S-a ad„ugat Ónc„ un an deceniului ∫i jum„tate care a trecut de la admirabila zi de vineri, 22 decembrie 1989, Ziua Libert„˛ii Rom‚niei, a∫a cum a fost ea proclamat„ cu 3 ani Ón urm„, printr-o lege special„ pe care, din p„cate, mul˛i o ignor„ sau o uit„, dar pe care Parlamentul ˛„rii, spre cinstea sa, o readuce Ón con∫tiin˛a na˛iunii.
Este uneori greu, este Ómpov„r„tor de-a dreptul pentru unii s„ fie contemporani cu un mare eveniment, cu unul crucial Ón cazul nostru, pentru c„ nimic din ce este Ón juru-ne, Ón via˛a politic„, Ón cea social„, Ón cea a spiritului, nu ar ar„ta ca ast„zi, dac„ acea zi a libert„˛ii nu s-ar fi petrecut aievea, cu jertfele sale de peste 1.000 de mor˛i, cu entuziasmele, cu jubila˛iile, cu exalt„rile sale fire∫ti.
Dac„ noi to˛i suntem ast„zi aici ceea ce suntem, adic„ reprezentan˛i liber ale∫i ai poporului Óntreg, o dator„m integral acestei preschimb„ri, iar faptul c„ am tr„it-o Óntr-o zi f„r„ pereche a vie˛ii noastre r„m‚ne, probabil, cel mai mare eveniment istoric din biografia fiec„ruia dintre noi.
Trecem gr„bi˛i, Ón firescul curgerii timpului, pe l‚ng„ locuri care acum 16 ani erau Ón fl„c„ri sau stropite cu s‚nge. Unii, mai iste˛i, c‚nd nu sunt foarte frustra˛i, fac Ónc„ scenarii, sacrific„ din plin teoriei conspira˛iei, descoper„ inamici f„r„ nume ∫i f„r„ chip, neput‚nd s„ admit„ c„ mizeria, frigul, foamea, opreli∫tile de tot felul, pe care genera˛ia noastr„, omene∫te, le cam uit„, pe care copiii no∫tri abia ∫i le amintesc, au scos Ón strad„ un popor mult prea r„bd„tor.
Dup„ pilda ∫i jertfa Timi∫oarei, v„ reamintesc — o ∫ti˛i cu to˛ii — c„, printr-o potrivire fericit„, ∫edin˛a noastr„ comun„ are loc Ón ziua ∫i spre ceasurile la care, acum 16 ani, ora∫ul de pe Bega era primul ora∫ liber din Rom‚nia, iar locuitorii Lugojului, ai Aradului, ai Clujului, ai Sibiului, Ón fine, cei ai Bucure∫tiului au Ónceput revolta.
Muncitorimea marilor platforme, Ónainte de toate, ∫i tineretul care a stat mereu Ón fa˛„ — o subliniez ∫i ca social-democrat ∫i ca profesor al tinerei genera˛ii — au n„scut acea atmosfer„ insurec˛ional„, anticeau∫ist„ Ón primele ore, devenit„ imediat anticomunist„, din care s-a recrutat grupul de lideri veni˛i mai mult sau mai pu˛in din strad„, ce a reu∫it, relativ spontan, la Televiziune, Ón balconul fostului Comitet Central, la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, s„ organizeze haosul, un haos firesc Ón acele momente, ∫i s„ elaboreze dup„ c‚teva ore, Ón t‚rziul serii de 22 decembrie, acel faimos Comunicat al Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale, Ón 10 puncte, prim semn al victoriei revolu˛iei, care a abolit, prin chiar con˛inutul s„u, vechile structuri ale Rom‚niei totalitare.
