Stenogramă plen

## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Onora˛i membri ai Guvernului, Œnalt Preasfin˛ia voastr„,

Stima˛i colegi parlamentari, Doamnelor ∫i domnilor,

S-a ad„ugat Ónc„ un an deceniului ∫i jum„tate care a trecut de la admirabila zi de vineri, 22 decembrie 1989, Ziua Libert„˛ii Rom‚niei, a∫a cum a fost ea proclamat„ cu 3 ani Ón urm„, printr-o lege special„ pe care, din p„cate, mul˛i o ignor„ sau o uit„, dar pe care Parlamentul ˛„rii, spre cinstea sa, o readuce Ón con∫tiin˛a na˛iunii.

Este uneori greu, este Ómpov„r„tor de-a dreptul pentru unii s„ fie contemporani cu un mare eveniment, cu unul crucial Ón cazul nostru, pentru c„ nimic din ce este Ón juru-ne, Ón via˛a politic„, Ón cea social„, Ón cea a spiritului, nu ar ar„ta ca ast„zi, dac„ acea zi a libert„˛ii nu s-ar fi petrecut aievea, cu jertfele sale de peste 1.000 de mor˛i, cu entuziasmele, cu jubila˛iile, cu exalt„rile sale fire∫ti.

Dac„ noi to˛i suntem ast„zi aici ceea ce suntem, adic„ reprezentan˛i liber ale∫i ai poporului Óntreg, o dator„m integral acestei preschimb„ri, iar faptul c„ am tr„it-o Óntr-o zi f„r„ pereche a vie˛ii noastre r„m‚ne, probabil, cel mai mare eveniment istoric din biografia fiec„ruia dintre noi.

Trecem gr„bi˛i, Ón firescul curgerii timpului, pe l‚ng„ locuri care acum 16 ani erau Ón fl„c„ri sau stropite cu s‚nge. Unii, mai iste˛i, c‚nd nu sunt foarte frustra˛i, fac Ónc„ scenarii, sacrific„ din plin teoriei conspira˛iei, descoper„ inamici f„r„ nume ∫i f„r„ chip, neput‚nd s„ admit„ c„ mizeria, frigul, foamea, opreli∫tile de tot felul, pe care genera˛ia noastr„, omene∫te, le cam uit„, pe care copiii no∫tri abia ∫i le amintesc, au scos Ón strad„ un popor mult prea r„bd„tor.

Dup„ pilda ∫i jertfa Timi∫oarei, v„ reamintesc — o ∫ti˛i cu to˛ii — c„, printr-o potrivire fericit„, ∫edin˛a noastr„ comun„ are loc Ón ziua ∫i spre ceasurile la care, acum 16 ani, ora∫ul de pe Bega era primul ora∫ liber din Rom‚nia, iar locuitorii Lugojului, ai Aradului, ai Clujului, ai Sibiului, Ón fine, cei ai Bucure∫tiului au Ónceput revolta.

Muncitorimea marilor platforme, Ónainte de toate, ∫i tineretul care a stat mereu Ón fa˛„ — o subliniez ∫i ca social-democrat ∫i ca profesor al tinerei genera˛ii — au n„scut acea atmosfer„ insurec˛ional„, anticeau∫ist„ Ón primele ore, devenit„ imediat anticomunist„, din care s-a recrutat grupul de lideri veni˛i mai mult sau mai pu˛in din strad„, ce a reu∫it, relativ spontan, la Televiziune, Ón balconul fostului Comitet Central, la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, s„ organizeze haosul, un haos firesc Ón acele momente, ∫i s„ elaboreze dup„ c‚teva ore, Ón t‚rziul serii de 22 decembrie, acel faimos Comunicat al Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale, Ón 10 puncte, prim semn al victoriei revolu˛iei, care a abolit, prin chiar con˛inutul s„u, vechile structuri ale Rom‚niei totalitare.

Comunicatul a r„mas, f„r„ doar ∫i poate, documentul de baz„ al aceleia∫i revolu˛ii, platforma pe care s-a ridicat mai apoi, cu multe greut„˛i, dar ∫i cu multe satisfac˛ii, edificiul Rom‚niei postdecembriste. Spun postdecembriste, ∫i nu postrevolu˛ionare, pentru c„, Ón concep˛ia mea, dar toate acestea sunt Ónc„ teme de cercetare teoretic„ viitoare, revolu˛ia s-a Óncheiat Ón c‚teva etape: dup„ omologarea c‚∫tigurilor sale prin primele alegeri libere din 20 mai 1990, legitimare larg na˛ional„ a noii puteri, dup„ legitimarea sa revolu˛ionar„ care fusese Óns„∫i crearea C.F.S.N. la 22 decembrie ∫i, mai apoi, la finele anului 1991, odat„ cu votarea Constitu˛iei, dac„ nu cumva — repet, este o tem„ de cercetare — chiar Ón toamna 1992, cu primele alegeri ce au avut loc dup„ adoptarea legii fundamentale.

Œn ce m„sur„ punctele Comunicatului din 22 decembrie, acum 16 ani, erau deziderate ale Óntregii noastre na˛iuni, o arat„ Óns„∫i Ómprejurarea c„ o seam„ de alte documente programatice prezentate Ón acea zi de grupuri sociale sau profesionale constituite ad-hoc — ele au fost 4 sau 5, iar dolean˛ele lor sunt p„strate pe banda audio a primei zile de transmisie _live_ a Televiziunii Rom‚ne — sau, anterior, Proclama˛ia Frontului Democrat Rom‚n din Timi∫oara con˛ineau cam acelea∫i deziderate, ceea ce ∫i explic„ largul consens creat Ón prima clip„ a impetuoasei mi∫c„ri, chiar dac„, Óntr-a doua sau Óntr-a treia clip„, acela∫i consens a Ónceput a fi sf„r‚mat, contest„rile au Ónceput s„ fie auzite, indic‚nd rena∫terea unei democra˛ii rom‚ne∫ti, g„l„gioase, superficiale ∫i destructurante, dar purt‚nd germenii unei viitoare construc˛ii, mai calme, mai profunde, cum este — s„ sper„m — aceea a anilor no∫tri.

Pluripartitismul sus˛inut la punctul 1 al acelei platforme a devenit la c‚teva s„pt„m‚ni dup„ 22 decembrie o marc„ na˛ional„, cu cele peste 200 de forma˛iuni politice din iarna ∫i prim„vara 1990, lucru de care ne aducem aminte z‚mbind ∫i, poate, melancolici sau cu duio∫ie, dar pe care, istorice∫te, Ól Ón˛elegem dup„ 51 de ani de st„p‚nire a partidului unic.

Alegerile libere, preconizate la punctul 2, au devenit o bun„ ∫i solid„ tradi˛ie pe acest meridian care a Ónv„˛at repede lec˛ia democra˛iei. At‚t de repede ∫i at‚t de ad‚nc, Ónc‚t, Ónseta˛i de schimbare perpetu„, dup„ aproape o jum„tate de veac de imobilitate politic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 rom‚nii au aplicat-o eclatant Ón 1996, Ón 2000 ∫i Ón 2004, c‚nd partidul sau coali˛ia aflat„ la guvernare a pierdut f„r„ excep˛ie Ón cursa electoral„. A fost cel mai spectaculos test de democra˛ie, dincolo de care orice comentariu e de prisos.

Separarea puterilor Ón stat, restructurarea economiei, alte puncte ale comunicatului c„tre ˛ar„, au fost, Ón linii generale, c‚∫tiguri ale acestor ani. Libertatea presei este absolut„, doar condi˛ionarea sa economic„ este relativ„ ∫i fluctuant„, cu consecin˛ele deontologice pe care le constat„m zilnic. Libertatea minorit„˛ilor etnice ∫i egalitatea lor cu majoritatea rom‚neasc„ au f„cut din ˛ara noastr„ un etalon indiscutabil, iar îintegrarea Ón Europa unit„“, spre a relua aidoma enun˛ul punctului 9 din comunicat, reprezint„ o constant„ a demersului tuturor guvernelor, de st‚nga sau de dreapta, din ultimul deceniu.

Trebuie reamintit mereu c„ mi∫carea revolu˛ionar„ rom‚neasc„ din decembrie 1989, pornit„ dintr-o revolt„ transformat„ Óntr-o revolu˛ie, se cere integrat„ contextului central ∫i est-european, unde noi am cunoscut singura r„sturnare violent„, s‚ngeroas„ a regimului comunist, pentru c„ noi tr„isem cea mai cumplit„ dictatur„ de esen˛„ neostalinist„, cu adieri extrem-orientale Ón anii 1970—80, pentru c„ noi singuri fuseser„m lipsi˛i de o zodie a reformelor dup„ p„relnicul liberalism al anilor ’60, repede uitat, pentru c„ numai noi nu aveam un nucleu de societate civil„ care s„ asigure o tranzi˛ie negociat„, ca Ón Polonia îsolidarit„˛ii“. Aceasta Ón timp ce paternalismul tradi˛ional al istoriei noastre moderne s-a preschimbat iute Ón totalitarismul ce ne-a fost impus f„r„ cr‚cnire.

Dup„ cum am mai spus-o, Ón spiritul unei durate lungi a istoriei, momentul de acum 16 ani a fost cel de al doilea moment fast din secolul ce abia s-a Óncheiat, dup„ Marea Unire din 1918, a c„rei Rezolu˛ie Ón 9 puncte de la 1 decembrie, zi devenit„ na˛ional„, a∫a cum 22 a devenit Ziua Libert„˛ii Na˛ionale, a fost, Ón fapt, îprogramul Rom‚niei unite ∫i mari“, spre a relua textul documentului de sorginte transilvan„. Cele dou„ evenimente ∫i cele dou„ documente, separate Ón timp de 7 decenii de istorie dramatic„, au fost cruciale pentru posteritatea lor, mai ales pentru aceea imediat„, de circa un deceniu, ceea ce se cere subliniat cu luare-aminte.

