Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință pentru a putea să începem partea solemnă a sesiunii noastre parlamentare.

## Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mă bucur să ne revedem, după o perioadă în care activitățile noastre s-au derulat în principal în teritoriu, la începutul unei sesiuni parlamentare și dați-mi voie, fără multă emfază și cu același spirit de colegialitate, să vă spun doar câteva cuvinte.

Este o sesiune care este un adevărat test pentru Camera superioară a Parlamentului României.

Știu că întotdeauna o campanie electorală influențează atmosfera politică din țară, dar îndrăznesc să spun și îndrăznesc să sper că înțelepciunea și echilibrul, pe care Senatul României le-a demonstrat de fiecare dată, vor reuși să fie cuvântul de ordine în instituția în care reprezentăm și servim interesele celor care ne-au ales.

Dacă vom rezista cu toții tentației, începând cu mine, de a lăsa la ușa Senatului campania electorală, dacă vom reuși să lăsăm la ușa Senatului tentația de a intra în zarvă politicianistă și dacă vom reuși să ne aplecăm asupra adevăratelor probleme ale românilor, ale alegătorilor noștri, indiferent de culoarea politică, atunci ne vom putea bucura de mai multă încredere și vom putea să dăm României un minimum de stabilitate, echilibru și credibilitate.

Apelul meu către dumneavoastră, către comisiile permanente ale Senatului și către Biroul permanent al Senatului este de a încerca să vedem care sunt răspunsurile noastre cu privire la problemele crizei economice și problemele care-i frământă în profunzime pe cetățenii noștri.

De asemenea, aș dori ca această sesiune să ne permită și un pas mai îndrăzneț în sensul reformării activității Senatului, al eficientizării și asigurării transparenței activităților noastre și ale staffului și, de aceea, sunt absolut convins că voi avea în fiecare dintre dumneavoastră și în fiecare dintre noi partizani ai unui drum de reclădire a încrederii Parlamentului și Senatului în ochii opiniei publice.

Este o sesiune care, evident, este pusă sub semnul acestui moment dificil pe care-l parcurgem și vreau să vă asigur, în încheiere, fără a lungi prea mult cuvântul, că voi face tot ce va depinde de mine – din respectul meu față de democrația noastră, față de republica noastră și față de rolul Parlamentului în viața democrației românești –, că vom încerca să ținem această Cameră superioară cât mai mult la adăpost față de tentațiile pasagere ale luptelor electorale. Indiferent de această campanie sau de altă campanie, vom rămâne colegi în acest Senat încă un număr de ani și este important ca acest lucru să fie în atenția noastră, și sper ca acest mesaj al meu să fie bine receptat. Este un mesaj din partea unui coleg și a unui prieten și este un mesaj din partea unui om care știe să prețuiască activitatea fiecăruia dintre dumneavoastră, și cred că este un lucru benefic pentru atmosfera generală din Camera superioară a Parlamentului.

Aș dori să intrăm în programul de lucru de astăzi și să vă informez că sunt prezenți astăzi 108 senatori.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

În continuare,

În conformitate cu prevederile art. 27 alin. (1) din Regulamentul Senatului, alegerea vicepreședinților, a secretarilor și chestorilor care compun Biroul permanent se face la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

În vederea depunerii propunerilor nominale, Senatul validează, prin votul majorității senatorilor, repartizarea funcțiilor din Biroul permanent ce revin fiecărui grup parlamentar pentru sesiunea 1 septembrie – 31 decembrie 2009, conform art. 27 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Propunerile nominale pentru funcțiile din Biroul permanent ce revin fiecărui grup parlamentar se prezintă de către liderii grupului parlamentar respectiv. Se supune în întregime votului Senatului lista candidaților propuși pentru funcțiile din Biroul permanent, care se aprobă tot cu votul majorității senatorilor.

De aceea, invit liderii grupurilor parlamentare să anunțe propunerile nominale pentru Biroul permanent al Senatului pentru sesiunea ordinară pe care o începem astăzi.

Îi ofer cuvântul domnului senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PD-L anunță următoarea componență pentru Biroul permanent: vicepreședinți – domnul senator Alexandru Pereș și doamna senator Anca Daniela Boagiu; secretari – domnii senatori Gheorghe David și Orest Onofrei; chestor – domnul senator Constantin Dumitru; iar pentru conducerea Grupului parlamentar al PD-L: lider – Traian Constantin Igaș; vicelideri – domnii senatori Toader Mocanu și Gheorghe Bîrlea, iar secretar – domnul senator Marian Iulian Rasaliu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC face următoarele propuneri: domnul senator Dan Voiculescu – vicepreședinte; doamna senator Doina Silistru – secretar; domnul senator Ioan Chelaru – chestor.

Din conducerea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC fac parte: lider – domnul senator Ion Toma; vicelider – domnul senator Viorel Arcaș; vicelider – domnul senator Vasile Cosmin Nicula; vicelider – domnul senator Dan Coman Șova; secretar – domnul senator Sorin Constantin Lazăr și purtător de cuvânt – domnul senator Florin Constantinescu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru a prezenta lista de propuneri.

Vă rog, domnule senator Mario Ovidiu Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Grupul parlamentar al PNL face următoarele propuneri pentru ocuparea funcțiilor de membri ai Biroului permanent al Senatului: vicepreședinte – domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu; secretar – domnul senator Cornel Popa și pentru funcția de chestor – domnul senator Dan Radu Rușanu.

În privința conducerii Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti – lider; vicelideri – domnul senator Mario Ovidiu Oprea și domnul senator Emilian Valentin Frâncu, iar secretar – domnul senator Liviu Titus Pașca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Béla Markó, pentru a prezenta propunerile Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Markó Béla:**

## Domnule președinte,

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pentru funcția de chestor pe domnul senator Verestóy Attila.

Conducerea grupului parlamentar a rămas neschimbată, lider de grup este subsemnatul; vicelider – domnul senator Fekete-Szabó András-Levente și secretar – domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Vă mulțumesc.

Aceasta este lista pe care v-o supunem atenției și votului dumneavoastră prin vot electronic secret, conform Regulamentului Senatului.

Conform Regulamentului Senatului și cutumei parlamentare, invit membrii Biroului permanent nou-ales la o scurtă ședință de Birou permanent.

Aș dori ca această ședință să nu dureze mai mult de 10 minute, urmând să ne reîntâlnim în plen pentru partea a doua a sesiunii de astăzi.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform Regulamentului Senatului, aș dori să dau citire componenței nominale prezentate de liderii grupurilor parlamentare pentru funcțiile de vicepreședinți, secretari și chestori ai Senatului. Aceasta se supune votului majorității senatorilor României.

Pentru funcțiile de vicepreședinți: doamna senator Anca Daniela Boagiu și domnul senator Alexandru Pereș – Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Dan Voiculescu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu – Grupul parlamentar al PNL.

Pentru funcțiile de secretari: domnul senator Gheorghe David și domnul senator Orest Onofrei – Grupul parlamentar al PD-L; doamna senator Doina Silistru – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Cornel Popa – Grupul parlamentar al PNL.

Pentru funcțiile de chestori: domnul senator Constantin Dumitru – Grupul parlamentar al PD-L; domnul senator Ioan Chelaru – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Dan Radu Rușanu – Grupul parlamentar al PNL și domnul senator Verestóy Attila – Grupul parlamentar al UDMR.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

După reuniunea Biroului permanent al Senatului, care s-a încheiat în urmă cu câteva minute, supun aprobării programul de lucru al Senatului pentru perioada 2–5 septembrie 2009.

Vă invit să vă ocupați locurile în sala de ședințe ale plenului și să vă pregătiți pentru vot.

Trecem la următorul punct din ordinea de zi, declarații politice, și-l invit să ia cuvântul, în debutul acestor declarații, pe domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PD-L. Se pregătește domnul senator Viorel Arcaș – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule senator Oprea, vă rog.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/10.IX.2009

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Titlul declarației politice este „Politica și orgoliile partidelor nu trebuie să amenințe legile educației.”

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Toată vara am asistat la show-uri politico-mediatice care mai de care mai explozive sau mai atrăgătoare de ratinguri. Problemele esențiale ale României au rămas în spatele cortinei televiziunilor.

PSD, chiar dacă participă la guvernare, împreună cu PNL atacă acum problema asumării răspunderii guvernamentale pe două legi importante pentru viitorul nostru: legea salarizării unice și legea educației. Motivul cel mai des vehiculat – lipsa dezbaterilor publice.

Aceste dezbateri puteau să aibă loc dacă se lăsa deoparte obsesia atacurilor nesfârșite la adresa președintelui și a celor prin care se putea lovi președintele.

Legile educației sunt de urgență extremă. Sistemul educațional este bulversat cu totul, la fel cum bulversați sunt principalii săi beneficiari: copiii. Nu știu ce îi va aștepta la anul sau câți ani de școală vor fi obligați să frecventeze orele, la ce cheltuieli trebuie să facă față părinții, unde își vor duce copiii la școală și care sunt formele sub care vor putea să îi înscrie.

De asemenea, inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, profesorii nu au în momentul de față nicio strategie pe care să o aplice, nu vor ști să răspundă la numeroasele întrebări privind viitorul celor care absolvă o formă de învățământ sau alta.

Ce se va întâmpla cu elevii de la sate? Pentru că, prin declarațiile ministrului educației, cercetării și inovării, nu se întrevede nimic bun pentru ei, cele mai multe școli fiind propuse pentru desființare, iar decizia, se pare, se bazează strict pe niște calcule simple, meschine, care nu au nimic în comun cu obiectivul de reducere a abandonului școlar.

Cei care decid soarta învățământului românesc trebuie să lase deoparte orgoliile și politica propriilor partide și să gândească strict la nevoile școlii, să găsească soluții la multiplele crize cu care ea se confruntă: vorbim despre criză instituțională, pentru că nu avem nicio viziune și nicio strategie în privința sistemului educațional, de criză organizațională, prin lipsa unui cadru care să asigure flexibilizarea, asumarea responsabilității și autonomia unităților de învățământ.

Mulțumim domnului senator Dumitru Oprea.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Viorel Arcaș – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Puiu Hașotti – Grupul parlamentar al PNL. Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației politice se referă la interesele ministrului economiei în desființarea „Romgaz”.

Stimați colegi,

În fața dumneavoastră, de la microfonul Senatului, îl întreb deschis și sincer pe domnul ministru Adriean Videanu: Ce interese urmăriți, domnule ministru, prin desființarea Societății Naționale de Gaze Naturale „Romgaz”?

Sunt martor în aceste zile la una dintre cele mai șocante și machiavelice acțiuni din ultimii ani. Nu numai că interesul național este călcat în picioare, dar ceea ce urmărește domnul ministru Videanu prin desființarea „Romgaz” sfidează orice, de la bunul-simț până la gândirea managerială.

Nicio explicație logică și rațională nu poate fundamenta decizia sa de desființare a unicei companii de exploatare a gazului natural din România, „Romgaz”.

În anul 2009 se împlinesc 100 de ani de gaz românesc, 100 de ani de la prima forare în subsolul țării pentru descoperirea de gaz natural. Acest an aniversar, pentru „Romgaz” și pentru România, este transformat de domnul ministru într-un an de doliu național, pentru că ministrul Videanu vrea să îngroape „Romgaz” și, odată cu asta, să îngroape definitiv exploatarea gazului românesc și, nu în ultimul rând, vrea să îngroape orașul Mediaș.

