Stenogramă plen

Mul˛umim.

Invit la microfon pe domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului social-democrat, ∫i urmeaz„ doamna senator Verginia Vedina∫.

## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Da˛i-mi voie s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ o declara˛ie politic„ individual„ intitulat„ îCotele apelor scad, cota demisiilor trebuie s„ creasc„“.

™i jude˛ul Arad a fost printre primele din ˛ar„ Óncercate de inunda˛ii. Din fericire, pagubele nu sunt de amploarea celor din jude˛ele Timi∫ ∫i Cara∫, Óns„ formula îBanatul sub ape“ a fost acreditat„ cu obid„ ∫i de aleg„torii ar„deni. Œn opinia lor, autorit„˛ile statului îau intrat la ap„“ ∫i au c„zut la un test important al competen˛ei. Œn timp ce sute de oameni strigau Ón suferin˛„, reprezentan˛ii Guvernului D.A. Ó∫i inventariau b„rcile ∫i pompele destinate situa˛iilor de criz„, d„deau vina pe îgreaua mo∫tenire“, ba chiar Ói certau pe sinistra˛i pentru Óndr„zneala de a fi pretins o reac˛ie normal„ din partea statului la un asemenea cataclism. Mai mult ca oric‚nd, speciali∫tii D.A. au ar„tat cum e s„ tr„ie∫ti bine: cu apa la g‚t, cu animale Ónecate, cu case pr„bu∫ite, cu averea risipit„ ∫i sub amenin˛area epidemiilor. Œn Timi∫, Arad, Cara∫ ∫i, apoi, Ón celelalte jude˛e ale ˛„rii, apele au sp„lat luciul iluzoriu de pe firma Guvernului T„riceanu. Mai mult ca oric‚nd, a ie∫it la iveal„ slaba capacitate de mobilizare a structurilor statului. Dac„ ar fi existat o interven˛ie energic„ imediat„ dup„ producerea primelor inunda˛ii, pagubele ar fi fost, cu siguran˛„, mult mai mici. E deja un truism, care merit„, Óns„, repetat, pentru ca astfel de tragedii s„ nu se mai repete. Œn lipsa unei politici organizatorice coerente ∫i a mobiliz„rii de resurse,

bilan˛ul inunda˛iilor, p‚n„ la urm„, nu putea fi dec‚t sumbru. S„r„cia solu˛iilor g„site de autorit„˛i ar fi trebuit dep„∫ite prin Óncurajarea structurilor de voluntari, deopotriv„ cu organizarea serviciului militar alternativ, dup„ exemplul THV-ului german, ∫i folosirea tuturor resurselor locale ∫i na˛ionale, Ónainte de apelare la ajutorul extern. Numai Ón jude˛ul Arad, pe care-l reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, s-au Ónregistrat pagube de 33 miliarde lei. Pierderile sunt incomparabil mai mici fa˛„ de cele din jude˛ul vecin, Óns„ e clar c„ ele au dep„∫it deja cota de aten˛ie. 550 de case afectate Ón jude˛ul Arad, 14.400 hectare de teren sub ape Ónseamn„ suferin˛„ alinat„, Ón mare m„sur„, de statul rom‚n doar cu ap„ mineral„, ulei, m„lai, zah„r ∫i ajutoare de urgen˛„ const‚nd Ón materiale de construc˛ii insuficiente, venite Ón ultimul timp. Unde putem vorbi de responsabilitatea politic„ a liderilor actuali?

Dac„ aceast„ responsabilitate presupune replici persiflante ∫i justific„ri de genul înimeni nu a murit“, îb„rcile nu sunt taxiuri“, iar îcorturile nu sunt hoteluri“, atunci cutremurul socio-uman produs de inunda˛ii se transfer„ obligatoriu Ón spectru politic.

Œn municipiul Arad situa˛ia a fost ∫i este de-a dreptul scandaloas„, iar f„˛„rnicia autorit„˛ilor locale, exprimat„ prin conferin˛e de pres„, a dep„∫it cota inunda˛iilor.

Paradoxal, apele nu au provenit din devers„ri, ci din averse nepreluate de sistemul de canalizare ori rigole de scurgere, astfel c„ mult clamatul profesionalism al edililor a fost muiat Ón ap„ de ploaie. Œn timp ce casele a zeci de oameni erau asaltate de ape, primarul pedist al urbei a g„sit c„ este oportun s„ plece Óntr-o deplasare Ón cel„lalt col˛ al Europei, tocmai Ón Portugalia. Consiliul local nu a autorizat asemenea deplasare Ón interes de serviciu, iar edilul-∫ef a considerat c„ este mai util„ telecomanda Ón locul implic„rii directe a deciziilor ferme luate la fa˛a locului.

Ploile abundente au dovedit c„ un ora∫ Óntreg, Ómpreun„ cu administra˛ia ce-l conduce, e extrem de vulnerabil. Surprinz„tor, cele 43 de persoane care au fost evacuate din casele lor nu au suferit din cauza rev„rs„rii r‚ului Mure∫, ci din pricina caren˛elor de management a speciali∫tilor veni˛i Ón fruntea ora∫ului.

Colmatarea canalelor de scurgere, coroborat„ cu lipsa canaliz„rii Ón cartiere importante, au condus la noi imagini ale suferin˛ei, reflectate pe larg Ón mass-media.

Actualii lideri politico-administrativi s-au dovedit mai interesa˛i de modul Ón care ar izbuti s„ schimbe conducerile serviciilor publice descentralizate. M‚na˛i de o vendet„ oarb„, guvernan˛ii îD punct A punct“ au pierdut din agendele lor priorit„˛ile na˛ionale ∫i s-au concentrat exclusiv pe epurarea politic„ din institu˛iile publice, iar rezultatele se v„d ∫i din perspectiva preg„tirii profesionale a a∫a-zi∫ilor speciali∫ti ce conduc Apele Rom‚ne.

E trist, dar adev„rat. Inunda˛iile au dat m„sura actualului Guvern: mic„ m„sur„! Dac„ nu ar fi existat societatea civil„, solidaritatea rom‚nilor ∫i mila bisericii durerea ar fi fost ∫i mai mare. Orice justificare s-ar c„uta acum, ea nu poate explica incompeten˛a ∫i chiar superficialitatea pe care Guvernul îD punct A punct“ le-a afi∫at f„r„ jen„ Óntr-o situa˛ie-limit„ ca aceea prin care a trecut vestul Rom‚niei ∫i Ón care se afl„ acum ˛ara

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Óntreag„. Nu astfel ne putem integra Ón Uniunea European„.

Chiar dac„ apele au Ónceput s„ scad„, demisiile de onoare ar trebui s„ inunde Palatul Victoria, pentru a sp„la demnitatea actualului Executiv.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului P.P.R.M. Urmeaz„ domnul senator Aron Ioan Popa.

## **Doamna Verginia Vedina∫:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am intitulat declara˛ia politic„ pe care o sus˛in Ón fa˛a dumneavoastr„ îSfidarea Parlamentului“ ∫i ea reprezint„ o reac˛ie a P.P.R.M. Ómpotriva modului Ón care Ón˛elege actualul Executiv s„ sfideze forul legiuitor al ˛„rii ∫i implicit poporul a c„rui reprezentant legitim este acesta.

Constitu˛ia r„m‚ne, pentru orice stat care se respect„, a∫ez„m‚ntul politic ∫i juridic fundamental. Ea consacr„ autorit„˛ile care exercit„ prerogativele puterilor Ón stat, modul Ón care func˛ioneaz„ principiul separ„rii, dar ∫i al echilibrului Óntre puteri. S-au consacrat ∫i modalit„˛ile prin care ∫eful statului ∫i Parlamentul trebuie s„ colaboreze. ™i avem Ón vedere mesajul pe care pre∫edintele Ól adreseaz„ Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale na˛iunii.

Constitu˛ia nu spune îpre∫edintele poate adresa mesaje“, ci îpre∫edintele adreseaz„ mesaje“, rezult‚nd c„ nu este vorba despre o voca˛ie, ci despre un mod de lucru, o obliga˛ie constitu˛ional„, ca atunci c‚nd o problem„ este evaluat„ ca principal„ problem„ politic„, pre∫edintele s„ o aduc„ Ón fa˛a forului legiuitor printr-un mesaj.

Actualul pre∫edinte, de la Ónceputul mandatului, nu a transmis nici un mesaj Parlamentului. S„ Ón˛elegem c„ Ón toat„ aceast„ perioad„ nu a existat nici o problem„ Ón Rom‚nia care s„ poat„ fi considerat„ principal„ problem„ politic„? Greu de acceptat, dac„ avem Ón vedere c„ Ón aceast„ perioad„ s-a semnat Tratatul de aderare, continu„ s„ r„m‚n„ sechestra˛i cet„˛eni rom‚ni pentru care se duc tratative politice, iar pre∫edintele, Ón loc s„ se adreseze Parlamentului, reprezentantul legitim al poporului, constituie celule de criz„.

Unde este prev„zut„ Ón Constitu˛ie aceast„ structur„ de rezolvare a problemelor vitale ale na˛iunii?

Sfid‚nd Parlamentul, comport‚ndu-se dictatorial, cel care trebuie s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei creeaz„ structuri paralele institu˛iilor legitime ale statului, care func˛ioneaz„ ocult, f„r„ o brum„ de transparen˛„ inerent„, Óntr-o pretins„ societate democratic„. Pre∫edintele a uitat, se pare, c„ el conduce un stat, este ∫eful unui stat, nu al unui trib sau al unui vapor.

Singura preocupare pe care o are Ón raporturile cu Parlamentul este cum s„ se schimbe ∫efii Camerelor sau s„ se organizeze alegeri anticipate, de∫i doar Parlamentul poate s„ provoace un asemenea fenomen.

Œn alt„ ordine de idei, Guvernul nu se las„ nici el mai prejos. Uit‚nd c„ nu este organ legislativ, plou„ cu ordonan˛e de urgen˛„, c„ tot avem inunda˛ii Ón ˛ar„. Recent, modific‚nd printr-o Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 17 peste 15 legi, inclusiv cea care prive∫te Guvernul, ministerele ∫i alte organe centrale de specialitate. Se trece cu o nep„sare iresponsabil„ peste Constitu˛ie, care impune, pentru adoptarea unei ordonan˛e de urgen˛„, o situa˛ie extraordinar„, motivarea ei ∫i interzice Guvernului s„ adopte ordonan˛e care s„ afecteze institu˛iile fundamentale ale statului. Oare Guvernul ∫i ministerele nu sunt institu˛ii fundamentale ale statului? ™i bomboana pe coliv„ — cum spune, plastic, poporul — va fi preconizata angajare a r„spunderii pe dou„ sau chiar trei pachete de legi, de∫i Constitu˛ia prevede c„ Guvernul Ó∫i poate angaja r„spunderea asupra unui pachet de legi.

De la un proiect de lege s-a ajuns, Ón guvern„rile trecute, printr-o interpretare abuziv„, la un pachet, pentru ca acum s„ se ajung„ la dou„ sau chiar trei pachete ∫i cine ∫tie ce ne mai a∫teapt„. Asemenea abuzuri m„ determin„ s„ m„ Óntreb, retoric, ∫i s„-i Óntreb pe guvernan˛i: îDomnilor, de ce nu abroga˛i Constitu˛ia, ca s„ nu v„ mai Ómpiedica˛i nici m„car formal de ea?“

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Aron Popa, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Petre Daea.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ vizeaz„ descurajarea muncii la negru.

Œnc„ de la instalarea sa, Guvernul T„riceanu ∫i-a manifestat expres voin˛a politic„ ∫i preocuparea pentru combaterea muncii f„r„ forme legale, Óntr-un cadru specific, bine organizat, ∫i elaborarea unor politici coerente Ón spiritul normelor ∫i exigen˛elor europene Ón acest domeniu.

La elaborarea strategiei de guvernare, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ a luat Ón calcul faptul c„ munca la negru este greu de cuantificat ∫i c„ acest fenomen genereaz„ grave dezechilibre economice ∫i sociale.