Revenind la celebrarea noastr„ de ast„zi, mai trebuie spus c„ exist„ subiecte ce-∫i a∫teapt„ Ónc„ investigarea, ceea ce nu trebuie nici s„ mire, nici s„ ∫ocheze. Voi aminti doar, cu titlu de exemplu, c„, la dou„ secole de la Revolu˛ia francez„, investiga˛iile bicentenarului din 1989 au prilejuit reevalu„ri esen˛iale, de∫i Ón˛elegem foarte bine dorin˛a unor compatrio˛i de a ∫ti c‚t mai iute ∫i c‚t mai precis a∫a-numitele adev„ruri ale revolu˛iei.

Este sigur c„ numai cineva care a privit Revolu˛ia la televizor, bine ad„postit Ón casa sa, ∫i care, mort de fric„ Ón vremea dictaturii, a prins glas dup„ aceea a putut s„ strige Óncolo ∫i Óncoace acuza c„ Televiziunea ∫i Radioul ar fi incitat, chem‚nd pe rom‚ni Ón strad„. ™tim c„ prezen˛a civililor al„turi de militari era o dorin˛„ unanim„

a acelor ceasuri, o idee clar exprimat„ de corpul ofi˛eresc ∫i de solda˛i care vroiau s„-∫i aib„ al„turi concet„˛enii, Ómb„rb„t‚ndu-se reciproc. Este sigur, iar„∫i, c„ numai ni∫te persoane iresponsabile sau, eventual, labile psihic pot Ónvinui pe liderii momentului sau pe gazetarii din aceea∫i televiziune c„ au incitat. Istoria tuturor revolu˛iilor a fost traversat„ de asemenea chem„ri ∫i va trebui, f„r„ polemici inutile, s„ recunoa∫tem c„ numai Ón Rom‚nia s-a putut aluneca Ón plasa ridicolului absolut, propun‚ndu-se chemarea Ón justi˛ie a Revolu˛iei.

S„ ne amintim, dimpotriv„, cu recuno∫tin˛„ de presta˛ia Televiziunii ∫i a Radioului. Triplul rol, de informare, de ap„rare ∫i de coagulare na˛ional„, al institu˛iei din Pangrati ∫i Doroban˛i a fost salutat ca atare Ón Óntreaga lume, emisiunea de aproape 5 zile ∫i 5 nop˛i Ón direct fiind socotit„ un record mediatic, care a dep„∫it Ón amploare, prefa˛‚ndu-le, transmiterea R„zboiului din Golf, a Puciului de la Moscova ∫i chiar a atac„rii New York-ului, spun teoreticienii televiziunii.

Este adev„rat, trebuie ad„ugat c„ st„ruie Ónc„ neclarit„˛i privitoare la evenimente de acum 16 ani, Ón ceea ce prive∫te rolul armatei dup„ ordinul de intrare Ón caz„rmi, rolul unor trupe de securitate, diferitele aspecte ale represiunii p‚n„ la orele 12,08 c‚nd Ceau∫escu a fugit sau Ón leg„tur„ cu foarte controversata zi de 14 decembrie la Ia∫i, pentru care ipotezele penduleaz„ Óntre extreme nepermis de mult. Va fi misiunea nou-creatului Institut al Revolu˛iei Rom‚ne, ce-∫i va inaugura m‚ine activitatea ∫tiin˛ific„, printr-o sesiune g„zduit„ chiar aici, Ón Palatul Parlamentului, de a clarifica istoria fenomenului, care r„m‚ne, oricum, evenimentul fondator al devenirii noastre actuale.

Œng„dui˛i-mi, Ón Óncheiere, o ultim„ observa˛ie ce apar˛ine unui om ce se Óndeletnice∫te ∫i cu istoria, practic‚nd ∫i politica. Dac„, a∫a cum era firesc, prin Óntinerirea progresiv„ a clasei noastre politice Ón ultimii ani, ponderea participan˛ilor direct la Revolu˛ie, ajun∫i Ón structurile de putere, a sc„zut vizibil — ∫i era normal s„ fie a∫a —, cu Óncepere din decembrie 2004, pentru Ónt‚ia oar„, dou„ institu˛ii fundamentale, Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul, nu mai au vreo leg„tur„ ombilical„ cu zilele Revolu˛iei, alta dec‚t contemporaneitatea fizic„. Este un dat obiectiv ∫i plin de interes. Œn cea de a treia institu˛ie fundamental„ Ón schimb, la noi, Ón Parlament, c‚˛iva deputa˛i ∫i c‚˛iva senatori au Ón biografia lor episodul particip„rii la Revolu˛ie, uneori Ón condi˛ii foarte dramatice, precum cele de la baricada de la Intercontinental sau din„untrul C.C.-ului, din blocul turn al Televiziunii sau din Studiourile 4 ∫i 5, m„rturiile lor fiind, nu o dat„, revelatoare.

O epoc„ nou„ se deschide a∫adar de un an Óncoace, Ón ceea ce prive∫te raportarea la Revolu˛ie a conduc„torilor Rom‚niei, a noii clase politice de toate culorile, iar urm„torul ciclu electoral va ad‚nci evident fenomenul. S-ar putea chiar ca, f„r„ p„rtiniri, f„r„ acrimonii, f„r„ nostalgii, o calm„ ∫i chiar rece deta∫are pe care genera˛ia mea nu o poate avea mereu s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 benefic„ studierii Revolu˛iei ca un fapt de istorie mai Óndep„rtat„ care, indirect, ∫i-a avut ecoul Ón viitor.

Va r„m‚ne mereu Óns„ amintirea celor care au murit pentru un ideal, va st„rui prezen˛a Óntristat„ a urma∫ilor lor, a celor mutila˛i, a celor dezam„gi˛i, a unui segment de societate rom‚neasc„ pe a c„rui durere s-a Ón„l˛at, uneori, destinul nostru. Acestui segment i se cuvine mereu respectul ∫i omagiul nostru individual ∫i colectiv. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul deputat Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare P.N.L. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**

Mul˛umesc. Monseniore,

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

De 16 ani evoc„m, analiz„m ∫i comemor„m, nu doar Ón Parlament, dar mai ales cu prilejul acestor zile, care vin ∫i se adaug„, an de an, la ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón decembrie 1989.

Istorici adev„ra˛i sau doar numero∫i chibi˛i ai istoriei elaboreaz„ ipoteze, discut„ despre revolu˛ie, lovitur„ de stat, îlovilu˛ie“ ∫i, poate, fiecare cu Óndrept„˛irea lui.

Eu nu ∫tiu exact ce au f„cut Ón acele zile Securitatea, C.I.A., K.G.B., alte servicii vecine. Probabil c„ n-au stat cu m‚inile Ón s‚n, dar nu ∫tiu exact, ∫i Ón acest moment sau cu acest prilej v„ m„rturisesc c„ nici nu m„ intereseaz„. Revolu˛ie sau nu, lovitur„ de stat sau nu, revolt„ popular„ sau nu, amestec str„in sau nu, exist„ un adev„r pe care nimeni nu-l poate contesta ∫i care pentru mine ∫i pentru noi — sper, to˛i — este adev„rul esen˛ial ∫i semnificativ al acelor zile, ∫i anume acela c„ ni∫te oameni au murit pentru libertate. Acei oameni au murit pentru c„ au existat atunci Ón Rom‚nia institu˛ii criminale, conduc„tori criminali, ordine criminale ∫i executan˛i criminali. Acest lucru nu poate fi uitat, chiar dac„ nu to˛i dintre ace∫ti criminali ∫i-au primit m„car pedeapsa de a fi califica˛i ca atare.

Dar acei oameni au murit ∫i pentru c„ doreau libertate. N-am s„ fiu de acord, chiar dac„ ei vor fi milioane, cu acei compatrio˛i care, av‚nd norocul de a supravie˛ui — ∫i norocul ∫i-l mai face ∫i omul —, cu aici compatrio˛i care, lu‚nd libertatea de la televizor ∫i f„c‚nd revolu˛ia cu voie de la st„p‚nire, vor continua s„ spun„ c„ acei oameni au murit din Ónt‚mplare sau, mai r„u, c„ au murit degeaba. N-au murit degeaba, au murit, a∫a cum cred ∫i a∫a cum spun, pentru libertate.

Œntre noi, supravie˛uitorii, libertatea nu este corn ∫i nu e lapte, nu e nici portocal„, nu-i de st‚nga, nu-i de dreapta. Libertatea nu-i o fantasm„, nu-i o iluzie, nu-i un slogan electoral, de∫i Ól folosim adeseori. Libertatea este vie, se simte, se c‚∫tig„, se pierde, se ap„r„. Pentru

libertate se tr„ie∫te, pentru libertate se moare. Libertatea este lucrul cel mai de pre˛ pe care-l avem pentru c„ este semnul, urma, chipul lui Dumnezeu Ón om ∫i ace∫ti oameni au murit pentru libertate ∫i s‚ngele lor s-a f„cut istoria Rom‚niei. ™i dac„ uit„m sau ne batem joc de s‚ngele lor, ne batem joc de istoria Rom‚niei, ∫i alta nu avem.

Pentru cei care — cum spunea distinsul meu antevorbitor — am fost contemporani adul˛i cu acest eveniment, este de neuitat c„ ∫i noi suntem, Óntr-o m„sur„ sau alta, vinova˛i de moartea acestor oameni, de c‚te ori am t„cut, de c‚te ori am fost la∫i, de c‚te ori ne-a fost fric„ de propria noastr„ libertate. I-am ucis ∫i noi pu˛in ∫i moartea lor ar fi trebuit s„ ne m‚ntuiasc„ ∫i pe noi pu˛in. Ast„zi, de c‚te ori suntem din nou la∫i, de c‚te ori n-avem curajul s„ ne exercit„m libertatea — ∫i acum nu mai avem nici o scuz„ —, de c‚te ori Ói alung„m Ón uitare, derizoriu sau cinism, Ói ucidem din nou.