Ce a făcut domnul Videanu? Împreună cu echipa Domniei Sale de la ministerul pe care îl păstorește, a dat naștere celei mai elucubrante ordonanțe de urgență din istoria postdecembristă.

Prin ordonanța de urgență referitoare la stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Sistemului Energetic Național, care în realitate este un certificat de deces pentru „Romgaz”, societate-simbol a României și a economiei autohtone, domnul ministru decide înființarea a două companii naționale energetice, cu sediul în București, care adună la un loc complexuri energetice și companii naționale de mult falimentare, cum este cea a lignitului și a huilei, cu sucursale ale „Hidroelectrica”, „Termoelectrica”, „Nuclearelectrica” și „Romgaz”.

Este vorba de o struțo-cămilă gigant în care companii profitabile cum este și „Romgaz” sunt puse pe același palier cu companii aflate de mult în groapă, companii cu obiect de activitate diferit, cu patrimonii diferite sunt puse la un loc, mixate și apoi numai bunul Dumnezeu va ști ce va ieși. Ca să nu mai vorbim de faptul că, în timp ce la toate nivelurile vorbim și acționăm în direcția descentralizării și dezvoltării regionale, ministrul Videanu vine să centralizeze toate companiile care au legătură cu sistemul de energie electrică. Aceste companii nu au nicio legătură una cu cealaltă, nu interesează pe nimeni.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Puiu Hașotti.

Se pregătește domnul senator Cseke Attila Zoltán – Grupul parlamentar al UDMR.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nerăbdarea cu care am așteptat în ultimele zile reluarea lucrărilor Senatului și, implicit, întâlnirea cu dumneavoastră, colegi de partid sau colegi de Senat, mi-a fost umbrită, și nu

în mică măsură, de o nouă acțiune, aș zice de un nou gest purtând inconfundabila marcă a domnului președinte Traian Băsescu.

Procedând așa cum am să arăt în cele ce urmează, adică în disprețul total al unei realități istorico-culturale incontestabile asupra căreia m-am pronunțat oficial de nici nu mai știu câte ori, președintele țării, de la înălțimea funcției pe care o ocupă în stat, a dat gir unei năstrușnicii, ca să nu folosesc un cuvânt mai apăsat, năstrușnicie pe cât de aberantă, pe atât de periculoasă pentru ceea ce înseamnă unitatea românismului, așadar interesul național.

Pentru a nu lungi vorba, am să vă spun cu amărăciune că domnul președinte Traian Băsescu, „președintele tuturor românilor”, cum îi place să se înfățișeze în orice împrejurare publică, mai ales atunci când își face nelipsitele băi de mulțime, a participat la o întrunire publică, chipurile culturală, orchestrată de un grup în fruntea căruia se află domnul deputat PD-L Costică Canacheu, în comuna Stejaru, județul Tulcea.

Această întâlnire culturală, chipurile, s-a făcut sub pretextul de a reprezenta această asociație și de a vorbi în numele unei întregi comunități a aromânilor din România, această asociație fiind un grup care face eforturi disperate, și nu de ieri de azi, care are o unică și dezastroasă finalitate, urmărită printr-o diabolică tenacitate: aceea de a declara _de facto_ și _de iure_ că aromânii sunt o minoritate națională în România.

Concret, mă refer la prezența domnului președinte Traian Băsescu, duminică, 30 august, cum spuneam, în localitatea tulceană Stejaru, la o nouă ediție a unei sărbători a comunității aromâne din zonă, secvență a unei manifestări culturale de trei zile organizate la Constanța și în amintita așezare de către așa-zisa Comunitate Aromână din România.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu existența și acțiunile organizațiilor/asociațiilor/societăților neguvernamentale care cuprind în rândurile lor membri ai aromânilor din România, dobrogeni în majoritate, precizez că această autointitulată Comunitate Aromână din România, dar și o altă organizație, Asociația Comunitatea Aromânilor din România, s-au evidențiat încă de la înființare, pe la începutul anilor ’90, prin a cere, pe diverse canale, așa-zise „drepturi legitime” pentru pretinsa etnie – sau minoritate națională, cum spun dânșii – aromână din România, mergând, cum am spus deja, până la a presa în fel și chip, inclusiv prin mijloace parlamentare în legislatura trecută, în vederea recunoașterii statutului de minoritate etnică a așa-zisului „popor aromân”, în rând cu celelalte 19 adevărate minorități etnice recunoscute în țara noastră.

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Urmează domnul senator Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Onorat Senat,

Declarația politică se intitulează „Vacanța parlamentară – un sfetnic rău al Guvernului Boc”.

De obicei, se spune că după o activitate îndelungată, cu mult stres este foarte bine și chiar indicat ca omul să-și facă un concediu de cel puțin 8-10 zile, în care să încerce să se rupă puțin de realitățile muncii de zi cu zi. Este o metodă de mult descoperită și folosită de cei care muncesc în țările occidentale și care își fac astfel, după eforturi zilnice depuse de dimineața până seara, cel puțin o dată pe an, timp pentru o vacanță de reîncărcare a bateriilor. La noi, în România, membrii actualului Executiv au anunțat în mod solemn că nu vor pleca în concediu anul acesta, doar este criză economică și trebuie să se dea exemplu țării că măcar îi preocupă acest fapt.

Această atitudine ar putea fi chiar salutată până la un moment dat. Sigur, nu a fost respectată chiar de toată lumea, unii miniștri mai plecând, așa, pe șest, în vacanță. Doar primministrul Emil Boc a stat viteaz pe baricade, neplecând nicăieri și făcând vizite de lucru prin județele țării.

Poate ar fi fost mai bine ca și dânsul să plece câteva zile într-un mic concediu și să revină cu forțe noi, cu gânduri și cu proiecte mai așezate.

Nu, domnul prim-ministru nu s-a dus în concediu, deși, poate, țării i-ar fi fost mult mai bine. Măcar nu am fi avut atâtea decizii greșite și, în mod sigur, brambureala Executivului în privința reducerii cheltuielilor bugetare ar fi fost semnificativ redusă.

Nu am să fac o retrospectivă a acțiunilor guvernamentale din această vară, dar cred că unele decizii și proiecte ale Executivului trebuie comentate, pentru că arată o stare de spirit în acțiunea acestora.

La începutul acestei vacanțe, Executivul ne-a prezentat epopeea prin care se lăuda cu plata salariilor și pensiilor, dar a uitat să spună că, din cauza lipsei oricărei strategii în combaterea crizei economice, a trebuit să se roage de FMI să poată folosi o parte însemnată din împrumutul contractat pentru aceste plăți.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Urmează domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator Frâncu a depus-o, atunci domnul senator Mircea Diaconu imediat după domnul senator Pop.

Vă rog, domnule senator.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Apel la conștiința maturității politice”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem la începutul unei sesiuni parlamentare, după o vacanță presărată cu evenimente și manifestări mai mult sau mai puțin politice, care au arătat încă o dată alegătorilor cum înțeleg unele partide și unii dintre colegii noștri să-și manifeste așa-zisa grijă față de ei.

Mai avem patru luni până la finele acestui an, timp în care țara noastră trebuie să organizeze alegeri prezidențiale. Data a fost fixată și sper ca toți actorii scenei politice să înțeleagă importanța și necesitatea acestui act și să nu lase interesele personale sau partinice să interfereze cu ducerea la îndeplinire în bune condiții a acestuia.

În aceste câteva luni până la finalul acestui an există o serie de priorități pe care trebuie să le tratăm cu deosebită seriozitate, există o multitudine de proiecte importante, există o mulțime de aspecte pe care fiecare dintre noi le-a sesizat în circumscripțiile pe care le reprezentăm și care așteaptă să fie soluționate.

Fiecare an din ultimii 20 de autentică democrație a fost caracterizat prin evenimente neașteptate, nebănuite sau nevisate. Nu putea face excepție nici 2009, care se va caracteriza prin deosebite cutremure financiare în portofelele

românilor, pentru că începutul fiecărei luni a fiecărui trimestru va aduce câte o scumpire.

Sărăcia, traiul la limita subzistenței, lipsa unui loc de muncă sau a unei locuințe, precum și lipsa unei perspective îi aduc la disperare pe mulți dintre români.

Alegerile prezidențiale din toamna acestui an se vor desfășura pe fondul marii crize economice ce afectează România.

Băsescu va candida din nou, în mod sigur, numai dacă nu cumva se vor produce mari frământări sociale care îi vor imputa direct dezastrul în care s-ar putea afla țara. Asta pentru că se implică direct în conducerea Guvernului, în politicile economice ale acestuia, fără a fi jenat de vreo prevedere constituțională.

Lupta dintre partidele și liderii politici se radicalizează, temele de atac pentru campanie încep să se definească și scandalurile se țin lanț, așa cum toți am observat.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Mircea Diaconu. Doresc să vă informez că domnii senatori Iulian Urban, Alexandru Mocanu, Iosif Secășan, Mihai Niță și Emilian Valentin Frâncu au depus în scris declarațiile politice. Ele sunt consemnate ca atare în stenograma ședinței de azi.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Din nou sufăr că sala este pe jumătate. Din păcate, o dată în plus, nu înțelegem sensul major al acestui spațiu de manifestare individuală a Parlamentului.

Intrând în subiect, vreau să vă spun că, în afară de bucuria de a vă revedea pe unii dintre dumneavoastră, firește, pe cei pe care îi cunosc, și care este reală, de început de an școlar, cel puțin pentru mine, sunt ușor iritat, asta pentru că am avut nu concediu, ci trei șantiere pe care le-am ținut, care nu s-au terminat încă și vă rog să-mi înțelegeți acest gen de iritare, sper, pozitivă.

Aș vrea să vorbesc azi o clipă despre o sintagmă care, nenorocită fiind, ne-a apărut în viața socială și politică exact în urmă cu 20 de ani. Se numește: „Mircea, fă-te că lucrezi!”

Defilăm, din păcate, de 20 de ani sub această deviză, neînțelegând nici măcar în 20 de ani diferența între „a face” și „a te face că faci”.

Sigur, „Mircea, fă-te că lucrezi!” e o chestiune deja cu doză de divertisment, rămasă într-un spațiu desuet al istoriei noastre contemporane, dar, dacă ne uităm atent, ea a făcut pui, prozeliți în viața de zi cu zi.

Cel puțin două istorii vreau să vi le povestesc azi. Una este, generic spus, Teatrul Național.

Obișnuim să spunem zi de zi: „Avem teatru național”. Nimic mai greșit. De ce vă spun asta? Pentru că a izbuti, a merita să fii teatru național înseamnă să fii un spațiu întâi spiritual, o nevoie culturală a unei nații, urmată de o manifestare evidentă și reală a acestei nații și, bineînțeles, într-un târziu, chiar și de o clădire care, în timp, prin fapte, se instituie ca atare, are memorie, ca să spun așa, are simbol, ca să spun așa.

Aveam un teatru național cu această valoare, care, în timpul bombardamentului din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost deteriorat, aproape să cadă, și a fost demolat, deci Teatrul Național, ca și clădire, a murit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au urmat niște ani în care Teatrul Național a fost în clădirea actuală a Teatrului Odeon. Sigur, erau alte vremuri. La un moment dat, cineva a construit o clădire mare în centrul orașului căreia astăzi i se spune Teatrul Național și care, după părerea mea cel puțin, este ca o ladă frigorifică și atât. Este o ladă fără memorie, fără sens, e o sală de conferințe uriașă. Am jucat în teatrul acela. Nu e teatru, este, repet, o ladă frigorifică, este un spațiu imens, demn de conferințe internaționale, dar nicidecum de teatru. Nu mai spun că memoria sa, simbolurile sale sunt de cu totul altă natură decât ce ne-ar trebui.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator pentru metafora teatrală pe care ne-a oferit-o.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Deși legea nu le permite, judecătorii mai multor curți de apel din țară au decis să intre, practic, în grevă: amână toate dosarele pentru anul viitor și asigură doar judecarea urgențelor.

