit„˛i de s„n„tate de pe raza jude˛ului Teleorman, v„ inform„m c„ instrumentarul ∫i dispozitivele medicale au fost predate unei alte structuri din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ónc„ din luna martie a anului curent.

Men˛ion„m c„, Ón situa˛ia Ón care nu s-ar fi efectuat acest transfer c„tre o alt„ unitate militar„, bunurile solicitate ar fi putut fi transmise Ón patrimoniul altor institu˛ii prin elaborarea unui act normativ la nivel de hot„r‚re de guvern. Acest fapt se impune, Óntruc‚t este necesar„ derogarea de la prevederile Regulamentului privind organizarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor aflate Ón administrarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 262/2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ mul˛umesc mult, mai ales c„ era interpelarea mea. Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, care are o Óntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii. Cea pentru Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a˛i pus-o.

Œn deceniul opt, la insisten˛ele Revistei îFlac„ra“ pe care o conduceam, Ón Rom‚nia s-au f„cut oficial experimente cu fermentul CH, descoperit de Nicolae ™tefan Chi∫iu, ∫i cu metoda chimistului Nicolae IonescuD‚mbovi˛a, privind depistarea precoce a cancerului Óntr-o pic„tur„ de s‚nge ∫i tratamentul cancerului prin hipertermie.

Av‚nd Ón vedere rezultatele Óncurajatoare ale acelor experimente, ca ∫i ale altora — Cozac, Leontopol, D„nil„, Covaliu — Óntreb pe ministrul s„n„t„˛ii dac„ a existat, de atunci Óncoace, vreo preocupare pentru recuperarea acelor rezultate ∫i dac„ n-ar fi cazul s„ existe m„car de acum Óncolo aceast„ preocupare. Aceasta e prima Óntrebare.

A doua e cea pe care o adresez oficial ministrului de resort: dac„ Domnia sa ∫tie situa˛ia g„rii din municipiul Brad ∫i dore∫te s„ participe la salvarea acestui monument istoric?

A∫ avea ∫i o interpelare care e scurt„ ∫i care cred c„ se potrive∫te momentului. Obiectul interpel„rii este pr„bu∫irea fotbalului na˛ional.

Aceast„ situa˛ie nu poate l„sa indiferent Guvernul rom‚n ∫i de aceea Ól Óntreb pe premierul T„riceanu, care a declarat, cu un prilej trec„tor, c„ nu e o prioritate a Guvernului fotbalul rom‚nesc — ∫i cred c„ s-a gr„bit —, ce are de g‚nd s„ Óntreprind„ pentru dezvoltarea celui mai popular sport, Óntr-un moment Ón care s-au pierdut toate calific„rile ∫i blazarea s-a instalat Ón fotbal.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Valentin Dinescu, pentru o Óntrebare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru.

Œn Programul de guvernare, la Capitolul 24 — Politica Ón domeniul rela˛iilor cu rom‚nii de pretutindeni, v-a˛i angajat s„ ac˛iona˛i pentru sprijinirea dezvolt„rii ∫i exprimarea identit„˛ii culturale a rom‚nilor din afara grani˛elor Rom‚niei.

Œn acest context, v„ rug„m s„ ne spune˛i ce a˛i Óntreprins concret p‚n„ acum pentru ca to˛i cet„˛enii din Bulgaria, Serbia, Ucraina ∫i Ungaria, care sunt de origine etnic„ rom‚n„, s„ se bucure de acelea∫i drepturi ∫i libert„˛i ca ∫i cet„˛enii rom‚ni de origine bulgar„, s‚rb„, ucrainean„ ∫i maghiar„.

™i, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, am ∫i eu o interpelare foarte scurt„ adresat„ doamnei ministru Mona Musc„.

V„ rog.

Mul˛umesc.

Se ∫tie c„, de la 1 iulie 2005, Ó∫i va Óncepe activitatea Administra˛ia Fondului Cultural Na˛ional, institu˛ie public„ aflat„ Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor. V„ solicit„m, doamna ministru, s„ ne comunica˛i ce fonduri ave˛i la dispozi˛ie pentru finan˛area programelor, proiectelor ∫i ac˛iunilor culturale Ón anul 2005 ∫i Ón perioada 2006—2008, astfel Ónc‚t orice persoan„ juridic„ care desf„∫oar„ activit„˛i culturale s„ poat„ beneficia, pe baz„ de proiecte, de finan˛„ri nerambursabile din sumele colectate Ón bugetul Fondului Cultural Na˛ional.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, pentru dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Finan˛elor ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Un locuitor al Aradului, dup„ ce a devenit proprietarul casei ∫i al terenului pe care se afla imobilul, a inten˛ionat s„ achizi˛ioneze ∫i terenul aferent construc˛iei. Baza legal„ este hot„r‚rea consiliului local, la care am f„cut referire mai sus. Nu citesc toat„ Óntrebarea.

Prim„ria Arad i-a r„spuns Óns„ c„ nu-i vinde bucata de teren, pentru c„ e o suprafa˛„ prea mare, iar, prin parcelare, ar putea fi v‚ndut„ mai multor persoane, dar hot„r‚rea consiliului local nu stabile∫te limitele Ón ceea ce prive∫te suprafa˛a dob‚ndit„, astfel Ónc‚t argumentul m„rimii nu poate fi re˛inut pentru respingerea cererii formulate de cet„˛ean.

V„ Óntreb, domnule ministru, de ce aplicarea unei hot„r‚ri de consiliu local nu este uniform„, evit‚ndu-se astfel nedreptatea? Cum vegheaz„ Guvernul ca m„surile administra˛iei locale s„ nu lezeze drepturile conferite cet„˛enilor prin acte oficiale?

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ionel Popescu.

A∫a dup„ cum ∫ti˛i, mul˛i rom‚ni cu venituri modeste depind de dob‚nzile pe care certificatele de trezorerie le ofer„. Atunci c‚nd ele scad sau nu se pl„tesc la intervale mari de timp, nemul˛umirile deponen˛ilor cresc.

Plec‚nd de la sesiz„ri concrete, v„ Óntreb, domnule ministru:

1. De ce dob‚nzile la certificatele de trezorerie nu se mai pl„tesc lunar, a∫a cum se Ónt‚mpla p‚n„ la Ónceputul anului 2005?

2. Aceste dob‚nzi vor fi Ón viitor supuse impozit„rii? V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Ilie Petrescu pentru o Óntrebare adresat„ ministrului comunica˛iei ∫i tehnologiei informa˛iei.

Am o Óntrebare ∫i o interpelare. Le spun pe am‚ndou„?

V„ rog.

Œntrebare: m„ adresez Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, domnului ministru Zsolt Nagy, ca senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare, ast„zi, Ón plenul Senatului.

Con˛inutul Óntreb„rii:

Domnule ministru, Rom‚nia se afl„ Óntr-o perioad„ de analiz„ ∫i negocieri cu forurile interna˛ionale, unele capitole fiind Óncheiate, altele Ón curs de finalizare.

Av‚nd un rol important, v„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i c‚te localit„˛i din jude˛ul Gorj nu sunt racordate la re˛eaua de telefonie ∫i nu pot comunica Óntre ele, c‚te ∫i care dintre localit„˛ile din jude˛ul Gorj sunt prinse Ón planurile dumneavoastr„ pentru perioada 2005— 2008.

Interpelarea este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.

Domnule ministru, Ón localitatea F„rc„∫e∫ti, jude˛ul Gorj, Ón urma ploilor, au fost inundate ∫i distruse case, ∫coli, biserici. V„ rog s„ m„ informa˛i ce ajutoare financiare au fost acordate cet„˛enilor din F„rc„∫e∫ti, ce m„suri ve˛i lua Ón aceast„ zon„ de calamitate.

V„ rog s„-mi r„spunde˛i scris ∫i oral.