Analiza situa˛iei Ón acest domeniu a demonstrat c„, Ón perioada 2000—2004, fenomenul s-a accentuat, pe fondul unor caren˛e legislative ∫i institu˛ionale, precum ∫i al unei slabe cooper„ri intersectoriale, constituindu-se, totodat„, la nivel politic, Óntr-un factor de corup˛ie care a erodat puternic credibilitatea vechilor guvernan˛i.

Desigur, aceast„ problematic„ este complex„ ∫i are drept cauz„, pe l‚ng„ cele enumerate, rigiditatea procedurilor administrative, instabilitatea legislativ„ ∫i lipsa unei leg„turi echilibrate Óntre taxele pl„tite de angajator ∫i angaja˛i ∫i serviciile oferite de stat.

Autorit„˛ile statului trebuie s„-∫i creeze instrumentele legale cu care s„ p„trund„ Ón labirintul contractelor ilegale, s„ Ónl„ture clientelismul politic din mediul de afaceri ∫i s„ Óns„n„to∫easc„ via˛a economic„ a ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Fenomenul la care fac referire a fost evaluat recent de c„tre premierul C„lin Popescu T„riceanu, iar m„surile deja Óntreprinse se Ónscriu Ón principiile de guvernare asumate de c„tre Guvern.

Responsabilitatea ∫i eficien˛a, privite ca principii de administrare executiv„, s-au materializat deja prin m„suri legislative: introducerea cotei unice de impozitare, acordarea unor facilit„˛i care s„ permit„ exercitarea c‚t mai liber„ a agen˛ilor economici, Ón spiritul unei economii de pia˛„ cu adev„rat func˛ional„, precum ∫i o serie de m„suri privind combaterea practicilor economice ilegale ∫i d„un„toare a∫a cum sunt evaziunea fiscal„, concuren˛a neloial„, corup˛ia, munca la negru ∫i altele.

Aducerea la suprafa˛„ a unor fenomene ascunse precum munca la negru a fost unul din considerentele avute Ón vedere la adoptarea cotei unice de impozitare.

S-a mizat pe faptul c„ un cost mai mic al for˛ei de munc„ ∫i simplificarea impozit„rii veniturilor din munc„ vor determina angajatorii s„ intre Ón legalitate. Œn bun„ parte, aceasta a fost consecin˛a imediat„ a m„surilor prezentate.

Nu Ónseamn„ c„ munca la negru a disp„rut din peisajul economico-social al Rom‚niei sau c„ ac˛iunile legislative ale Guvernului T„riceanu au acoperit deja toate rupturile din sistemul legislativ. Mai sunt multe de f„cut ∫i Guvernul T„riceanu ∫tie acest lucru.

™tim c„ agen˛ii economici trebuie s„ ac˛ioneze pe o pia˛„ liber„, reglementat„ ∫i supravegheat„ de institu˛iile statului de drept ∫i c„ trebuie Ónl„tura˛i, Ón practic„, Ónso˛itorii nedori˛i ai economiei: economia subteran„, munca f„r„ forme legale ∫i at‚tea alte tare pe care fosta guvernare ni le-a l„sat. Sarcina Guvernului este s„ creeze cadrul legislativ care s„ fac„ din munca legal„ un semn de normalitate, determinat de disciplinarea agen˛ilor economici ∫i corecta informare a cet„˛enilor despre riscurile pe care ∫i le asum„ accept‚nd munca la negru.

Dup„ cum se ∫tie, munca la negru se Ónregistreaz„ ∫i Ón ˛„rile Uniunii Europene, dar la dimensiuni mult mai reduse, ∫i acolo este drastic sanc˛ionat„. Descurajarea acestui fenomen din economia ∫i societatea rom‚neasc„ are at‚t o dimensiune na˛ional„, c‚t ∫i una de integrare european„.

Œn final, Ómi exprim convingerea c„ institu˛iile responsabile de identificarea ∫i combaterea muncii la negru se vor ridica la nivelul de exigen˛„ ∫i eficacitate cerut de importan˛a ∫i de urgen˛a sarcinilor care privesc corecta func˛ionare a economiei ∫i societ„˛ii, precum ∫i preg„tirea ˛„rii noastre pentru integrarea cu succes Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului social-democrat. Urmeaz„ domnul senator G„ucan Constantin.

## **Domnul Petre Daea:**

## Stimate domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este greu s„ pui cuv‚ntul Ón locul Ón care rana s-a produs ∫i a fost despicat„ de v‚rtejul apelor dezl„n˛uite, Ón zonele Ón care omul s-a a∫ezat cu sufletul, pun‚nd cu

m‚na-i c„r„mida a∫ez„rii umane pentru el ∫i pentru cei ce se afl„, natural, lega˛i de Ónt‚mplarea existen˛ei.

Am v„zut multe Ón via˛a mea — ∫i poate voi mai vedea — dar nu am putut s„ cred privirilor c„, Ón v‚rtejul naturii dezl„n˛uite, str„luce∫te cristalinul indiferen˛ei autorit„˛ilor care, Ónt‚mpl„tor sau nu, au fila deciziei deschis„ la pagina nep„s„rii fa˛„ de cei ce au avut inspira˛ia de a r„m‚ne locului pentru ca Ón zon„ s„ fie construc˛ie, Óndemnuri ∫i dorin˛a de a fi ∫i a r„m‚ne.

Din nefericire, spuma apei, Ómpins„ de viteza nep„s„rii, a lovit u∫a Ónchis„ cu z„vorul cheii ce s-a considerat Ón siguran˛„. Am crezut c„ vine helicopterul autorit„˛ii pentru a m„sura ad‚ncimea apei, pentru a saluta umil ce natura a f„cut. Dar nu am crezut nici un moment c„ el va saluta ∫i nepriceperea ce s-a a∫ezat Ón echipa guvernamental„, care, Ónc‚ntat„ de realiz„rile primelor 100 de zile, nu a g„sit Ón glastra cu flori loc pentru a pune Óntrebarea momentului: dac„ po˛i sau nu ac˛iona, Ón zilele de prim„var„ rece, ca s„ se m„soare ad‚ncimea apei nu de la Bucure∫ti, ci din pridvorul ˛„ranului Ónc„rcat de m‚lul a∫ezat ∫i s„ priveasc„ cizmele g„urite de mersul Ón susul apei, pentru triste˛ea interven˛iei.

Biata mam„ care ∫i-a l„sat fiul s„-i poarte cenu∫a Ón b„t„tura genera˛iilor nu s-a g‚ndit niciodat„ c„ un copil sc„pat din chinurile na∫terii va ajunge Ón Sfatul fi„rii ∫i nu-∫i va umple ochii de suferin˛a nep„s„rii, pentru c„, Ón floarea prim„verii, g‚∫tele pasc iarba din podul de f‚n pe apele r‚urilor umflate de natura dezl„n˛uit„.

M-am uitat cu aten˛ie la rumeneala din obrajii guvernan˛ilor transpira˛i de frica c„ apa va veni la Bucure∫ti pentru a putea ie∫i Ón fa˛a Guvernului s„ dea salutul a∫tept„rii.

Din fericire pentru ei, natura a schimbat macazul. A ajuns la oamenii care o a∫teptau cel mai pu˛in ∫i s-a aruncat Ón st‚nga ∫i Ón dreapta pentru a boteza fiecare b„t„tur„ cu g„leata c„zut„ din c‚rligul rostului de a c‚nt„ri ∫i a m„sura ce dorim.

S-a pierdut num„r„toarea. Oamenii se roag„ la Dumnezeu s„ nu le mai dea ceea ce nu au cerut. Zadarnic stau cu ochii spre tabloul zugr„vit de lacrimile cerului, c„ci totul este nem„surat.

S-a aruncat pe p„m‚nt mai mult dec‚t pot duce drumurile ad‚ncite ale canalelor care s-au f„cut de ei ∫i de noi, de natur„ ∫i de dorin˛a ei.

Prezentarea televizat„, paginile scrise ∫i descrise de iscusi˛ii gazetari care au r„mas contemporani cu evenimentele au legat lan˛ul solidarit„˛ii umane. Din p„cate, slabe sunt reac˛iile oamenilor puternici prin farmecul personal, mare este nep„sarea celor ce-∫i m„soar„ Ón„l˛imea cu decizia istoric„ de a guverna prin nep„sarea lor ∫i Óng„duin˛a poporului.

Pe cer, deasupra dezastrului, la Ón„l˛imea survolului Ón care aparatul Ónf„∫oar„ la bordul de zbor traseul de a vedea ∫i Ón˛elege cum de nu s-au retras apele a∫a cum au venit, Ón cele 8 zile de a∫teptare, p‚n„ c‚nd primul gospodar al ˛„rii s„-∫i dezbrace costumul de gal„ pentru un moment, dup„ momentul Ónrol„rii Ón lupta cu viitorul ˛„rii la Luxemburg, Óntreb‚nd pe acei oameni de ce nu s-au salvat, pentru c„ semnalul salv„rii a fost dat la momentul potrivit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Pe p„m‚nt, b„rcile se Óntrec pentru a salva oameni ∫i bunuri. Sunt at‚t de multe, Ónc‚t nu se ajung.

Ministrul mediului caut„ b„rci, buton‚nd calculatorul. Internetul este accesat, iar sutele de b„rci ale pescarilor aflate Ón apropierea dezastrului nu pot fi ancorate la dorin˛a de a veni Ón ajutor la chemarea celor ce guverneaz„.

Se caut„ pompe Ón sala pompelor, se caut„ solu˛ii Ón disolu˛ii. Apar la televizor figuri senine Ón tr„snetul naturii. Se fac justific„ri, se cauz„ cu lum‚narea vinova˛i Ón tunelul timpului.

## Stima˛i colegi,

P‚n„ la a c„uta cu lum‚narea pe cei ce au construit bine sau mai pu˛in bine, cred c„ logica simpl„ a lucrurilor ne Óndeamn„ s„ facem ∫i noi o fapt„ bun„. S„ stingem acum, Ón timpul zilei, lum‚narea iresponsabilit„˛ii care a orbit sau Óncearc„ s„ orbeasc„ suferin˛a oamenilor ∫i lipsa de pricepere a celor ce conduc ˛ara. Doamne, fere∫te de alte dezastre, c„ci cei ce vor mai r„m‚ne Ón via˛„ ar putea vedea, de exemplu, pe ministrul mediului c„ut‚nd lum‚n„ri pe Internet, la poarta cimitirului.

Din nefericire, incompeten˛a de ast„zi poate prefigura o asemenea perspectiv„ apocaliptic„ pe care nu ∫i-o dore∫te nici un om, de niciunde.

Œnchei, spun‚nd: cea mai valoroas„ vorb„ este fapta bun„. S„ facem aceast„ fapt„, pentru a putea vorbi frumos Óntre noi ∫i despre noi.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator G„ucan Constantin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, ∫i urmeaz„ la microfon domnul senator Marius Marinescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vin s„ pun ∫i eu ceva peste dramatismul celor prezentate mai Ónainte de colegii vorbitori ∫i o s„ demonstrez c„ cele pe care le spun eu sunt rezultatul unei Ónsum„ri Ón timp.

O delega˛ie a Parlamentului Rom‚niei, format„ din trei senatori ∫i doi deputa˛i, a participat la Adunarea O.S.C.E. a Parlamentului European, Ón Norvegia, undeva Óntre Cercul Polar ∫i Polul Nord.

fiara-gazd„ a fost Norvegia, iar temele dezb„tute au f„cut ca, pe l‚ng„ insomnia dat„ de nop˛ile albe, s„ am insomnii legate de rapoartele ∫tiin˛ifice, ca ∫i de rapoartele prezentate de ministrul de externe ∫i ministrul energiei din Norvegia ∫i cercet„rile f„cute Ón zona Polului Nord.

Au fost trei teme, de fapt, dou„ foarte importante. A treia era legat„ de platforma continental„ ∫i diferendele Óntre Rusia ∫i Norvegia Ón leg„tur„ cu platoul de exploatare a petrolului Ón Marea Barentz.

Prima problem„ care, Óntr-adev„r, a fost cutremur„toare a fost legat„ de Ónc„lzirea planetei, determinat„ de cre∫terea exagerat„ a bioxidului de carbon, cu efectul de ser„ ∫i riscurile pentru planet„.