Peste 300.000 de procese se vor amâna, iar consecințele sunt dezastruoase mai ales pentru dosarele comerciale care implică creanțe, în care sunt implicate peste 800.000 de companii (creditori sau debitori) și care riscă să fie cuprinse în blocaj financiar generalizat.

Adunările generale ale judecătorilor mai multor curți de apel din țară au decis, la sfârșitul săptămânii trecute, să declanșeze, practic, greva, refuzând să mai judece orice alt dosar în afară de urgențele penale care privesc starea de arest și de cele civile care privesc răpirile internaționale sau plasamentul minorilor.

Legea le interzice magistraților să facă grevă. Curtea de Apel București, cea mai mare instanță din România, care are pe rol, anual, peste 300.000 de dosare, a decis să amâne toate procesele pentru anul viitor și a amenințat să boicoteze alegerile prezidențiale, refuzând să facă parte din birourile electorale și să judece contestațiile.

Judecătorul Cristian Danileț, președintele „SoJust”, ne-a declarat că forme de protest similare vor fi adoptate de curțile de apel din toată țara în cursul acestor zile.

Cristian Danileț recunoaște că protestul extrem al judecătorilor este, într-adevăr, o formă de grevă generală și că legea nu le permite magistraților să protesteze în acest fel. „Dacă trebuie să încălcăm legea pentru a asigura funcționarea legii, o vom face.”, spune însă Danileț.

Judecătorul ne-a explicat că protestul ar trebui privit într-un context mai larg: „Politicul a ignorat toate semnalele din partea noastră. Controlul financiar al justiției este la mâna politicienilor. Va fi o reacție de nemulțumire justificată din

partea populației, dar sper să înțeleagă că justiția nu poate fi la mâna politicienilor.”, spune Danileț.

Am susținut mereu că justiția este liantul unui stat de drept și al economiei naționale. A spune însă că pentru a face legea să funcționeze trebuie ca ea să fie încălcată – și acest lucru îl fac exact gardienii legii, adică judecătorii – este un precedent, este o declarație politică de o periculozitate incredibilă. Susțin, ca senator, lupta magistraților, însă asemenea afirmații nu pot fi făcute.

## Declarația politică este intitulată „Adio, PSD!”

În PSD sunt probleme grave. Problemele grave sunt liderii, cu precădere liderii naționali. Ei au fie probleme grave de memorie, fie probleme grave de bun-simț, ori ambele.

Pentru PSD, partid responsabil de 50% din guvernarea țării, tratamentul pentru memorie nu este la fel ca la maladia Alzheimer, ci unul mai simplu: se ia protocolul Parteneriatului pentru România, semnat de domnul Mircea Geoană, dimpreună cu Programul de guvernare 2008–2012, aprobat de Parlament, și se citesc cu atenție, dar mai ales cu bunăcredință, o dată pe zi, înainte de a face declarații la televiziune, dacă este cazul, de mai multe ori pe zi, până se memorează.

Dacă amnezia persistă, recomandabil este a evita televiziunile, spre a nu te face de râs, ori, dacă nu este posibil, nu este nicio rușine dacă ai la tine textul sintezei celor două documente și, când ești întrebat, tragi cu ochiul, școlărește, înainte de a răspunde, altfel riști să te faci de râs, punând aceeași placă în fiece seară, că tu și ai tăi sunteți buni, iar pentru tot ce e rău în țara asta de vină este celălalt partid, responsabil de cealaltă jumătate de guvernare, adică PD-L. Și eu și PD-L rămânem consecvenți acestui program, dar pare puțin probabil ca unii lideri social-democrați, cum ar fi eminența cenușie, domnul Vanghelie, să fi avut chemarea și răbdarea să citească angajamentul scris al PSD din decembrie 2008, nu atât față de PD-L, cât mai ales față de români.

Membrilor PSD care s-au trezit miniștri sau directori la deconcentrate fără a citi aceste documente, dar mai ales liderilor fățarnici care populează televiziunile la ceas de seară le reamintesc că Guvernul PD-L–PSD s-a angajat să reformeze și să restructureze administrația de stat, inclusiv sectoare ca educația și sănătatea, dar și să susțină sectoare care au potențial să aducă mai mulți bani bugetului de stat, cum ar fi agricultura și turismul.

De câteva luni, mulți dintre ei se prefac că nu știu ce-au semnat și că nici gura nu le miroase.

De bună seamă că românii vor fi observat că, de fapt, la liderii PSD problemele nu sunt de memorie, ci de caracter, aș zice. Pe măsură ce ne apropiem de alegerile prezidențiale, liderii PSD se dovedesc a fi tot mai inconsecvenți și iresponsabili, mai populiști și demagogi. Pentru toate astea, românii le vor trimite factura cu scadență în 22 noiembrie.

Declarația politică este intitulată „Legi stabile și strategii consecvente – un deziderat neîmplinit în învățământul românesc”.

Educația, unul dintre domeniile vitale ale unui popor, este pilonul pentru cvasimajoritatea activităților, dar, din păcate, în timp, modificările frecvente de formă și fond i-au adus mai multe deteriorări decât beneficii, afectând buna tradiție a școlii românești, care ar trebui continuată, consolidată și modernizată.

Motivația acestor rânduri vizează dascălii adevărați.

Consider că profesorii trebuie să fie modele sau, cel puțin, exemple pentru elevi. Într-o societate aflată în criză de valori – sociale, culturale etc. –, rolul și responsabilitatea fiecărui profesor sporesc.

Privind retrospectiv, le mulțumesc profesorilor mei, profesori adevărați, dascăli de școală și viață. Ei m-au învățat că respectul se câștigă. Profesorii autentici nu au probleme cu elevii, încurajează personalitatea elevului și spun mereu: „Gândiți!”.

Ei se poartă modest, nu suferă de domnie, sunt oamenii care învață pe alții – dar și pentru sine – toată viața, din dorința de a cunoaște, ca o motivație a existenței lor. Ei sunt profesorii cu chemare, cum obișnuim unii să spunem.

Pe de altă parte, suntem conștienți că fiecare categorie profesională, deci și a dascălilor, are rateurile sale, din punct de vedere al pregătirii, vocației, conștiinciozității.

La întrebarea: Care ar fi motivele responsabile de scăderea interesului pentru învățătură?, regăsim răspunsuri ca:

- schimbările dese din sistemul de învățământ;

- susținerea scăzută din partea familiei;

- scăderea interesului pentru profesie al cadrelor

- didactice;

– ușurința cu care se acordă și se obțin note mari.

După 20 de ani de democrație, se menține aceeași mentalitate: toți vrem la liceu, la facultate, toți vrem diplome, nu ne interesează dacă știm sau nu carte.

Trebuie să existe măcar o soluție de urgență, fiindcă a aștepta ca mentalitățile să dispară și societatea să se lecuiască de metehne înseamnă a periclita școala românească încă mulți ani.

Declarația mea politică se intitulează „Criză de locuri în creșele și grădinițele județului Olt”.

În învățământul preșcolar cea mai stringentă problemă a momentului actual este numărul insuficient de locuri. Înscrierea la facultate sau la liceu devine o bagatelă în comparație cu primul stadiu de educație al unui copil, iar criteriile după care se fac înscrierile sunt de-a dreptul discriminatorii. Prioritatea la înscriere o au copiii care locuiesc în zonă sau care au fost înscriși în anul precedent.

În județul Olt sunt aproximativ 15.000 de preșcolari și se estimează că numărul acestora va rămâne constant și în anul școlar 2009–2010. Pe raza județului există 244 de grădinițe cu program normal, din care 197 se află în mediul rural și 47 în mediul urban, iar grădinițe cu program prelungit sunt 17.

La grădinițele cu program normal abia se pot forma grupele programate, în timp ce la grădinițele cu program prelungit se analizează posibilitatea suplimentării locurilor. Înscrierile s-au făcut încă din luna martie, dar locurile s-au epuizat încă din primele zile.

Slatina este orașul care se confruntă anual cu această problemă, în grădinițele cu program prelungit fiind înregistrate cu 160 de cereri mai mult față de numărul de locuri. Pentru a rezolva parțial problema, se preconizează înființarea a trei noi grupe, dar și așa numai jumătate din copiii care riscă să rămână pe dinafară vor avea acces la grădiniță.

Situație similară este și în Caracal, unde numărul cererilor este cu 90 mai mare decât al locurilor disponibile.

Cu aceeași situație, dar nu la fel de gravă, se mai confruntă Corabia, Balș și Drăgănești-Olt.

În municipiul Slatina funcționează trei creșe, având disponibile 140 de locuri. Locurile sunt epuizate, în momentul actual existând 200 de cereri de înscriere.

Problema locurilor la grădinițele din Slatina s-ar putea rezolva dacă s-ar finaliza construcția a două imobile care au început să se construiască în acest scop, dar nici până acum nu au fost finalizate din cauza lipsei de fonduri.

Declarația politică este intitulată „În județul Vâlcea iluminatul public stradal a devenit de culoare roșie”.

În această declarație politică nu voi face referire la marele necaz produs de criza economică mondială, ci voi vorbi despre dezastrul provocat și alimentat de coaliția PSD–PD-L nu numai la nivel național, ci și la nivel local.

În județul Vâlcea această alianță a permis PSD-ului preluarea întregii puteri până la punctul în care nu mai sunt două partide care conduc, PD-L-ul fiind aproape ieșit din ecuație.

Președintele Consiliului Județean Vâlcea, practic, „a demisionat” din slujba pe care o avea, aceea de a face

administrație: leafa încă o primește, funcția o ocupă, dar Domnia Sa nu mai lucrează pentru instituția pe care o conduce, ci pentru șeful mai mare de la București. În județul Vâlcea nu se mai face administrație, ci doar politică și campanie electorală.

„Omul roșu” aflat pe cel mai înalt scaun al județului conduce într-un mod dictatorial. Fondurile alocate discreționar, șantajul politic, „vânătoarea” de primari sunt numai câteva dintre abuzurile comise de președintele Consiliului Județean Vâlcea.

Audiențele din teritoriu sunt motivate de către Domnia Sa ca fiind o soluție benefică cetățenilor, care nu numai că ușurează accesul acestora la conducerea județului, dar, mai mult decât atât, îl aduc pe dumnealui în mijlocul oamenilor pentru a afla cât mai concret problemele cu care se confruntă.

Dacă ar fi adevărat ceea ce susține, atunci Domnia Sa ar vedea că zeci de primării sunt pe cale să-și închidă porțile, pentru că nu au primit bani pentru salariile personalului, numeroase lucrări de investiții aflate în derulare au fost sistate din lipsă de cofinanțare.

Mai mult decât atât, de luni de zile, până și iluminatul public a fost oprit, tot din cauza insuficienței fondurilor. Trebuie menționat că această situație problematică există, cu precădere, la primăriile vâlcene care nu poartă drapelul roșu.