Rom‚nii au proverbe extraordinar de frumoase, bogate, calde, ad‚nci, dar sunt dou„ proverbe de care mi-e ru∫ine ∫i pe care nu pot s„ le suf„r: îCapul ce se pleac„ sabia nu-l taie“ ∫i îF„-te frate cu dracu’ p‚n„ treci puntea“. Capul ce se pleac„ se taie singur ∫i, f„c‚ndu-te frate cu dracul, treci puntea doar c„tre iad. Am ˛inut capul plecat prea mult ∫i uneori mai continu„m s„-l ˛inem ∫i ne facem frate cu dracul prea adesea. Pentru c„ am ˛inut capul plecat, sabia a t„iat capetele lor ∫i, pentru c„ ne-am f„cut frate cu dracul, am fost singura ˛ar„ din Europa care s-a sc„ldat Ón s‚nge pentru a avea pu˛in„ libertate.

S„ nu uit„m niciodat„ acest lucru, pentru c„ eu cred c„-i vom mai Ónt‚lni! Dumneavoastr„ pute˛i crede altceva. Eu cred c„-i vom mai Ónt‚lni ∫i atunci c‚nd Ói vom mai Ónt‚lni pe ei, tineri, c„ci ei nu vor Ómb„tr‚ni niciodat„, s-ar putea ca unora dintre noi s„ ne fie atunci nesf‚r∫it„ ∫i ve∫nic„ ru∫ine.

Dumnezeu s„-i odihneasc„ pe cei du∫i Óntru ve∫nic„ tinere˛e ∫i s„ ne Ónvredniceasc„ ∫i pe noi Óntr-o mai mare m„sur„ de harul incomparabil al libert„˛ii!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Romeo Raicu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Va urma domnul deputat Drago∫ Dumitriu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M.

## **Domnul Romeo Marius Raicu:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi ∫i invita˛i,

Fra˛i revolu˛ionari,

Anivers„m ast„zi 16 ani de la acel moment din istoria Rom‚niei pe care eu Ól consider, al„turi de R„zboiul de Independen˛„ din 1877 ∫i de Unirea de la 1 Decembrie 1918, momentul de referin˛„ cel mai important pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 istoria Rom‚niei din ultima sut„ de ani, din ultima peste o sut„ de ani, moment ce a schimbat decisiv ∫i ireversibil sensul istoriei noastre na˛ionale, ∫i anume Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989.

A Ónceput la Timi∫oara pe 16 decembrie 1989, cu sufletele Ón palm„, oferite senin spre sacrificiul suprem. Œn 17 decembrie, Ceau∫escu a dat ordin s„ se trag„ ∫i au ap„rut primii mor˛i ∫i r„ni˛i. Œn 20 decembrie 1989, exact acum 16 ani, armata a fraternizat cu revolu˛ionarii ∫i Timi∫oara s-a proclamat primul ora∫ liber de dictatur„ comunist„, iar Ón Pia˛a Operei s-a strigat: îAzi Ón Timi∫oara, m‚ine Ón toat„ ˛ara!“, îVeni˛i, veni˛i cu noi!“, îJos comunismul!“. Œn 21 decembrie 1989, Ón fa˛a Hotelului Intercontinental, zeci de tineri, Óntr-o Óndep„rtare brusc„ ∫i total„ de ceea ce caracterizase Rom‚nia ultimilor 45 de ani — fric„, la∫itate, oportunism sau credin˛a oarb„ Óntr-un sistem g„unos ∫i ur‚t, cum era comunismul —, au scris una dintre cele mai frumoase pagini de eroism din istoria Rom‚niei, singura din ultimii 70 de ani.

Am fost acolo, am fost cu ei acolo, senini ∫i cura˛i, uni˛i de un crez comun, c„ se poate s„ fim liberi ∫i Ón Rom‚nia, uit‚nd teama Ón care fuseser„m crescu˛i ∫i educa˛i de p„rin˛ii no∫tri, pe o baricad„ Óns‚ngerat„ desprins„ dintr-o lec˛ie despre Revolu˛ia francez„. Œn a∫teptarea p„rin˛ilor no∫tri, se scanda, Ón acele momente: îNoi suntem copiii vo∫tri! Unde sunt p„rin˛ii no∫tri? S„ vin„ muncitorii!“ Sub asediul blindatelor ∫i trupelor speciale, uda˛i, b„tu˛i, Ómpu∫ca˛i, mutila˛i sau aresta˛i, am reu∫it ceea ce nimeni nu mai credea: ruperea pentru totdeauna a lan˛urilor sclaviei, reaprinderea speran˛ei pentru o via˛„ mai bun„, reÓntoarcerea Rom‚niei Ón marea cas„ a democra˛iilor europene.

Œn acea sear„ de 21 decembrie, Ómpreun„ cu Dinc„ Dumitru, Dan Iosif, Radu Silaghi, Rada Istrate, Mihai B„l„∫escu, Cristian Iliescu, Neac∫a Vasile, Marin Nicolae ∫i al˛i eroi ai momentului am compus o proclama˛ie c„tre ˛ar„ care reprezenta cererile noastre, preluate a doua zi ∫i Ón platforma-program a C.F.S.N.-ului: demisia lui Ceau∫escu, demisia Guvernului condus de D„sc„lescu, pluripartitism, alegeri libere, respectarea Cartei Drepturilor Omului, arestarea ∫i judecarea celor vinova˛i pentru genocidul comunist, desfiin˛area Securit„˛ii, desfiin˛area Partidului Comunist Rom‚n, abrogarea Constitu˛iei comuniste. Aceast„ proclama˛ie am citit-o, Ómpreun„ cu Dinc„ Dumitru, de sus, de pe parchingul de la Intercontinental. Am rezistat p‚n„ la miezul nop˛ii, c‚nd am fost Ómpr„∫tia˛i cu tancurile. Au sp„lat s‚ngele fra˛ilor no∫tri cu ap„, f„r„ s„ ∫tie c„ apa nu spal„ p„catele, iar istoria nu i-a mai r„bdat. Dumnezeu ∫i-a Óntors fa˛a ∫i c„tre Rom‚nia.

A doua zi, sute de mii de muncitori, revolta˛i de uciderea copiilor, prietenilor, colegilor, vecinilor sau concet„˛enilor lor Ón noaptea precedent„, sprijini˛i de armata trecut„ de partea poporului, au ie∫it Ón strad„ Ón toate ora∫ele ˛„rii Ómpotriva dictaturii. Iar la Bucure∫ti am p„truns Ón cl„direa fostului Comitet Central, proclam‚nd din balcon, prin vocea lui Petre Roman, sf‚r∫itul dictaturii.

Œn noaptea de 21 decembrie credeam c„ pentru noi nu va mai exista un m‚ine, credeam c„ vom r„m‚ne o pagin„ vie, o istorie nescris„, al„turi de 1977, Valea Jiului, 1987, Bra∫ov, ∫i alte momente din istoria nescris„ a luptei anticomuniste. Am crezut c„ voi r„m‚ne un nume nescris al luptei, am crezut c„ voi r„m‚ne un nume pe o piatr„ dintr-un morm‚nt, Óntr-un cimitir necunoscut. Dar am avut noroc. Eu am fost dintre cei care au avut noroc, norocul pe care c‚teva sute de copii ∫i tineri nu l-au avut, care nu s-au bucurat de zorii libert„˛ii noastre.

Am v„zut zilele acestea reportaje la televizor despre copii ∫i tineri care nu ∫tiau ce s-a Ónt‚mplat Ón decembrie 1989 ∫i am sim˛it o durere Ón inim„ ∫i am sim˛it cum copiii aceia de v‚rsta lor, care, nevinova˛i, au murit Ón 16—22 decembrie ∫i al c„ror nume Ól g„sim pe zidul pl‚ngerii din Cimitirul Eroilor, au fost tr„da˛i. Ierta˛i-ne, ace∫ti 16 ani nu au reu∫it s„ ∫tearg„ nimic din amintirile pe care le purt„m Ón suflet despre groz„via acelor zile ∫i nop˛i ∫i suferim c‚nd constat„m c„ uitarea s-a a∫ternut Ón min˛ile majorit„˛ii.

Mul˛umesc Parlamentului rom‚n pentru organizarea acestei ∫edin˛e solemne Ón onoarea oamenilor care, cu demnitate ∫i curaj, ne-au redat speran˛a. Eu cred c„ demnitatea Ónseamn„ curajul de a-˛i da via˛a pentru poporul r„u, pentru ˛ara ta. S„ nu uit„m acel îMurim, murim, dar liberi vrem s„ fim!“ pe care mii de tineri l-au strigat Ón noaptea aceea.

Semin˛ele speran˛ei sem„nate Ón acele nop˛i, udate cu s‚ngele revolu˛ionarilor au rodit. Procesul de democratizare al Rom‚niei este ireversibil, chiar dac„ mai sunt min˛i bolnave, nostalgice dup„ vechiul sistem, adic„ faliment economic, social, politic ∫i cultural, lipsuri alimentare, penurie la Ónc„lzire ∫i electricitate, standard de via˛„ foarte sc„zut, distrugerea satului rom‚nesc, teroare, fric„ de a-˛i rosti g‚ndurile cu voce tare, securitate, mili˛ie, manageri proveni˛i din strungari cu î™tefan Gheorghiu“ ∫i toate nenorocirile îepocii lumin„“. Eu nu regret nimic din toate acestea. A fost revolu˛ie, ∫i nu lovitur„ de stat. Eu am participat la o revolu˛ie, o revolu˛ie f„cut„ de poporul rom‚n. A fost o revolu˛ie anticomunist„, a fost o lupt„ Ómpotriva celui mai crunt sistem dictatorial din estul Europei.