Œntr-adev„r, s-a ar„tat urm„torul lucru. Œn ultimii ani, platforma de ghea˛„ a Polului Nord s-a redus substan˛ial, ca o consecin˛„ a Ónc„lzirii determinate de efectul de ser„, care, la r‚ndul ei, prin reducerea reflect„rii c„ldurii solare de c„tre ghea˛„ ∫i absorb˛ia mare a apei ∫i a p„m‚ntului, amplific„ Ón cre∫tere geometric„ efectul de ser„.

Aceste lucruri vor avea ca efect, Ón urm„torii ani, o cre∫tere a nivelului m„rilor cu peste 6 metri. Aceste deregl„ri, determinate de acest efect de ser„, au ca rezultat ceea ce tr„im noi acum, Ón Rom‚nia, Ón zona temperat„, apari˛ia acestor cataclisme naturale fie de genul ploilor, fie al secetei, fie aceste lucruri la care am asistat, care nu s-au mai Ónt‚mplat pe teritoriul Rom‚niei ∫i s-au Ónt‚mplat acum, undeva, Ón jude˛ul Ialomi˛a. Toate acestea, Ómpreun„ cu studiile prezentate Ón fa˛a noastr„, sunt rezultatul Ónsum„rii Ón timp a lipsei de responsabilitate a guvernan˛ilor de-a lungul mai ales al ultimilor 20 de ani, problemele economice predomin‚nd fa˛„ de cele legate de s„n„tatea P„m‚ntului ∫i de problemele ecologice.

Un lucru care mi s-a p„rut Óngrozitor a fost acela c„, chiar dac„ se vor lua m„suri draconice acum, la nivel planetar, ∫i vedem c„ la Kyoto lucrurile nu au picat la pace, repararea a ceea ce s-a stricat Ón ultimii 15 ani se va face Ón 150—200 de ani, deci oric‚t am face acum reÓmp„duriri, asan„ri, Óndiguiri sau alte lucruri pe care trebuie s„ le fac„ orice ˛ar„, ∫i noi ∫tim c„ rezultatul acestor viituri ∫i al acestor inunda˛ii a fost determinat nu numai de ploi, ci ∫i de defri∫„rile masive care au avut loc Ón toat„ ˛ara rom‚neasc„. ™i, atunci, nu trebuie s„ ne mir„m c„ tot ce s-a Ónsumat Ón 15 ani, ca defri∫„ri, tr„im Ón momentul de fa˛„ urm„rile ∫i vom mai tr„i, probabil, ∫i altele, pe fondul Ónc„lzirii generale de care vorbeam.

A doua problem„ care s-a discutat ∫i este, la fel, riscant„ pentru Europa este problema neutraliz„rii de∫eurilor radioactive ale multor submarine ruse∫ti care au consumat energie atomic„ Ón perioada c‚nd au fost func˛ionale. Problemele legate de neutralizarea acestor de∫euri sunt Óngrozitor de grele, foarte riscante ∫i cu implica˛ii deosebite nu numai Ón zona arctic„, ci, datorit„ curen˛ilor care au fost prezenta˛i foarte bine ∫i Ón mod ∫tiin˛ific, asupra Óntregii Europe. Se vorbe∫te chiar... Ón cazul unor gre∫eli, aceste neutraliz„ri pot avea un efect CernobÓl asupra Europei de Nord ∫i cu implica˛ii p‚n„ Ón zonele noastre.

O alt„ problem„ a fost legat„ de rezervele energetice. Œntr-adev„r, Norvegia ∫i Marea Barentz, cot„-parte cu Rusia, stau pe o balt„ de petrol sau pe mai multe b„l˛i ∫i pe ni∫te rezerve extraordinare de gaze naturale.

Problema exploat„rii reprezint„, de asemenea, un risc pentru acea zon„ foarte agitat„ ∫i, de asemenea, cu riscuri imprevizibile asupra polu„rii acestei rezerva˛ii naturale extraordinare care este Marele Nord.

Œn orice caz, din estim„rile f„cute de speciali∫ti ∫i de ministrul energiei din Norvegia, se vede c„ produc˛ia de petrol va cre∫te Ón Orientul Mijlociu, Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón 2030, peste 50% din produc˛ia de petrol va veni tot din Orientul Mijlociu, cu toate marile descoperiri f„cute Ón zona Nordului, cu toate marile descoperiri f„cute Ón zone care nu interesau pe europeni — este vorba de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Kazahstan ∫i, ultimul pe list„, acum vedem ce se Ónt‚mpl„ Ón Uzbekistan.

Am vrut s„ v„ spun aceste c‚teva informa˛ii pentru c„ este un semnal de alarm„ pentru cei care administreaz„ ∫i vor administra Rom‚nia. Faptul c„ rezultatele unei bune administr„ri din punct de vedere ecologic nu se vor vedea dec‚t peste foarte mul˛i ani este un motiv Ón plus s„ se ia m„suri energice, din acest moment. Administra˛ia Rom‚niei trebuie s„ se g‚ndeasc„ nu numai la noi, ci ∫i la copiii ∫i la nepo˛ii ∫i str„nepo˛ii no∫tri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Alian˛ei P.D.-P.N.L. Urmeaz„ domnul senator Ion Moraru.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Marius Marinescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ultimele dou„ s„pt„m‚ni, Óntreaga opinie public„ a fost ∫ocat„ de imaginile copiilor de romi care erau obliga˛i, chiar de p„rin˛ii acestora, s„ se maltrateze reciproc. Acest lucru ne-a determinat, Ón cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, s„ form„m o comisie pentru anchetarea acestui tragic eveniment.

Suntem con∫tien˛i c„, Ón Rom‚nia, mul˛i copii sunt maltrata˛i ∫i le sunt Ónc„lcate drepturile fundamentale. Situa˛ia aceasta are multe cauze, dar principala cauz„ este nep„sarea fostelor autorit„˛i, care aveau obliga˛ia s„ protejeze copiii ∫i drepturile lor. Œn anii trecu˛i, c‚nd doamna Emma Nicholson atr„gea aten˛ia autorit„˛ilor pesediste c„, Ón Rom‚nia, drepturile copiilor sunt Ónc„lcate, acestea spuneau c„ situa˛ia se va remedia, dar, Ón realitate, nu se f„cea nimic Ón acest sens. Cazurile de genul lui Gheorghe Covaliuc care, Ón anul 2003, ∫i-a b„tut feti˛a Ón v‚rst„ de 2 ani p‚n„ c‚nd aceasta a intrat Ón com„ sau cel al Mariei S„ndulache sau Iulian Palflei, care ∫i-au b„tut copiii p‚n„ la s‚nge pentru c„ nu voiau s„ cer∫easc„, trebuie tratate cu foarte mare responsabilitate ∫i depuse toate eforturile pentru ca astfel de situa˛ii s„ nu se mai repete.

Fostele autorit„˛i pesediste, pe l‚ng„ faptul c„ nu au f„cut aproape nimic Ón domeniul protec˛iei copilului, nici m„car nu se deranjau s„ Ómbun„t„˛easc„ cadrul legislativ Ón domeniu ∫i nici s„-l aplice pe cel existent. Abia Ón anul 2005 Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Drepturilor Copiilor a Ónceput cu adev„rat s„ func˛ioneze ∫i s„ protejeze drepturile copiilor.

Am Óncredere c„, de acum Ónainte, aceast„ institu˛ie se va implica pe toate c„ile pentru respectarea drepturilor copiilor din Rom‚nia. De aceea, trebuie s„-i acord„m tot sprijinul nostru ∫i, Ón acest sens, s„ trat„m cu maxim„ seriozitate armonizarea cadrului legislativ Ón domeniu cu acquis-ul comunitar.

Copiii sunt viitorul nostru ∫i avem obliga˛ia s„-i protej„m ∫i s„ le respect„m drepturile.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului social-democrat, ∫i urmeaz„ domnul senator Petru Stan.

## **Domnul Ion Moraru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

S-a declarat Ón nenum„rate r‚nduri c„ P.S.D, prin votul acordat Ón Senat, a mutilat ordonan˛a ministrului justi˛iei, doamna Monica Macovei, cu privire la modificarea formularelor pentru declara˛ia de avere ∫i de interese.

S-a mai spus, de asemenea, c„ senatorii care au votat amendamente la forma ini˛ial„ a actului normativ trimis de Guvern Ón Parlament au avut o atitudine antieuropean„ ce ar putea periclita integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ la data de 1 ianuarie 2007.

Mesajele politice transmise de Guvernul T„riceanu pe aceast„ tem„ au fost preluate de mass-media, subiectul noilor formulare pentru declararea averilor ˛in‚nd prima pagin„ a ziarelor zile la r‚nd.

Acuzele reprezentan˛ilor Guvernului la adresa senatorilor P.S.D. ∫i a celorlal˛i colegi ai mei care au contribuit la Ómbun„t„˛irea con˛inutului ordonan˛ei au stat la baza declan∫„rii unei campanii mediatice de anvergur„, fiind Ónfiera˛i de doamna ministru Macovei to˛i cei care nu au respectat sloganul actualului Executiv: îCine nu e cu noi e Ómpotriva noastr„ ∫i Ómpotriva Uniunii Europene.“

Am spus îÓmbun„t„˛irea con˛inutului actului normativ“, av‚nd Ón vedere amendamentele adoptate de comisiile de specialitate, amendamente care nu urm„reau altceva dec‚t clarificarea anumitor aspecte sau detalierea altora, astfel Ónc‚t obiectivul transparen˛ei averilor demnitarilor s„ fie atins. ™i v„ dau doar c‚teva exemple: amendamentul propus de colegul meu, domnul senator Cristian Diaconescu, cu privire la explicitarea no˛iunii de îbunuri mobile“, la punctul 3 din formular, sau cel propus de domnul senator Antonie Iorgovan, cu referire la eliminarea limitei de 5.000 euro, fixat„ pentru declararea activelor financiare — punctul 4 din formular —, respectiv de eliminare a venitului din salarii ale copiilor declarantului, Ón condi˛iile Ón care au fost avu˛i Ón vedere, _ab initio_ , numai copiii afla˛i Ón Óntre˛inere.

Varianta propus„ de Guvern a fost Ónso˛it„ ∫i de un ghid publicat pe site-ul Ministerului Justi˛iei, prin care ni se d„deau indica˛ii pre˛ioase de completare a formularelor, de∫i s-a dovedit c„ ∫i acestea erau neclare. Stima˛i colegi,

Acesta a fost sentimentul pe care l-am avut citind, spre exemplu, c„ la rubrica îNatura bunului Ónstr„inat“, din cadrul capitolului 3 — îBunuri mobile ∫i bunuri imobile Ónstr„inate Ón ultimele 12 luni“ — este, citez, î(...) foarte important ca declarantul s„ precizeze cu exactitate adresa ∫i num„rul de carte funciar„“.

Rezultatul: la nivelul demnitarilor din cadrul Executivului — mini∫tri de stat, mini∫tri secretari de stat, consilieri de stat — dintr-un num„r de 12 persoane care au Ónstr„inat imobile Ón ultimul an, nici una nu a furnizat cu exactitate informa˛iile solicitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Conform men˛iunii de la finalul formularului, to˛i ace∫tia ar trebui s„ r„spund„, potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor men˛ionate.

La capitolele 1 ∫i 2, care vizeaz„ terenurile, respectiv, cl„dirile aflate Ón proprietatea declarantului ∫i a familiei acestuia, prin îAdres„-localizare“ se Ón˛elege, Ón accep˛iunea ministrului justi˛iei, inclusiv indicarea num„rului de Ónregistrare Ón cartea funciar„ a imobilelor respective. Cred c„ este inutil s„ v„ mai spun c„ tocmai doamna ministru Monica Macovei nu respect„ propriile reguli, men˛ion‚nd doar adrese sumare la aceste rubrici.

Œn aceea∫i situa˛ie se mai afl„ Ónc„ 52 de reprezentan˛i ai actualului Executiv, care fie men˛ioneaz„ generic localitatea, fie dau adrese incomplete.

Solicitarea de a indica num„rul de carte funciar„ s-a dovedit a fi aberant„, dovad„ fiind faptul c„ nimeni nu a respectat acest criteriu.