Totuși, trebuie recunoscut faptul că domnul președinte al Consiliului Județean Vâlcea a găsit o soluție la problemele enumerate anterior. Prin intermediul audiențelor din teritoriu, Domnia Sa a aprins felinarul roșu, sugerându-le primarilor care nu fac parte din partidul său că numai urmându-l pe dumnealui vor avea din nou lumină.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Încheiem aici punctul de pe ordinea de zi legat de declarațiile politice și vă propun să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, dezbaterea proiectelor legislative pe care le avem în atenție.

La punctul 6 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008 – adoptat de Camera Deputaților;

– Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 de modificare și completare a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Se supun separat la vot, dacă nu există obiecțiuni cu privire la această solicitare de procedură de urgență. Constat că nu există astfel de obiecții, de aceea vă supun la vot aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Proiectului de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008, deja adoptat de Camera Deputaților.

##

Următoarea inițiativă legislativă, Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor art. II din Legea nr. 193/2007 de modificare și completare a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

## Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Dacă pentru inițiatori nu a început sesiunea parlamentară, conform deciziilor noastre anterioare, vă propun ca acest punct să fie tratat cu altă ocazie, când inițiatorii vor găsi de cuviință să fie prezenți în fața Senatului pentru a motiva această solicitare.

Domnule senator Câmpanu, înțeleg că aveți de făcut un anunț.

Vă rog.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că, începând de astăzi, 1 septembrie 2009, am demisionat din Partidul Național Liberal și voi activa în cadrul Senatului României ca senator independent.

Vă mulțumesc.

Plenul a luat notă de această decizie a domnului senator și vă rog ca, din punct de vedere procedural și din punctul de vedere al componenței grupurilor, să operăm această modificare anunțată de colegul nostru.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Vă reamintesc faptul că raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.

Este o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog, domnule președinte Filip, să prezentați punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Reîntoarcerea la comisie pentru discutarea acestei propuneri legislative a fost un lucru benefic, pentru că au avut loc, în două etape, în 16 și 23 iunie anul curent, runde de discuții cu reprezentanții ministerului, ai Asociației arhitecțilorșefi de județe, ai Corpului arhitecților-șefi de municipii, ai Registrului Urbaniștilor, ai Ordinului Arhitecților din România, pentru a găsi, într-adevăr, o formulă acoperitoare pentru această perioadă, legată de importanța funcției de arhitectșef, și atunci acest amendament pe care l-am elaborat în cadrul comisiei, sigur, discutând cu părțile interesate, a luat forma complexă a acestui articol pe care sunt convins că l-ați parcurs, iar comisia a aprobat cu unanimitate această formulă.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Ioan Andreica, vă rog să prezentați punctul de vedere.

Vă rog.

Microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul își însușește și este de acord cu această ultimă variantă, pornind de la ideea că ea asigură, cel puțin pentru o perioadă tranzitorie, ocuparea funcțiilor de arhitect-șef, aceasta în ideea că sunt foarte multe orașe, chiar și municipii, unde avem un singur arhitect sau orașe unde nu avem niciun arhitect și, atunci, pe o perioadă de timp, posturile să fie ocupate și de specialiști din domeniul construcțiilor, atestați evident. Este o formulă care rezolvă situația.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sunt comentarii cu privire la cele prezentate de domnul președinte al comisiei și de domnul secretar de stat?

Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie, la prima luare de cuvânt, să salut și eu colegii cu ocazia revenirii pe băncile Parlamentului și să urez tuturor o sesiune liniștită, eficientă, în folosul celor care ne-au trimis aici, deși se prefigurează foarte multe probleme. Practic, experiența Senatului dovedește că, indiferent de circul care marchează viața politică românească, lucrările noastre se desfășoară în mod civilizat, cu respectarea legilor, circul rămânând la un nivel inferior, la Camera inferioară.

Revenind la tema care se află în discuție, aș dori să vă spun că forma în care se propune aprobarea, practic, amendamentul acceptat de comisie anulează inițiativa domnului senator Urban, iar propunerea legislativă revine la forma aproape inițială, motivul invocat fiind, sigur, lipsa specialiștilor, motiv care, din păcate, la ora actuală nu mai stă în picioare. Lucrurile, față de anul trecut, s-au schimbat total. Anul trecut, într-adevăr, exista un deficit uriaș de arhitecți, astăzi, din păcate, investițiile au scăzut foarte mult, mai ales investițiile care presupun lucrări de arhitectură, motiv pentru care am convingerea că foarte mulți arhitecți, care astăzi își găsesc tot mai greu de lucru, ar accepta să coordoneze dezvoltarea unor localități sau a unor județe din țară.

Probabil că, în mod interesant, domnul Urban se va lăuda că inițiativa dânsului a fost acceptată, dar este o formă care înseamnă, practic, revenirea la forma inițială a propunerii legislative și cred că este o chestiune de timp până când, totuși, forma pe care a propus-o dânsul urmează să fie acceptată, spun aceasta pentru că am convingerea că foarte puțini dintre dumneavoastră ar accepta sau au acceptat ca eventualele lor investiții, partea de arhitectură, de exemplu, să fie proiectată, concepută de un inginer. Sunt meserii diferite care nu se pot înlocui una cu alta. Atât am avut de spus.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt ale intervenții, aș dori ca, în lumina punctului de vedere exprimat de președintele comisiei și în urma punctului de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului, să

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor ex-ISPA.

Din partea Guvernului îl invit pe domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi să prezinte punctul de vedere al Executivului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea și finalizarea măsurilor ex-ISPA.

Modificările vizează, în principal, suportarea de la bugetul de stat a sumelor reprezentând taxa pe valoare adăugată aferentă sumelor pentru continuarea și finalizarea proiectelor ex-ISPA.

Proiectul de ordonanță prevede, pe lângă suplimentarea bugetelor contractelor de servicii, și situația finanțării contractelor noi de servicii, în condițiile în care, din motive obiective, contractele existente de servicii nu pot fi suplimentate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Borza Dorel Constantin Vasile. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin natura reglementărilor sale, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În cadrul discuțiilor din comisie, având în vedere și argumentele prezentate de membrii Cabinetului, s-a hotărât cu majoritate de voturi să se întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule președinte Vosganian, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această tribună care rabdă multe a ascultat, în anii trecuți, numeroase filipice din partea reprezentanților mai mult sau mai puțin ai opoziției din acea vreme, în funcție de depărtarea de Guvern, legate de absorbția fondurilor comunitare. Era chiar o legendă a lui zero absorbție de fonduri comunitare, care era repetată până la obsesie. Firește că aceste extrem de vocale atitudini, dinainte de anii de guvernare, ar fi trebuit să se preschimbe în prezentarea unor realități, a unor succese, dat fiind că opoziția de atunci sugera că se pricepe foarte bine la evaluarea modului în care se absorb banii și la ce ar trebui făcut.

Trebuie să vă mărturisesc că, în urma unei atente studieri a declarațiilor politice ale liderilor arcului guvernamental de astăzi, se tace mâlc în legătură cu absorbția fondurilor comunitare, și mâlc este un eufemism, poate ar trebui să spun că se tace abisal, adică mai jos de mâlc.

Noi discutăm astăzi despre un act normativ care spune așa, mai pe românește, că banii se pot da până în 2010. În perioada care a trecut, fie unele contracte au fost reluate pentru că au fost vicii în ceea ce privește execuția lor, fie din cauza riscului valutar s-a dovedit că oferta inițială nu mai era valabilă, fie că, între timp, au apărut detalii noi care necesită finanțări suplimentare, pe scurt, trebuie bani în plus. Dar cel mai interesant este că, dacă lucrările acestea nu se termină până în 2011, nu doar că avem dreptul să finanțăm din banii noștri ce s-a finanțat din bani europeni, dar va trebui să dăm înapoi toți banii europeni care au fost incluși în aceste proiecte.

Nu vreau să caut responsabilități, e foarte posibil ca, din 2000 și până în prezent, fiecare guvern să aibă partea lui de răspundere. Eu însă vă spun, cu toată seriozitatea, că un astfel de act normativ care angajează Fondul Național de Preaderare, care pune în fața României pericolul de a da înapoi bani care au fost deja consumați ar fi trebuit să aibă la impactul financiar o mult mai serioasă argumentare decât aceea că impactul financiar va veni văzând și făcând, adică noi nu știm acum cât va fi, dar va fi și cât va fi vă vom spune, probabil, ulterior, prin rectificări bugetare.

Mulțumesc și eu.

Dacă domnul secretar de stat Drăgoi dorește să răspundă întrebării adresate de domnul senator Varujan Vosganian?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să răspund cât de succint pot.

În primul rând, referitor la absorbția fondurilor structurale postaderare, țin să menționez că, de la începutul anului până acum, acest Guvern a semnat contracte în valoare de aproape 4 miliarde de euro, ceea ce este chiar un pas înainte.

În legătură cu problema ISPA la care ați făcut referire, după cum știți, Programul ISPA a fost aprobat și contractările au fost demarate începând cu anul 2000, dar pot să spun, în continuare, că _dead line_ -ul pentru absorbția fondului ISPA este 31 decembrie 2010, urmând ca în 2011 diferențele să fie plătite din bugetul de stat, urmând ca după 2011, în caz că nu sunt finalizate toate măsurile Uniunii Europene, ele trebuie să fie rambursate complet, motiv pentru care noi trebuie să găsim acum soluțiile cele mai ieftine din punctul nostru de vedere, astfel încât să nu se ajungă acolo în 2012, pentru a rambursa toată măsura.

Riscurile sunt foarte mari, motiv pentru care nu putem să venim cu un buget, neștiind încă în acest moment ce probleme au, și poate știți, autoritățile teritoriale poate v-au comunicat, întotdeauna au probleme noi, se lovesc de probleme bugetare, motiv pentru care nu pot finanța sau cofinanța cheltuielile neeligibile, că aici fac referire la cheltuielile neeligibile, motiv pentru care noi nu putem stabili astăzi. De fapt, aceste finanțări, banii care vor fi aduși prin această completare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2007 reprezintă, de fapt, cel mai mic impact financiar, astfel încât să ducem la bun sfârșit măsurile cu care ne-am angajat în anul 2000.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Dumitru Oprea, aveți cuvântul.

Aștept cu mare nerăbdare ziua în care un coleg de-al nostru, care este cel mai vehement critic al modului în care folosim fondurile europene, să spună: „cerem iertare că nu am fost în stare să facem nimic și vă gelozim – în limbaj moldovenesc – pentru că vă mișcați”.

Aduc aminte colegilor noștri că au folosit doar 2,8% din ce puteau folosi în 2007 din fonduri structurale, 2,8%, câteva sute de milioane, și ați auzit răspunsul oferit de față.

În al doilea rând, colegul meu, care este dintr-un județ moldav, se pare că și-a însușit foarte corect „Povestea drobului de sare”, pentru că, altfel, nu există niciun pericol așa cum s-a prezentat aici. Modul de funcționare al acestor fonduri de preaderare este unul foarte clar: să creezi povești frumoase pentru a da bine la electorat. Cred eu că nu este cazul cu un domeniu atât de serios, fondurile europene.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Dincolo de comentariile legate de acest proiect de lege, cred că nimeni nu poate împiedica Senatul și comisiile permanente să se intereseze într-o manieră oficială de orice element cu privire la execuția bugetului de stat, inclusiv de situația absorbției fondurilor structurale de coeziune și de plăți pentru agricultură, și sunt convins că acest lucru va fi făcut, și sunt la fel de convins că Executivul va răspunde acestor invitații conform legii.