Pl‚ngem mor˛ii ∫i r„ni˛ii Timi∫oarei. Ne g‚ndim cu pioas„ recuno∫tin˛„ la mor˛ii, r„ni˛ii ∫i lupt„torii Bucure∫tiului din noaptea de 21 decembrie. Le mul˛umim ∫i Ói omagiem pe to˛i cei care au fost Ón strad„ Ón acele zile ∫i au luptat pentru victoria Revolu˛iei.

Noi, cei care am fost atunci Ón primele r‚nduri, credem ∫i ast„zi Ón idealurile Revolu˛iei, Revolu˛ie care ne-a adus dreptul de a g‚ndi, sim˛i ∫i vorbi liber, dreptul de a ne reÓntoarce Ón lumea democrat„ ∫i civilizat„.

Suntem membri NATO, viitori membri ai Uniunii Europene, suntem un partener serios pentru Statele Unite ale Americii, ceea ce ne-am dorit Ón ultimii 45 de ani dinainte de 1990. Suntem un pilon de securitate Ón zona Balcanilor ∫i a M„rii Negre. Avem o democra˛ie stabil„, probat„ prin alternan˛a la putere dup„ fiecare ciclu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 electoral. Suntem un Parlament ales liber pentru prima oar„, reprezentan˛i cu adev„rat ai poporului, suntem singura institu˛ie ce reprezint„ baza solid„ a democra˛iei Ón orice stat din lume ∫i care avem datoria s„ cre„m Ón aceast„ ˛ar„ un climat de Óncredere, at‚t intern, c‚t ∫i extern.

Bilan˛ul confrunt„rilor care au avut loc Ón decembrie 1989 indic„ 1.104 mor˛i ∫i 3.321 r„ni˛i. S„ nu uit„m niciodat„ Revolu˛ia ∫i eroii s„i. S„ nu uit„m niciodat„ pe cei care au fost acolo, pe cei care puteam s„ fim un nume pe o piatr„, dac„ aveam noroc, pentru c„ al˛ii, care nu au avut noroc, poart„ ∫i ast„zi Ón corp gloan˛ele uciga∫e. Au r„mas infirmi ∫i au r„mas Ón c„rucioare Ingrid, Mugur, Dana ∫i al˛i copii ca ei.

Iar pe cei care ne blameaz„ Ói invit Ón Cimitirul Eroilor s„ citeasc„ numele de pe cruci, privind Ón ochi, Ón poze, acei copii care au murit pentru ei, ∫i s„ ne Ón˛eleag„ c‚nd cerem adev„rul, adev„rul despre mor˛ii Timi∫oarei, adev„rul despre Revolu˛ia Rom‚n„, adev„rul despre cine a tras Ón 21 decembrie ∫i, mai ales, adev„rul despre cine a tras dup„ 22 decembrie.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi, pentru aceast„ ocazie de a vorbi despre Revolu˛ie, aici, Ón aceast„ citadel„ a democra˛iei, cucerit„ cu s‚ngele acelor copii, copiii dumneavoastr„.

™i s„ nu uit„m niciodat„ cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea, rostite Ón Pia˛a San Pietro, Ón acel decembrie Óns‚ngerat: îŒn semn cu totul aparte, binecuv‚nteaz„, Dumnezeule, nobilul p„m‚nt al Rom‚niei care s„rb„tore∫te acest Cr„ciun Ón durere, pentru at‚tea vie˛i tragic pierdute, ∫i Ón bucuria de a fi aflat drumul libert„˛ii!“

Doamne, ajut„ ∫i ca acei copii s„ nu fi murit degeaba!

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc domnule deputat.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Drago∫ Dumitriu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M.

Se preg„te∫te domnul deputat Máté András Levente, din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu:**

## Mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i,

Onorat auditoriu,

A∫a cum am v„zut ∫i am auzit, se obi∫nuie∫te ca, Óncep‚nd cu mijlocul lunii decembrie, s„ facem tot felul de declara˛ii prin care s„ le mul˛umim revolu˛ionarilor, s„ le promitem lor, ca ∫i celorlal˛i cet„˛eni, c„ vom face, vom drege, ba chiar vom suferi ∫i o muta˛ie genetic„, devenind politicieni europeni ai secolului XXI.

Probabil c„ mul˛i dintre noi Ói cred pe rom‚ni suficient de naivi ca s„ mai Óngurgiteze asemenea promisiuni. Probabil c„ se uit„ faptul c„, de fiecare dat„ pe 21 decembrie, avem Ón fa˛„ sau vorbim de ni∫te oameni care au avut curajul Ón 1989 s„ fac„ ceea ce 99% din

popula˛ie nu a fost Ón stare ∫i c„ acestor oameni, de fapt, nu le dator„m nimic, Ón mod special, ceva material, pentru c„ ei nici nu au cerut ∫i nu au ie∫it Ón strad„, nu ∫i-au riscat via˛a pentru a∫a ceva. Le dator„m un singur lucru, ∫i anume adev„rul.

Stima˛i colegi,

De 15 ani, de la aceast„ tribun„ nu s-au spus dec‚t c‚teva adev„ruri fundamentale.

Primul ar fi c„ nimeni nu ∫tie cine a tras Ón zilele Revolu˛iei, dar c„ toate comisiile de anchet„ ∫i-au f„cut datoria, iar institu˛iile de siguran˛„ ale statului au pus la dispozi˛ie toate dovezile necesare.

Al doilea adev„r ar fi c„ statul rom‚n Ói cinste∫te pe revolu˛ionari ∫i mai ales pe urma∫ii eroilor c„zu˛i Ón Revolu˛ie, are grij„ de ei, de memoria lor, ∫i c„ nu este adev„rat c„ 90% dintre adolescen˛i nu au auzit de Dumitru Dinc„, de Nica Leon, iar despre Dan Iosif mul˛i ∫tiu c„ este un actor care a jucat Ón filmele lui Sergiu Nicolaescu.

Œn fine, ultimul dintre adev„rurile tradi˛ionale, s„ le spunem, de 22 decembrie se refer„ la cei care au primit atunci, Ón primii ani de dup„ 1989, aceast„ ˛ar„ intact„, cu tot patrimoniul ei neatins. Ei bine, din partea acestora ni se spune c„ suntem Ónc„ Ón tranzi˛ie, c„ de o mare parte din greut„˛i, din fericire, am sc„pat, prin aceste greut„˛i Ón˛eleg‚nd: industrie, cooperative, I.A.S.-uri, b„nci, petrol, gaze ∫i alte resurse, urm‚nd ca Ón scurt timp, conform unei reclame ap„rute de cur‚nd, s„ sc„p„m ∫i de pu˛inul aur care a mai r„mas Ón ˛ar„.

Este clar c„ nici unul dintre cei care aveau interesul ca Rom‚nia s„ ajung„ ceea ce a ajuns ast„zi — ∫i vezi cele spuse mai Ónainte — nu avea nevoie s„ existe Ón societate spirite libere ∫i curajoase, ca adev„ra˛ii revolu˛ionari, pentru c„ nici unul din cei care au avut interes Ón a ob˛ine comisioane grase, privatiz„ri pe nimic, retroced„ri la scar„ imens„, nici unul dintre ace∫tia nu ∫i-ar fi putut scoate capul dac„ Ón aceast„ ˛ar„ ar fi predominat spiritul din decembrie 1989, adic„ spiritul patriotic, spiritul na˛ionalist ∫i de sacrificiu.

De aceea, an de an, se folose∫te orice prilej pentru a discredita adev„ra˛ii revolu˛ionari. Concret, pe c„i subliminale sau chiar pe c„i deschise, imaginea revolu˛ionarilor a fost stricat„, Ómpins„ spre derizoriu ∫i chiar c„tre limita sociopatiei. De fapt, este o realitate global„, eroii nu sunt dori˛i dec‚t pentru a muri, nicidecum pentru a supravie˛ui ∫i a r„sp‚ndi vreo doz„ de eroism incontrolabil.

Ce a f„cut statul rom‚n pentru a-i delimita pe adev„ra˛ii revolu˛ionari, cei care merit„ recuno∫tin˛„ Ón c„r˛ile de istorie, de profitorii Revolu˛iei? Cine mai crede ast„zi c„ au existat ∫i exist„ adev„ra˛i revolu˛ionari care nu au cerut nimic, care nu au luat nimic din ceea ce legea le oferea ∫i c„ nu to˛i revolu˛ionarii ∫i-au f„cut vile pe Valea Prahovei, precum cei renumi˛i mai ales pentru certificatele pe care le-au acordat?

Stima˛i colegi,

Teoretic, ast„zi anivers„m Revolu˛ia ∫i comemor„m mor˛ii ∫i eroii Revolu˛iei, dar, de fapt, stau ∫i m„ Óntreb

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 dac„ Ón aceast„ perioad„ nu ar trebui s„ organiz„m aici, Ón cel mai Ónalt for politic rom‚nesc, chiar comemorarea, ∫i nu aniversarea Revolu˛iei sau cel pu˛in a esen˛ei acesteia, a spiritului revolu˛ionar de care vorbeam mai Ónainte.

™i, pentru a v„ demonstra Ónc„ o dat„ c„ acest spirit a murit Ón aceast„ ˛ar„, voi aduce aminte c„ Pre∫edin˛ia Rom‚niei a fost c‚∫tigat„ Ón urm„ cu aproape 10 ani cu o simpl„ Óntrebare: îCrede˛i Ón Dumnezeu, domnule pre∫edinte?“ Ast„zi, v„ Óntreb pe to˛i cei prezen˛i aici ∫i pe ceilal˛i care ne privesc acum la televizor, dac„ cineva, Ón aceast„ ˛ar„, mai crede Ón Dumnezeu cu adev„rat. Dac„ v„ este greu s„ spune˛i adev„rul la aceast„ Óntrebare, v„ cer s„ v„ aduce˛i aminte cu c‚t„ credin˛„ ∫i g‚nd curat v„ f„cea˛i cruce Ón perioada 16—22 decembrie 1989 ∫i face˛i o compara˛ie cinstit„, doar pentru voi, a formalismului cu care v„ face˛i cruce ast„zi, mai ales c‚nd se filmeaz„.