Dificult„˛i Ón completarea noilor formulare au ap„rut ∫i Ón ceea ce prive∫te rubricile îValoare de impozitare“, îValoare impozabil„“, rezultatul fiind confundarea celor dou„ no˛iuni. Acest aspect a fost semnalat ∫i Ón cadrul comisiilor de specialitate. Chiar Ministerul Justi˛iei recunoa∫te c„ a gre∫it, Óncerc‚nd s„ explice Ón ghid c„ la valoarea de impozitare ar fi trebuit trecut„ valoarea impozitului pl„tit.

Un subiect controversat, care a declan∫at discu˛ii aprinse, culmin‚nd cu acuzarea oamenilor politici din afara coali˛iei guvernamentale c„ sunt antieuropeni ∫i lipsi˛i de transparen˛„, a fost cel privind declararea bijuteriilor ∫i a obiectelor de art„ ∫i de cult.

Este de prisos s„ v„ mai spun c„ toat„ aceast„ tevatur„ a fost f„cut„ de ochii lumii, Ón realitate, boga˛ii din Guvernul T„riceanu refuz‚nd s„ le declare detaliat, conform cerin˛elor impuse chiar de ei. Astfel, dintr-un num„r total de 20 persoane care de˛in asemenea valori, 14 nu au binevoit s„ respecte legea. Exemplific„m aici cu nume sonore din actualul Cabinet: Ionel Popescu, Theodor Atanasiu, Mona Musc„, Gheorghe Seculici.

Un alt capitol generator de probleme a fost ∫i cel privind declararea veniturilor. Aici, reprezentan˛ii Guvernului T„riceanu au preferat fie s„ nu precizeze suma realizat„ de so˛ — so˛ie, fie s„ se ascund„ Ón spatele clauzei de confiden˛ialitate din contractele de munc„. Le Ón˛eleg Óngrijorarea domnilor mini∫tri Ionel Popescu, Aleodor Fr‚ncu, Gheorghe Flutur, Gheorghe Seculici, care nu pot preciza sursa sau cuantumul veniturilor so˛iilor, pentru a nu le periclita stabilitatea locului de munc„, dar doamna ministru Monica Macovei nu pare a fi interesat„ de respectarea unor clauze contractuale.

Œn aceea∫i situa˛ie se mai afl„ Ónc„ 11 dintre respectabilii no∫tri guvernan˛i. A∫a-numitul ghid al doamnei Macovei reflect„ modul Ón care Executivul Ón˛elege s„ stabileasc„ priorit„˛ile Ón solu˛ionarea problemelor, accentul fiind pus pe detalii formale nesemnificative.

Astfel, preocuparea pentru declararea num„rului de Ónregistrare Ón cartea funciar„ este cel pu˛in hilar„, Ón condi˛iile Ón care la capitolul îVenituri“ nu se face nici o referire la veniturile din dob‚nzi.

De∫i majoritatea declaran˛ilor au depozite bancare, uneori cu sume impresionante, numai trei persoane au Ón˛eles s„ apeleze la cuno∫tin˛ele lor economice, declar‚nd aceste venituri.

Un alt argument Ón sus˛inerea acestei pozi˛ii Ól reprezint„ ∫i lipsa instruc˛iunilor cu privire la folosirea Ón interes personal a bunurilor mobile ∫i imobile aflate Ón patrimoniul societ„˛ilor, la care mul˛i dintre cei care au completat declara˛iile sunt ac˛ionari sau asocia˛i. Rezultatul s-a concretizat Ón apari˛ia unor situa˛ii paradoxale, Ón care oameni cu averi impresionante nu de˛in Ón proprietate nici m„car un autovehicul ∫i nici nu men˛ioneaz„ c„ le folosesc pe cele ale firmelor, aceasta fiind maniera Ón care Guvernul T„riceanu Ón˛elege no˛iunea de transparen˛„.

Singurul, de∫i nu este membru al Executivului, dar Ói dorim acest lucru, care a recunoscut c„ folose∫te Ón interes personal astfel de bunuri a fost domnul senator Radu Berceanu.

De altfel, lipsa de interes a Ministerului de Justi˛ie Ón respectarea principiului transparen˛ei este v„dit„, un singur secretar de stat av‚nd noua declara˛ie de avere publicat„ pe site-ul ministerului. Ne Óntreb„m dac„ pentru restul secretarilor de stat de la justi˛ie care nu au depus Ón termen declara˛iile s-a declan∫at din oficiu procedura de control a averii sau doamna Macovei a considerat c„ pentru ace∫tia nu este necesar„ respectarea legii ∫i publicarea acestor declara˛ii cel pu˛in p‚n„ la data de 14 mai 2005.

Un alt minister cu greutate este Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. ™i Ón acest caz respectarea legii este op˛ional„, fiindc„ nu to˛i secretarii de stat aveau publicate la data de 14 mai 2005 declara˛iile de avere.

Œn concluzie, de∫i doamna ministru Macovei ne-a acuzat public de lips„ de interes pentru declararea transparent„ a averilor ∫i de periclitarea procesului de integrare european„, faptele prezentate, ca urmare a analizei c‚torva aspecte rezultate din noile formulare, dovedesc contrariul.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti nu este prezent Ón sal„. Invit la microfon pe domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, ∫i urmeaz„ domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la pachetul legislativ privind retrocedarea propriet„˛ilor.

Pachetul legislativ porne∫te de la ideea restituirii _in integrum_ a propriet„˛ilor funciare fo∫tilor proprietari. Prin modul cum se Óncearc„ implementarea acestui pachet de legi se Óncalc„ Constitu˛ia, prevederile Codului civil ∫i ale Codului silvic, Legea organiz„rii judec„tore∫ti ∫i Legea administra˛iei publice locale. Am serioase motive s„ afirm

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 c„ Óncercarea de trecere a acestui pachet de legi prin Parlamentul Rom‚niei prin asumarea responsabilit„˛ii Guvernului va provoca alegeri anticipate, deoarece aceste proiecte cu greu pot fi acceptate de c„tre un parlamentar responsabil, cu dragoste ∫i pre˛uire pentru ˛ar„ ∫i poporul rom‚n.

Spun c„ aceste proiecte sunt anticonstitu˛ionale deoarece ele, prin formularea propus„, Óncalc„ grav dreptul de proprietate, prin prevederile de la art. 2, 3, 4, 6, 8 ∫i 9, Ón sensul c„ las„ la liberul arbitru al administra˛iei proprietatea cet„˛enilor, administra˛ia poate anula actele de Ómpropriet„rire, poate deposeda proprietarii Ón vederea comas„rii unor terenuri ∫i poate anula titlul de proprietate legal emis.

Deci administra˛ia va crea noi litigii, nu s„ le diminueze, a∫a cum sus˛inea domnul ministru Flutur.

Aceste proiecte sunt ∫anse na˛ionale deoarece, altfel, dup„ p„rerea mea, ele submineaz„ stabilitatea alimentar„ ∫i siguran˛a statului, Ón condi˛ii speciale.

A∫ dori s„ ar„t c„, Óntre cele dou„ r„zboaie mondiale, statul rom‚n avea Ón proprietate ferme agricole ce au Ónsumat peste 650.000 hectare, deci erau una-dou„ ferme agricole Ón fiecare jude˛ al ˛„rii, Óntre cele dou„ r„zboaie mondiale. La cele 650.000 hectare se mai adaug„ 400.000 hectare prin desec„ri, deci 1.050.000 hectare organizate Ón ferme mari, investi˛ii func˛ionabile mari ∫i profitabile, care au asigurat rezerva de alimente a ˛„rii pentru cazuri excep˛ionale.

Proiectele de lege pe care le-a Óntocmit Guvernul tind s„ desfiin˛eze complet toate exploata˛iile agricole, prin prevederile de la articolele 3 ∫i 4, ∫i s„ restituie p„m‚nturile fo∫tilor proprietari f„r„ discern„m‚nt, f„r„ a se vedea cum au dob‚ndit propriet„˛ile ∫i f„r„ a cerceta dac„ e moral s„ Óndemni s„ fie Ómpropriet„ri˛i.

Œn acest sens a∫ vrea s„ ar„t c„ legea ar trebui s„ stipuleze interdic˛ii de Ómpropriet„rire a fo∫tilor criminali de r„zboi al c„ror p„m‚nt a fost confiscat, a celor care au primit p„m‚nturi de la Imperiul Austro-Ungar drept recompens„ pentru servicii aduse Imperiului, pentru cei care au fost Ómpropriet„ri˛i Ón Ardeal dup„ anul 1940 prin anularea reformei agrare rom‚ne∫ti din anul 1921, ceea ce a f„cut ca ˛„ranii rom‚ni s„ fie deposeda˛i Ón mod abuziv de p„m‚nturi sau p„m‚nturile lor s„ fie cump„rate la pre˛uri de nimic.

Cu o situa˛ie deosebit de dificil„ se vor confrunta investitorii care au cump„rat active de la fostele I.A.S.-uri ∫i C.A.P.-uri.

Referitor la acest articol din lege am s„ v„ dau un singur exemplu. Se prevede c„ cei care au cump„rat investi˛ii pot s„ cumpere terenul, dac„ se Ón˛eleg cu noul proprietar al terenului, Ón timpul a doi ani de zile. Spre exemplu, un investitor care a cump„rat o amenajare piscicol„ este obligat s„ acorde, dup„ noua lege, bani timp de doi ani de zile noului proprietar de teren. Deci c‚t vrea proprietarul. Dac„ nu-i d„ c‚t vrea proprietarul, dup„ doi de zile toate investi˛iile r„m‚n la noul proprietar, gratuit. A∫a vrea noul Guvern. Oare aceast„ lege poate trece prin Parlament?! Prin asumarea r„spunderii Guvernului!

Œn cadrul suprafe˛elor ocupate de p„duri care urmeaz„ a fi restituite, conform proiectului de lege, ar trebui, Ón

primul r‚nd, modificat Codul silvic, deoarece proiectul de lege anuleaz„ tacit multe din prevederile lui sau aduce reglement„ri noi, neexistente Ón Codul silvic, ca de exemplu cele referitoare la administrarea fondului forestier privat, proiectul introduc‚nd noi no˛iuni juridice neexistente Ón practica judiciar„ sau legi precum ierarhizarea probelor dup„ puterea lor, transformarea unor probe certe din acte doveditoare Ón acte declarative ∫i alte anomalii.

Dac„ aceste proiecte de lege ar fi adoptate a∫a cum ele sunt formulate, ar produce o adev„rat derut„ Ón r‚ndul ˛„ranilor ∫i altor categorii de de˛in„tori de terenuri. Numai dac„ lu„m prevederea referitoare la comasarea de terenuri agricole Ón favoarea noilor proprietari vom vedea c„ acest lucru se face pe seama unor abuzuri, unor grave abuzuri care privesc deposedarea actualilor proprietari, acordarea de desp„gubiri acestora, indiferent dac„ vor sau nu vor, ∫i distrugerea unor investi˛ii scumpe.

Deoarece avem serioase temeri c„ Guvernul va for˛a trecerea prin Parlament a acestor legi neconstitu˛ionale ∫i antina˛ionale, facem apel la domnul pre∫edinte Traian B„sescu de a interveni Ón conformitate cu prerogativele pe care le are ∫i de a cere Guvernului s„ revad„ din temelii aceste proiecte, s„ le pun„ de acord, Ón primul r‚nd, cu legisla˛ia Ón vigoare Ón Rom‚nia ∫i Ón Europa, apoi s„ fie f„cute conform normelor de legiferare ∫i Ón conformitate cu drepturile consfin˛ite prin Constitu˛ie Ón ceea ce prive∫te proprietatea ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cu realit„˛ile istorico-economice ∫i sociale ale Rom‚niei.

A∫ merge p‚n„ acolo Ónc‚t a∫ cere pre∫edintelui ˛„rii s„ organizeze un referendum Ón care popula˛ia s„ se pronun˛e asupra acestor legi, deoarece, Ón acest caz, se retrocedeaz„ bunuri Ón valoare de peste 150 miliarde de euro.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Vreau s„ se re˛in„ c„ nu s-a dat nici un ceas Ónapoi. Au avut cinci minute, domnul Ungheanu a b„gat patru minute Ón calculator ∫i s-a dat cu un minut Ónapoi. Doamna Iv„nescu s„ nu mai aduc„ acuze, s„ ˛in„ eviden˛a, c„ pentru acest lucru este secretar.