Fiind vorba de un raport fără amendamente, vă

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Maria Pârcălăbescu.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

**Doamna Maria Pârcălăbescu** – _secretar de stat_

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Günthner, vă rog.

_în Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, dincolo de bătălia politică pe care o duc colegii senatori de Iași, din câte am înțeles, și pe care o duc în permanență – sigur, și noi vom vota această lege, pentru că și noi credem că este de o importanță deosebită pentru a promova și accesa aceste fonduri europene –, dar, după cum am spus, dincolo de bătălia politică, totuși trebuie să recunoaștem că această lege, așa cum este, este proastă, este deosebit de permisivă, practic, prevede niște cheltuieli fără niciun fel de restricții, de exemplu prevede achitarea pretențiilor antreprenorilor, agenților economici, or știm că acestea nu au limită, practic. Deci antreprenorii au pretenții în continuu la mai mult și cu muncă cât mai puțină, din păcate tocmai pe fonduri europene se abuzează de aceste posibilități, de aceste porți lăsate deschise, insuficient controlate – au fost firme, și nu aș dori să nominalizez, proiecte unde antreprenorii au lăsat baltă lucrările, totuși au avut pretenții și li s-au plătit profituri nerealizate pe lucrări pe care, absolut din motive imputabile lor, nu le-au realizat.

Cred că legea, într-adevăr, după cum a spus domnul senator Varujan Vosganian, trebuia un pic mai lucrată, un pic mai clar întocmită și, pe undeva, un buget era absolut necesar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor senatori,

Adoptarea acestui act normativ este un pas esențial în procesul de armonizare a legislației naționale cu legislația comunitară în materie. Fiind lege-cadru de transpunere, această ordonanță de urgență constituie temeiul modificării celorlalte acte normative care reglementează piața serviciilor, în deplin acord cu prevederile Directivei nr. 2006/123.

Prin adoptarea Directivei nr. 2006/123 a Parlamentului European și a Consiliului Europei, din 12 decembrie 2006, privind serviciile din cadrul pieței interne, s-a creat cadrul legal pentru eliminarea barierelor din calea dreptului de stabilire pentru prestatorii de servicii din Uniunea Europeană.

Mă bucură starea de euforie pe care Guvernul o afișează. Domnule vicepreședinte Dorel Constantin Vasile Borza, aveți cuvântul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin natura reglementărilor sale, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și că, în urma discuțiilor din comisie, având în vedere și argumentele Guvernului, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport de admitere fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Dacă sunt intervenții pe baza acestui text?

Înainte de a proceda la vot, aș dori să adresez o rugăminte doamnei vicepreședinte Anca Daniela Boagiu. În sesiunea precedentă, în plen și în cadrul Biroului permanent, am abordat în mod repetat subiectul legat de modul de organizare a Senatului pe problematica europeană. Avem în fața noastră un text complex, avem o obligație legală de a transpune în dreptul intern directivele Comisiei Europene, dar, în mod evident, dincolo de ceea ce au făcut în mod firesc comisiile permanente, există un grad de complexitate și un grad de necesitate pentru a filtra texte complexe, pluridisciplinare, cum este acesta, și într-un mecanism dedicat problematicii europene.

Dacă nu îndrăznesc prea mult, doamna vicepreședinte, aș dori să vă invit să reluăm dezbaterea cu privire la arhitectura parlamentară legată de integrarea europeană, inclusiv problematica comisiei senatoriale pentru problematică europeană, pentru a putea să tranșăm acest subiect în cadrul acestei sesiuni.

Vreau să vă informez că, probabil, pe 5 octombrie, dacă nu mă înșel, ultima țară care nu a ratificat Tratatul de la Lisabona, Irlanda, probabil că îl va aproba, ceea ce înseamnă că Tratatul de la Lisabona intră în vigoare în acest an, în această sesiune parlamentară. Cred că este obligația noastră să ne organizăm pentru acest nou element.

Pentru că doamna președinte Anca Daniela Boagiu a fost invocată de către președintele Senatului, o invit să spună câteva cuvinte, fără să încercăm să perturbăm procesul legislativ, dar este o temă cu adevărat importantă, modul de organizare pe problematica europeană în baza noului tratat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Dragi colegi,

Întrucât președintele Senatului mi-a invocat numele în legătură cu această sarcină, doresc să vă informez că legea este deja scrisă și, ținând cont că este așa cum spuneți dumneavoastră, avem nevoie de un cadru legislativ mult mai clar, aș dori să vă adresez și eu o rugăminte, domnule președinte: să sprijiniți luarea unei decizii, care de data aceasta este de ordin politic, în ceea ce privește transformarea comisiei speciale pe care o avem în două comisii, una la Senat și una la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Acest lucru cred că depășește cadrul strict al actualei majorități, cred că este o temă care interesează întreg Senatul și am să rog ca, dincolo de decizia politică, să putem avea un mecanism ca Biroul permanent să accelereze dezbaterea acestei legi. Evident, invit toți reprezentanții grupurilor parlamentare să ne aplecăm asupra acestui subiect.

Revin la proiectul de lege pe care l-am dezbătut și vă

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul feroviar.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Preda.

## **Domnul Valentin Preda** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Având în vedere necesitatea accelerării absorbției fondurilor comunitare pentru dezvoltarea capacităților de infrastructură feroviară publică din Portul Constanța, este necesar ca administrarea acelor părți ale infrastructurii feroviare publice implicate în proiect să se poată face de către alte companii naționale care beneficiază de acea finanțare, aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în baza unui contract de concesiune încheiat în numele statului cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Practic, se dorește trecerea din administrarea CFR Infrastructură în administrarea Companiei Naționale pentru Administrarea Portului Maritim Constanța.

Mulțumesc.

Domnule senator Dorel Constantin Vasile Borza, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului și, față de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate să întocmească un raport de admitere, un raport favorabil, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului pentru adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții pe acest proiect de lege?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului național de dezvoltare.

Din partea Guvernului participă domnul Gaiu, vicepreședinte al AVAS.

Domnule vicepreședinte Gaiu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Andi Petrișor Gaiu** – _vicepreședinte_

_al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea proiectului de act normativ, se creează posibilitatea continuării în bune condiții a activității instituțiilor publice implicate în procesul de privatizare, cu influențe, în bună măsură, asupra desfășurării activității operatorilor economici și în creșterea veniturilor din dividende, până la declanșarea procesului de privatizare, și maximizarea pe termen lung a veniturilor din privatizare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ariton, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 23 iunie 2009 și a hotărât, cu 5 voturi pentru și o abținere, adoptarea proiectului de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au transmis avize favorabile.

Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și eu vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnule președinte, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

Inițiatorul a fost invitat la lucrările ședinței comisiei, dar nu a participat, deci nu a susținut această propunere legislativă.

În ședința comisiei din 26 mai 2009, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz negativ, iar Comisia economică, industrii și servicii a avizat favorabil această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, favorabil propunerea legislativă.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital prezintă plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă. Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc mult.

Domnule secretar de stat Andreica, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul propune respingerea acestei inițiative legislative, întrucât Guvernul are misiunea să sprijine programe de construcții de locuințe pentru creșterea fondului de locuințe, și nu, în special, tranzacții de locuințe.

De aceea, Guvernul propune și vă roagă să respingeți această propunere legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2009 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe totale de teren de 2.534 metri pătrați, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Balotești, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiție „Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 – km 17+100 și Centura rutieră în zona de nord a municipiului București – obiect 5B – Extindere la 4 benzi a Centurii rutiere a municipiului București pe sectorul cuprins între km 2+400 și intersecția cu DN 2”.

Este un proiect pe care l-am mai avut în dezbatere.

Domnule secretar de stat, vă rog să expuneți punctul de vedere al Guvernului.

Pentru finalizarea acestui obiectiv este necesară preluarea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Daea, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2009, care a pus în termeni juridici trecerea unei suprafețe de 2.534 metri pătrați la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Balotești.

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Două comisii permanente, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii, s-au pronunțat favorabil.

În comisie dezbaterea a produs un vot unanim pentru prezentarea în plenul Senatului a unui raport favorabil.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul este favorabil.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Există intervenții asupra acestui proiect de lege? Vă rog, domnule senator Nedelcu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Într-adevăr, proiectul de lege propus este un proiect de lege absolut necesar, având în vedere necesitatea fluidizării traficului pe DN 1 și, mai ales, faptul că acest teren este în proprietatea publică a statului și nu este niciun impediment.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator Nedelcu.

## **Domnul Valentin Preda:**

## Vă mulțumesc.

Obiectivul este, așa cum vă spunea și domnul președinte, fluidizarea traficului pe DN 1. Mai precis, dorim extinderea la patru benzi a centurii rutiere a municipiului București.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa domnului senator Iulian Urban are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. De fapt, este vorba despre introducerea unui nou alineat, care spune că „unitățile emitente sau angajatorii care își desfășoară activitatea în domenii de alimentație publică nu vor putea impune angajaților folosirea tichetelor de masă într-o anumită rețea sau în propriile rețele”.

Guvernul a dat un punct de vedere negativ față de această propunere legislativă, considerând că textul legii, așa cum este el, nu necesită o completare, așa cum propune domnul senator Urban, întrucât există cadrul legal prin care practicile semnalate și pe care domnul senator dorește să le combată să poată fi eliminate.

Formula pe care comisia de specialitate a găsit-o și a adoptat-o prin raportul de admitere cu amendamente este una care poate fi acceptată, motiv pentru care Guvernul nu se va opune adoptării raportului, așa cum a fost întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

## Mulțumesc.

Cred că este o formulare interesantă.

Îl rog pe domnul senator Urban, ca inițiator, să prezinte punctul său de vedere.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Tocmai plecând de la o realitate faptică, și anume împrejurarea că în două dintre cele mai mari rețele de retail alimentar din România aceste practici au dus la un val de nemulțumiri din partea angajaților, aceasta m-a determinat ca, împreună cu ceilalți colegi ai mei, să promovez această inițiativă legislativă, tocmai faptul că exista un vid legislativ în ceea ce privește posibilitatea angajatorilor de a-i determina pe angajați să folosească tichetele de masă doar în propriile rețele.

Și eu consider că amendamentele care au fost formulate și însușite de Comisia pentru muncă, familie și protecție

socială vin să aducă o clarificare textului, și mă bucur că Guvernul, în această formă, înțelege că este necesară totuși acoperirea unei situații care scăpase neprevăzută de legislația în vigoare.

Ca atare, nu pot decât să mulțumesc Guvernului că, în înțelepciunea lui, a înțeles că avem nevoie de această completare.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Sunt intervenții? Comisia, mă iertați! Domnule senator Rădulescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Emoția revederii...

...și plăcerea revederii.

Textul pe care comisia l-a găsit completează nuanțele pe care le cuprindea legea inițială și este mult mai precis, referindu-se la situațiile semnalate de domnul senator Urban. Angajatorii care desfășoară activitate în domeniul alimentației publice sau în comerțul cu produse alimentare – și aici sunt majoritatea – nu pot impune angajaților folosirea tichetelor de masă într-o anumită unitate de alimentație publică sau de comercializare a produselor alimentare, și nici în propriile rețele, și, de fapt, aici este cea mai mare parte a chestiunilor semnalate.