Senator Ilie Petrescu, Partidul Rom‚nia Mare.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Gheorghe Funar, pentru o Óntrebare ∫i o interpelare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

V-a∫ ruga, atunci c‚nd invita˛i senatorii la microfon, s„ anun˛a˛i ∫i forma˛iunea politic„ din care fac parte. Nu este vina noastr„, a celor din Partidul Rom‚nia Mare, faptul c„ senatorii din partea puterii, cei din U.D.M.R. nu au Óntreb„ri, nu au interpel„ri, ∫i v-a∫ ruga s„ Ói anun˛a˛i pe colegii no∫tri din Partidul Rom‚nia Mare, m„car, dac„ pe ceilal˛i Ói neglija˛i.

Œn ceea ce prive∫te Óntreb„rile, am o Óntrebare adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre.

Pornind de la Programul de guvernare, de la Capitolul 14 — Politica Ón domeniul turismului, Ói facem cunoscut domnului ministru c„ drumul jude˛ean dintre municipiul Cluj-Napoca ∫i Sta˛iunea Muntele B„i∫orii este Óntr-o stare jalnic„. Mii de clujeni, mai ales la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ c‚nd se deplaseaz„ Ón Muntele B„i∫orii, se Óntreab„ de ce dumneavoastr„ ∫i pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Cluj nu rezolva˛i problema moderniz„rii acestui drum.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce fonduri sunt alocate Ón acest an ∫i p‚n„ la ce dat„ a anului 2005 va fi reabilitat drumul jude˛ean Cluj-Napoca — Muntele B„i∫orii. Solicit„m r„spunsul scris ∫i oral.

Œmi mai permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ fac referire ∫i la a doua Óntrebare?

V„ rog.

Ea este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Gheorghe Dobre.

Ne sunt cunoscute prevederile ∫i obiectivele Ónscrise Ón Programul de guvernare 2005—2008.

Locuitorilor din municipiul Cluj-Napoca ∫i din jude˛ul Cluj, precum ∫i c„l„torilor din ˛ar„ ∫i str„in„tate, care vin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 ∫i pleac„ din inima Ardealului, le este cunoscut„ starea jalnic„ Ón care se afl„, de c‚˛iva ani, cl„dirile g„rii.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i care este programul de lucr„ri ∫i care sunt fondurile alocate, pe luni, ale acestui an, p‚n„ la Óncheierea investi˛iei, respectiv c‚nd ve˛i t„ia panglica tricolor„ la gara municipiului Cluj-Napoca.

Solicit„m r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umim.

V„ mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Vedina∫, senator P.R.M.

Completez eu: senator P.R.M. de Bihor.

A∫ vrea, mai Ónt‚i, de∫i domnul ministru a plecat, s„-i mul˛umesc pentru modul Ón care a r„spuns la Óntrebarea mea ∫i sper s„ fie o satisfac˛ie ∫i pentru locuitorii jude˛ului pe care-l reprezint.

Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru al Rom‚niei ∫i ea vizeaz„ proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, prin care se propune, printre altele, ∫i dreptul minorit„˛ilor na˛ionale de a folosi simboluri na˛ionale proprii ∫i de a organiza s„rb„tori na˛ionale proprii.

Œntrebarea mea este urm„toarea: dac„ Óntr-un stat na˛ional este posibil s„ existe mai multe simboluri na˛ionale ∫i mai multe s„rb„tori na˛ionale? ™i, dac„ da, dup„ intrarea Ón vigoare a acestei legi, s„ precizeze care vor fi s„rb„torile na˛ionale ∫i simbolurile na˛ionale din Rom‚nia.

Urm„toarea Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Mona Musc„.

Œn conformitate cu acela∫i proiect de Lege privind minorit„˛ile na˛ionale, se propune ca orice func˛ie din institu˛iile publice, de cultur„, din Radio, Televiziune etc. care vizeaz„ componenta minorit„˛ilor na˛ionale s„ se fac„ fie la propunerea, fie cu avizarea, fie cu numirea, fie cu delegarea de competen˛e, deci diferite formalit„˛i care implic„ acordul autorit„˛ilor privind minorit„˛ile na˛ionale.

Œn aceast„ situa˛ie, rug„m s„ se r„spund„ Ón ce m„sur„ asemenea dispozi˛ii corespund principiilor constitu˛ionale — ∫i am Ón vedere nediscriminarea, egalitatea Ón ocuparea de func˛ii ∫i demnit„˛i Ón stat, faptul c„ Rom‚nia este patria declarat„ de Constitu˛ie, patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor — ∫i, mai ales, ce m„suri se vor lua pentru a se evita separatismul Óntre popula˛ia majoritar„ ∫i minorit„˛ile na˛ionale.

Am o interpelare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu T„riceanu.

Ea vizeaz„ faptul c„, prin acela∫i proiect de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, se propune institu˛ionalizarea folosirii limbilor minorit„˛ilor na˛ionale Ón toate institu˛iile publice, locale ∫i centrale, de asemenea,

educarea ∫i predarea tuturor disciplinelor Ón limba minorit„˛ilor, publicarea tuturor actelor Ón limba minorit„˛ilor ∫i alte m„suri similare.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D.

Interpelarea mea, domnule pre∫edinte, este adresat„ domnului ministru delegat, László Borbély, ∫i este legat„ de situa˛ia romilor din jude˛ul Tulcea ∫i, Ón special, din municipiul Tulcea.

Œn municipiul Tulcea, 40 de familii de romi, care locuiesc Óntr-un c„min de nefamili∫ti ce a apar˛inut ICMRS—Gala˛i, Ón prezent se fac presiuni pentru evacuarea acestora, f„r„ s„ li se ofere nici o alt„ variant„ de cazare.

Domnule ministru, v„ rog s„ prezenta˛i strategia Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e privind conceperea ∫i implementarea unor programe de reabilitare a locuin˛elor ∫i mediului Ónconjur„tor Ón zonele locuite de romi, precum ∫i a unui program privind construc˛ia de locuin˛e sociale pentru familiile numeroase ∫i lipsite de mijloace de subzisten˛„, ˛in‚nd cont de faptul c„ Ón jude˛ul Tulcea ∫i, Ón special, Ón municipiul Tulcea sunt probleme deosebite privind locuin˛ele pentru romi ∫i pentru tineret, mul˛i dintre ace∫tia locuind Ón zone insalubre.

Solicit r„spunsul oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Am o singur„ Óntrebare pentru dou„ persoane, adic„ pentru domnul prim-ministru, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, ∫i pentru domnul ministru al transporturilor, László Borbély.

Œntr-un r„spuns pe care mi-l d„dea vizavi de construc˛ia autostr„zii Bechtel, care urmeaz„ s„ treac„ ∫i pe teritoriul jude˛ului ∫i prin municipiul Bra∫ov, domnul prim-ministru Popescu-T„riceanu afirma c„ nu se va mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 construi, se sisteaz„ lucr„rile, Óntruc‚t nu exist„ fonduri de la bugetul de stat.

Conform presei de ast„zi, declara˛ia Domniei sale s-a cam tamponat pe autostrad„ cu declara˛ia domnului ministru al transporturilor, László Borbély, care afirm„ c„ lucr„rile vor continua ∫i d„ chiar termenele de realizare pe anumite tronsoane.

Œi rog pe fiecare s„-mi comunice Ón scris ∫i oral, dac„ au bun„voin˛a, care este realitatea, ca s„ ∫tiu ce s„ transmit popula˛iei Bra∫ovului, care m-a trimis Ón Senatul Rom‚niei: se va face aceast„ autostrad„ sau nu? Va trece ea ∫i prin jude˛ul Bra∫ov sau nu? V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Interpelarea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, Ón proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, proiect al U.D.M.R., Ónsu∫it de P.N.L., P.D. ∫i de Partidul Conservator, la art. 50 se spune: îOrganiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care particip„ la alegeri parlamentare, preziden˛iale sau locale sunt asimilate partidelor politice“.