Comunicatul a r„mas, f„r„ doar ∫i poate, documentul de baz„ al aceleia∫i revolu˛ii, platforma pe care s-a ridicat mai apoi, cu multe greut„˛i, dar ∫i cu multe satisfac˛ii, edificiul Rom‚niei postdecembriste. Spun postdecembriste, ∫i nu postrevolu˛ionare, pentru c„, Ón concep˛ia mea, dar toate acestea sunt Ónc„ teme de cercetare teoretic„ viitoare, revolu˛ia s-a Óncheiat Ón c‚teva etape: dup„ omologarea c‚∫tigurilor sale prin primele alegeri libere din 20 mai 1990, legitimare larg na˛ional„ a noii puteri, dup„ legitimarea sa revolu˛ionar„ care fusese Óns„∫i crearea C.F.S.N. la 22 decembrie ∫i, mai apoi, la finele anului 1991, odat„ cu votarea Constitu˛iei, dac„ nu cumva — repet, este o tem„ de cercetare — chiar Ón toamna 1992, cu primele alegeri ce au avut loc dup„ adoptarea legii fundamentale.
Œn ce m„sur„ punctele Comunicatului din 22 decembrie, acum 16 ani, erau deziderate ale Óntregii noastre na˛iuni, o arat„ Óns„∫i Ómprejurarea c„ o seam„ de alte documente programatice prezentate Ón acea zi de grupuri sociale sau profesionale constituite ad-hoc — ele au fost 4 sau 5, iar dolean˛ele lor sunt p„strate pe banda audio a primei zile de transmisie _live_ a Televiziunii Rom‚ne — sau, anterior, Proclama˛ia Frontului Democrat Rom‚n din Timi∫oara con˛ineau cam acelea∫i deziderate, ceea ce ∫i explic„ largul consens creat Ón prima clip„ a impetuoasei mi∫c„ri, chiar dac„, Óntr-a doua sau Óntr-a treia clip„, acela∫i consens a Ónceput a fi sf„r‚mat, contest„rile au Ónceput s„ fie auzite, indic‚nd rena∫terea unei democra˛ii rom‚ne∫ti, g„l„gioase, superficiale ∫i destructurante, dar purt‚nd germenii unei viitoare construc˛ii, mai calme, mai profunde, cum este — s„ sper„m — aceea a anilor no∫tri.
Pluripartitismul sus˛inut la punctul 1 al acelei platforme a devenit la c‚teva s„pt„m‚ni dup„ 22 decembrie o marc„ na˛ional„, cu cele peste 200 de forma˛iuni politice din iarna ∫i prim„vara 1990, lucru de care ne aducem aminte z‚mbind ∫i, poate, melancolici sau cu duio∫ie, dar pe care, istorice∫te, Ól Ón˛elegem dup„ 51 de ani de st„p‚nire a partidului unic.
Alegerile libere, preconizate la punctul 2, au devenit o bun„ ∫i solid„ tradi˛ie pe acest meridian care a Ónv„˛at repede lec˛ia democra˛iei. At‚t de repede ∫i at‚t de ad‚nc, Ónc‚t, Ónseta˛i de schimbare perpetu„, dup„ aproape o jum„tate de veac de imobilitate politic„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005
rom‚nii au aplicat-o eclatant Ón 1996, Ón 2000 ∫i Ón 2004, c‚nd partidul sau coali˛ia aflat„ la guvernare a pierdut f„r„ excep˛ie Ón cursa electoral„. A fost cel mai spectaculos test de democra˛ie, dincolo de care orice comentariu e de prisos.
Separarea puterilor Ón stat, restructurarea economiei, alte puncte ale comunicatului c„tre ˛ar„, au fost, Ón linii generale, c‚∫tiguri ale acestor ani. Libertatea presei este absolut„, doar condi˛ionarea sa economic„ este relativ„ ∫i fluctuant„, cu consecin˛ele deontologice pe care le constat„m zilnic. Libertatea minorit„˛ilor etnice ∫i egalitatea lor cu majoritatea rom‚neasc„ au f„cut din ˛ara noastr„ un etalon indiscutabil, iar îintegrarea Ón Europa unit„“, spre a relua aidoma enun˛ul punctului 9 din comunicat, reprezint„ o constant„ a demersului tuturor guvernelor, de st‚nga sau de dreapta, din ultimul deceniu.