Iată, fac o remarcă, este un exemplu cum un senator aduce la nivel de lege o situație pe care a întâlnit-o în colegiul său, fiindcă domnul senator Urban vine din județul Ilfov, unde știm că sunt o mulțime de supermarketuri în care astfel de chestiuni chiar se întâmplau.

Mulțumim și Guvernului pentru flexibilitate.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Mustățea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Atât textul inițial al propunerii legislative, cât și amendamentele, pe care am văzut în această seară că Guvernul le agreează, reglementează, în fond, o interdicție. După cum știm, orice interdicție reglementată, dacă nu este asociată cu o sancțiune și cu instituția care are ca atribuții verificarea și aplicarea sancțiunilor, reglementarea este caducă. În forma prezentată atât în forma inițială a propunerii legislative, cât și a amendamentelor nu este prevăzută nicio sancțiune, și nici instituția care verifică și poate să aplice sancțiuni.

Noi credem că această reglementare nu va produce efecte juridice și nu facem altceva decât să reglementăm în van.

De aceea, Grupul parlamentar al PNL nu va vota această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt,

Sigur că fiecare grup parlamentar își consideră singur poziția.

În ceea ce privește cele ridicate de domnul senator, până aici a mers priceperea noastră, mai departe, suntem mai puțin pricepuți în aplicarea de sancțiuni pentru cei care ar folosi tichetele de masă în propriile rețele.

Desigur că mai este după noi o Cameră, care este, poate, mai pricepută în astfel de chestiuni, dar, întotdeauna, domnule senator, Guvernul poate emite și norme de aplicare în care se poate referi strict la măsurile punitive care se pot aplica.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

Inițiatorii?

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Urmează două propuneri legislative care sunt aproape identice. O propunere are ca inițiatori senatori ai Grupului

parlamentar al PD-L, cealaltă propunere legislativă are ca inițiatori senatori ai Grupului parlamentar al PNL, care sunt aproape identice. Există o mică diferență între cele două propuneri legislative.

De asemenea, la comisie s-a discutat, în același timp, o altă propunere legislativă care vizează aproximativ același subiect, care are totuși unele diferențe față de cele două propuneri legislative, una a colegilor de la PD-L, alta, după cum spuneam, a senatorilor liberali.

Cutuma ne arată că ar fi corect ca toate aceste trei propuneri care au fost discutate în aceeași zi la comisia respectivă să fie discutate cu rapoartele lor cu tot și în plen, motiv pentru care eu v-aș propune ca să retrimitem la comisie cele două propuneri legislative ale unei majorități a senatorilor, ca, împreună cu cealaltă propunere legislativă care, atenție!, spre deosebire de acestea două are un aviz favorabil, să discutăm împreună toate cele trei propuneri legislative.

Menționez faptul că nu există niciun fel de pericol de adoptare tacită.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rădulescu.

Cele două inițiative legislative de la punctele 15 și 16 din ordinea de zi au același obiect de reglementare și își propun cam aceleași rezolvări. Comisia a deliberat, în obiectivitatea care o caracterizează, asupra celor două inițiative legislative și a dat raport de respingere.

Prima inițiativă legislativă este inițiată de senatori liberali, cea de-a doua este inițiată de parlamentari PSD, PD-L, PNL. Ei au văzut situația în același fel, ca urmare și comisia a dat același raport de respingere.

Cea de-a treia inițiativă legislativă la care se referă domnul senator Hașotti are în comun cu acestea două doar o modificare la aceeași lege. Este vorba de cei care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, dar acolo nu este vorba de acordarea unor drepturi suplimentare, ci de extinderea cu o categorie, care nu era luată în considerație, a celor cărora li se aplică prevederile legii.

De aceea, cele două inițiative legislative la care ne referim au venit grupate în acest fel, le avem pe primele două în față, este vorba de cele care acordă drepturi suplimentare, iar cealaltă va veni mai târziu, pentru că se referă la aceeași categorie, dar nu urmărește același lucru.

În orice caz, aș vrea să vă spun – și voi trece la susținerea raportului comisiei –, este vorba de dublarea în primul caz, de triplarea în cazul celei de-a doua inițiative legislative a indemnizației lunare. Este vorba de acordarea unor drepturi care unele chiar sunt acordate, referitor la medicamentele gratuite, acest drept este deja reglementat, și de acordarea unor alte avantaje cum ar fi: călătorii gratuite, scutire de impozit, sejur de 10 sau de 18 zile, prevederi din cea de-a doua inițiativă legislativă.

Toate aceste reglementări au influențe bugetare care nu sunt deloc nesemnificative, așa cum spuneau în expunerea de motive inițiatorii. Influența anuală la prima inițiativă legislativă este de o sută de milioane RON, iar la cea de-a doua de două sute de milioane RON numai pentru majorarea acelei indemnizații. Dacă adăugăm și influențele celorlalte facilități care se acordă, se ajunge la dublarea sau triplarea acestei sume într-o perioadă în care cred că nu ne putem permite să dăm astfel de reglementări.

Este o situație cu care ne-am mai întâlnit atunci când se suprapun mai multe inițiative legislative și cred că ceea ce a sugerat domnul senator Hașotti este o încercare de a optimiza. Acest lucru este perfect legitim.

În același timp, avem proceduri parlamentare care trebuie să își urmeze cursul și finalitatea acestora va fi până la urmă decisă prin votul plenului Senatului.

Domnule senator Cordoș, dacă aveți o intervenție pe acest subiect, vă rog să luați cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După ce am ascultat cele două puncte de vedere, eu vin în fața dumneavoastră să ridic problema de a face totuși un act de dreptate pentru cei care și-au desfășurat activitatea în cadrul acestor detașamente. Strict, din punct de vedere procedural, cred că, într-adevăr, pentru tot ceea ce s-a menționat în cele trei inițiative legislative am putea să le retrimitem la comisie.

Aș sugera și eu retrimiterea la comisie pentru a rediscuta și, împreună, să avem un alt punct de vedere. Cred că influențele bugetare nu sunt atât de mari. Numărul supraviețuitorilor este limitat la această oră și, după cum spuneam, solicit retrimiterea la comisie pentru reanalizare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rădulescu.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Domnule președinte,

Discuțiile care au avut loc în comisie au fost foarte clare în privința a ceea ce se poate în acest moment. Nu putem nici dubla, și nici tripla indemnizația, nu putem da tratament anual nici de 10 zile, nici de 18 zile într-o stațiune de profil, nu putem exclude de la plata impozitului pe prima locuință și

așa mai departe. Putem acorda câte una dintre aceste facilități, însă în niciun caz nu le putem acorda pe toate cumulate, iar influențele, cel puțin acolo unde sunt direct calculabile, referitor la dublarea sau triplarea indemnizației, sunt atât cât ne-a spus Guvernul. Se ajunge la o sută, respectiv la două sute de milioane RON anual.

Un raport comun nu avea rost să facem, deoarece raportul comun este când iei ideile bune dintr-o inițiativă legislativă și le melanjezi cu cele bune din a doua inițiativă, și atunci iese un produs bun. Întrucât respingerea era evidentă la discuțiile pe fond și la o inițiativă, și la a doua, nu aveam cum să facem un raport comun, ci am respins aceste două inițiative legislative pe rând.

De altfel, nu există o obligativitate, ci o posibilitate a unui raport comun. Invoc traseul legislativ al unor inițiative în comisia noastră, până acum au fost aproximativ șase inițiative legislative care s-au referit la diverse abordări privind majorarea alocației pentru copii și nu a trebuit să facem un raport comun. Pe prima care cuprindea un raport comun, care avea o formulă viabilă, am adoptat-o, iar pe celelalte, care au venit ulterior, din diverse considerente le-am respins pe rând.

În acest caz nu am putut face raport comun, din cauză că este vorba de respingere, nu de aprobare. Revenirea acestor două inițiative legislative la comisie nu poate fi tratată altfel decât dacă, sigur, perspectiva politică s-a modificat major și votul care va fi dat acum asupra retrimiterii la comisie poate să devoaleze o nouă majoritate în această privință.

Domnul senator Hașotti.

## Vă mulțumesc.

În primul rând, aș vrea să-i risipesc temerile politice domnului senator Cristian Rădulescu.

Un coleg îmi spune că este greu.

Nu este greu, este ușor. Majoritatea este cea prezentă. Nu este o chestiune de majoritate și minoritate.

Stimați colegi,

Sunt niște chestiuni simple până la urmă. Comisia poate studia primele două inițiative legislative și poate veni cu amendamente pe una dintre ele, de exemplu, în care să nu mărească, poftim..., că România nu este săracă de nu știu câți lei, este săracă de foarte mulți bani. Numărul acestor concetățeni este foarte mic. Poate să nu mărească cu 200% sau cu 100%, să fie un amendament prin care să mărească cu 50%.

Nu cred că este o nenorocire dacă le acordăm o scutire la plata taxei de abonament pentru radio și televiziune. Nu este o nenorocire. Sunt foarte puțini, stimați colegi.

Nu este o nenorocire dacă le acordăm călătorii gratuite pe mijloace de transport în comun. Sunt câteva mii de persoane. Nu cred că se prăbușește bugetul național dacă îi scutim de impozit pentru o singură locuință – cine are două plătește pentru una –, dar, până la urmă, putem să renunțăm și la aceasta, și la concediul acela de zece zile, nu sărăcește România că dăm câtorva concetățeni zece zile de concediu gratuit. Dar, poftiți, renunțăm și la această chestie.

Eu propun ca la comisie să veniți cu un raport în care să luați de bază o singură propunere legislativă, nu avem pretenția să fie a noastră, să faceți niște amendamente, să mai reduceți din aceste facilități pe care cu toții ne-am gândit să le acordăm, și săptămâna viitoare să discutăm și aceste propuneri amendate de comisie, și cealaltă propunere care a trecut de comisie, și cred că toată lumea va fi mulțumită.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Înțeleg că există o propunere din partea domnului senator Cordoș, cu privire la retrimiterea la comisie. Și domnul senator Hașotti a susținut această sugestie.

Sper să putem găsi o formulă care să întrunească o soluție agreată și care să poată da celor care sunt beneficiarii acestui proiect de lege un mic gest din partea statului român, prin intermediul Parlamentului României.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

Este o inițiativă similară, cu același subiect.

Conform discuțiilor din plenul Senatului, vă propun ca și această inițiativă legislativă să fie retrimisă la comisie pentru a putea să procedăm în consecință.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi salariale specifice personalului nedidactic din învățământ.

Inițiatorul acestei propuneri legislative este domnul senator Hașotti.

Îl invit să prezinte punctul de vedere al Domniei Sale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, vreau să vă spun că această propunere legislativă prevedea niște sporuri salariale absolut nesemnificative pentru personalul nedidactic din învățământ.

Știind că Guvernul a pregătit un pachet de legi, un cod al educației, fiind convins că acest cod al educației va însemna rezolvarea problemelor din învățământul românesc preuniversitar și universitar, convinși fiind că și aceste propuneri ale noastre sunt cuprinse în acest cod, eu cred că este momentul să renunțăm, să așteptăm și să vedem ce va cuprinde acest cod al legilor pentru educație, care va fi valabil, cum bine ați spus dumneavoastră, domnule președinte, cel puțin zece ani, apoi, văzând dacă Guvernul își va asuma sau nu răspunderea și pentru a atenua conflictele din această coaliție, să vedem ce atitudine politică va avea fiecare partid din această fructuoasă coaliție, noi ne retragem propunerea legislativă. Vă rugăm să o respingeți.