V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i de ce nu se respect„ Legea nr. 14 din 2003 privind partidele politice ∫i se Óncearc„ s„ se creeze partide politice pe criterii etnice, Ónc„lc‚ndu-se, astfel, Legea nr. 14 din 2003.

Solicit r„spuns scris. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ultima interpelare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Este ultima interpelare de ast„zi.

Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru, domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, Ón Programul de guvernare pe perioada 2005—2008, Óntre principiile de guvernare este Ónscris principiul comunic„rii ∫i transparen˛ei.

Pentru materializarea lui, v„ solicit„m, domnule primministru, s„ ne comunica˛i c‚˛i speciali∫ti au fost numi˛i Ón func˛ii de conducere, Ón Guvern ∫i Ón structurile sale din teritoriu, precum ∫i Ón fruntea institu˛iilor deconcentrate din jude˛e, care au o alt„ preg„tire profesional„ dec‚t aceea cerut„ de acele posturi ∫i care nu au experien˛„ Ón domeniile respective.

Solicit„m situa˛ia la nivel na˛ional ∫i pe fiecare jude˛, cu nominalizarea persoanelor respective.

Solicit„m r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ propun s„ intr„m Ón sec˛iunea de r„spunsuri ∫i Ól invit la microfon pe domnul secretar de stat Anton Niculescu.

**Domnul Anton Niculescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am o interpelare ∫i o Óntrebare.

Œntrebarea este formulat„ de domnul senator George Sabin Cuta∫ ∫i se refer„ la proiectul Centralei Nucleare Electrice de la Belene, Bulgaria.

Domnule senator Cuta∫, o s„ v„ trimitem r„spunsul ∫i Ón scris, este un r„spuns mai elaborat, dar, pe fond, ˛in s„ v„ r„spund c„ Ministerul Afacerilor Externe nu are competen˛a Ón plan tehnic a problematicii construc˛iei pe malul drept al Dun„rii a unei centrale nucleare electrice.

Argumenta˛ia de aceast„ natur„, adic„ de natur„ tehnic„, este centralizat„ de Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, acesta fiind Ón m„sur„ s„ v„ ofere detalii. Exist„ un protocol semnat Óntre Ministerul Afacerilor Externe ∫i Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, prin care solicit„m delimitarea clar„ a ariei de cooperare cu autorit„˛ile competente bulgare.

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea domnului senator Adrian P„unescu, Ói mul˛umim foarte mult, este o tem„ mai mult dec‚t sensibil„. Am discutat cu domnul senator P„unescu ∫i m-a rugat s„ Ói r„spund explicit, a∫a c„ o s„ citesc Ón Óntregime r„spunsul domnului ministru R„zvan Ungureanu.

Rom‚nia a abordat, Ón mod constant, Ón problema Canalului BÓstroe, o pozi˛ie echilibrat„, fundamentat„ pe respectul deplin al dreptului interna˛ional, manifest‚nd bun„-credin˛„, deschidere ∫i disponibilitate pentru dialog. Œn acest context, autorit„˛ile rom‚ne ∫i-au concentrat demersurile at‚t Ón plan bilateral c‚t ∫i multilateral, pentru a determina noile autorit„˛i ucrainene s„ adopte, la r‚ndul lor, o conduit„ conform dreptului interna˛ional ∫i standardelor europene ∫i s„ ofere, f„r„ Ónt‚rziere, semnale pozitive Ón acest sens.

Astfel, Ón ceea ce prive∫te problema Canalului BÓstroe, Rom‚nia ac˛ioneaz„ pentru a ob˛ine din partea autorit„˛ilor respectarea recomand„rilor organiza˛iilor interna˛ionale, care au solicitat stoparea trecerii la executarea fazei a doua a proiectului, p‚n„ la analiza concluziilor evalu„rii at‚t a impactului de mediu propus de prima faz„, c‚t ∫i a impactului poten˛ial al unei eventuale treceri Ón faza a doua.

Domnule secretar,

Pute˛i s„ r„spunde˛i acum sau solicita˛i am‚narea?

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Domnul senator Adrian P„unescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru, dar am ceva de spus, care nu Ó∫i g„se∫te r„spunsul Ón felul cum a fost formulat acest text.

Pe de o parte, domnul pre∫edinte Traian B„sescu ne-a asigurat, dup„ primele sale Ónt‚lniri cu noul pre∫edinte al Ucrainei, domnul Victor Iu∫cenko, de schimbarea cursului istoriei rela˛iilor dintre noi ∫i Ucraina, inclusiv Ón problema BÓstroe, critic‚nd pe vechii pre∫edin˛i pentru rela˛iile lor rele ∫i Óncordate, ∫i am avut o speran˛„. Ce se Ónt‚mpl„ cu aceast„ speran˛„? Schimbarea culorii de la ro∫u la portocaliu nu a dus la nici o decongestionare a rela˛iilor dintre noi ∫i Ucraina.

Pe de alt„ parte, dumneavoastr„ ne-a˛i spus acolo, parc„ Óntr-o ironie trist„, c„ ucrainenii nu au posibilit„˛i materiale s„ continue, c„ nu au posibilit„˛i materiale s„ se Ónscrie la o comisie cu care ar trebui s„ lucr„m ∫i noi, ∫i ei.

E trist c„ nu au aceste posibilit„˛i, dar parc„ e absurd c„ ajungem s„ depl‚ngem faptul c„ ei nu Ó∫i pot pl„ti Ónscrierea la o comisie unde noi Ói chem„m s„ facem dreptate.

™i, Ón al treilea r‚nd, chiar nu conteaz„ c„ Rom‚nia este membru al NATO?! Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ BÓstroe era la grani˛a Germaniei sau dac„ B‚stroe era la grani˛a Statelor Unite?! La fel se comporta Guvernul ucrainean?! Nu ni se pare c„ este o grav„ jignire ∫i umilire a prestigiului nostru ca stat?!

Eu Ón˛eleg c„ se culeg toate informa˛iile ∫i c„ exist„ bun-sim˛, pe care Ól salut, c„ exist„ Ón˛elegere, c„ exist„ r„bdare, dar este prea mult. Lucr„rile acum continu„! Informa˛iile din ultimele 10 zile ne arat„ c„ se continu„ lucr„rile. Or, dac„ se creeaz„ o realitate, nu va fi mai greu, dac„ nu imposibil, s„ lupt„m cu ea?!

Un alt aspect, domnule ministru, eu am Óntrebat ∫i Ón leg„tur„ cu mo∫tenirea Gojdu, de la Budapesta. Aici nu e nici o problem„, e o mo∫tenire pe care ne-a l„sat-o ∫i Guvernul anterior, nu trebuie s„ v„ face˛i prea multe scrupule, ∫i Guvernul anterior a contribuit la am‚narea acestei rezolv„ri ∫i v„ rog s„ ne spune˛i c‚nd ne r„spunde˛i la aceast„ Óntrebare.

™i, de asemenea, mai este o Óntrebare la care cred c„ nu s-a r„spuns, cu strategia na˛ional„, c„tre ce ne Óndrept„m, am adresat-o premierului ∫i cred c„ este momentul s„ ∫tim c„tre ce mergem ∫i cu ce solu˛ii se vine din partea Guvernului, pentru ie∫irea din marasmul Ón care se zbate Rom‚nia.

Nu, am pus Óntrebarea Ón plenul Senatului, s„pt„m‚na trecut„ ∫i, cu ocazia asta, Óntreb Ónc„ o dat„ conducerea Senatului de ce trimitem de joia Óntreb„rile, dac„ oricum nu ni se r„spunde lunea?!