Are cuv‚ntul domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Ilie S‚rbu.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Onorat„ asisten˛„,

V„ rog s„ continua˛i s„ v„ concentra˛i aten˛ia asupra subiectului despre care toat„ lumea vorbe∫te de o lun„ Óncoace: inunda˛iile.

La prima vedere, ce ar mai fi de spus despre aceast„ urgie care s-a ab„tut asupra Rom‚niei? Subiectul a fost Óntors pe toate fe˛ele ∫i, Ón cur‚nd, mul˛i nu vor mai fi exper˛i doar Ón politic„ ∫i fotbal, ci ∫i Ón inunda˛ii.

Brusc, fiecare se pretinde a fi specialist Ón ape, hidrologie, construc˛ii ∫i a∫a mai departe. Nu e cazul, Óns„, de umor negru, pentru c„ aproape Ón toat„ ˛ara mii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 de oameni tr„iesc ∫i acum clipe de co∫mar. A˛i v„zut la ce pot duce Ómplinirile m„re˛e f„cute pompieristic de fosta guvernare Ón anul electoral. Poduri care au Ónghi˛it sute de miliarde de lei s-au pr„bu∫it precum juc„riile. Digurile s-au topit la prima ploaie, iar casele oamenilor au fost din nou inundate. S-a construit prost, s-au furat materiale, s-au furat bani, s-au falsificat licita˛ii. Totul pentru ca unii s„ tr„iasc„ bine, iar al˛ii s„ se nenoroceasc„ pe via˛„.

S„pt„m‚na trecut„, puhoiul apelor s-a ab„tut asupra Óntregii ˛„ri ∫i a dobor‚t podurile de carton pe care fo∫tii primari ∫i prefec˛i le-au construit ∫i inaugurat cu mare fast pe bani publici.

M-a surprins, Óns„, un lucru. De ce Ón timpul simul„rilor de dezastre naturale organizate p‚n„ acum totul a mers bine, iar la nevoie nimic nu a mai mers cum trebuie? Unde au fost inspectoratele de protec˛ie civil„ ∫i cele pentru situa˛ii de urgen˛„? Pe cine ne-am bazat c„ ne va ap„ra Ón caz de urgen˛„? To˛i acei inspectori s-au f„cut nev„zu˛i. Nici m„car politica stru˛ului nu au mai putut-o aplica, pentru c„ nu au mai avut p„m‚nt unde s„-∫i Óngroape capul. Au avut doar apa. Subiectul este mai mult dec‚t serios. De un deceniu, pl„tim cu bani grei angaja˛ii acestor inspectorate, care dispar Ón cea˛„ exact c‚nd este nevoie de ei. Protec˛ia civil„ ∫i inspectoratul pentru situa˛ii de urgen˛„ s-au dovedit eficiente doar la simul„ri. Inspectorii sunt buni doar s„ se plimbe pe uli˛e cu o portavoce Ón m‚n„ ∫i s„-i avertizeze pe ˛„rani de inunda˛ii sau incendii imaginare. C‚nd vine, Óns„, pr„p„dul, inspectorii Ó∫i pierd dintr-o dat„ curajul. Toat„ lumea d„ vina pe lipsa de bani ∫i fiecare Ó∫i g„se∫te c‚te o scuz„.

Despre ploi, meteorologii ne-au anun˛at c„ or s„ vin„. A f„cut vreun inspector vreun raport asupra st„rii digurilor sau ce riscuri prezint„ podurile? Nimeni. Lini∫te ∫i ploaie. Dar poate nu ar trebui s„ v„ mira˛i dac„ a˛i merge s„ vede˛i cum arat„ simul„rile de dezastre. Chiar s„pt„m‚na trecut„, Óntr-un sat din Dolj a avut loc un astfel de eveniment. fi„ranii s-au crucit c‚nd au v„zut c‚˛iva inspectori c„r‚nd o barc„ pe uscat ∫i Óncerc‚nd s„ v‚sleasc„ pe miri∫te. Ca Ón filmele cu pro∫ti, filme care se fac, Óns„, pe banii no∫tri.

De aceea, v„ rog s„ lua˛i atitudine, pentru c„ s-au dovedit complet ineficiente. Nu ne mai putem l„sa via˛a noastr„ ∫i a copiilor no∫tri pe m‚na unor incompeten˛i, buni doar de simul„ri.

Peste tot, Ón ˛ar„, inspectoratele trebuie s„ fie conduse ∫i organizate de oameni capabili ∫i trebuie s„ le aloc„m un buget serios, altfel inspectorii se fac c„ muncesc, iar noi ne facem c„-i pl„tim.

Speciali∫tii meteorologi ne avertizeaz„ c„ s-ar putea s„ avem parte de dezastre naturale Ón fiecare an, motiv pentru care consider c„ reorganizarea ∫i preg„tirea inspectoratelor pentru situa˛ii de urgen˛„, a protec˛iei civile ori Ónnoirea inspectorilor, acolo unde nu s-a f„cut, devine o prioritate.

Nu conteaz„ ce na˛ionalitate au motopompele, important este c„ nimeni nu a avut la timp ideea de a folosi aceste utilaje, iar astfel de idei trebuia ca s„ le aib„ inspectorii pentru situa˛ii de urgen˛„. Œn fruntea acestor institu˛ii avem nevoie de oameni care s„ ∫tie cum s„ ne apere la momentul potrivit, care s„ ∫tie s„ ia

decizii Ón c‚teva minute, iar dac„ nu vom lua m„suri acum, ∫i noi vom fi de vin„ pentru ceea ce se va Ónt‚mpla la urm„toarele inunda˛ii.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul Alexandru Pere∫.

## **Domnul Ilie S‚rbu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aveam inten˛ia s„ Óncep declara˛ia mea politic„ Ón alt mod, dar a∫ vrea s„-i mul˛umesc foarte mult colegului pentru c„, Ón sf‚r∫it, am v„zut un om responsabil din partea guvern„rii, care ∫i-a f„cut autocritica.

Eu am spus cu toat„ seriozitatea.

Deci, v„ rog s„ m„ crede˛i, nu am f„cut nici un fel de ironie, fiindc„ de-at‚tea luni inspectorii ∫i tot ceea ce a˛i f„cut dumneavoastr„ Ón jude˛e... nu cred eu c„ se mai identific„ guvernarea noastr„. Dar, m„ rog, putem vedea! Din decembrie p‚n„ acum, nu a˛i f„cut altceva dec‚t schimb„ri.

Domnul senator Ilie S‚rbu, v„ rog s„ prezenta˛i declara˛ia, nu dialoga˛i cu sala.

Œmi pare r„u, dar am fost provocat, domnule pre∫edinte.

Trec la declara˛ie, pe care, de data asta, o s-o Óncep cu c‚teva versuri inedite, pe care nu le-am mai auzit, ∫i este aici maestrul Adrian P„unescu, care poate s„ confirme c„ sunt, Óntr-adev„r, interesante ∫i la subiect.

Declara˛ia am intitulat-o îDestine m„cinate, destine abandonate, orizonturi distruse“.

O veche vorb„ rom‚neasc„ spunea: îApa trece, pietrele r„m‚n!“ ∫i, totu∫i, au fost Ón˛elep˛i care, pe parcursul timpului, privind cu un ochi mai critic, au constatat c„, de fapt, lucrurile stau altfel, ∫i au spus aceste g‚nduri chiar Ón versuri... pe care am s„ vi le prezint, fiindc„ au leg„tur„ cu declara˛ia mea, Ón continuare: îB„tr‚nii spun c„ apa trece, / Mai spun c„ pietrele r„m‚n. / Dar altfel lucrul se petrece / Pe scoar˛a globului b„tr‚n. / C„ci piatra, c‚t ar fi de piatr„, / Se macin„ ∫i trece st‚nd, / Iar peste trista-i m„cinare / R„m‚n tot apele curg‚nd!“

Banatul, a∫a cum este deja cunoscut, de o lun„ este m„cinat de ape, casele s-au topit Ón apele tulburi ale prim„verii, venite parc„ cu o furie ∫i o for˛„ nemaiÓnt‚lnite. S-au m„cinat sub greutatea apelor ∫i a m‚lului zeci de mii de hectare de gr‚u, de orz, rapi˛„, precum ∫i cele preg„tite pentru culturile de prim„var„.

Pietre prea multe apa nu a g„sit Ón cale, c„ci zona C‚mpiei Banatului are un altfel de sol, dar ca adev„rul acesta, probabil milenar, s„ r„m‚n„ valid asemenea unui blestem, apele au m„cinat, totu∫i, destine, au distrus orizonturi ∫i au l„sat Ón urm„, peste tot ∫i toate, o lini∫te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 ad‚nc„ ∫i trist„, o m„cinare Ón interiorul unor fiin˛e care au devenit aproape umbre.

îNu ∫tiu!“, îNu mai pot!“, îNu mai cred!“, îNu mai suport!“, îNu mai exist„ speran˛e!“ au devenit convingeri general valabile pentru miile de locuitori ai unei zone ce era invidiat„ de mult„ lume.

Disperarea a ajuns la culme, trec‚nd u∫or cu o perversitate insesizabil„ la resemnare. Ce s„ mai a∫tep˛i?

Cum s„ mai g„se∫ti resurse interioare mobilizatoare c‚nd totul este pierdut, c‚nd nimeni nu mai poate s„-˛i aduc„ o raz„ de speran˛„, pe un suport real al unor m„suri care, imediat ce apele vor trece, pot constitui un adev„rat sprijin.

Œn ce s„ mai crezi c‚nd cei care sunt pu∫i s„ vegheze zi ∫i noapte la bunul mers al lucrurilor se Óncurc„ tot mai des Ón luarea deciziilor ∫i sunt tot mai irita˛i de a∫tept„rile ∫i pl‚nsul celor uita˛i ∫i n„p„stui˛i?

De la hoteluri la odiseea pompelor, de la b„rci la taxiuri, de la case c‚nd din lemn, c‚nd la sate europene, de la sutele de milioane de euro promise de pre∫edintele Traian B„sescu la acuta lips„ de fonduri explicat„ de mini∫tri ∫i de autorit„˛ile locale, de la faptul c„ le-a fost greu s„ respecte legea ∫i s„ mobilizeze celula de criz„ care s„ ac˛ioneze Ón zon„, de la indiferen˛„ la explica˛ii televizate cu z‚mbetul pe buze, b„n„˛eanul lovit crunt de soart„ nu mai are nimic, iar, dincolo de acest nimic, tot marele nimic r„m‚ne. Este dezolant ∫i groaznic s„ consta˛i cum, totu∫i, nu se mai fac nici gesturi care, p‚n„ la urm„, ar putea fi considerate formale, c„ nimeni nu mai merge Ón zon„ s„ vad„ oamenii, s„ discute cu ei, s„ se aplece spre greut„˛ile lor, chiar, repet, dac„ ar face-o Ón mod cu totul superficial.

Unde mai sunte˛i, domnule pre∫edinte al tuturor rom‚nilor?

Cum v„ mai petrece˛i zilele ∫i nop˛ile pe care le promitea˛i ˛„rii ∫i oamenilor ei, rom‚nii? Sau pentru dumneavoastr„ b„n„˛enii nu sunt rom‚ni? Ce s-a Ónt‚mplat, domnule prim-ministru, dumneavoastr„ a˛i fost lovit Ón orgoliul guvernamental ∫i a˛i uitat drumul Banatului, prefer‚nd cu obstina˛ie saloanele expozi˛ionale ale bolizilor pe patru ro˛i sau socializ„rile de prim„var„ de la Snagov?

Domnilor mini∫tri, ce ave˛i r„spunderea direct„ Ón asemenea situa˛ii, nu v-au mai v„zut b„n„˛enii de la Pa∫ti, unde a˛i disp„rut cu to˛ii?