Trebuie reamintit mereu c„ mi∫carea revolu˛ionar„ rom‚neasc„ din decembrie 1989, pornit„ dintr-o revolt„ transformat„ Óntr-o revolu˛ie, se cere integrat„ contextului central ∫i est-european, unde noi am cunoscut singura r„sturnare violent„, s‚ngeroas„ a regimului comunist, pentru c„ noi tr„isem cea mai cumplit„ dictatur„ de esen˛„ neostalinist„, cu adieri extrem-orientale Ón anii 1970—80, pentru c„ noi singuri fuseser„m lipsi˛i de o zodie a reformelor dup„ p„relnicul liberalism al anilor ’60, repede uitat, pentru c„ numai noi nu aveam un nucleu de societate civil„ care s„ asigure o tranzi˛ie negociat„, ca Ón Polonia îsolidarit„˛ii“. Aceasta Ón timp ce paternalismul tradi˛ional al istoriei noastre moderne s-a preschimbat iute Ón totalitarismul ce ne-a fost impus f„r„ cr‚cnire.
Dup„ cum am mai spus-o, Ón spiritul unei durate lungi a istoriei, momentul de acum 16 ani a fost cel de al doilea moment fast din secolul ce abia s-a Óncheiat, dup„ Marea Unire din 1918, a c„rei Rezolu˛ie Ón 9 puncte de la 1 decembrie, zi devenit„ na˛ional„, a∫a cum 22 a devenit Ziua Libert„˛ii Na˛ionale, a fost, Ón fapt, îprogramul Rom‚niei unite ∫i mari“, spre a relua textul documentului de sorginte transilvan„. Cele dou„ evenimente ∫i cele dou„ documente, separate Ón timp de 7 decenii de istorie dramatic„, au fost cruciale pentru posteritatea lor, mai ales pentru aceea imediat„, de circa un deceniu, ceea ce se cere subliniat cu luare-aminte.
Revenind la celebrarea noastr„ de ast„zi, mai trebuie spus c„ exist„ subiecte ce-∫i a∫teapt„ Ónc„ investigarea, ceea ce nu trebuie nici s„ mire, nici s„ ∫ocheze. Voi aminti doar, cu titlu de exemplu, c„, la dou„ secole de la Revolu˛ia francez„, investiga˛iile bicentenarului din 1989 au prilejuit reevalu„ri esen˛iale, de∫i Ón˛elegem foarte bine dorin˛a unor compatrio˛i de a ∫ti c‚t mai iute ∫i c‚t mai precis a∫a-numitele adev„ruri ale revolu˛iei.
Este sigur c„ numai cineva care a privit Revolu˛ia la televizor, bine ad„postit Ón casa sa, ∫i care, mort de fric„ Ón vremea dictaturii, a prins glas dup„ aceea a putut s„ strige Óncolo ∫i Óncoace acuza c„ Televiziunea ∫i Radioul ar fi incitat, chem‚nd pe rom‚ni Ón strad„. ™tim c„ prezen˛a civililor al„turi de militari era o dorin˛„ unanim„
a acelor ceasuri, o idee clar exprimat„ de corpul ofi˛eresc ∫i de solda˛i care vroiau s„-∫i aib„ al„turi concet„˛enii, Ómb„rb„t‚ndu-se reciproc. Este sigur, iar„∫i, c„ numai ni∫te persoane iresponsabile sau, eventual, labile psihic pot Ónvinui pe liderii momentului sau pe gazetarii din aceea∫i televiziune c„ au incitat. Istoria tuturor revolu˛iilor a fost traversat„ de asemenea chem„ri ∫i va trebui, f„r„ polemici inutile, s„ recunoa∫tem c„ numai Ón Rom‚nia s-a putut aluneca Ón plasa ridicolului absolut, propun‚ndu-se chemarea Ón justi˛ie a Revolu˛iei.