Noi venim din teren lunea ∫i ar trebui s„ p„str„m un oarecare ritm al realit„˛ii.

Avem date-limit„, domnule senator, la care trebuie s„ r„spundem ∫i eu cred c„, p‚n„ acum, ne-am conformat. Nu cunosc exact...

Da, eu, oricum, mul˛umesc Ministerului Afacerilor Externe.

™i noi v„ mul˛umim.

A∫ vrea s„ mai precizez c„ Ón chestiunea Gojdu ar trebui s„ abord„m lucrurile ca ∫i c‚nd le-am aborda la noi acas„, unde ne gr„bim cu toate restituirile ∫i c„tre al˛ii, din alt„ parte de lume, ∫i unde suntem foarte dinamici, or, mo∫tenirea Gojdu este Ón favoarea na˛iunii rom‚ne ∫i v„ rug„m s„ p„stra˛i acela∫i ritm ca ∫i Ón situa˛ia retroced„rilor de acas„ ∫i s„ v„ bate˛i pentru aceast„ cauz„ care este a Óntregii na˛iuni rom‚ne.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

Ne str„duim, domnule senator. V„ mul˛umesc.

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

V„ mul˛umesc ∫i eu ∫i, ca s„ precizez, s„ ∫ti˛i, domnule senator P„unescu, la ora actual„, procedura actual„, conform Regulamentului Senatului Ón vigoare, aceasta este.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Nu, dar care este logica?! De ce aducem Óntreb„rile joia?!

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

Ca s„ aib„ timp s„ se preg„teasc„.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

P„i, dar nu r„spund lunea urm„toare.

Peste o s„pt„m‚n„, exact. V„ mul˛umesc. Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Flaviu Lazin. R„spunsuri pentru domnul V„rg„u ∫i pentru domnul ™tefan-Mihail Antonie.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Bun„ ziua, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu a putut veni domnul secretar de stat Lazin, sunt secretarul de stat Apetrei.

Pentru domnul senator Ion V„rg„u.

Domnule senator,

La interpelarea formulat„ de Domnia voastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 2 iunie 2005, v„ comunic„m urm„toarele:

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, beneficiind de asisten˛„ comunitar„ aferent„ procesului de preaderare, a dispus implementarea unei serii Óntregi de m„suri pentru armonizarea legisla˛iei, Ón scopul Ómbun„t„˛irii construc˛iei institu˛ionale ∫i a compatibiliz„rii acestor institu˛ii cu cele din Uniunea European„.

Ca urmare a aplic„rii acestei politici, au fost promovate ∫i aprobate acte normative Ón domeniu, c„rora li s-au adus Ómbun„t„˛iri Ón mod repetat.

Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001, republicat„, privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a luat fiin˛„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Pescuit ∫i Acvacultur„, Ón coordonarea c„reia se afl„ Inspec˛ia Piscicol„, institu˛ie Ónfiin˛at„ Ón baza Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura, ale c„rei atribu˛ii sunt prev„zute Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 849/2002 pentru aprobarea regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a Inspec˛iei Piscicole ca

organism public de inspec˛ie, specializat Ón urm„rirea respect„rii prevederilor legale Ón domeniul protec˛iei fondului piscicol, pescuitului ∫i acvaculturii, transportului, comercializ„rii pe∫telui ∫i a altor vie˛uitoare acvatice.

Œn vederea realiz„rii acestor atribu˛ii, Ón procesul de formare, organizare, Ónt„rire ∫i dezvoltare a institu˛iei respective M.A.P.D.R. a avut Ón vedere asigurarea logisticii necesare desf„∫ur„rii activit„˛ilor specifice de inspec˛ie ∫i control.

Domnul senator V‚rg„u.

Domnule secretar de stat, Ón general, dumneavoastr„ a˛i dat un r„spuns, ∫tiu eu, corespunz„tor, dar trebuie s„ ˛inem cont c„ protejarea ecosistemelor din Delta Dun„rii se face prin mult„ mobilitate.

Deci pentru aceast„ inspec˛ie pe care o avem la Tulcea trebuie s„ ˛inem cont c„ Delta Dun„rii este un unicat, 536.000 hectare, ∫i trebuie s„ avem o deplasare rapid„ ∫i cred eu c„ trebuie s„ urgent„m dotarea ei cu mijloace de transport naval, pentru c„ nu au. Au o singur„ ma∫in„ Dacia 1300 cu care se deplaseaz„.

Am v„zut c„ exist„ o preocupare din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ar trebui s„ preocupe aceast„ problem„ ∫i Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, pentru c„ partea tehnic„ efectiv„ de protec˛ie a ecosistemelor ∫i a genofondului de acolo le apar˛ine d‚n∫ilor.

V„ mul˛umesc ∫i cred c„ suntem pe un drum bun.

S„ ∫ti˛i c„ suntem Ón asentimentul dumneavoastr„, Óntr-adev„r, Delta Dun„rii este cel mai mare fond piscicol na˛ional ∫i avem deja contacte cu Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

S„ abord„m din toate punctele de vedere, nu numai protec˛ia pe∫telui, toate ecosistemele.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

V„ rog, r„spunsul pentru domnul ™tefan-Mihail Antonie.

Stimate domnule senator ™tefan-Mihail Antonie, la Óntrebarea formulat„ de Domnia voastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 2 iunie 2005, v„ comunic„m urm„toarele:

Œn conformitate cu prevederile art. 5[1 ] alin. (12) din Ordonan˛a Guvernului nr. 12/2005 privind acordarea, Ón anul agricol 2004—2005, a unui sprijin direct al statului c„tre categorii de produc„tori agricoli, Direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene Óntocmesc centralizatorul sumelor solicitate de c„tre furnizori ∫i transmit la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale situa˛ia centralizatoare a sumelor necesare decont„rii acestor bonuri valorice.

Astfel, la data de 26 mai 2005, Ón urma solicit„rilor Direc˛iilor agricole jude˛ene a fost decontat„ suma de 2.834 miliarde lei, necesar„ pl„˛ii furnizorilor de input-uri achizi˛ionate prin bonuri valorice.

Men˛ion„m, totodat„, c„ valoarea bonurilor distribuite Ón teritoriu este de 5.446 miliarde lei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Pentru r„spunsul domnului senator Petru Stan am cerut o am‚nare de o s„pt„m‚n„.

Domnule senator Funar, v„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Permite˛i-mi s„ v„ semnalez un fapt inedit, unic ∫i care doresc s„ nu se mai repete.

Am Ón fa˛„ dou„ Óntreb„ri ∫i o interpelare pe care le-am adresat Ón ziua de 30 mai 2005, 31 mai 2005 ∫i 1 iunie 2005, le-am citit Ón ∫edin˛a din 6 iunie 2005, de la microfonul Senatului, nu am primit nici un r„spuns la ele, Ón decurs de dou„ s„pt„m‚ni. S-a Ónc„lcat Regulamentul Senatului.

Dac„-mi permite˛i s„ le repet pentru membrii Guvernului afla˛i Ón sal„. Probabil, de data aceasta voi fi auzit.

O s„ Óntreb„m staff-ul ce s-a Ónt‚mplat, de ce nu a˛i primit r„spuns ∫i s„ vedem de ce nu s-a trimis r„spunsul. Nu este cazul, zic eu, s„ repeta˛i Óntreb„rile.

Haide˛i s„ d„m curs colegilor no∫tri ∫i, dac„ mai este timp, cu cea mai mare pl„cere o s„...

V„ rog, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ Ómi spune˛i ce s„ Óntreprind pentru a se respecta legea, Guvernul s„ respecte Regulamentul Senatului ∫i s„ se dea r„spunsuri scrise ∫i orale, a∫a cum au solicitat senatorii?!

Este pentru prima dat„ c‚nd mi se Ónt‚mpl„ lucrul acesta, iar Óntreb„rile ∫i interpel„rile sunt deosebit de serioase, una dintre ele vizeaz„ programul...

