R„zvan Emil Theodorescu

## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Aceasta este frumuse˛ea vie˛ii politice ∫i acestea sunt nuan˛ele ei. V„ voi spune, de la Ónceput, nu credeam c„ o s„ spun vreodat„ aceast„ propozi˛ie: îSprijin Óntru totul cererea pre∫edintelui B„sescu“, dar o g„sesc Óntemeiat„ ∫i m„ disociez de unii prieteni, prieteni senatori sau, eventual, chiar prieteni politici.

Sunt semnatarul acelei ordonan˛e de urgen˛„. Mi-a fost greu s„ o semnez. Am f„cut-o dup„ ce am discutat mult cu conducerea Bisericii Ortodoxe, am f„cut-o dup„ ce am discutat cu patru cardinali ai Curiei Pontificale, am f„cut-o amintindu-mi, ∫i poate unii o ∫ti˛i c„ sunt printre istoricii care s-au ocupat de Ortodoxie, care a scris despre valorile ortodoxiei rom‚ne∫ti ∫i, dac„ vre˛i, ca un detaliu biografic, eu sunt Ón familia mea, al doilea ministru ortodox al cultelor, cel dint‚i a fost Óntr-unul din guvernele lui Alexandru Ioan Cuza, marele episcop ortodox de Roman, ultraortodox, a∫ ad„uga, Melchisedec ™tef„nescu.

Deci v„ rog s„ nu pune˛i la Óndoial„ buna mea credin˛„ ∫i ca istoric ∫i ca ortodox profund, dar, ∫i aici voi spune exact ceea ce a spus doamna senator Norica

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Nicolai, Ónainte de toate, v„ citez, doamn„, Ón Europa trebuie s„ guverneze legea.

De ce am semnat noi, de ce Guvernul N„stase a dat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„?! Pentru c„ am avut nenum„rate semnale c„ aceast„ comisie de dialog, creat„ cu toat„ buna credin˛„ Ón 1990, nu mai putea s„ func˛ioneze.

Domnule ∫i respectate coleg Bindea, am negociat, c‚t am fost ministru, patru ani, Óntre greco-catolici ∫i ortodoc∫i, ierarhi, pentru prima oar„ un laic, un ministru s-a implicat Ón a∫a ceva. Am negociat la Mihal˛ ore Óntregi cu rom‚nii no∫tri greco-catolici ∫i ortodoc∫i, Ón fa˛„ cu ierarhii lor, pe unul l-a˛i amintit, ∫i am reu∫it aceast„ negociere, contra 6 miliarde lei care au fost date bisericilor locale, ca s„ se Ómpace, s„ Ó∫i construiasc„, s„ Ó∫i fac„... asta conta.

Domnule coleg, a˛i vorbit — Ón primul r‚nd, vorbim de confesiuni, nu vorbim de religii, Ón cazul greco-catolicilor ∫i al ortodoc∫ilor — despre dreptul enoria∫ilor, dar nu s-a vorbit despre un lucru pe care l-a rezolvat un singur ierarh, l-a rezolvat Mitropolitul Nicolae al Banatului, de la Ónceput, ∫i a sc„pat de toate durerile de cap; despre diferen˛a fundamental„ — ∫i dumneavoastr„ o cunoa∫te˛i, ca un eminent jurist — Óntre dreptul canonic ortodox, care face ca proprietarul l„ca∫ului s„ fie comunitatea, ∫i dreptul canonic catolic ∫i, _ipso facto_ , greco-catolic, care face ca proprietarul s„ fie _Eclesia_ , Biserica, adic„, p‚n„ la urm„, Papa. De acord cu mine, da, bun. Or, aceast„ poveste este ireconciliabil„, cele dou„ drepturi canonice care au proeminen˛„ Ón biseric„.

E drept tot ce a˛i spus dumneavoastr„, exist„ ∫i riscul unor conflicte, dar eu cred c„, dup„ 16 ani, justi˛ia de la Revolu˛ie p‚n„ acum, justi˛ia rom‚neasc„ ˛ine — ∫i v„ voi spune c„ ˛ine — seama de un complex Óntreg nu numai de Óntabulare, vreau s„ v„ spun c„ sunt ∫i biserici ortodoxe Óntabulate. Totul ˛ine de grija, de inteligen˛a ierarhilor ∫i a preo˛ilor locali. S„ ˛ine˛i seama de contextul demografic, evident c„ unde sunt 16.000 de credincio∫i sau 6.000 ∫i dincolo sunt numai 10 sau 15, nici un judec„tor din Rom‚nia nu va da o sentin˛„ care s„ frizeze... ∫i v„ voi spune c„ au fost sentin˛e care au dat ∫i Bisericii Ortodoxe aceste drepturi.