Emisiunile televizate nu ajung, este mult prea pu˛in, p‚rtiile de schi, la fel, nu-i pot impresiona pe aceia ce ar dori s„ v„ afla˛i acolo, Ón mijlocul lor.

Cum ve˛i putea explica aceast„ absen˛„, aceast„ lips„ de Ón˛elegere pentru ace∫ti oameni nevinova˛i care, peste noapte, au devenit victimele unui dezastru c„ruia dumneavoastr„ Ónc„ Ói mai c„uta˛i cauze politice?

V-a˛i descalificat definitiv Ón fa˛a unei ˛„ri care v„ a∫teapt„ s„ interveni˛i Ón for˛„, cu pricepere, cu d„ruire ∫i dragoste fa˛„ de oameni, a∫a cum a˛i repetat mereu Ón campaniile electorale, vorbindu-le, Ón mod ipocrit, oamenilor despre arogan˛a P.S.D.-ului.

Ce face˛i dumneavoastr„ ast„zi? Unde v„ Óncadra˛i sau, aici, este nevoie de o anumit„ specializare a medicinei?

Ce s-a ales de toate aceste promisiuni, fiindc„ nu au fost pietre tari, apele nu au avut nevoie de timp ca s„ le macine, au fost spulberate la prima viitur„? Nu con∫tientiza˛i c„ Ón joc sunt vie˛ile a mii de oameni care nu mai au nimic, v-a˛i imaginat pentru o clip„ o asemenea situa˛ie Ón via˛a dumneavoastr„, o diminea˛„ Ón care s„ v„ trezi˛i ∫i, deodat„, s„ r„m‚ne˛i f„r„ nimic ∫i la mila unui Guvern care nu cunoa∫te acest sentiment, la cheremul unor mini∫tri care, din birourile lor luxoase, nu pot Ón˛elege disperarea ∫i mizeria Ón care, totu∫i, mai rezist„ ∫i tr„iesc oameni?

La toate aceste probleme a∫tept„m r„spunsuri de la dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pere∫, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Interven˛ia mea de ast„zi are caracter de apel umanitar, ∫i nicidecum de declara˛ie politic„.

Evenimentele dezastruoase provocate de inunda˛iile din luna aprilie a anului curent Ón zona de sud-vest a ˛„rii, respectiv Ón jude˛ele Timi∫ ∫i Cara∫-Severin, redate cu am„nun˛ime de pres„ ∫i de posturile de televiziune, au sensibilizat la maxim popula˛ia Óntregii ˛„ri.

Œntrajutorarea a luat forme diferite, iar sume de bani, alimente, medicamente, materiale de construc˛ie sunt adunate ∫i stocate Ón diferite locuri din ˛ar„, urm‚nd a lua drumul zonelor devastate de ape.

Mul˛i primari de municipii ∫i ora∫e, din localit„˛ile care cu alte ocazii au avut de suferit Ón urma inunda˛iilor, oameni care cunosc mai bine nevoile de-acum ale sinistra˛ilor, au pornit o ac˛iune denumit„ metaforic î™i casele pot fi adoptate“.

Œn esen˛„, aceast„ ac˛iune prevede finan˛area construirii unei case de locuit cu toate utilit„˛ile cerute pentru un trai civilizat Ón mediul rural.

Am fost mandatat s„ solicit at‚t dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, c‚t ∫i conducerii Senatului Rom‚niei, respectiv domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, precum ∫i Biroului permanent al Senatului ca principalul for democratic al Rom‚niei s„ se ralieze acestei ac˛iuni ∫i, Óntr-un efort de economisire a cheltuielilor bugetare, ∫i Senatul s„ fie parte Ón aceast„ ac˛iune umanitar„.

S„ decidem ca una din casele distruse din satul cel mai greu lovit de inunda˛ie s„ fie reconstruit„ prin efortul financiar suportat de institu˛ia Senatului.

Urmeaz„, deci, s„ sesiz„m Biroul permanent cu un proiect de hot„r‚re cu privire la aceast„ ac˛iune. De altfel, ar mai fi o motiva˛ie pentru care ar merita s„ cupl„m la acest apel, ∫i anume faptul c„, Ón toate sondajele privind Óncrederea popula˛iei Ón institu˛iile statului, Parlamentul este la coada listei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Am putea ca prin acest gest s„ mai recuper„m ceva Ón ochii ∫i Ón Óncrederea oamenilor, s„ demonstr„m, Ónc„ o dat„, nu numai prin vorbe, ci ∫i prin fapte, c„ suntem aproape de ei ∫i de necazurile lor.

Mul˛umesc foarte mult.

Cu o sigur„ corec˛ie, dac„ vre˛i s„ face˛i, face˛i un proiect de lege, pentru c„, prin lege, Senatul nu are voie s„ cheltuiasc„ nici un ban dec‚t prin regulile care sunt stabilite.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Pe grab„, toate lucrurile pe care aveam s„ le aprofundez le las, Ón mare m„sur„, pentru alt„ dat„, spun doar ca pe un titlu: la Hunedoara, Ón Municipiul Hunedoara, 35 de societ„˛i comerciale, cu 2.689 de salaria˛i, cer printr-unul dintre cei care conduc societ„˛ile respective ajutorul Guvernului pentru a se putea p„stra Ón regimul de zon„ defavorizat„, Ón care se vor g„si p‚n„ Ón noiembrie 2005.

Nu ascund faptul c„ nu este un fapt simplu, Ón noile condi˛ii, dar cred c„ este Ón puterea Guvernului s„ intervin„ ∫i cer ∫i sprijinul colegilor de Parlament din acela∫i jude˛.

Domnul D„nu˛ V‚n„u ne d„ foarte multe argumente ∫i ele trebuie esen˛ializate ∫i trebuie s„ devin„ arm„ de atac Ómpotriva c„derii economice a acestui jude˛ ∫i a acestui municipiu.

O alt„ problem„ pe care a∫ fi avut marea bucurie de a v-o anun˛a pe larg este situa˛ia creat„ la Chi∫in„u prin na∫terea Forului Democrat al Rom‚nilor din Moldova, o forma˛ie neguvernamental„ care Ó∫i propune idealuri pentru care acest popor de dincolo ∫i de dincoace de Prut a luptat Ón ultimele veacuri.

A∫ vrea s„ sensibilizez autorit„˛ile de la Bucure∫ti asupra nevoii de a deschide con∫tiin˛ele contemporanilor de dincoace de Prut c„tre apelul publicat Ón presa de la Chi∫in„u de c„tre acest grup de ini˛iativ„ din care nu lipsesc Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Ilie Ila∫cu.

Sunt oameni excep˛ionali, eu o s„-mi rezerv bucuria de a republica Ón îFlac„ra“ mea tot acest apel ∫i tot acest program care ar putea fi un program de regenerare a speran˛ei ∫i de relansare a bucuriei reg„sirii.

Nu este vreme niciodat„ pentru lucruri esen˛iale.

Am l„sat toate acestea Óntr-o penumbr„ pentru c„ nu am vrut s„ treac„ ziua aceasta f„r„ s„ v„ spun c„ se Ómplinesc 25 de ani de la plecarea dintre cei vii a unuia dintre marii scriitori ai Rom‚niei dintotdeauna, marele prozator, marele romancier care a fost Marin Preda.

Undeva Ón sal„ putea s„ se afle doctorul Dan Claudiu T„n„sescu, omul care, la Mogo∫oaia, b„t‚nd la u∫a lui Preda, a descoperit c„ marele prozator Óncetase s„ mai existe.

Sunt dator istoriei Rom‚niei cu un am„nunt pe care numai istoria literar„ l-a aflat a∫a cum se cuvine.

Marin Preda este prezentat, Ón genere, ca un mare scriitor, dar ca un om egoist, ca un om care nu a

participat la b„t„liile pentru standardul de con∫tiin˛„ al epocii ∫i al istoriei.

Am s„ v„ spun urm„torul fapt, pe care, de altfel, l-am ∫i scris, l-am publicat Óntr-o carte pe care a realizat-o Ón 1982 Eugen Simion, se numea îTimpul nu a mai avut r„bdare“ ∫i era o poveste adev„rat„ despre Marin Preda.

Œn anii ’70, Marin Preda a aflat de la mine, Óntr-o dup„-amiaz„ c„lduroas„ de var„, c„ Nicolae Ceau∫escu a spus la C„l„ra∫i c„ vrea s„ reintroduc„ realismul socialist Ón cultura rom‚n„. Trec peste am„nuntele care ar da foarte mult dramatism acestei pove∫ti ∫i f„g„duiesc s„ le p„strez ∫i s„ le restitui istoriei culturii. Dar istoria Rom‚niei are de re˛inut un fapt. Marin Preda s-a angajat atunci s„ ajungem Ón aceast„ cl„dire la cel care ceruse reintroducerea realismului socialist ∫i, Ón fa˛a lui Nicolae Ceau∫escu, a spus o fraz„ simpl„, dureroas„ ∫i Ónsp„im‚nt„toare: îAm auzit, domnule pre∫edinte — acesta era modul lui de adresare —, c„ vre˛i s„ reintroduce˛i realismul socialist. A∫ vrea s„ v„ spun c„ dac„ reintroduce˛i realismul socialist, eu, Marin Preda, m„ sinucid.“ Totul spus pe un ton lini∫tit, parc„ era povestea orei 3, la care se Ónt‚mpl„ numai lucruri banale. Nicolae Ceau∫escu a spus: îBine, uite, o s„ st„m de vorb„, discut„m ∫i cu cei de la Academia de ™tiin˛e Sociale ∫i Politice. Da’, ce mai fac scriitorii? Lua˛i loc.“ Marin Preda a r„spuns: îNu vrem s„ v„ deranj„m. ™tim c„ ave˛i marile probleme ale ˛„rii, bloomingul de la Hunedoara, problemele recoltelor de la C„l„ra∫i, dar, dac„ reintroduce˛i realismul socialist, eu, Marin Preda, m„ sinucid.“ îBine, a zis Nicolae Ceau∫escu, s„ st„m de vorb„. Uite, vorbi˛i ∫i cu cei de la Uniunea Scriitorilor, s„ facem o analiz„, s„ facem o dezbatere.“ îDa, a zis Marin Preda, dar eu vreau s„ v„ spun — ∫i nu era nici o urm„ de patetism Ón ce spunea, era Ónsp„im‚nt„toarea, repet, Ónsp„im‚nt„toarea, avertizare c„ lucrurile chiar a∫a vor sta —, dac„ reintroduce˛i realismul socialist, eu, Marin Preda, m„ sinucid.“ A patra, a cincea, a ∫asea, discu˛ia revenea — ∫i aici era ∫i o tehnic„ extraordinar„, de mare orator ∫i de mare prozator —, nu schimba nimic sau schimba lucruri insesizabile Ón fraza lui. O spunea obsesiv, ca pe o b„taie de clopot: îDomnule pre∫edinte, marile probleme ale politicii externe... ∫tim, nu am vrea s„ v„ deranj„m, dar, dac„ reintroduce˛i realismul socialist, eu sunt obligat s„ v„ spun c„ m„ sinucid.“ ™i, a ∫aptea oar„, a opta oar„, Nicolae Ceau∫escu a zis: îEi, bine, nu-l mai introducem!“ Marin Preda, care Ó∫i schimbase culoarea fe˛ei, a mul˛umit, a spus: îMul˛umim!“, am plecat ∫i, pe sc„ri, cobor‚nd de acolo de unde coboar„ domnul Nicolae V„c„roiu Ón epoca noastr„, mi-a zis: îMon cher, Ó˛i dai seama c„, dac„ n„rodul „sta nu renun˛a, eu chiar trebuia s„ m„ sinucid?“

Lucrul acesta trebuie ∫tiut. Eu, repet, l-am scris Ón vremea Ón care tr„ia ∫i cel„lalt personaj, Nicolae Ceau∫escu, ∫i nu putea s„ apar„ Ón presa cenzurat„ a vremii ∫i Ón cartea lui Eugen Simion, îTimpul nu a mai avut r„bdare“, dac„ nu era adev„rat. Sunt obligat, la 25 de ani de la plecarea lui Marin Preda dintre noi, s„ spun actualei clase politice c„ Ón Rom‚nia, Ón cultura rom‚n„, au existat oameni mari. A privi epoca respectiv„ ca pe o rezerva˛ie de pitici, a cere socoteal„ pentru ceea ce nu Rom‚nia, ci marile puteri i-au f„cut Rom‚niei, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 anume au a∫ezat-o Ón cu∫ca de la R„s„rit, Ónseamn„ a nu ∫ti adev„rul istoric. Adev„rul istoric este c„ ∫i Marin Preda, ∫i Petru Dumitriu, ∫i Eugen Barbu, ∫i Nicolae Labi∫, ∫i A. E. Baconsky, ∫i Nichita St„nescu, ∫i Marin Sorescu, ∫i Ioan Alexandru, ∫i Ion Gheorghe, ∫i at‚˛ia mari scriitori, ∫i Zaharia Stancu au creat cultur„ na˛ional„ de referin˛„. Iar, uneori, Marin Preda, ∫i alt„dat„ am s„ v„ spun povestea Ónt‚lnirii de la Neptun a lui Eugen Barbu cu Nicolae Ceau∫escu, la care eram mul˛i, dar pu˛ini au avut curajul s„ spun„ ce a spus Eugen Barbu, ace∫ti scriitori s-au opus transform„rii literaturii rom‚ne Óntr-o literatur„ de re˛et„.