Domnule Funar...

V„ rog.

Haide˛i, v„ rog frumos, s„ continu„m ∫i, dac„ este cazul..., eu v-am spus, voi atrage, personal, aten˛ia staff-ului ∫i o s„ citi˛i din nou Óntreb„rile la sf‚r∫it.

Ave˛i reprezentan˛i ai Guvernului Ón sal„, domnule pre∫edinte, nu ˛in s„ le citesc, ruga˛i-i s„ ne comunice din ce cauz„ nu au respectat Regulamentul Senatului, dou„ s„pt„m‚ni.

Œi rug„m, mul˛umesc mult.

Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Demeter Attila. Ave˛i de dat mai multe r„spunsuri.

## **Domnul Demeter Attila —** _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am aici trei Óntreb„ri. R„spund la Óntrebarea domnului senator Adrian P„unescu privind soarta jude˛ului Hunedoara; r„spund la Óntrebarea, tot a domnului senator Adrian P„unescu privind situa˛ia din Valea Jiului ∫i r„spund la Óntrebarea domnului senator Viorel Arion privind m„suri pentru sus˛inerea exportatorilor.

La prima Óntrebare a domnului senator Adrian P„unescu, privind soarta jude˛ului Hunedoara, ∫tim c„ problema de baz„ a jude˛ului Hunedoara este concentrarea monoindustrial„. Activitatea industrial„ a jude˛ului Hunedoara a fost aproape exclusiv dependent„ de industria grea. ™i Ón prezent siderurgia reprezint„ principala component„ industrial„ Ón ceea ce prive∫te cifra de afaceri.

Sector investi˛ional, trendul pozitiv Ónregistrat Ón anul 2004 urmeaz„ aceea∫i evolu˛ie ∫i Ón acest an, ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005 conduce la impulsionarea activit„˛ii Ón sectorul materialelor de construc˛ii, unde firmele mixte de˛in o pondere Ónsemnat„. Œn acest jude˛ sunt peste 370 de firme cu capital str„in, Ón special Ón domeniul alimentar, al materialelor de construc˛ie, electrotehnic„, cu un aport de capital str„in de peste 16 milioane euro, provenind, Ón special, de la societ„˛i din Spania, Germania, Marea Britanie, Olanda, Fran˛a.

O dinamic„ u∫or pozitiv„ o Ónregistreaz„ ∫i industria textil„ ∫i de Ómbr„c„minte, industria lemnului ∫i a mobilei.

Sectorul serviciilor se men˛ine Ónc„ la un nivel de cre∫tere sc„zut.

Din cele prezentate rezult„ c„ Ón jude˛ exist„ poten˛ial de redresare economic„, pe termen relativ scurt, infrastructura fiind de nivel satisf„c„tor, iar mecanismele pie˛ei au Ónceput s„ func˛ioneze.

Sprijinul actual pe care Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului Ól acord„ pentru dezvoltarea industrial„ cuprinde urm„toarele: programul de cre∫tere a competitivit„˛ii, atragerea de investi˛ii autohtone ∫i str„ine, servicii care s„ asigure preluarea Directivelor din Uniunea European„.

Domnul senator Adrian P„unescu.

Am Ón˛eles lucrurile pe care le-a spus domnul secretar de stat. Ele, sigur, sunt Óntr-o m„sur„ oarecare Óncurajatoare, dar nivelul de disponibiliz„ri ∫i nivelul de pierdere economic„ din jude˛ e at‚t de ridicat Ónc‚t micile repara˛ii nu pot rezolva problema de fond. Eu asta Óntrebasem ∫i asta cred eu c„ ar trebui s„ g„seasc„ Guvernul ca solu˛ie pentru toat„ zona V„ii Jiului, pentru toat„ zona Hunedoarei, a C„lanului, a Bradului, a Or„∫tiei, a Devei. Nu e posibil s„ se disponibilizeze cu zecile de mii ∫i s„ se fac„ Óntreprinderi de zeci de oameni. Asta nu rezolv„ problema. Ce anume are de f„cut popula˛ia din acest jude˛ absolut extraordinar, mirific, cu multe, cu foarte multe obiective care ar putea s„ se dezvolte, pentru a putea s„-∫i c‚∫tige oamenii p‚inea Ón mod legitim, Ón mod ritmic ∫i Ón mod garantat?! Este evident c„ fa˛„ de marea industrie pe care o avea jude˛ul, situa˛ia de azi e dificil„ ∫i nu apar˛ine... Eu nu v„ fac dumneavoastr„ observa˛ia asta ca un repro∫, ci ca o Óncercare de a pune cap la cap min˛ile noastre ∫i a vedea care e solu˛ia. Ce solu˛ie g„si˛i pentru Valea Jiului? Mai sunt dou„ anotimpuri ∫i suntem Ón iarn„. Cu ce se vor Ónc„lzi, cu ce vor tr„i? Sunt pr„bu∫ite casele de acolo, sunt pr„bu∫ite drumurile, podurile. Nici natura n-a fost cu noi... Deci asta v„ Óntreb, ∫i v„ rog mult, care

este strategia na˛ional„ aplicat„ acelei zone de Guvernul T„riceanu? ™i v„ rog mult de tot asupra acestei chestiuni s„ insista˛i. Œn˛eleg eforturile disparate, eforturile punctuale, ∫i le salut ∫i v„ mul˛umesc pentru ele, dar nu sunt rezolvate problemele de fond. Problema de fond este c„tre ce Óndrept„m t‚n„ra genera˛ie care Ónva˛„ acolo. Ce meserii Ómbr„˛i∫eaz„ acei copii? Care este gradul de reconversie a for˛ei de munc„ ∫i c„tre ce se reconverte∫te for˛a de munc„? V„ rog, domnule secretar de stat.

V„ rog, domnule secretar de stat.

Da. Ave˛i dreptate, n-am ce s„ comentez la aceast„ interven˛ie. Eu am Óncercat s„ prezint ceea ce a Óncercat s„ fac„ Ón aceast„ regiune Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului. Despre politica regional„ a Guvernului nu prea ∫tiu s„ spun eu. Oricum, Óncerc„m s„ atragem investitori, c„ ajutorul social, dup„ cum ∫tim, e foarte costisitor, e foarte greu ∫i pentru acest lucru avem bani pu˛ini. Œncerc„m s„ atragem ni∫te investitori str„ini. Œncerc„m s„ restructur„m Combinatul Siderurgic, care ∫tim c„, totu∫i, anul trecut avea o cre∫tere de 16% Ón produc˛ie. Deci acestea sunt Óncerc„rile pe care le face Guvernul: s„ atrag„ ni∫te investitori, s„ implementeze alte industrii, ∫i astea, monoindustriale, care au fost prezente p‚n„ acum. Œn afar„ de siderurgie trebuie s„ g„sim ∫i al˛i investitori, cum e mobila, cum e textila, cum ar fi IT-ul, sigur, ar fi cel mai important. Eu cunosc zona din 1999. Atunci am fost acolo ca reprezentant al Guvernului ∫i cred c„, totu∫i, se vede ceva dezvoltare acolo. ™tiu c„ e foarte pu˛in, ∫tiu c„ toat„ lumea e ner„bd„toare, dar, totu∫i, pu˛in, pu˛in am Ónceput s„ ne mi∫c„m. Din p„cate, la Óntrebarea a doua, cu Valea Jiului, nu st„m a∫a de bine.