Propun, Ón modul cel mai serios, s„ organiz„m comemorarea fenomenului Revolu˛iei ∫i dintr-un motiv practic, pentru c„, pe l‚ng„ multe vorbe din b„tr‚ni pe care poporul acesta le respect„, avem ∫i noi o vorb„ de care ˛inem seama, de la vl„dic„ la opinc„, ∫i anume: îDespre mor˛i, numai de bine“. ™i atunci, dac„ vom considera c„ Revolu˛ia a murit, s-ar putea s„ nu Ói mai facem nici un r„u, cel pu˛in s„ nu se mai spun„ Ón fiecare an c„ Revolu˛ia este vie ∫i continu„, prin privatizare, prin disponibiliz„ri, prin Ónchiderea unit„˛ilor neproductive, prin legalizarea homosexualit„˛ii, prin introducerea pedepsei cu Ónchisoarea pentru comemorarea mare∫alului Antonescu ∫i prin obligativitatea cunoa∫terii unei limbi minoritare pentru func˛ionarii rom‚ni care lucreaz„ Ón Rom‚nia.

Nu v„ voi invita la un minut de reculegere, pentru c„ sunt al˛ii, aici de fa˛„, care sunt mai Ón m„sur„ s„ o fac„. Sunt adev„ra˛i revolu˛ionari care ∫tiu c„, indiferent de opiniile noastre politice, eu ∫i colegii mei din Partidul Rom‚nia Mare le vom respecta, Óntotdeauna, ∫i mintea, ∫i inima.

™i, pentru c„ Ói respect„m cu adev„rat, le vom spune Ón fa˛„ adev„rul: dac„ ei, ace∫ti oameni extraordinari, nu ar fi fost suficient de ideali∫ti atunci, Ón decembrie 1989 nu ar fi avut loc nici o revolu˛ie. Lor, ca ∫i celorlal˛i rom‚ni care au ochi ∫i ar trebui s„ vad„, care au urechi ∫i ar trebui s„ aud„ ∫i care au minte pentru a pricepe, le spunem c„ Rom‚nia nu o va duce mai bine ∫i nu va fi niciodat„ ce a fost, dar„mite mai mult dec‚t at‚t, p‚n„ c‚nd nu vor veni Ón fruntea ei ni∫te oameni suficient de ideali∫ti ca s„ nu se team„ de cercurile de interese, de structurile mafiote sau de nu ∫tiu ce sor„ sau frate mai mare din str„in„tate.

Revolu˛ia, f„r„ Óndoial„, a avut clipa ei de idealism frumos pe care to˛i ne-o amintim. Ceea ce ne doresc ∫i v„ doresc este s„ avem o asemenea clip„ de idealism ∫i Ón politic„, ceva care s„ ne schimbe via˛a tuturor Ón bine, a∫a cum a dorit Revolu˛ia Rom‚n„ din 1989.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul deputat Máté András Levente.

Se preg„te∫te domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

## **Domnul Máté András Levente:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor invita˛i,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i colegi,

Rude ale celor r„pu∫i de gloan˛e ∫i to˛i cei care a˛i avut de suferit de pe urma celor Ónt‚mplate acum 16 ani,

To˛i avem o dorin˛„ ∫i atunci am avut o dorin˛„. Pot s„ folosesc o metafor„, un renumit titlu de pies„, o dram„, îUn tramvai numit dorin˛„“... de adev„r.

Doar cu parafrazarea renumitei drame pot s„-mi Óncep cele c‚teva idei pe care Ómi permit a vi le adresa, Ón numele Grupurilor parlamentare U.D.M.R., cu ocazia anivers„rii Revolu˛iei Rom‚ne de la finele anului 1989, an Ón care eu personal aveam aproape aceea∫i v‚rst„ ca ∫i democra˛ia noastr„ fraged„ acum, adic„ 15 ani.

Ce putea s„ Ón˛eleag„ un astfel de t‚n„r din toate cele Ónt‚mplate atunci? Probabil doar cele auzite acas„, la radio sau la televizor, de∫i toate ∫tirile ce vuiau Ón jur ∫i din cutia magic„ se schimbau Ón fiecare moment: ba eram noroco∫ii vremii, ba ne amenin˛au cu tot felul de bazaconii teroriste. Totu∫i, sim˛eam Ón acele clipe la Cluj c„ se deruleaz„ o schimbare, ca o pelicul„ de film, mai precis ca o caset„ Ón derulare. Doar sensul acesteia nu l-am putut realiza Ón haosul generat ∫i generalizat.

Pe moment am sim˛it ∫i eu, ca al˛ii, c„ pot deveni matur dintr-un moment Ón cel„lalt. Dar frageda maturitate nu Ómi d„dea puterea de a decide Óntre bine ∫i r„u, doar Óntre cele auzite ∫i cele sim˛ite Ón acel t„ios aer de decembrie, t„ios ∫i fumuriu, pocnitor ∫i dement. Hai s„-mi fac un tramvai de vis, mi-a∫ fi zis, cu care s„ cutreier, m„car a∫a, pe ascuns, rutele apocaliptice ∫i Óns‚ngerate ale unui decembrie nebun!

Nu a∫ fi avut prea mare curaj s„ cobor la sta˛ia Timi∫oara, de∫i aveam prieteni acolo. Dar Pia˛a Operei? Mi s-a Óntip„rit cu acea mul˛ime cu adev„rat Ónfr„˛it„. Aceast„ fr„˛ie, de∫i Ó∫i f„cea apari˛ia ∫i prin camioanele sosite din ˛ara vecin„, ticsite cu bunuri, cu p‚ine ∫i dulciuri, cineva mi-a ∫optit c„ este îotrav„ ungureasc„“. Nu, era doar balaurul cel Ónfrico∫„tor din basme.

Cu un scurt schimb de macaz, urmeaz„ halta Pia˛a Libert„˛ii din Cluj, ora∫ul meu drag. V„d un t‚n„r cu c„ma∫a descheiat„, la doar c‚˛iva centimetri de ˛eava unei nebune mitraliere. Atunci nu aveam de unde s„ ∫tiu c„ acest episod va Ónconjura o lume Óntreag„ Ón doar c‚teva secunde.

îF„r„ violen˛„! F„r„ violen˛„!“ erau cuvintele cu care m-am Ónt‚lnit dup„ aceea ∫i la Sibiu, ∫i la Bra∫ov, ∫i la Bucure∫ti, peste tot pe unde am trecut cu îun tramvai numit dorin˛„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 Toat„ ˛ara aceasta vuia Óntr-o mare nebunie de adev„r, de libertate. Œn doar c‚teva momente mi-am dat seama c„ nu mai sunt ∫ine de tramvai. Cineva le-a demontat. Cineva ∫i-a dorit, oare, s„ demonteze ∫inele tramvaiului numit, pe scurt, dorin˛„? S„ deraieze dorin˛a de adev„r? Oare aceast„ dorin˛„ comun„ ar fi deranjat pe cineva atunci?

Vai, Óntreb„rile retorice nu m„ las„ Ón pace nici acum! De ce s„-mi fac eu probleme?! Nu am fost nici securist, nici nomenclaturist. Nu aveam cum s„ fiu la anii aceia. Mul˛i nu am fost, erau al˛ii Ón locul nostru. Erau ∫i probabil mai sunt.

Ne deranjeaz„, ba chiar trebuie s„ ne deranjeze simplul fapt c„, la un moment dat, au demontat ∫inele tramvaiului nostru zis dorin˛„. Ne sufl„ Ón ceaf„, iar noi mai ezit„m s„ punem cap la cap tot ce ne apas„ pe suflet, pe umerii no∫tri, aclimatiza˛i cu schimb„rile de macaz.

Ie∫i pe strad„ ∫i Ó˛i r‚njesc mul˛i cu sufletul p„tat, mul˛i care Ón decembrie 1989 erau cu mult peste majorat: îCe e ˛‚ncule, nu ˛i-e bine a∫a? Vrei s„ refacem istoria?“ Cam aceste g‚nduri amenin˛„toare se puteau descifra pe fizionomia unui fost c„pitan care, dup„ ce a tras cu arma din dotare, a r„nit tineri ∫i v‚rstnici, a omor‚t copii ∫i adul˛i, a fost recompensat cu grad de colonel, ba chiar general.

Aceasta este deja partea adev„rat„ a pove∫tii, parte cu care noi nu ne vom Ómp„ca. Chiar noi, cei care suntem ale∫ii acestui popor, ar trebui s„ punem deja la o parte orice fel de interese minore ∫i par∫ive ∫i s„ red„m Rom‚niei noi, acestei fragede democra˛ii, tot ce Ói apar˛ine: adev„rul ∫i demnitatea. Adev„rul anilor Óns‚ngera˛i ai copil„riei ∫i, prin aceasta, demnitatea unei mature adolescen˛e, care caut„ deja cu m‚na clan˛a Europei.

Aceste g‚nduri frumoase s„ ne fie aduse Ón sfintele s„rb„tori. Un Cr„ciun fericit ∫i la mul˛i ani tuturor!

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul domnul deputat Nicolae Popa.

Se preg„te∫te domnul deputat Gheorghe Firczak, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Nicolae Popa:**

## Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Revolu˛ia Rom‚n„ a fost opera poporului rom‚n, reprezent‚nd un act de mare curaj ∫i demnitate al na˛iunii rom‚ne. A fost semnalul unei adev„rate rede∫tept„ri na˛ionale, un moment unic ∫i plin de semnifica˛ii, de care avem toate motivele s„ fim m‚ndri.