## Domnule pre∫edinte,

Cu speran˛a c„ nepo˛ii dumneavoastr„ se vor bucura de realiz„rile celor pe care i-am evocat, ca ∫i nepo˛ii mei, aduc omagiul meu peste moarte aceluia care, a∫a cum Ómi permiteam s„ spun atunci c‚nd a murit, este prezent Ón aceste versuri de desp„r˛ire:

îDar dintre to˛i, oric‚˛i ar Ónvia,

Acum c‚nd mi-amintesc c„ ni te-ai stins,

Cu toat„ disperarea dinadins,

Mon cher, mi-e tare dor de dumneata!“

Mul˛umesc foarte mult.

## Stima˛i colegi,

Œncheiem aici declara˛iile politice. Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. mai avea la dispozi˛ie 6 minute. Din p„cate, domnul Puiu Ha∫otti nu s-a Óntors, era Ónscris la cuv‚nt.

Trecem...

Dar mai avem o declara˛ie!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Dan C‚rlan:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫a cum am Ón˛eles c„ exist„ oameni minuna˛i gata s„ se sinucid„ pentru ap„rarea unei idei, tot a∫a exist„ oameni gata s„ ucid„ cu s‚nge rece pentru a-∫i ap„ra profitul.

Voi Óncepe declara˛ia mea politic„ prin a da citire numelor unor,,terori∫ti“ care activeaz„ liberi Ón Rom‚nia. Ei se numesc îMedical Company“, îNova Intermed“, FenixMed — 2000“, îBioservice“, îSanprodmed“, îMedicarom Grup“, îPansiprod“, îMedifest“, îAlphamedical“, îEuromedica“. Ace∫tia sunt doar primii 10 dintr-o list„ mai lung„. To˛i ace∫ti agen˛i economici fac parte dintr-un grup care ac˛ioneaz„ cu metode identice terori∫tilor. Zona aleas„ de ei pentru exercitarea terorii este aceea a sistemului medical rom‚nesc. Ostaticii lor sunt bolnavii interna˛i Ón spitale. Ace∫ti agresori nu poart„ cagule negre ∫i nici mitraliere. Ei poart„ gulere albe ∫i amenin˛„ cu moartea to˛i pacien˛ii din spitale, f„r„ nici o discriminare. Metoda de execu˛ie propus„ nu este nici Ómpu∫carea ∫i nici decapitarea, ci una mult mai perfid„. Dup„ ce au pus st„p‚nire individual ∫i, probabil, legal pe contractele de furnizare a materialelor sanitare c„tre

spitale, b„ie˛ii au descoperit c„ au un monopol, dac„ se organizeaz„ Ón hait„. Prin urmare, Ómbr„c‚nd haina ponosit„ de victim„ s-au sindicalizat Ón Asocia˛ia Furnizorilor de Produse Medicale ∫i au decis c„ blocheaz„ orice livrare de materiale medicale c„tre spitale. Adic„ ostaticii vor muri dac„ Ministerul S„n„t„˛ii nu pl„te∫te 203 miliarde lei. Aparent, le po˛i da dreptate. O sum„ cu multe zerouri, blocaj financiar, imposibilitatea de a continua produc˛ia, bla, bla, bla, pra, pra, pra ∫i z‚m, z‚m, z‚m.

Hai s„ vedem cum stau lucrurile Ón realitate. Datoriile spitalelor c„tre furnizori la Ónceputul anului trecut erau de circa 1.100 miliarde lei. Œn primele 6 luni ale aceluia∫i an, 2004, se reu∫ea plata din datorie doar pentru 325.000.000.000 lei, restan˛a fiind de 700.000.000.000 lei, adic„ 27% din cifra de afaceri. Era destul de mult, dar nimeni nu f„cea scandal. La Ónceputul acestui an datoria era de 811.000.000.000 lei. Œn numai 4 luni, p‚n„ la sf‚r∫itul lunii aprilie curent, ministerul condus de domnul Mircea Cintez„ a asigurat plata de c„tre spitale a 608.000.000.000 lei. Mai mult de trei sferturi din toat„ datoria. Peste 70% din spitale nu se afl„ Ón situa˛ia de a avea datorii care s„ justifice sistarea livr„rilor, dar sunt supuse blocadei f„r„ nici o re˛inere. Peste 70% din spitale nu se afl„ Ón situa˛ia de a le fi oprit„ livrarea.

## Stima˛i colegi,

Abia acum vine adev„rata informa˛ie scandaloas„. Restan˛a de 203.000.000.000 lei nu numai c„ reprezint„ doar 5% din cifra de afaceri a anului trecut a acestor furnizori, 5%, dar este compus„ Ón totalitate din profit. Compar‚nd profitul realizat de îterori∫ti“ Ón anul trecut, de circa 250.000.000.000 lei, cu datoria de 203.000.000.000 lei, cu vechime din acela∫i an, Ón˛elegem c„ ace∫tia ∫i-au recuperat integral fondurile investite, ∫i-au acoperit toate cheltuielile, Óncas‚nd inclusiv 20% din profit. La numai c‚teva zile dup„ depunerea bilan˛urilor contabile pe 2004, îterori∫tii“ spitalelor amenin˛„ cu moartea dac„ nu li se pl„tesc dividendele Óntr-o afacere exclusiv cu banii publici, cu s„n„tatea oamenilor ∫i, uneori, cu seringi infectate sau materiale de o calitate ordinar„.

## Stima˛i colegi,

Sunt solidar cu domnul ministru Mircea Cintez„ Ón acest ∫antaj ordinar la care este supus ∫i apreciez Ón mod deosebit viteza cu care a reac˛ionat Ón sensul de a construi solu˛ii alternative pentru aprovizionare ∫i a sparge blocada impus„ de actualii a∫a-zi∫i parteneri de afaceri. C‚nd e∫ti furnizorul unui client de 3.900 de miliarde lei, fie el ∫i r„u platnic, nu negociezi cu metode teroriste. Dac„ ar fi dup„ mine, le-a∫ retrage tuturor, definitiv, dreptul de a se mai îchinui“ pe aceast„ pia˛„ a sistemului medical, aparent ostil„, ∫i i-a∫ trimite s„ fac„ profit Ón pia˛a liber„, fa˛„ Ón fa˛„ cu clientul direct, ∫i nu cu bugetul s„n„t„˛ii.

Œn fine, stima˛i colegi, Ón ultimele zile, o a doua grupare terorist„ se asociaz„ cu cei de mai sus, ∫i am Ón vedere furnizorii de medicamente. Spre simpla informare prealabil„, ∫i profitul acestora va trece bini∫or de 2.200 miliarde lei Ón acest an, pe o cifr„ de afaceri care se duce deja spre 5% din P.I.B., adic„ 2,4 miliarde euro.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, Óncheiem aici declara˛iile politice _._

Relu„m primul punct, ordinea de zi pentru ziua de ast„zi. V„ consult dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.

Stima˛i colegi, primul punct: aprobarea programului pentru aceast„ s„pt„m‚n„: 16—21 mai. Deci vom avea Ón continuare, m‚ine diminea˛„, comisii; la ora 15,00 — ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere, Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, cu un singur punct la ordinea de zi: Ratificarea Tratatului de aderare a Bulgariei ∫i Rom‚niei la Uniunea European„. La ora 15,00, m‚ine, rog mobilizare exemplar„ din partea liderilor de grup. Miercuri — comisii; joi — ∫edin˛„ de plen: 9,00—13,00; vineri ∫i s‚mb„t„ — activitate Ón circumscrip˛iile electorale.

Dac„ sunt obiec˛iuni la acest program? Nu sunt. Œl

Trecem la punctul urm„tor: not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

V„ aducem la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia;

— Lege pentru stabilirea unor m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea Óntre autorit„˛ile de frontier„, semnat la Sofia la 22 decembrie 2004;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 11 noiembrie 2004;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ — anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 11 noiembrie 2004;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea, Ón cadrul Ministerului Public, a Direc˛iei de

Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea Ón domeniul luptei Ómpotriva producerii ilegale, traficului ∫i consumului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, semnat la Bucure∫ti la 14 aprilie 2004;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2005 pentru abrogarea art. 31 din Legea notarilor publici ∫i a activit„˛ii notariale nr. 36/1995;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor m„suri pentru asigurarea, temporar, a locuin˛elor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i institu˛iilor publice;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judec„tore∫ti;

— Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea institutelor de teorie politic„ ∫i educa˛ie democratic„. Stima˛i colegi,

Trebuie s„ constituim ∫i o comisie de mediere la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., dou„ propuneri.

Domnule pre∫edinte,

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., vor participa Ón aceast„ comisie domnul senator Mihai fi‚buleac ∫i domnul senator Neagu Nicolae.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.S.D., dou„ propuneri.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., v„ propunem pe domnul senator ™erban Mih„ilescu ∫i pe domnul senator Traian Novolan.

Grupul parlamentar P.P.R.M., o propunere.

Noi propunem, domnule pre∫edinte, pe domnul senator Carol Dina.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator, o propunere.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator Ól propune pe domnul senator Gheorghe Constantin.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Domnul senator Fekete Szabó Andras.

Mul˛umesc foarte mult.

Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i constituirea acestei comisii de mediere. V„ rog s„ vota˛i.

S-a aprobat cu 103 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, traficului de fiin˛e umane, terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 10 mai 2004.

Domnule secretar de stat Florin Sandu, foarte pe scurt, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Florin Sandu** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, bun„ ziua.

V„ supun aten˛iei proiectul de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, traficului de fiin˛e umane, terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 10 mai 2004.

Prin acordul supus ratific„rii s-a urm„rit crearea cadrului juridic, stabilirea domeniilor, modalit„˛ilor de cooperare, desemnarea autorit„˛ilor competente, de asemenea, schimbul operativ de date ∫i informa˛ii, protec˛ia datelor personale, dar au fost stabilite ∫i intrarea Ón vigoare, denun˛area ∫i modificarea dispozi˛iilor acordului respectiv.

Œn conformitate cu art. 9, acordul intr„ Ón vigoare la 30 zile de la data primirii ultimei notific„ri schimbate de c„tre p„r˛i, prin care acestea se informeaz„ reciproc, Ón scris, prin canale diplomatice, cu privire la Óndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea Ón vigoare a acestuia.

Œn conformitate cu legisla˛ia rom‚n„ Ón domeniu, pentru a intra Ón vigoare, acordul trebuie s„ fie ratificat de Parlament, motiv pentru care v„ rog s„ adopta˛i proiectul de act normativ Ón forma prezentat„.

Mul˛umesc.

Invit pe domnul pre∫edinte Eckstein-Kovács Péter s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Mul˛umesc.

Raportul este de admitere, f„r„ amendamente. Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ a dat aviz de admitere.

Proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camer„ decizional„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii.