Deci, la Óntrebarea a doua despre situa˛ia din Valea Jiului, din p„cate Bazinul minier Valea Jiului este cea mai mare concentrare monoindustrial„ a ramurii. Componenta minier„ la ora actual„ are Ón derulare ∫i analiz„ toate componentele miniere directe ∫i de transformare Ón energie electric„ la cei doi mari agen˛i economici ai V„ii Jiului, Compania Na˛ional„ a Huilei S.A. Petro∫ani ∫i Termocentrala Mintia, Ón vederea restructur„rii acestora ∫i Ónfiin˛area unei ordini. Aceasta presupune, Ón principal, urm„toarele: separarea minelor viabile, care au condi˛iile optime de productivitate, introducerea de complexe mecanizate de abataj performante, reabilitarea ∫i avizarea unui sistem de transport ieftin, men˛inerea constant„ a pre˛ului de cost minier, Ón sensul realiz„rii competitivit„˛ii pre˛ului energiei electrice. Prima rezultant„ negativ„ a acestui proces de reduceri este reducerea anual„ a personalului. Componenta a doua a impactului social este gestionat„, Ón urma acordului de Ómprumut dintre Guvernul rom‚n ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ pentru Dezvoltare ∫i Implementarea Programelor de Reconstruc˛ie a Zonelor

Cred c„ va trebui s„ mai discut„m mult pe aceast„ tem„.

V„ rog ∫i r„spunsul pentru...

Pentru domnul senator Viorel Arion, care Óntreba despre m„suri pentru sus˛inerea exportatorilor.

Œn ∫edin˛a Guvernului din data de 12 mai 2005 a fost aprobat Memorandumul cu tema: îActivitatea grupului de lucru pentru examinarea problemelor cu care se confrunt„ exportatorii“, memorandum ce cuprinde ∫i propunerile de m„suri privind sprijinirea acestora. Œn urma dezbaterilor purtate Ón cadrul acestui grup de lucru s-au formulat urm„toarele propuneri care pot veni Ón sprijinul activit„˛ii exportatorilor: capitalizarea EXIMBANK cu suma de 1.000 milioane euro, propun‚ndu-se Ón acest sens ca sursa s„ se constituie Ón fondurile ob˛inute din privatizare. Deci, EXIMBANK, Ón momentul de fa˛„, are fonduri 8.265 miliarde lei ∫i va avea 26.500 miliarde lei. Propunerea a doua: redistribuirea c„tre EXIMBANK a sumelor neutilizate din fondurile bugetare constituite la ministere pentru sus˛inerea exporturilor. Œn anul trecut, din 4.000 miliarde lei au fost folosite 3.267 miliarde lei. Modificarea legisla˛iei falimentului, Ón sensul permiterii compens„rii bilaterale a obliga˛iilor, se apreciaz„ c„ este necesar„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului, republicat„, cu prevederile care s„ asigure un regim clar al raporturilor de compensare bilateral„ Ón cadrul producerii de reorganizare, faliment sau a unei asemenea proceduri, at‚t a p„r˛ilor contactate, guvernate de legea

rom‚n„. Alte subiecte privesc liberalizarea pie˛ei de energie ∫i Ónt„rirea controlului Ón vam„, pentru stabilirea valorii reale de import pentru a reduce concuren˛a neloial„ pe pia˛a intern„, pia˛„ spre care se pot orienta unii dintre exportatorii afla˛i, ast„zi, Ón dificultate.

## Domnule senator...

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl invit la microfon pe domnul Ervin-Zoltán Szekély. Pentru doamna senator Moisuc, pentru c„ v„d c„ nu este Ón sal„, v-a∫ ruga s„ da˛i r„spuns Ón scris; pentru domnul senator Petru Stan, care, de asemenea, nu este Ón sal„, v-a∫ ruga s„ da˛i r„spuns Ón scris. Pentru domnul senator Mor˛un, de asemenea, pentru c„ nu este Ón sal„, v-a∫ ruga, la fel, r„spuns scris. Pentru domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu v„ rog s„ r„spunde˛i, pentru c„ este Ón sal„. Are de primit dou„ r„spunsuri.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Referitor la Óntrebarea domnului senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 2.06.2005, privind materialele sanitare necorespunz„toare achizi˛ionate pentru unit„˛ile sanitare, v„ comunic„m urm„toarele:

1. Œn urma sesiz„rii primite din partea Direc˛iei de S„n„tate Public„ a Municipiului Bucure∫ti privind situa˛ia de risc epidemiologic ap„rut„ ca urmare a verific„rii sterilit„˛ii materialelor sanitare din dou„ spitale din Bucure∫ti, Direc˛ia de S„n„tate Public„ din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii a dispus Ón data de 20.04.2005 efectuarea unei ac˛iuni de inspec˛ie sanitar„ de stat, la nivel na˛ional, cu tema: îControlul sterilit„˛ii materialelor sanitare“.

2. Œn urma ac˛iunii de control, un num„r de 10 direc˛ii de s„n„tate public„ jude˛ene au constatat prezen˛a probelor necorespunz„toare ale materialelor sanitare ace spinale ∫i trus„ de perfuzie.

3. Toate probele necorespunz„toare au fost trimise pentru confirmare c„tre Laboratorul Na˛ional de Referin˛„ din cadrul Institutului îCantacuzino“, iar materialele sanitare au fost retrase de la consum ∫i depozitate, fiind interzis„ utilizarea acestora p‚n„ la definitivarea controlului.

4. De asemenea, Ón baza adresei Direc˛iei de S„n„tate Public„ a Municipiului Bucure∫ti, Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Bucure∫ti a ac˛ionat Ón vederea stabilirii steriliz„rii unor loturi de dispozitive medicale, motiv pentru care s-a trecut la prelevarea de mostre de la unit„˛ile sanitare reclamate ∫i verificarea steriliz„rii, Ón cadrul Laboratorului de Œncerc„ri Microbiologice, laborator certificat ISO ∫i acreditat RENAR.

5. Ca urmare a acestei situa˛ii, Ministerul S„n„t„˛ii a sesizat Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie Ón vederea declan∫„rii unei anchete privind firmele care au distribuit materialele sanitare necorespunz„toare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

6. Av‚nd Ón vedere gravitatea situa˛iei ∫i a implica˛iilor care pot ap„rea Ón urma utiliz„rii acestor materiale sanitare, Ministerul S„n„t„˛ii s-a implicat Ón rezolvarea acestei situa˛ii prin direc˛iile de autoritate: Direc˛ia de S„n„tate Public„, Direc˛ia general„ farmaceutic„, Direc˛ia de asisten˛„ medical„, strategie ∫i structuri sanitare ∫i Direc˛ia de audit ∫i control.

Domnule senator, sunte˛i mul˛umit, da? V-a∫ ruga s„ citi˛i ∫i r„spunsul domnului senator Petru Stan, care a intrat Ón sal„.

O sintez„, v„ rog...

M„ scuza˛i, eu nu am fost informat despre Óntrebarea domnului senator Stan...

Despre Centrul de recuperare Zal„u.

Nu am materialele despre aceast„ Óntrebare. V„ rug„m s„ am‚na˛i cu o s„pt„m‚n„.

L-a∫ invita la microfon pe domnul secretar de stat Mihai ™eitan.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan —** _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri: una adresat„ de domnul senator Petru Stan ∫i una adresat„ de domnul senator Otilian Neagoe.

V-a∫ ruga s„ le r„spunde˛i am‚ndurora, pentru c„ sunt am‚ndoi Ón sal„.

Dac„-mi permite˛i, am s„ Óncep cu domnul senator Stan. V„ mul˛umesc pentru Óntrebare, domnule senator.

Œntrebarea se refer„ la starea sistemului de pensii. R„spunsul Ól voi Ónainta ∫i scris, dar a∫ vrea s„-l comentez, dac„ o s„-mi permite˛i, mai mult dec‚t ceea ce scriu acolo, foarte succint.