Mulțumesc foarte mult.

Eu am sugerat 20 de ani. Sper ca longevitatea politică a senatorilor noștri să permită să ajungem la acel moment. Domnule senator Oprea, vă rog.

Consider că este corectă decizia domnului senator Puiu Hașotti, dar se simte nevoia punctării unor concepte din formulare.

Din câte știu, comisia care a lucrat la pachetul legilor educației, din care au făcut parte oameni din toate partidele și din toate sindicatele, a generat un pact național pentru educație și nu a lucrat la un cod al educației. Există și o altă variantă pe care toată lumea o știe: pachetul legilor educației, iar această menționare a propunerilor cred că este firească în Senat, altfel s-ar putea deduce că este o manipulare directă chiar vizavi de ceea ce va fi supus spre dezbatere de către Guvernul actual al României.

Vă mulțumesc pentru această clarificare semantică cu privire la „actualul Guvern al României”, dar aș vrea să ne reîntoarcem la textul pe care îl avem în fața noastră.

Îl rog pe domnul președinte Rădulescu să exprime un punct de vedere cu privire la anunțul făcut de domnul senator Hașotti, referitor la această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă se referea la două sporuri noi, unul de stabilitate și celălalt de complexitate, venind în contextul în care în învățământ există 14 sporuri în prezent și, știm bine, una dintre preocupările guvernamentale – cu care toată lumea este de acord, de altfel – este degresarea acestui sistem de sporuri. Influențele financiare ar fi fost, pentru un an, de 142 milioane de lei. Sursa de finanțare, ca și în alte cazuri, nu este nici aici specificată, drept care, pe bună dreptate, Guvernul a avut un punct de vedere negativ, iar comisia, înainte de a dezbate în fond, a primit aviz negativ de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Dezbătând în fond și luând în considerare tot ce am spus înainte, comisia a întocmit un raport de respingere.

În această etapă procedurală, retragerea acestei inițiative nu este posibilă, dar, în final, am înțeles de la domnul senator Hașotti că este de acord cu respingerea ei.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Într-adevăr, procedura regulamentară este aceea de respingere, dacă acesta va fi votul majorității membrilor Senatului României.

Ca atare,

Cu aceasta, am epuizat partea legislativă a agendei noastre de astăzi.

În continuare, ultimul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem cu secțiunea întrebări.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării: Școala – un șantier permanent. Doamna ministru,

Mai sunt două săptămâni și începe noul an școlar. De parcă am viziona același film în reluare, nu vedem decât știri care au rămas încremenite în timp. În Iași, școlile, în special din mediul rural, sunt cu igrasie, acoperiș putred, tâmplărie învechită, deși lucrările de reabilitare au început din 2006. Mai bine de o treime din școlile județului Vaslui nu au primit aviz de funcționare. Doar o treime din școlile brăilene își pot primi elevii. Exemplele pot continua pentru toate județele țării. Sunt probleme despre care citim la începutul fiecărui an școlar și pentru care primim același răspuns: „Nu sunt bani!”

Recunoaștem că fondurile sunt limitate și că, în ultimii ani, s-au dat bani pentru începerea șantierelor școlare numai pe criterii politice, dar nu este principala cauză a acestei probleme. Lipsa unei strategii și a unor planuri clare în privința priorităților investiționale în învățământ determină haosul general în privința reabilitării, consolidării și construirii unităților școlare.

De asemenea, știm că această strategie, conform descentralizării, revine inspectoratelor școlare, primăriilor și consiliilor județene. Totuși, credem că ministerul nu poate rămâne indiferent la condițiile în care se desfășoară procesul educațional.

În acest context, doamna ministru, vă rugăm să ne transmiteți situația, pe județe, a numărului unităților de învățământ din mediul urban și rural în care nu se vor desfășura activități didactice la începutului noului an școlar din cauza nefinalizării lucrărilor de reparații sau construcții.

De asemenea, am dori să ne comunicați, doamna ministru, măsurile pe care intenționați să le luați pentru realizarea unei strategii în vederea evitării în următorii ani școlari a unor probleme asemănătoare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

În continuare, are cuvântul domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. De fapt, eu am două întrebări.

Îmi permiteți să dau citire doar uneia sau ambelor?

Amândouă.

Vă rog.

Prima întrebare este adresată Guvernului României, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Obiectul întrebării se referă la un caz din județul Sălaj, cu trimitere la Legea nr. 10/2001.

Cu respect, țin să vă felicit în mod deosebit pentru lansarea programului de audiențe locale. Prin această delocalizare a audiențelor de la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în teritoriu, într-adevăr, se îmbunătățește comunicarea dintre ANRP și petenți.

În susținerea acestui dialog, îmi permit să vă adresez o întrebare primită în urma prezentării în cadrul audiențelor de la cabinetul senatorial a unui petent, întrebare care se referă la Legea nr. 10/2001.

Domnului Mureșan Vasile, domiciliat în municipiul Zalău – cu toate datele de identificare –, i-a fost înaintată Dispoziția nr. 2.895/2005 privind soluționarea Notificării nr. 35/2002, formulată în baza Legii nr. 10/2001. Ulterior, în vederea demarării procedurii administrative, dosarul a fost trimis la ANRP și a fost înregistrat sub nr. 5.221, iar din 2006 până în prezent, anul de grație 2009, dosarul acestui domn nici măcar nu a fost luat în discuție în vederea evaluării. Deși a înaintat ANRP, în repetate rânduri, memorii, acestea au fost fără rezultat.

Țin să menționez faptul că domnul Mureșan Vasile este în vârstă de 71 de ani și are o situație precară.

Având în vedere aceste aspecte, considerați că sunt soluții pentru ca acest domn să beneficieze în timp util de despăgubirile prevăzute de legislația în vigoare?

Cu respect, vă invit să puneți în practică ceea ce considerați mai bine pentru aceasta. Sunt convins că veți găsi soluția în termen de celeritate și în spiritul legii.

Vă mulțumesc în mod deosebit.

A doua întrebare este adresată ministrului muncii, familiei și protecției sociale, domnul Marian Sârbu, și are ca obiect un caz special din județul Sălaj.

Cu respect, voi face o scurtă prezentare a situației familiei Volosâncă, familie legal constituită. Tatăl este pensionat, pensie de invaliditate, mama este casnică și cu probleme de sănătate. Din această căsătorie au rezultat 15 copii, dintre care, în prezent, 7 sunt minori. Toți sunt elevi. Toți membrii familiei Volosâncă, conform anchetei sociale, sunt valorizați pozitiv în societate.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul Emilian Valentin Frâncu.

Se pregătește domnul senator Nicolae Dobra.

Am pregătite astăzi două întrebări, depuse anterior. Prima întrebare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul întrebării: Posibilitatea ca elevii din mediul rural vâlcean să beneficieze anul acesta de burse.

Doamna ministru,

Anul acesta niciun elev din mediul rural vâlcean, absolvent al clasei a IV-a, provenit din familie modestă și cu

rezultate deosebite la școală nu va beneficia de burse acordate de guvern. Este adevărat, situația există din cauza faptului că nu au fost depuse astfel de dosare de către părinții care nu sunt bine informați, dar o mare parte din vină revine și neimplicării cadrelor didactice. Învățătorii, mai ales în mediul rural, cunosc situația materială a elevilor, cazurile în care aceasta este precară, precum și pe copiii care sunt apți de performanță. Acesta este motivul pentru care consider că responsabilitatea aparține, de fapt, cadrelor didactice.

Vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Educației, Cercetării și Inovării consideră cazul prezentat o problemă în procesul de creștere și educare a tinerei generații și ce măsuri poate să ia pentru ca situația din județul Vâlcea, petrecută anul acesta, să nu se repete.

- Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Pot să citesc și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

A doua întrebare este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul întrebării: Lipsa locurilor din centrele de instituționalizare a bătrânilor.

Domnule ministru,

În prezent, în județul Vâlcea există numeroase solicitări de instituționalizare a bătrânilor în centrele aflate sub administrarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului.

Din cauza lipsei locurilor de cazare, aceste cereri au rămas nerezolvate, iar mulți bătrâni se află în situația de a nu ști dacă în viitorul apropiat vor avea unde locui.

Vă rog, domnule ministru, să-mi spuneți dacă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale cunoaște numărul persoanelor vârstnice care au depus astfel de solicitări și capacitatea de cazare pe care o au centrele de bătrâni din județul Vâlcea, precum și premisele care există pentru suplimentarea acestor locuri și rezolvarea tuturor cererilor depuse.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Emilian Frâncu, senator de Vâlcea. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Dobra.

Se pregătește domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule președinte,

Eu am trei întrebări, le pot prezenta pe toate?

Două. Pe a treia o puteți depune în scris fără dificultăți. Vă rog să vă referiți la două dintre ele.

Prima întrebare este adresată ministrului sănătății și are ca obiect vaccinul anticancerigen pentru tinere care a fost achiziționat în perioada domnului ministru Nicolăescu.

Aș vrea să știu care este situația: câte s-au consumat, câte au rămas, care este starea acestora, dacă mai pot fi utilizate și cât timp?

A doua întrebare se referă la o situație creată în unele spitale, în mod deosebit spitale orășenești sau municipale care, neavând decât un specialist pe anumite secții, nu pot să desfășoare activități în ambulatoriu și, deci, nu pot încheia contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe această activitate, lucru care aduce unele prejudicii în ceea ce privește bugetul spitalelor și, bineînțeles, susținerea financiară a acestora.

Îl rog pe domnul ministru, dacă se poate găsi o cale legală ca și spitalele care au doar un specialist în anumite secții, este vorba de secțiile cu număr mai mic de paturi, să poată încheia contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și să poată executa unele activități în ambulatoriu, ceea ce ar crea un confort mai mare cetățenilor, care, altfel, sunt obligați să meargă la policlinicile județene, și nu la policlinicile din oraș. În mod deosebit, mă refer la orașul Sebeș.

Cea de-a treia întrebare am depus-o la secretariatul ședinței.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă informez că domnii senatori Iulian Bădescu și Dorel Constantin Vasile Borza au depus în scris întrebările adresate reprezentanților Guvernului României.

Domnule senator Coca, vă rog.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o întrebare adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

În ultimul an, au avut loc mai multe accidente tragice acolo unde există treceri la nivel cu calea ferată, cu multe persoane decedate sau grav rănite, cu mari pagube materiale din partea Căilor Ferate Române, a instituțiilor de asigurări și a familiilor celor implicați în accidente.

După câte cunosc eu, situația cea mai periculoasă o prezintă trecerile la nivel cu calea ferată fără barieră, nesemnalizate în mod corespunzător din punct de vedere acustic și vizual.

În legătură cu această situație, vă rog, domnule ministru, să-mi puneți la dispoziție:

1. Situația accidentelor pe calea ferată în cele opt luni din anul 2009, cu date concrete despre accidentele produse la trecerile la nivel cu calea ferată fără bariere și fără semnalizare acustică și luminoasă.

Este ușor de constatat că numai semnele de circulație fixe, încetinirea vitezei și oprire, nu sunt suficiente și nu realizează siguranța traficului în condiții de vizibilitate redusă, în condiții de ceață, ploaie, furtună etc., din cauza unor tufișuri, arbuști, pomi, stâlpi și alte construcții care blochează sau micșorează vizibilitatea.

2. Măsurile întreprinse și cele pe care le aveți în proiect pentru realizarea unei siguranțe sporite acolo unde există treceri la nivel nesemnalizate corespunzător.