S„ ne amintim, dimpotriv„, cu recuno∫tin˛„ de presta˛ia Televiziunii ∫i a Radioului. Triplul rol, de informare, de ap„rare ∫i de coagulare na˛ional„, al institu˛iei din Pangrati ∫i Doroban˛i a fost salutat ca atare Ón Óntreaga lume, emisiunea de aproape 5 zile ∫i 5 nop˛i Ón direct fiind socotit„ un record mediatic, care a dep„∫it Ón amploare, prefa˛‚ndu-le, transmiterea R„zboiului din Golf, a Puciului de la Moscova ∫i chiar a atac„rii New York-ului, spun teoreticienii televiziunii.
Este adev„rat, trebuie ad„ugat c„ st„ruie Ónc„ neclarit„˛i privitoare la evenimente de acum 16 ani, Ón ceea ce prive∫te rolul armatei dup„ ordinul de intrare Ón caz„rmi, rolul unor trupe de securitate, diferitele aspecte ale represiunii p‚n„ la orele 12,08 c‚nd Ceau∫escu a fugit sau Ón leg„tur„ cu foarte controversata zi de 14 decembrie la Ia∫i, pentru care ipotezele penduleaz„ Óntre extreme nepermis de mult. Va fi misiunea nou-creatului Institut al Revolu˛iei Rom‚ne, ce-∫i va inaugura m‚ine activitatea ∫tiin˛ific„, printr-o sesiune g„zduit„ chiar aici, Ón Palatul Parlamentului, de a clarifica istoria fenomenului, care r„m‚ne, oricum, evenimentul fondator al devenirii noastre actuale.
Œng„dui˛i-mi, Ón Óncheiere, o ultim„ observa˛ie ce apar˛ine unui om ce se Óndeletnice∫te ∫i cu istoria, practic‚nd ∫i politica. Dac„, a∫a cum era firesc, prin Óntinerirea progresiv„ a clasei noastre politice Ón ultimii ani, ponderea participan˛ilor direct la Revolu˛ie, ajun∫i Ón structurile de putere, a sc„zut vizibil — ∫i era normal s„ fie a∫a —, cu Óncepere din decembrie 2004, pentru Ónt‚ia oar„, dou„ institu˛ii fundamentale, Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul, nu mai au vreo leg„tur„ ombilical„ cu zilele Revolu˛iei, alta dec‚t contemporaneitatea fizic„. Este un dat obiectiv ∫i plin de interes. Œn cea de a treia institu˛ie fundamental„ Ón schimb, la noi, Ón Parlament, c‚˛iva deputa˛i ∫i c‚˛iva senatori au Ón biografia lor episodul particip„rii la Revolu˛ie, uneori Ón condi˛ii foarte dramatice, precum cele de la baricada de la Intercontinental sau din„untrul C.C.-ului, din blocul turn al Televiziunii sau din Studiourile 4 ∫i 5, m„rturiile lor fiind, nu o dat„, revelatoare.
O epoc„ nou„ se deschide a∫adar de un an Óncoace, Ón ceea ce prive∫te raportarea la Revolu˛ie a conduc„torilor Rom‚niei, a noii clase politice de toate culorile, iar urm„torul ciclu electoral va ad‚nci evident fenomenul. S-ar putea chiar ca, f„r„ p„rtiniri, f„r„ acrimonii, f„r„ nostalgii, o calm„ ∫i chiar rece deta∫are pe care genera˛ia mea nu o poate avea mereu s„ fie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005
benefic„ studierii Revolu˛iei ca un fapt de istorie mai Óndep„rtat„ care, indirect, ∫i-a avut ecoul Ón viitor.
Va r„m‚ne mereu Óns„ amintirea celor care au murit pentru un ideal, va st„rui prezen˛a Óntristat„ a urma∫ilor lor, a celor mutila˛i, a celor dezam„gi˛i, a unui segment de societate rom‚neasc„ pe a c„rui durere s-a Ón„l˛at, uneori, destinul nostru. Acestui segment i se cuvine mereu respectul ∫i omagiul nostru individual ∫i colectiv. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.