A˛i plecat Ón Óntrebare de la cele spuse de guvernatorul B„ncii Na˛ionale, ∫i anume domnul Is„rescu, care tr„gea un semnal de alarm„, pe bun„ dreptate, c„ sistemul de pensii poate ajunge Ón colaps. Este foarte adev„rat. D‚nsul spunea c„ lipsa de reform„ Ón sistemul de pensii, pe care o tot Óncerc„m de 11 ani ∫i n-ajungem s-o facem, poate conduce la acest colaps. ™i trebuie s„ v„ spun cu toat„ r„spunderea c„ analizele pe care le-am f„cut, ca exper˛i Ón domeniu, pe termen lung, lipsa de schimbare Ón sistemul acesta, adic„ p„strarea aceluia∫i sistem, pe care-l tr„im cu to˛ii, zilele acestea, va face ca Ón urm„torii ani, deci termenul nu este foarte lung, ci maximum 7-8 ani, s„ avem o situa˛ie Ón care deficitul acestui sistem s„ fie a∫a de mare Ónc‚t, ad„ugat la celelalte deficite ale bugetului de stat, s„ ajungem Óntr-o situa˛ie gen Argentina, la un moment dat. V„ aduce˛i aminte ce s-a Ónt‚mplat acolo... Deci domnul guvernator trage un semnal de alarm„. Noi l-am recep˛ionat ca atare ∫i trebuie s„ v„ spun c„ singura preocupare pe care o avem acum este s„ reform„m acest sistem anul acesta, pentru c„, dac„ n-o s-o facem acum, acest t„v„lug ∫i aceast„ sabie a lui Damocles care st„ deasupra, Ón sistem colaps, poate s„ trag„ dup„ el nu numai lipsa de pl„˛i Ón sistemul de pensii, dar Óncetarea de pl„˛i a unei ˛„ri ∫i nu ne dorim nici unul a∫a ceva. Categoric c„ sunt solu˛ii pentru rezolvarea sistemului, s„ nu ajung„ Ón acest colaps. ™i solu˛iile sunt cunoscute. Nu vreau s„ intru Ón detalii.

Œn primul r‚nd, vom face sistemul acesta public de pensii s„ devin„ cu un num„r mai mare de contribuabili, pentru c„ suntem Ónc„, poten˛ial, Ón situa˛ia de a mai aduna contribuabili la sistem. Sunt Ónc„ mul˛i oameni care nu contribuie la acest sistem. Vom face ca acest sistem s„ nu mai includ„ Ón pl„˛ile lui presta˛ii care nu au leg„tur„ cu pensiile, cum sunt cele de cre∫tere a copilului, care sunt problema bugetului de stat, ∫i problema statului care-∫i dore∫te o natalitate mai mare. Vom face ca acest sistem public de pensii s„ se restric˛ioneze mai mult Ón generozitatea lui, care se traduce Óntr-un num„r foarte mare de pensii de invaliditate, care, pe bun cuv‚nt, o analiz„ foarte atent„ arat„ c„ se ob˛in prea u∫or, deci nu sunt neap„rat pensii de invaliditate. Dac„ st„m s„ ne uit„m la structura acestui sistem de pensii, de fapt pensionarii, Ón modul real al cuv‚ntului, cu vechime, contribu˛ii pe termen lung, reprezint„ cam jum„tate. Restul sunt alte tipuri de pensionari.

Domnule senator?

Desigur c„ r„spunsul este mul˛umitor, dup„ posibilit„˛ile pe care le avem, dar s„ nu uit„m c„ sunt pensii preferen˛iale, este acel ajutor social care se d„ cui nu trebuie. Vezi pe marginea drumului 50 de ˛igani cu dou„ lope˛i, unul se odihne∫te ∫i lucreaz„ cel„lalt ∫i le d„m asisten˛„ social„?

Sunt ni∫te salarii enorme, de la 400 de milioane Ón jos. ™i toate acestea, dac„ se pun cap la cap, s„ vede˛i c„ Guvernul are bani s„ nu intre Ón colaps cu pensiile. V„ mul˛umesc.

Dac„-mi permite˛i o secund„, s„ fac un mic comentariu.

V„ rog, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umesc pentru cele spuse. Trebuie s„ v„ spun c„ din momentul sf‚r∫itului lui 2005 nu vor mai exista pensii preferen˛iale, pentru c„ toate pensiile Ón plat„ acum se recalculeaz„ pe aceea∫i baz„.

Œn al doilea r‚nd, asisten˛a social„ sigur nu se leag„ de pensii. Acea asisten˛„ social„ se acord„ pe anumite sisteme ∫i analize sociale, c„tre cei care ar avea nevoie.

Categoric, ave˛i dreptate, sunt multe situa˛ii Ón care banii aceia nu se duc ˛intit la cei care au efectiv nevoie, dar trebuie s„ existe acel ajutor social chiar ∫i pentru pensionarii cu pensii foarte mici, care nu au putut s„ contribuie dec‚t pu˛in.

Œn ceea ce prive∫te salariile, sigur suntem Óntr-o economie de pia˛„ Ón care salariile pot avea o dispersie foarte mare. Dac„ v„ referi˛i la salariile din domeniul public sau din sistemul bugetar, sigur c„ acolo este alt„ discu˛ie ∫i ele nu ar trebui s„ se ridice la astfel de niveluri, dar Ón sistemul privat e greu s„ intervin„ statul. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog ∫i r„spunsul pentru domnul senator Otilian Neagoe.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc domnului Neagoe pentru Óntrebare. A∫ vrea s„-i r„spund scurt, dac„-mi permite˛i, ∫i tot f„r„ s„ citesc. R„spunsul l-am f„cut ∫i scris.

Trebuie s„ v„ spun c„, Óncep‚nd de anul trecut, legisla˛ia a stabilit c„ indexarea pensiilor se face prin indexarea punctului de pensie — Ón Legea bugetului — ∫i se face la Ónceputul anului pentru tot anul.

Ca atare, pentru anul acesta, indexarea f„cut„ Ón Legea bugetului, intrat„ Ón vigoare de la 1 ianuarie, a fost de 3% la nivelul valorii punctului. Dat„ de la Ónceputul anului, acoperea infla˛ia prognozat„ pentru anul acesta, de 7%. Sigur, pute˛i s„-mi spune˛i — ∫i pe bun„ dreptate — c„ infla˛ia aceasta s-ar putea s„ nu se realizeze.

Un mare avantaj a fost acela c„ am dat aceast„ indexare de la Ónceputul anului — ∫i nu la sf‚r∫it — deci s-a c‚∫tigat la Ónceput ∫i probabil va fi o pierdere spre sf‚r∫it, dar, Ón medie, se acoper„ aceast„ infla˛ie de 7%, decembrie, la decembrie.

Este foarte posibil sau se poate Ónt‚mpla, de∫i prognozele pe termen scurt ale B„ncii Na˛ionale arat„ c„ infla˛ia s-ar cam p„stra Ón limitele a 7% anul acesta. Dac„ se Ónt‚mpl„ s„ creasc„ infla˛ia peste 7%, deci cu c‚t s-a indexat, Ón ultima parte a anului vom face o indexare special„, ca s„ acoperim plusul de infla˛ie, astfel Ónc‚t s„ acoperim 100% infla˛ia care se practic„ anul acesta.

Œn ceea ce prive∫te majorarea, anul acesta facem recalculare. Este un efort foarte mare al bugetului, un efort foarte mare al oamenilor. Am f„cut o fabric„ de recalculare Ón Casa de pensii, cu 3.000 de oameni, Ón dou„ schimburi, care nu fac altceva dec‚t pentru to˛i pensionarii ie∫i˛i Ónainte de 2001 la pensie se introduc Ón calculator dosarele ∫i se recalculeaz„.

Efectele acestei index„ri, pe care, pot s„ o spun numai pentru fazele care s-au petrecut, fiindc„ Ómi este greu s„ spun ce se va g„si Ón dosarele unor oameni care sunt copii ale unor indivizi care niciodat„ nu seam„n„ unul cu altul. Deci ceea ce s-a Ónt‚mplat a fost o cre∫tere pentru pensionarii ale c„ror pensii au fost recalculate p‚n„ Ón martie ∫i puse Ón plat„, circa 45% dintre ei au c‚∫tigat. C‚∫tigurile au fost Ón jur de 28% Ón medie. M„ refer la categoria care a c‚∫tigat. Iar la cei care nu au c‚∫tigat nu li s-a luat nimic, r„m‚n cu pensiile pe care le au, media de c‚∫tig fiind cam 10%.

Domnule senator?

V„ mul˛umesc, numai c„ anul acesta este un an mai deosebit, fiindc„ au fost o serie Óntreag„ de taxe, de impozite care au venit Ón avalan∫e Ón prima parte a anului. Œn partea a doua a anului sunt, de asemenea, cre∫teri la tarife Ón continuare ∫i, g‚ndind din perspectiva iernii viitoare, sigur c„ pensiile nu vor putea s„ acopere costurile tot mai mari ale vie˛ii.

De aceea, recalcularea pensiilor, de fapt, rezolv„ problema unor cre∫teri pentru circa 40% dintre pensionari. Restul nu c‚∫tig„ nimic. ™i trebuie g„sit„ o solu˛ie, pentru c„, altfel, Ón toamna acestui an, lucrurile vor fi dramatice ∫i nu cred c„ ne putem mul˛umi numai cu aceast„ indexare care s-a f„cut la Ónceputul anului ∫i cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón procesul de recalculare a pensiilor. Guvernul trebuie s„ g„seasc„ o solu˛ie, pentru c„ altfel lucrurile vor fi dramatice, v„ spun.

De altfel, Óntr-un ziar din Bra∫ov — îGazeta de Transilvania“ — vineri a ap„rut un anun˛, a∫ spune, sinistru. Un domn, care semna Dr„ghici Constantin, a dat urm„torul anun˛:

îPoporul este Ón pragul disper„rii. Pl‚nge ∫i nu are la cine.“ Deci iat„ c„ lucrurile sunt foarte, foarte grave ∫i de aceea cred c„ ar trebui s„ g„si˛i la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale solu˛ii pe care s„ le propune˛i Guvernului Ón regim de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. V„ rog.

putem p„stra pensiile acestea la o putere de cump„rare sau s„ le cre∫tem.

Aici nu sunt dec‚t dou„ solu˛ii mari ∫i late. Una este s„ m„rim num„rul de contribuabili ∫i v„ dau o veste bun„: primele 3 luni ale anului acesta au adus 150.000 de contribuabili noi Ón sistemul de pensii, ceea ce, pentru mine, ca girant al sistemului acesta, este un lucru foarte bun. Este pu˛in Ónc„. Œnc„ poten˛ial exist„. Sunt multe categorii care, de∫i sunt obligate s„ mearg„ Ón sistemul acesta, nu intr„. Noi suntem Ón analize foarte atente ∫i foarte avansate cu Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Financiar„ ca s„ cre∫tem num„rul acestor contribuabili care nu vin Ón sistem, ca s„ m„rim veniturile sistemului.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, s-a ∫i anun˛at deja, s„ zicem, neoficial, a ap„rut Ón ziare, de fapt, dar este o realitate, se analizeaz„ posibilitatea ca, din fondurile de privatizare care se vor ob˛ine anul acesta ∫i la anul — m„ refer la fondurile ob˛inute din C.E.C., B.C.R., ∫i din alte utilit„˛i, Ón special, care mai sunt de privatizat ∫i care sunt estimate Ón jur de 2.000 de miliarde — o cot„-parte s„ se poat„ prelua pentru cre∫terea ∫i acoperirea pensiilor. De ce? Pentru un motiv cu totul simplu ∫i moral, Ón ultim„ instan˛„. Sunt fonduri de pensii din anii 1975—1976 p‚n„ Ón 1992 care totdeauna nu au fost reportate, de∫i au fost excedente, la sistemul de pensii, ci au fost preluate de bugetul de stat ∫i s-au construit tot felul de chestii care, p‚n„ la urm„, sigur, au devenit sociale, dar banii aceia au fost, Óntr-un fel, deturna˛i legal. Dac„ faci o analiz„ a sumelor respective, acelea se ridic„ la c‚teva miliarde de euro, care, moral, au fost lua˛i din contribu˛iile oamenilor. Deci, ca atare, m„car o parte din ei se pot reÓntoarce pe calea aceasta a fondurilor de privatizare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit la microfon pe domnul Attila Zoltan Cseke, pentru un r„spuns pentru domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

A∫ face ∫i eu un mic comentariu, dac„-mi permite˛i, domnule senator. Totu∫i, pentru pensionari, nu numai pensia este cea care intervine. Sunt cazuri Ón care pensiile fiind foarte mici, sunt situa˛ii Ón care oamenii au lucrat pu˛in ∫i au o pensie mic„, pot s„ beneficieze de acel ajutor social de care se discuta mult. Mul˛i nu se duc s„-l cear„. Este o lips„ de comunicare ∫i de cunoa∫tere Ón domeniu. Acolo exist„ ni∫te fonduri care se pot destina.

Œn al doilea r‚nd, Ón perioad„ de iarn„, de obicei, se introduce sistemul de sprijin pentru c„ldur„, energie electric„ pentru persoanele care au venituri sub o anumit„ cot„. Anul trecut ∫i Ón iarna care a fost a existat acest sprijin. Nu Ón ultimul r‚nd — ∫i aici ar trebui s„ v„ dau dreptate — una dintre problemele majore cu care ne confrunt„m este cum g„sim resurse, Ón acest sistem, s„

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu permisiunea dumneavoastr„ ∫i a domnului senator, voi prezenta foarte sintetic ∫i m„ voi referi la necesitatea acestor achizi˛ii de mobilier la nivelul Secretariatului General al Guvernului.

Vreau s„ men˛ionez c„ achizi˛ia de mobilier a fost necesar„ din cauza insuficien˛ei, pe de o parte, iar pe de alt„ parte din cauza lipsei din unele birouri a mobilierului la momentul prelu„rii mandatului actualului Guvern. Dot„rile respective sunt Ónregistrate Ón patrimoniul Secretariatului General al Guvernului, se afl„ Ón dotarea birourilor folosite de mini∫tri de stat, secretari de stat, mini∫tri, mini∫tri secretari de stat ∫i salaria˛i ai institu˛iei. De asemenea, vreau s„ v„ spun c„ nu au fost aduse MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/20.VI.2005

bunuri apar˛in‚nd unor persoane fizice sau juridice sau donate de acestea.

Œntreaga situa˛ie Ón desf„∫ur„torul mobilierului, cu r„spunsul complet, este anexat„, ∫i o Ónaint„m ∫i Ón scris.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator?

Œi mul˛umesc domnului secretar de stat. Eu nu m„ Óndoiesc c„ au fost legal achizi˛ionate. Dorin˛a noastr„ este s„ eviden˛iem faptul c„ exist„ bani ∫i trebuie s„ ne g‚ndim, poate, mai bine cum Ói cheltuim, la nivelul acestei ˛„ri.

Dar mai multe comentarii dup„ ce voi avea Óntreg materialul ∫i atunci, sigur, putem discuta ∫i alte lucruri. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

## V„ mul˛umesc.

Pentru stenogram„ a∫ men˛iona faptul c„ doamna senator Silvia Ciornei a primit r„spunsul scris. De asemenea, ∫i domnul senator Mario Ovidiu Oprea a primit r„spunsul scris.

V„ mul˛umesc. Œnchidem ∫edin˛a.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007802]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 83/20.VI.2005 con˛ine 44 de pagini.**

Pre˛ul: 84.700 lei vechi/84,70 lei noi