Puiu Hașotti

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Voi încerca să vă rețin atenția un pic mai mult decât de obicei, decât atunci când o fac inițiatorii unor propuneri legislative. De fapt, sunt două. Ordinea firească poate ar fi fost cealaltă.

Despre ce este vorba? Este vorba ca ziua de 10 mai să devină sărbătoare națională. Și, acum, mare atenție: sărbătoare națională, nu zi națională! Zi națională rămâne 1 Decembrie.

Sărbătoare națională de ce?

Sunt trei zile de 10 mai de o importanță excepțională în istoria modernă a României: 10 mai 1866, când domnitorul Carol vine în locul lui Alexandru Ioan Cuza; 10 mai 1881, când România se declară regat și intră definitiv pe scena politică europeană, și 10 mai 1877.

De ce 10 mai, și nu 9 mai? 9 mai este o făcătură a comuniștilor, a istoriografiei comuniste. De ce 10 mai? Pentru că lucrurile au stat în felul următor.

Pe data de 9 mai, deputatul Nicolae Fleva, viitor disident al unei ramuri drapeliste, îl interpelează pe ministrul de externe Mihail Kogălniceanu. Atunci, interpelările se făceau nu cu doi, trei parlamentari, se făceau în plenul Parlamentului. Interpelarea îi cerea ministrului de externe să precizeze care este starea de fapt dintre Principatele Române – încă nu era regat pe 10 mai 1877 – și Imperiul

Otoman, care tocmai bombardase, dacă nu mă înșel, Calafatul. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, răspunde că ne aflăm în stare de război cu Poarta și, din punctul lui de vedere – acum, ce am învățat cu toții la școală –, suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare.

Aflând de declarația ministrului de externe, Senatul cere convocarea Camerelor reunite, iar Camerele reunite, spre seară, adoptă o moțiune prin care-i solicită domnitorului Carol I să proclame independența. A doua zi, pe 10 mai, deci pe 10 mai, nu pe 9 mai, cum au spus comuniștii...