Puiu Hașotti

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nerăbdarea cu care am așteptat în ultimele zile reluarea lucrărilor Senatului și, implicit, întâlnirea cu dumneavoastră, colegi de partid sau colegi de Senat, mi-a fost umbrită, și nu

în mică măsură, de o nouă acțiune, aș zice de un nou gest purtând inconfundabila marcă a domnului președinte Traian Băsescu.

Procedând așa cum am să arăt în cele ce urmează, adică în disprețul total al unei realități istorico-culturale incontestabile asupra căreia m-am pronunțat oficial de nici nu mai știu câte ori, președintele țării, de la înălțimea funcției pe care o ocupă în stat, a dat gir unei năstrușnicii, ca să nu folosesc un cuvânt mai apăsat, năstrușnicie pe cât de aberantă, pe atât de periculoasă pentru ceea ce înseamnă unitatea românismului, așadar interesul național.

Pentru a nu lungi vorba, am să vă spun cu amărăciune că domnul președinte Traian Băsescu, „președintele tuturor românilor”, cum îi place să se înfățișeze în orice împrejurare publică, mai ales atunci când își face nelipsitele băi de mulțime, a participat la o întrunire publică, chipurile culturală, orchestrată de un grup în fruntea căruia se află domnul deputat PD-L Costică Canacheu, în comuna Stejaru, județul Tulcea.

Această întâlnire culturală, chipurile, s-a făcut sub pretextul de a reprezenta această asociație și de a vorbi în numele unei întregi comunități a aromânilor din România, această asociație fiind un grup care face eforturi disperate, și nu de ieri de azi, care are o unică și dezastroasă finalitate, urmărită printr-o diabolică tenacitate: aceea de a declara _de facto_ și _de iure_ că aromânii sunt o minoritate națională în România.

Concret, mă refer la prezența domnului președinte Traian Băsescu, duminică, 30 august, cum spuneam, în localitatea tulceană Stejaru, la o nouă ediție a unei sărbători a comunității aromâne din zonă, secvență a unei manifestări culturale de trei zile organizate la Constanța și în amintita așezare de către așa-zisa Comunitate Aromână din România.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu existența și acțiunile organizațiilor/asociațiilor/societăților neguvernamentale care cuprind în rândurile lor membri ai aromânilor din România, dobrogeni în majoritate, precizez că această autointitulată Comunitate Aromână din România, dar și o altă organizație, Asociația Comunitatea Aromânilor din România, s-au evidențiat încă de la înființare, pe la începutul anilor ’90, prin a cere, pe diverse canale, așa-zise „drepturi legitime” pentru pretinsa etnie – sau minoritate națională, cum spun dânșii – aromână din România, mergând, cum am spus deja, până la a presa în fel și chip, inclusiv prin mijloace parlamentare în legislatura trecută, în vederea recunoașterii statutului de minoritate etnică a așa-zisului „popor aromân”, în rând cu celelalte 19 adevărate minorități etnice recunoscute în țara noastră.