Victoria Revolu˛iei Rom‚ne a deschis drumul spre restabilirea democra˛iei, a sistemului politic pluralist, pentru Óntoarcerea la economia de pia˛„ ∫i reintegrarea ˛„rii Ón spa˛iul economic, politic ∫i cultural european.

Sigur, toate acestea sunt c‚∫tiguri certe ale acestor 16 ani, dar cu ce sacrificii au fost c‚∫tigate toate acestea? Nu avem dreptul s„ uit„m niciodat„ c„ dac„ ast„zi ne afl„m aici s„ omagiem Revolu˛ia Rom‚n„ acest lucru se datoreaz„ Ón mare m„sur„ unor copii. Acei tineri frumo∫i ∫i nebuni ai unui decembrie 1989 Óns‚ngerat, mult prea Óns‚ngerat, din p„cate. Nu trebuie s„ uit„m nici o clip„ cui dator„m libertatea noastr„. F„r„ jertfa acelora care au avut curajul s„ Ónfrunte dictatura comunist„ nu am putea discuta nici de integrare european„, nici de NATO, nici despre drepturile ∫i libert„˛ile pe care uneori uit„m cu c‚te sacrificii le-am cucerit.

Revolu˛ia Rom‚n„ a demolat vechiul sistem. Este un adev„r incontestabil. Din p„cate, nu am avut ∫ansa unei schimb„ri pa∫nice, a∫a cum nu am avut ∫ansa unei tranzi˛ii social-economice lipsite de dificult„˛i ∫i dezam„giri.

O Óntors„tur„ nea∫teptat„ a acelor evenimente din decembrie 1989 a fost reac˛ia nea∫teptat„ ∫i spontan„ de solidaritate a zecilor de mii de muncitori bucure∫teni, care au transformat mitingul de condamnare a revoltei timi∫orenilor Óntr-un miting de solidaritate. S‚ngeroasa represiune din noaptea de 21 spre 22 decembrie, Ón ciuda sutelor de victime produse, nu a f„cut dec‚t s„ sporeasc„ aceast„ stare de solidaritate extraordinar„ a cet„˛enilor din Bucure∫ti.

Semnul cel mai elocvent c„ dictatura ceau∫ist„ se pr„bu∫ea l-a reprezentat fraternizarea armatei cu popula˛ia. A fost un gest de adev„rat patriotism ∫i responsabilitate din partea Óntregului corp militar, care ∫i-a Óndeplinit misiunea cu onoare, de ap„rare a ˛„rii ∫i a statalit„˛ii Rom‚niei.

Indiferent de fr„m‚nt„rile ∫i convulsiile politice ∫i sociale care au Ónso˛it aceast„ lung„ tranzi˛ie ∫i indiferent de pozi˛iile ideologice pe care s-au situat cei care au condus Rom‚nia Ón to˛i ace∫ti 16 ani, idealurile ∫i valorile Revolu˛iei Rom‚ne nu au fost puse niciodat„ sub semnul Óntreb„rii. La 16 ani de la Revolu˛ie, societatea rom‚neasc„ a f„cut evidente progrese: avem alegeri libere, alternan˛„ la putere, stat de drept, economie liber„, drepturi ∫i libert„˛i civile, proprietate garantat„.

Din p„cate, Rom‚nia nu a reu∫it s„ dep„∫easc„ Ónc„ aceast„ dureroas„ ∫i p„c„toas„ perioad„ de tranzi˛ie economic„. Tranzi˛ia a permis tot felul de opera˛iuni oneroase, zis economice, pe bani publici ∫i cu Óntreprinderi de stat de care au profitat din plin unele personaje dubioase. Marea sfidare care st„ Ón fa˛a noastr„ este aceea c„ majoritatea popula˛iei tr„ie∫te mai r„u dec‚t ar trebui sau, Ón orice caz, mai r„u dec‚t am fi sperat noi.

Principalele pericole pentru Rom‚nia, Ón acest moment, sunt corup˛ia ∫i birocra˛ia excesiv„, tenta˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 puterii ∫i tenta˛ia averii, goana dup„ Ónavu˛ire prin orice mijloc ∫i cu orice pre˛.

Stima˛i colegi,

Œn opinia Partidului Conservator, pedepsirea crimelor din decembrie 1989 r„m‚ne o problem„ real„ ∫i de actualitate, f„r„ de care nu putem vorbi de instaurarea unui adev„rat stat de drept Ón Rom‚nia. Dac„ accept„m mu∫amalizarea a mii de crime din decembrie 1989, Ónseamn„ c„ nu avem voin˛a politic„ de a face un act de minim„ repara˛ie celor care au crezut Óntr-o via˛„ mai bun„, Ónseamn„ c„ acei tineri ∫i-au sacrificat via˛a degeaba.

Au trecut 16 ani de la s‚ngeroasele evenimente din decembrie 1989, iar urma∫ii eroilor martiri Ónc„ nu Ó∫i g„sesc lini∫tea ∫i nu s-au Ómp„cat cu g‚ndul c„ cei vinova˛i Ónc„ nu au fost pedepsi˛i. Familiile eroilor martiri nu pot fi min˛ite la nesf‚r∫it.

Este cel pu˛in o dovad„ de u∫urin˛„ din partea noastr„, a clasei politice, c„ Ón fiecare an rostim discursuri omagiale despre Revolu˛ie, dar nu putem spune un lucru elementar despre ce s-a Ónt‚mplat cu adev„rat Ón acele s‚ngeroase zile din decembrie 1989. Aflarea adev„rului despre Revolu˛ie trebuie s„ reprezinte primul pas pe care trebuie s„ Ól facem pentru instaurarea normalit„˛ii Ón Rom‚nia.

S„ sper„m c„ la urm„toarea ∫edin˛„ solemn„, din 2006, stima˛i colegi, vom avea curajul de a ne uita Ón ochii familiilor celor care s-au sacrificat Ón acel s‚ngeros decembrie 1989 cu sentimentul datoriei Ómplinite, pentru o via˛„ mai bun„ ∫i o guvernare mai eficient„ ∫i onest„. Doar a∫a le vom putea demonstra c„ fiii ∫i fiicele lor nu au f„cut supremul sacrificiu Ón zadar.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Gheorghe Firczak, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

## **Domnul Gheorghe Firczak:**

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor,

Domnule prim-ministru,

Œnalt Preasfin˛ia voastr„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Ast„zi, c‚nd omagiem 16 ani de la sublima victorie a Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989, nu putem s„ nu constat„m cu triste˛e c„ idealurile afirmate au fost, cel pu˛in par˛ial, uitate.

Ceea ce ne-a caracterizat atunci, Ón primul r‚nd, a fost o puternic„ solidaritate a noastr„, a celor din prima linie, cu cvasitotalitatea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Œn aceasta a constat cheia succesului, aceasta a determinat deplina victorie Ómpotriva dictaturii ceau∫iste ∫i constituirea Frontului Salv„rii Na˛ionale, noul organ al puterii de stat.

™i ast„zi este nevoie, Ón preajma integr„rii Ón Uniunea European„, de o nou„ solidaritate care s„ demonstreze

tuturor c„ rom‚nii sunt o na˛iune puternic„ ce dore∫te s„ Ó∫i promoveze obiectivele.

De-a lungul timpului, Ón at‚tea momente semnificative, rom‚nii ∫i-au demonstrat apartenen˛a la valorile europene. S„ ne g‚ndim la pav„za fruntariilor europene realizat„ de Mircea cel B„tr‚n, Iancu de Hunedoara sau ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt. Mihai Viteazul, Ón condi˛iile epocii sale, a anticipat necesitatea unirii for˛elor europene. Pa∫optismul rom‚nesc a fost organic integrat Ón sistemul de valori al b„tr‚nului continent.

Œn mod cert, contribu˛ia minorit„˛ilor na˛ionale la Ómbog„˛irea valorilor rom‚ne∫ti are o dimensiune european„. Declara˛ia de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 este cu siguran˛„ un document al spiritului european al epocii.

Un exemplu de neuitat r„m‚ne Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989. Œn ultimii ani ai deceniului opt din secolul trecut nu se mai putea respira, mul˛i dintre noi av‚nd sentimentul z„d„rniciei, sentimentul c„ suntem pe un drum Ónfundat, c„ nu vom cunoa∫te niciodat„ ce Ónseamn„ democra˛ia, ce Ónseamn„ libertatea.

Revolu˛ia a desc„tu∫at energiile, dar, ca orice revolu˛ie, a adus Ón prim-plan ∫i o serie de neajunsuri subsumate arbitrariului. Cu toate acestea, transform„rile realizate permit ast„zi Rom‚niei s„ fac„ parte din marea familie a ˛„rilor democratice. Integrarea Ón Uniunea European„, ca o continuare ∫i concretizare a idealurilor Revolu˛iei Rom‚ne, r„m‚ne s„ definitiveze dimensiunea apartenen˛ei noastre la acest sistem de valori.

Avem convingerea c„ destinul ˛„rii noastre va fi unul fast, unul la care s„ vis„m cu to˛ii, Ón a∫a fel Ónc‚t copiii no∫tri s„ binecuv‚nteze mo∫tenirea l„sat„ de noi.

F„r„ jertfa celor care au c„zut Ón decembrie 1989 nu ar fi fost posibil noul drum european al ˛„rii noastre. Cinstim memoria lor ∫i s„ r„m‚nem mereu demni de sacrificiul acestora, pentru a valorifica la cote superioare idealurile afirmate la finele tumultosului an 1989.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Œn Óncheierea sesiunii solemne, v„ invit s„ Ói ascult„m pe domnii deputa˛i Viorel Oancea ∫i Dan Iosif.

Mai Ónt‚i, domnul deputat Viorel Oancea.