Vă solicit răspuns în scris și oral, deoarece mă interesează această problemă și vreau să inițiez o propunere legislativă prin care să se prevadă obligativitatea semnalizării acustice și vizuale a trecerilor la nivel cu calea ferată fără barieră.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult pentru prezentare și pentru impactul deosebit al acesteia.

Trecem la partea de interpelări, invitându-l pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Domnule ministru,

Asigurându-vă de aleasă prețuire, respectuos vă solicit ca împreună să rezolvăm situația unor persoane care se află în imposibilitatea de a beneficia de dreptul la pensie.

Concret, la biroul senatorial din teritoriu, respectiv Colegiul nr. 1 – Timișoara, am primit, din partea mai multor persoane care au lucrat la fostele CAP-uri, solicitarea de a le sprijini în demersurile lor de a putea primi pensie.

Despre ce este vorba? Arhiva aparținând, de exemplu, fostului CAP din localitatea Remetea Mare, județul Timiș – dar acest lucru s-a întâmplat și în alte localități din alte județe ale României –, a fost distrusă sau arsă într-un incendiu. Toți cetățenii care au avut documente ce făceau dovada prestării și vechimii lor în muncă în cadrul CAP-ului sunt în imposibilitatea de a le prezenta, deoarece absolut toate au fost distruse în urma incendiului. Tragedia acestui caz se conturează și mai mult prin faptul că mulți dintre acești cetățeni au lucrat în cadrul acestui CAP zeci de ani de zile. Toate demersurile care s-au făcut pe plan local au rămas fără niciun rezultat pentru cei în cauză.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 101/10.IX.2009

Față de cele menționate, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați cum se poate rezolva această situație pentru acești oameni care sunt îndreptățiți să li se rezolve urgent problema în cauză.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

din satisfacția că țara noastră s-a organizat printre primele într-un domeniu de vârf, lucru apreciat de comunitatea internațională, să coborâm la niveluri nedorite de nimeni.

În concluzie, cele două agenții trebuie să funcționeze în organizarea bazată pe legislația în vigoare.

- Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri anticipate, senator Șerban Valeca.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Șerban Constantin Valeca, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmat de domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării adresate prim-ministrului se referă la desființarea unor agenții prin comasare.

Domnule prim-ministru,

În efortul generat de Guvern privind reducerea cheltuielilor bugetare – și aici mă întreb de ce nu este un efort general de creștere a veniturilor bugetare, dar asta este altă discuție –, s-a anunțat public și decizia de comasare a două agenții din domeniul energetic și nuclear, respectiv Agenția Nucleară și Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive.

În conformitate cu reglementările Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ale Comisiei Europene, fiecare țară care are activități bazate pe ciclu de combustibil nuclear, adică cercetare în domeniu, fabricație de combustibil, exploatare de reactori nucleari, tratare deșeuri radioactive, este obligată ca organizarea internă la nivel de responsabilități guvernamentale să fie făcută pe trei vectori, și anume: promovarea activităților nucleare – în România se fac prin Agenția Nucleară, depozitarea finală a deșeurilor radioactive și gestionarea fondului special – în România se face prin Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive și autorizarea și controlul activităților, care se fac prin Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

Faptul că țara noastră s-a racordat în timp real, și chiar înaintea multor state din Europa, acestor cerințe a condus atât la acceptanța internațională a dezvoltării domeniului prin suportul acordat investiției Unitatea 2 de la Cernavodă, cât și la încheierea procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Totodată, vă informez că proiectele legislative de înființare a celor două agenții citate au fost, la vremea respectivă, anul 2002, analizate și acceptate de direcțiile de specialitate ale organismelor internaționale citate, adică Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Comisia Europeană.

Ca urmare, vă solicit, domnule prim-ministru, să nu promovați modificările legislative pentru unificarea celor două agenții amintite – fiind doar un efect numeric, în loc de două rămâne o agenție, pe fond fiind vorba de circa 60 de salariați în total, care au responsabilități precizate în legislația în vigoare – și să nu produceți o întoarcere în timp, astfel încât,

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

- Domnule ministru,

Una dintre ultimele probleme cu care se confruntă locuitorii din nordul județului Vâlcea în actuala guvernare se pare că este generată de decizia condamnabilă prin care urșii deveniți periculoși pentru comunitățile brașovene au fost aduși în pădurile din județul Vâlcea. Chiar dacă au descins în mai multe localități, până în prezent, am date certe că în comunele Perișani și Racoviță, situate în Țara Loviștei, urșii pătrund noapte de noapte în gospodăriile oamenilor, provocând panică și pagube. Au fost devastate câteva dependințe, stupine, bucătării de vară și chiar a fost devorată o bovină. Deocamdată, nu am date că s-ar înregistra și victime omenești, dar este evident că fără o reacție rapidă din partea factorilor decidenți se va ajunge și la astfel de tragedii.

În consecință, stimate domnule ministru, având în vedere că inspectoratele teritoriale de regim silvic și de vânătoare sunt subordonate ministerului pe care îl conduceți, vă rog să vă exprimați punctul de vedere față de cele expuse și, cu autoritatea cu care ați fost învestit, să dispuneți măsuri urgente de rezolvare a acestei situații neplăcute.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, urmat de domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și are ca obiect demersul Executivului pentru pregătirea ședinței comune româno-ungare din acest an. ## Domnule prim-ministru,

Organizarea, în octombrie 2005, la București a ședinței comune româno-ungare a deschis noi perspective în relația celor două țări, constituind, totodată, un unicat în această parte a Europei prin faptul că două guverne s-au așezat la aceeași masă pentru a discuta proiecte posibile și a conveni asupra unor demersuri comune pentru dezvoltarea integrată a intereselor celor două țări vecine.

În următorii ani, ședința comună româno-ungară a devenit un instrument juridic eficient de colaborare, pe diverse domenii de dezvoltare, între cele două țări și a avut drept consecință o dinamizare a relațiilor bilaterale din perioada 2005–2008 și o poziționare a colaborării pe un nivel superior, compatibil cu statutele de țară membră a Uniunii Europene ale României și Republicii Ungare.

Conform declarației dumneavoastră, rezultatele favorabile obținute prin intermediul desfășurării ședințelor comune româno-ungare, ca o modalitate esențială pentru menținerea și aprofundarea dialogului la nivel bilateral și pe teme de interes european și regional, trebuie și vor fi continuate și în anul 2009.

Din răspunsurile primite în urma unor demersuri făcute la ministerele de linie răspunzătoare de diferite proiecte decise de-a lungul ședințelor comune din anii 2005–2008, s-a relevat că, de la ultima ședință de guvern româno-ungară din noiembrie anul trecut, de la Szeget, nu s-a avansat în ceea ce privește cele decise de comun acord de executivele celor două state.

În acest context, domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicați care este stadiul pregătirii acestei ședințe comune și al îndeplinirii sarcinilor rezultate din ședințele anterioare ale guvernelor României și Republicii Ungare.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Senator Cseke Attila Zoltán.

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Nicolae Robu, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru. Obiectul acesteia este situația privind taxa radio-tv.

## Domnule prim-ministru Emil Boc,

Aplicarea taxei radio-tv a fost modificată în cursul acestui an prin anularea prevederilor cuprinse în art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 și art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 978/2003, însă Societatea Română de Radiodifuziune continuă să trimită adrese societăților comerciale din județul Sălaj în vederea încasării acestor taxe,

deși aceste societăți comerciale nu utilizează serviciile oferite de SRR.

Având în vedere normativele privind consumul, și aici mă refer la Legea nr. 296/2004, republicată în martie 2008, privind Codul consumului, art. 11, citez: „Orice vânzare forțată este interzisă. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu către o persoană se face numai în baza unei comenzi prealabile din partea acesteia”, cum își permite Societatea Română de Radiodifuziune să solicite persoanelor fizice și, totodată, persoanelor juridice taxa radio-tv, în condițiile în care unii dintre aceștia nu folosesc aceste servicii, iar alții sunt abonați ai societăților de cablu specializate, cu o grilă de programe în care sunt prezente și programele televiziunii naționale? Și aici mă refer doar la taxa radio-tv.

Considerați că sunt soluții pentru a fi armonizată Legea nr. 41/1994, actualizată cu Legea privind Codul consumului și cu bunul-simț, de fapt?

Considerați că Societatea Română de Radiodifuziune poate fi pusă în situația de a respecta modificările deja aduse Legii nr. 41/1994?

V-aș ruga să-mi prezentați în scris modalitatea prin care SRR încasează de la societățile de cablu, de la societățile specializate în difuzarea programelor, inclusiv a programelor televiziunii naționale, taxa tv.

V-aș ruga să-mi prezentați în scris modalitatea prin care încasează SRR taxa radio-tv de la persoanele fizice și juridice.

Având în vedere toate aceste considerente și, totodată, în urma analizei modalităților și a dreptului de încasare a acestor taxe, vă rog să prezentați concluziile și soluțiile din punct de vedere legal.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Robu, Grupul parlamentar al PNL, în încheierea interpelărilor de astăzi.

Domnule senator, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: Proiectul de unificare a aeroporturilor din Timișoara și Arad.

Cetățenii municipiului Timișoara au luat la cunoștință cu indignare că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii intenționează să promoveze, în regim de urgență, un proiect de unificare a Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara cu Aeroportul din Arad, solicitând imperativ Consiliului Local Timișoara să se pronunțe, în câteva zile doar, dacă este interesat sau nu să devină acționar în noua structură, fără a-i prezenta studiul tehnico-economic și de oportunitate și impact care stă la baza acestui proiect, și nici alte informații esențiale pentru o speță atât de complexă și de importantă, cu posibile consecințe extrem de grave asupra pulsului economico-social al orașului nostru, dar și asupra vieții individuale a fiecărui timișorean, precum: sediul viitoarei instituții, cota-parte de acțiuni anvizajată pentru fiecare partener etc.

Subsemnatul consider că ideea cooperării, și încă pe multiple planuri, dintre municipiul Timișoara și municipiul Arad nu trebuie respinsă, ci, dimpotrivă, cultivată, dar cooperarea trebuie să aibă loc în termeni corecți, cu un plus de valoare adăugată activităților desfășurate în comun și în avantajul ambelor părți, în proporții echitabile, după contribuția adusă de fiecare.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog, stimate domnule ministru, să precizați:

1. Există un studiu tehnico-economic și de oportunitate și impact privind proiectul de unificare a Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara cu Aeroportul din Arad?

2. Dacă răspunsul la prima întrebare este negativ, nu considerați că, înainte de orice vorbire asupra proiectului în speță, se impune ca un asemenea studiu să fie elaborat?

3. Dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, nu considerați că, înainte de a i se cere Consiliului Local

Timișoara să se pronunțe asupra participării sau nonparticipării la proiectul în speță, ar fi fost și ar fi corect ca acest studiu să-i fie prezentat?

4. În care dintre cele două orașe, Arad și Timișoara, se anvizajează să fie sediul viitoarei societăți?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Este o întrebare extrem de des auzită în acea zonă a țării.

Vreau să vă informez, în încheierea sesiunii noastre plenare de astăzi, că au depus în scris interpelări adresate Guvernului României domnii senatori Iulian Urban și Traian Constantin Igaș, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Bokor Tiberiu, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Declar închisă ședința de plen a Senatului din 1 septembrie 2009.

Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437593]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 101/10.IX.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei