Puiu Hașotti

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Probabil, ați aflat că, ieri, Biroul permanent al Senatului a hotărât ca pe data de 18 iunie, la Constanța, să aibă loc o sesiune aniversară a Senatului și s-ar putea ca unii dintre dumneavoastră să vă fi întrebat de ce. Scopul declarației este tocmai pentru a lămuri acest lucru.

Acum o lună și ceva, colegul nostru, domnul senator Moga, m-a întrebat dacă ar exista vreun motiv pentru care să facem la Constanța o sesiune aniversară extraordinară a Senatului. Am căutat, am tot căutat, împreună cu colegi istorici, și am găsit două motive foarte temeinice pentru ca pe 18 iunie să avem o sesiune aniversară, o sesiune excepțională – să zicem – la Constanța, care, din capul locului spun, a pornit de la domnul senator Moga și s-a concretizat prin ceea ce vă voi expune eu mai departe. Evident însă, la Constanța veți fi oaspeții celor șase senatori dobrogeni.

Și acum declarația.

Așadar, cu voia dumneavoastră, voi evoca astăzi două momente cu profundă semnificație atât pentru istoria statului național modern român, cât și pentru evoluția politică a locuitorilor care trăiesc între Dunăre și Marea Neagră, cu alte cuvinte Dobrogea.

Parte integrantă a vetrei carpato-dunăreano-pontice a poporului român, Dobrogea a intrat în componența statului național modern român în urma Războiului de independență și a prevederilor Congresului de la Berlin, din iulie 1878.

La această dată, cele 7 puteri europene, întrunite în capitala germană pentru revizuirea Tratatului de la San Stefano, care recunoștea independența României, a Serbiei și Muntenegrului, precum și autonomia Bulgariei, au confirmat recunoașterea independenței României pe plan internațional și prin art. 46 al actului final au consfințit faptul că țării noastre îi reveneau Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor.

În primii doi ani de la restabilirea suveranității statului român asupra Dobrogei, provincia a fost pusă sub un regim regulamentar. Se înțelege prin aceasta că repetate regulamente cu putere de lege, decretate de domnitorul Carol, viitorul rege Carol I, la 1881, și elaborate de marii oameni politici și de stat ai vremii, veritabili părinți fondatori ai statului modern român, cum ar fi, de exemplu, Mihail Kogălniceanu sau C.A. Rosetti, au stabilit formele administrației publice și ale organizării juridice, sistemul impozitelor, serviciul vămilor, administrarea domeniilor și pădurilor statului și așa mai departe, toate fiind acte normative în copie fidelă a legilor țării.

La 9 martie 1880 – și aici este primul argument în susținerea deciziei Biroului permanent de ieri –, așadar la 9 martie 1880, în urmă cu 130 de ani, ca o replică vie a Constituției României din 1866, a fost promulgată Legea pentru organizarea Dobrogei, elaborată de același Mihail Kogălniceanu, având concursul lui Remus Opreanu, prefectul Constanței, strălucit magistrat și fost procuror general al Curții de Apel din București.