## **Domnul Viorel Oancea:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor mini∫tri,

Stima˛i invita˛i,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Voi Óncepe cuv‚ntul meu prin a citi dintr-un document programatic al Timi∫oarei din anii ’90 ∫i m„ refer la Proclama˛ia de la Timi∫oara:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 îPopula˛ia ora∫ului Timi∫oara a fost ini˛iatoarea Revolu˛iei Rom‚ne.

Œntre 16 ∫i 20 decembrie 1989, ea a purtat de una singur„ un Ónver∫unat r„zboi cu unul dintre cele mai puternice ∫i mai odioase sisteme represive din lume. A fost o Óncle∫tare cumplit„, pe care noi, timi∫orenii, o cunoa∫tem la adev„ratele ei propor˛ii: de o parte, popula˛ia neÓnarmat„, de cealalt„ parte, Securitatea, Mili˛ia, Armata ∫i trupele zeloase de activi∫ti ai partidului.

Toate metodele ∫i mijloacele de reprimare s-au dovedit Óns„ neputincioase Ón fa˛a dorin˛ei de libertate a timi∫orenilor ∫i a hot„r‚rii lor de a Ónvinge. Nici arest„rile, nici molest„rile, nici chiar asasinatele Ón mas„ nu i-au putut opri. Fiecare glon˛ tras a adus pe baricadele Revolu˛iei al˛i o sut„ de lupt„tori ∫i am Ónvins.

Œn 20 decembrie 1989 Timi∫oara a intrat definitiv Ón st„p‚nirea popula˛iei, transform‚ndu-se Óntr-un ora∫ liber, Ón marea Ónchisoare care devenise Ón acele zile Rom‚nia. Din acea zi, Óntreaga activitate din ora∫ a fost condus„, de la tribuna din Pia˛a Operei, de Frontul Democrat Rom‚n, exponent Ón acel moment al Revolu˛iei de la Timi∫oara“.

Ceea ce a∫ vrea s„ v„ spun dumneavoastr„ este s„ rememor„m pu˛in acele momente deosebite care au fost Ón Timi∫oara acum 16 ani, Ón perioada 16—22 decembrie. A∫ vrea s„ tr„i˛i, dac„ pute˛i, s„ tr„i˛i cu mine acele sentimente care au fost unice pentru noi, timi∫orenii.

16 decembrie, ora 16,00, Ón fa˛a casei pastorului László To˝kés. O mul˛ime de oameni au Ónceput scand„ri, au Ónceput strig„te Ómpotriva lui Ceau∫escu, Ómpotriva regimului comunist. Acolo s-a Ónceput c‚ntecul îDe∫teapt„-te, rom‚ne!“ Dup„ aceea, manifestan˛ii, Ón jur de 1.500, s-au Óndreptat Ónspre complexul studen˛esc s„ adune ∫i studen˛ii de partea lor, iar dup„ aceea la comitetul jude˛ean pentru a protesta. Acolo au dat jos portretele lui Ceau∫escu, le-au aruncat pe geam, exact ca Ón 1977 la Bra∫ov, dac„ mai ˛ine˛i minte, au intervenit mili˛ia, scutierii, a intervenit securitatea, au fost alunga˛i, iar Ón toat„ seara ∫i noaptea de 16 decembrie cei 1.500—2.000 de cet„˛eni, de revolu˛ionari din Timi∫oara au umblat prin ora∫ pentru a aduna c‚t mai mul˛i oameni la aceast„ activitate revolu˛ionar„.

Œn data de 17 decembrie, autorit„˛ile comuniste au vrut s„ fac„ o presiune asupra popula˛iei s„ ne Ónfrico∫eze ∫i au scos armata cu steagurile de lupt„, Ónarmat„ cu fanfara, s„ defileze prin ora∫ pentru a ne lini∫ti. De fapt, nu a f„cut dec‚t s„ aprind„ ∫i mai mult m‚nia Ón noi ∫i am obligat s„ se reÓntoarc„ Ón caz„rmi toate aceste for˛e militare.

Œn data de 17 decembrie, la ora 14,00, a fost prima victim„ c„lcat„ de un TAB adus de la Lugoj. La ora 16,00, Ón Pia˛a Libert„˛ii, de la garnizoana din acel loc s-au auzit Ómpu∫c„turi ∫i au murit Ómpu∫ca˛i primii oameni. La ora 18,00 s-a primit ordinul de a se distribui muni˛ia de lupt„. P‚n„ atunci s-a tras cu muni˛ie de manevr„. Din acel moment au Ónceput Ón Pia˛a Operei trageri Ómpotriva timi∫orenilor.

Pe toat„ durata zilei de 17 decembrie, p‚n„ Ón diminea˛a zilei de 18 decembrie, Ón toate zonele Timi∫oarei, Óncep‚nd din Pia˛a Operei, Podul Decebal, Calea Girocului, Calea Lipovei ∫i Ón alte locuri din Timi∫oara, au murit oameni. Au fost Ómpu∫ca˛i, omor‚˛i, cum spunea cineva: îC„deau ca spicele...“ Acesta a fost r„spunsul autorit„˛ilor comuniste Ómpotriva Timi∫oarei.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón data de 18 decembrie diminea˛a, la ora 5,30, a venit o ploaie care a sp„lat s‚ngele celor care au c„zut Ón acea noapte.

Œn data de 18 decembrie, pe treptele catedralei s-au adunat o mul˛ime de tineri cu lum‚n„ri pentru a aduce aminte de mor˛ii care au c„zut cu o zi Ónainte. Atunci a intervenit din nou, Ómpotriva lor, at‚t Mili˛ia, Securitatea, c‚t ∫i Armata, iar Ón mod deosebit s-a remarcat Ón acea zi generalul Chi˛ac, care a dat dovad„ de zel ca s„ Ómpu∫te personal acei oameni, acei tineri care erau pe treptele catedralei. Œn data de 19 decembrie au mai fost dou„ victime la podul de la Elba.

Dup„ toat„ aceast„ stare care s-a creat Ón Timi∫oara, dup„ toate aceste zile c‚nd cet„˛enii au v„zut cu ochii lor de ce este Ón stare regimul comunist, Ón data de 20 decembrie, Ón jurul acestei ore, 10,30—11,00, sirenele Óntreprinderilor din Timi∫oara au anun˛at Ónceputul sf‚r∫itului regimului comunist. Au chemat popula˛ia Timi∫oarei la revolt„, s„ ias„ Ón strad„, s„ dea jos pe dictatorul Ceau∫escu ∫i regimul pe care Ól patrona.

Œn data de 20 decembrie sunt 16 ani de c‚nd Timi∫oara a devenit ora∫ liber. Œn acel moment, balconul Operei ∫i consiliul jude˛ean de partid au fost cele dou„ centre Ón care s-au adunat revolu˛ionarii, unde oamenii au spus st„p‚nire pe fr‚iele puterii, iar dup„ aceea s-au comasat to˛i Ón balconul Operei, unde au Óncercat ∫i au ˛inut treaz„ popula˛ia Timi∫oarei ca s„ nu cedeze, fapt care a f„cut ca ∫i celelalte ora∫e, Óncep‚nd cu data de 21, s„ ia cuno∫tin˛„ de ce se Ónt‚mpl„ la Timi∫oara cu adev„rat: c„ Timi∫oara este liber„, c„ se poate. ™i atunci Lugojul, Aradul, Clujul, Sibiul, Bucure∫tiul ∫i alte ora∫e au Ónceput, s-au mi∫cat, pentru c„ altfel Timi∫oara nu ar fi f„cut fa˛„ singur„, nu ar fi rezistat Ón fa˛a opresiunii comuniste.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón data de 21 s-a programat de c„tre regimul comunist s„ vin„ armata, a venit de la V‚nju Mare o unitate militar„, au venit g„rzi patriotice din Oltenia, tocmai pentru a reprima aceast„ revolu˛ie de la Timi∫oara. C‚nd au venit cei de la g„rzile patriotice din Oltenia ∫i au v„zut ce se Ónt‚mpl„ Ón Timi∫oara au plecat Ónapoi ∫i au spus mai departe tot ceea ce au v„zut Ón Timi∫oara ∫i ce au sim˛it. ™i a∫a Revolu˛ia de la Timi∫oara s-a Ómplinit, iar strig„tul care s-a auzit Ón data de 16 decembrie, îAzi Ón Timi∫oara, m‚ine Ón toat„ ˛ara!“, s-a Ómplinit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 Ce-a urmat ∫tim foarte bine! Pe 22 decembrie a fugit Ceau∫escu, a c„zut regimul comunist.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón data de 20 decembrie am tr„it cea mai m„rea˛„ zi din via˛a mea ∫i to˛i timi∫orenii am tr„it acel moment unic Ón care sim˛eam libertatea ∫i bucuria prin to˛i porii. Nu vreau s„ v„ spun ce bucurie imens„ aveam, ce umani eram cu to˛ii ∫i ce ne anima pe to˛i.

Din p„cate, a venit 22 decembrie, seara c‚nd ne-a cuprins din nou frica. A∫a-zi∫ii terori∫ti, care tr„geau din toate pozi˛iile, ne-au b„gat din nou frica Ón oase. Vreau s„ v„ spun c„ Ón zilele urm„toare nu mai aveam Óncredere unii Ón al˛ii; cum spunea cineva: îNu am Óncredere dec‚t Ón mine“. Peste tot vedeam numai terori∫ti, numai oameni ai securit„˛ii care vor s„ ne Ómpu∫te, care vor s„-l apere pe Ceau∫escu.

Din p„cate, dup„ 22 decembrie seara, mul˛i, foarte mul˛i au murit Ón Bucure∫ti, Ón Timi∫oara, Ón Cluj, Ón Sibiu ∫i Ón alte ora∫e. Dup„ 22 decembrie, c‚nd, de fapt, nu cred c„-∫i mai aveau rostul aceste mor˛i.

Ceea ce vreau s„ v„ spun, Ón final, este c„ am v„zut cu stupoare c„ tinerii din ziua de ast„zi habar nu au ce a Ónsemnat regimul comunist, habar nu au ce s-a Ónt‚mplat Ón decembrie 1989 ∫i cred c„ acest lucru este o vin„ a noastr„. M„car pentru a cinsti memoria celor care ∫i-au dat via˛a ca noi s„ fim aici, ca noi s„ construim o societate democratic„, trebuie s„ le spunem celor care vin Ón urma noastr„ ce s-a Ónt‚mplat Ón decembrie 1989 Ón Rom‚nia ∫i ce a Ónsemnat regimul comunist p‚n„ Ón decembrie 1989, pentru c„ altfel vom fi da˛i uit„rii ∫i nu am Ónv„˛at ∫i nu vom Ónv„˛a nimic din toate gre∫elile pe care le-am f„cut Ón aceast„ perioad„.

Œnc„ o dat„ vreau s„ v„ reamintesc c„ ast„zi, la aceast„ or„, se Ómplinesc 16 ani de c‚nd Timi∫oara a devenit ora∫ liber, de c‚nd sirenele au adunat toat„ popula˛ia Timi∫oarei Ón Pia˛a Operei ∫i a fost posibil ca regimul comunist, regimul lui Ceau∫escu, s„ fie dobor‚t.

Œn memoria tuturor celor care au participat, au murit ∫i ∫i-au dat via˛a pentru acest lucru, vreau s„ aducem un pios omagiu ∫i, prin ceea ce facem noi Ón Parlament, Ón locurile unde ne desf„∫ur„m activitatea, s„ nu Ói facem de ru∫ine.

Œnc„ o dat„ vreau s„ v„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat ∫i vreau ca acum, Ón Óncheiere, s„ fim cu to˛ii ast„zi al„turi de Timi∫oara ∫i de timi∫oreni.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn Óncheierea sesiunii noastre de ast„zi, are cuv‚ntul domnul deputat Dan Iosif.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Nu se aude nimic!

## **Domnul Iosif Dan:**

Cum?! Nu a˛i auzit nimic p‚n„ acum? îTat„l nostru, Carele e∫ti Ón ceruri, Sfin˛easc„-se numele T„u, Vie Ómp„r„˛ia Ta, Fac„-se voia Ta, Precum Ón cer, a∫a ∫i pe p„m‚nt. P‚inea noastr„ cea de toate zilele D„-ne-o nou„ ast„zi ™i ne iart„ nou„ gre∫alele noastre, Precum iert„m ∫i noi gre∫i˛ilor no∫tri. ™i nu ne duce pe noi Ón ispit„, ™i ne izb„ve∫te de cel viclean, C„ci a Ta este Ómp„r„˛ia, ∫i puterea, ∫i slava. Œn numele Tat„lui, al Fiului ∫i al Sf‚ntului Duh. Amin.“

Nu i-a˛i auzit? Asta v„ spuneau ∫i v„ Óntrebau: a˛i s„r„cit, oameni buni? Nu mai ave˛i bani? Nu mai ave˛i ∫edin˛e publice? Unde sunt p„rin˛ii no∫tri? Unde sunt copiii no∫tri care ar trebui s„ v„ priveasc„ c‚nd vorbi˛i despre noi, despre cei care ne consider„m d„t„tori de libertate?

Nu ne consider„m revolu˛ionari! Suntem cei care v-am dat libertate, pentru c„ democra˛ia este o form„ de organizare a unei societ„˛i.

Noi, noi cei care v„ privim, de aici din ceruri, v-am dat ce nu v„ d„ democra˛ia. V-am dat libertatea pe care am pl„tit-o scump, cu s‚nge, cel mai nobil pre˛ pe care-l poate pl„ti oricare dintre noi, pentru ca semenii lui s„-l ˛in„ minte ∫i s„-l respecte. Unde este respectul pe care vi-l cerem de 16 ani?

Vorbi˛i frumos, c„uta˛i vinova˛i, c„uta˛i asasini, c„uta˛i terori∫ti, c„uta˛i comploti∫ti, dar pe noi de ce ne c„uta˛i doar Ón asemenea momente, c‚nd ˛ara ar trebui s„ se bucure...? Dar oare pot s„ se bucure p„rin˛ii no∫tri, pot s„ se bucure copiii no∫tri? Nu pot! Nu pot s„ se bucure, pur ∫i simplu pentru c„ noi am murit cu speran˛a c„ ve˛i fi oameni liberi, oameni virtuo∫i, oameni morali. Spunea Menon c„: îVirtutea nu poate fi luat„ dec‚t intrinsec ca virtute!“ Un alt p„rinte al politicii moderne spunea c„: îO societate condus„ de un om fricos precis este o societate fricoas„, o societate condus„ de un om moral este o societate moral„, o societate imoral„ este condus„ de un om imoral“. Oare Talleyrand a fost un om moral? Se pare c„ scopul scuz„ mijloacele ∫i Ón ziua de ast„zi!

V„ Óntreb„m, Ón continuare: au dreptul copiii no∫tri s„ citeasc„ la ∫coal„ despre noi, p„rin˛ii lor care au murit? Au dreptul p„rin˛ii no∫tri s„ vad„ portretele noastre Ón manuale de istorie? C„ noi consider„m c„ au acest drept!

De ce, domnilor care face˛i politica ˛„rii, care stabili˛i programe ∫colare, permite˛i ca Ón c„r˛ile de istorie s„ se scrie mai mult despre cronicari de televiziune sau prezentatori de ∫tiri, ∫i at‚t de pu˛in despre noi, noi cei care de 16 ani ne bucur„m c„ sunte˛i liberi?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 206/27.XII.2005 Nu, nu pl‚ngem! Nu ne mai doare nimic, suntem lini∫ti˛i, suntem Ómp„ca˛i, ne-am Ómp„cat chiar ∫i cu g‚ndul c„ a˛i putut s„ jefui˛i, c„ a˛i putut s„ Ómp„r˛i˛i, c„ a˛i putut s„ v„ bate˛i joc de toat„ averea poporului rom‚n, o avere str‚ns„ Ón timp de 50 de ani, 50 de ani de mizerii ∫i umilin˛e pentru bunicii no∫tri, pentru str„bunicii no∫tri. Mul˛i dintre ei au sim˛it pe pielea lor ce a Ónsemnat victoria revolu˛iei comuniste.

Pe dumneavoastr„, cei care croi˛i soarta supravie˛uitorilor no∫tri, v„ rug„m, v„ rug„m ca Ón 2006 s„ v„ apleca˛i cu mai mult„ aten˛ie asupra Zilei Na˛ionale a Rom‚niei. Ne-am dorit at‚t de mult Ón acele zile ca 1 Decembrie s„ fie Ziua Na˛ional„. A fost s„ fie! Ne-am dorit at‚t de mult ca imnul Rom‚niei s„ fie îDe∫teapt„-te, rom‚ne!“, ca poporul rom‚n s„ nu mai doarm„ Ón veci, cum a dormit 50 de ani. Se pare c„ ast„zi, prin grija dumneavoastr„, poporul rom‚n Óncepe s„ se team„ mai mult dec‚t Ónainte, Óncepe s„ se team„ de multiplele servicii de securitate care ne ascult„ telefoanele, Óncepe s„ se team„ de siguran˛a locului de munc„, pentru c„ dumneavoastr„, domnilor, nu vre˛i, nu pute˛i sau nu ∫ti˛i, nu ∫ti˛i s„-i Óncuraja˛i, s„-i Ónv„˛a˛i c„ Ón capitalism fiecare trebuie s„ lupte pentru el, trebuie s„ se zbat„.

Pentru c„ Dumnezeu ne d„ un singur drept, dreptul la via˛„! Din acest drept rezid„ numai ∫i numai obliga˛ii: obliga˛ia de a ne instrui, obliga˛ia de a ne Óntemeia o familie, obliga˛ia de a l„sa un urma∫, dup„ datin„ str„bun„, obliga˛ia de a planta un pom. Dar pentru ca toate aceste obliga˛ii s„ le putem Óndeplini, cei care ne

conduc trebuie s„ Ón˛eleag„ ce am vrut noi c‚nd ne-am jertfit pentru voi.

Œnc„ o dat„ v„ rug„m, aminti˛i-le reprezentan˛ilor Bisericii Ortodoxe c„ îTat„l Nostru“ nu este at‚t de lung ∫i nu trebuia spus de unul care l-a spus Ón noaptea de 21 decembrie Ón fa˛a tancurilor, c„ Ón loja oficial„ a Parlamentului ar fi fost pl„cut pentru noi s„-i vedem pe reprezentan˛ii misiunilor diplomatice, ca Ón al˛i ani, dar se pare c„, din 4 Ón 4 ani, ni∫te coinciden˛e, ni∫te asem„n„ri ies la iveal„, ∫i atunci Óncepem s„ Ón˛elegem de ce mul˛i dintre colegii dumneavoastr„ nu sunt Ón sal„. Probabil sunt la Ignat, ast„zi, a∫a este, se taie porcul. Doamne, ce de porci vor muri ast„zi! Noi am murit Ón prag de Ignat, ca ni∫te mielu∫ei Ón prag de Pa∫te.

S„ v„ dea Dumnezeu lini∫te sufleteasc„, s„n„tate ∫i Ón˛elepciune ∫i, peste 12 luni, c‚nd v„ ve˛i aminti de noi, g‚ndi˛i-v„ c„ virtutea este doar virtute!

A∫a s„ v„ ajute Dumnezeu!

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

™edin˛a comun„ solemn„ dedicat„ Revolu˛iei din Decembrie 1989 s-a Óncheiat.

V„ rog s„ lu„m o pauz„ de 5 minute pentru a ne preg„ti s„ trecem la segmentul urm„tor din programul de ast„zi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|070868]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 206/27.XII.2005 con˛ine 12 pagini.**

Pre˛ul: 2,31 lei noi/23.100 lei vechi