Domnul senator Eckstein-Kovács.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu am o solicitare care vine, de fapt, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Solicitarea noastr„ este de a scoate de pe ordinea de zi de ast„zi acest proiect, Óntruc‚t este foarte str‚ns legat de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 26/2000, care, de asemenea, a fost Ón discu˛ia comisiei noastre deodat„ cu acest raport de respingere. Raportul este gata.

Problema este, de fapt, c„ suntem sub imperiul Constitu˛iei din 1991, deci va trebui s„ mediem cele dou„ texte de lege ∫i este de dorit ca raportul de respingere, respectiv raportul comisiei de mediere s„ fie adoptate Ón aceea∫i ∫edin˛„, ca s„ fie promulgate Ón acela∫i timp, pentru c„, altfel, ar fi distorsiuni ∫i ar fi prevederi care ar fi valabile doar c‚teva zile sau, poate, s„pt„m‚ni.

Deci nu solicit retrimiterea la comisie. Comisia ∫i-a spus cuv‚ntul. Numai s„ fie reprogramat pe ordinea de zi.

Deci problema de fond este s„ nu cre„m un gol legislativ p‚n„ nu adopt„m cealalt„ reglementare. Cred c„ e un lucru normal ∫i c„ suntem cu to˛ii de acord.

V„ rog s„ vota˛i. O vom trimite s„ stea la comisie p‚n„ va veni ∫i cealalt„ ordonan˛„ ∫i le vom discuta Ómpreun„.

V„ rog s„ vota˛i. Vot‚nd îda“ Ónseamn„ de acord cu propunerea.

S-a aprobat cu 98 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Mul˛umesc.

Trecem la Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2004 privind unele m„suri pentru v‚nzarea de c„tre societ„˛ile comerciale, companiile ∫i societ„˛ile na˛ionale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale ∫i al industriei de ap„rare, precum ∫i de c„tre al˛i agen˛i economici din subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului a locuin˛elor pe care ace∫tia le au Ón patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Ónchiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de munc„ la ace∫ti agen˛i economici.

Este vorba despre o reexaminare la solicitarea pre∫edintelui Rom‚niei.

S„ ascult„m, pe cale de consecin˛„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia economic„, raport comun. Cine prezint„?

Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul comun este un raport de admitere, cu amendamente.

Pre∫edintele Rom‚niei, Ón mare, a avut trei observa˛ii cu privire la proiectul de lege adoptat de cele dou„ Camere. Cele dou„ comisii reunite au considerat c„ dou„ dintre cele trei observa˛ii sunt Óntemeiate ∫i, prin amendamentele care sunt cuprinse Ón anexa nr. 1, practic, propunem amendamente care vin Ón litera ∫i spiritul sesiz„rii venite prin cererea de reexaminare. O a treia observa˛ie am considerat c„ nu este Óntemeiat„ ∫i decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, p‚n„ la urm„, a plenului celor dou„ Camere, este una constitu˛ional„ ∫i legal„. Ca atare, acolo nu am propus amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti, dac„-mi da˛i voie, trebuie s„ am ∫i eu o fereastr„, a∫a.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule Cornel Chiriac, de acord cu amendamentele, cele dou„ amendamente?

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Da, de acord. ™i suntem de acord cu sus˛inerea Ón plenul Senatului, Ón forma Ón care a fost adoptat„ de c„tre comisie.

referitoare la Biserica Rom‚n„ Unit„ cu Roma (grecocatolic„). Este tot o reexaminare.

Avem raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. Cine prezint„?

Domnul pre∫edinte Eckstein-Kovács. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de o cerere de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri referitoare la Biserica Rom‚n„ Unit„ cu Roma (greco-catolic„), trimis„ de pre∫edintele Rom‚niei.

Este vorba de un act normativ, Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2004, care a fost adoptat„ de Senat Ón forma pe care a ini˛iat-o Guvernul ∫i care, ulterior, a fost respins„ de Camera Deputa˛ilor.

Pre∫edintele Rom‚niei ne-a sesizat cu o cerere de reexaminare ∫i, Ón esen˛„, s-a sus˛inut necesitatea adopt„rii acestui act normativ care, de fapt, consfin˛e∫te o prevedere dintr-un tratat care a fost ratificat de c„tre Parlamentul Rom‚niei, respectiv prevederile art. 6 al Conven˛iei Europene pentru Ap„rarea Drepturilor Omului ∫i a Libert„˛ilor Fundamentale, care prevede c„ orice persoan„ are dreptul la judecarea, Ón mod echitabil, Ón mod public ∫i Óntr-un termen rezonabil, a cauzei sale. Aceast„ prevedere, desigur, se refer„ ∫i la persoanele juridice.

Ca atare, cele dou„ comisii reunite, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, v„ propun un raport de admitere cu amendamentele din anexa nr. 1 ∫i cu un singur amendament respins, care se reg„se∫te Ón anexa nr. 2.

Proiectul de lege urmeaz„ a fi adoptat de Senat Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale. Lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Nu sunt.

Stima˛i colegi,

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care vom opera aceste amendamente.

A fost adoptat cu 97 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele m„suri

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Virgil Ni˛ulescu.

**Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ _**:**_

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul sus˛ine raportul comun Óntocmit de cele dou„ comisii ∫i v„ roag„ s„-l adopta˛i Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.

Deci sunte˛i de acord cu cele 3 amendamente?

Da, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la dezbateri generale. V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Bindea Liviu.

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

De∫i modul Ón care a intrat pe ordinea de zi ∫i Ón care a fost dezb„tut la comisie ar putea conduce la concluzia c„ este un proiect oarecare, eu vreau s„ eviden˛iez Ón fa˛a Domniilor voastre, a∫a cum am f„cut-o ∫i Ón mandatul trecut de dou„ ori, c„ este un proiect de lege care ascunde, Óntre r‚ndurile care v„ sunt prezentate Domniilor voastre spre aprobare, o situa˛ie care trebuie foarte bine c‚nt„rit„, pentru a nu crea situa˛ii pe care nu le dorim Óntre rom‚ni, Óntre fra˛i care, ast„zi, Ón urma unor situa˛ii care ˛in de istorie, au credin˛e diferite.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ fac un foarte scurt istoric al acestei legi. Ea a fost Ónaintat„, Ordonan˛a Guvernului nr. 64/2004, spre adoptare Parlamentului Ón mandatul trecut. Prima Camer„ sesizat„, a∫a cum s-a spus de c„tre domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost, precum ∫i este, Senatul. Œn dou„ r‚nduri a fost retrimis„ la comisie pentru a se verifica unele chestiuni pe care le-am ridicat eu. S-a constatat, p‚n„ la urm„, c„ nu este potrivit s„ fie adus Ón fa˛a Senatului spre dezbatere, s-a l„sat s„ curg„ termenul pentru adoptare implicit„, iar Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor proiectul a fost respins, pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, consider‚nd de cuviin˛„ s„ fac„ cerere de reexaminare Ón care s„ solicite ca acest proiect s„ fie adoptat.

Trec‚nd peste situa˛ia absolut inedit„, cel pu˛in, din c‚te cunosc eu, m-am interesat ∫i am verificat, nu s-a pomenit niciodat„ Ón Rom‚nia postdecembrist„ ca pre∫edintele s„ fac„ o cerere de reexaminare la o lege respins„. Dar, sigur, nu contest dreptul de a face acest lucru, ci doar ca o chestiune, dac„ vre˛i, de interes procedural.

Deci ast„zi ne g„sim Ón fa˛a acestei cereri de reexaminare. P„rerea mea este c„ domnul pre∫edinte, Ón momentul Ón care a luat aceast„ decizie, a fost victima unei inform„ri unilaterale ∫i, poate, incomplete. Aceast„ lege vine s„ completeze, de fapt, Decretul nr. 126 din 1990, care prevedea faptul c„, pentru reconstituirea dreptului de proprietate al bisericilor, Óntre greco-catolici ∫i ortodoc∫i se constituie dou„ comisii care vor hot„rÓ cu privire la acest drept de proprietate.

Repet, decretul este din 1990. De atunci s-au purtat, sigur, procese de toate felurile ∫i nu cred c„ este cazul s„ eviden˛iem c„ solu˛iile au fost diferite, instan˛ele au avut pozi˛ii diferite at‚t fa˛„ de competen˛a lor de solu˛ionare, c‚t ∫i cele pe care ∫i le-au re˛inut spre competent„ solu˛ionare Ón deciziile pe care le-au pronun˛at.

Propunerea pre∫edintelui, prin cererea de reexaminare, vine s„ Ónfr‚ng„, dup„ p„rerea mea, at‚t prevederi constitu˛ionale, c‚t ∫i o situa˛ie juridic„ creat„ datorit„

istoriei ∫i datorit„ modului Ón care, Ón Ardeal, s-au a∫ezat lucrurile at‚t din punct de vedere religios, c‚t ∫i din alte puncte de vedere.

Œn primul r‚nd, eu a∫ vrea s„ fac trimitere la art. 21 din Constitu˛ie, care, de fapt, spune acela∫i lucru pe care Ól spune articolul citat de domnul pre∫edinte Ón acea trimitere la norme europene: îOrice persoan„ se poate adresa justi˛iei pentru ap„rarea drepturilor, a libert„˛ilor ∫i a intereselor sale legitime.“ Art. 29 din Constitu˛ie punctul 5 spune, citez: îCultele religioase sunt autonome fa˛„ de stat.“ F„r„ Óndoial„, puterea legiuitoare este una din componentele puterii de stat, iar, atunci, ceea ce facem noi acum este o Ónc„lcare a principiului statuat de Constitu˛ie.

Ce a vrut s„ spun„ legiuitorul constituant este limpede. Nu a vrut s„ spun„ c„ trebuie s„ domneasc„ anarhia Ón acest domeniu, ci a vrut s„ spun„ c„ nu statul, ci enoria∫ii, credincio∫ii sunt aceia care trebuie s„ rezolve problemele care ˛in de biseric„. De aceea a consacrat acest principiu al autonomiei fa˛„ de stat. Iar Ón momentul Ón care una dintre puterile statului vine s„ dirijeze, Óntr-un sens sau altul, pe baza altor probe, voin˛a enoria∫ilor, a credincio∫ilor este, f„r„ Óndoial„, o Ónc„lcare a acestui principiu constitu˛ional. Nu se poate discuta de faptul c„ art. 21 este acela care m„ duce la ideea ca s„ nu permit enoria∫ilor s„ Ó∫i rezolve problemele care ˛in de religie.

P„i, cine sunt persoanele la care se refer„ legiuitorul constituant Ón art. 21? Oare nu cumva enoria∫ii? ™i, atunci, cum se poate rezolva problema pe care cererea de reexaminare dore∫te s„ o rezolve? Œn nici un caz printr-o lege care s„ se antepronun˛e asupra spe˛ei, cum este aceast„ cerere de reexaminare, ci printr-o lege care trebuie s„ statueze for˛a enoria∫ilor ∫i a credincio∫ilor Ón func˛ie de num„rul lor Ón fiecare dintre cele dou„ biserici.

Œn situa˛ia pe care ne-o propune domnul pre∫edinte prin cererea de reexaminare v„ invit, cu tot respectul, s„ constata˛i c„ suntem Ón fa˛a unei situa˛ii Ón care, Ón multe cazuri, o parte sau cealalt„, pentru c„ aici nu m„ refer numai la enoria∫ii ortodoc∫i, ci ∫i la cei greco-catolici, va fi pus„ Ón situa˛ia Ón care, Ón baza unui titlu de proprietate, s„ neglijeze componen˛a religioas„ a cre∫tinilor.

Este limpede c„, Ón fa˛a instan˛ei, judec„torul se va confrunta cu o cauz„ care prive∫te revendicarea imobiliar„. Revendicarea imobiliar„ are o regin„ a probelor, este extrasul de carte funciar„. Œn situa˛ia Ón care Ón fa˛a instan˛ei se aduce, pur ∫i simplu, o revendicare imobiliar„, neav‚nd Ón vedere c„ este vorba de o biseric„ ∫i c„ aceasta are un alt statut dec‚t orice alt imobil, atunci judec„torul va fi obligat, f„r„ o alt„ prob„, din scaun, cum se spune, s„ pronun˛e hot„r‚re judec„toreasc„ Ón favoarea de˛in„torului extrasului de carte funciar„, care de˛in„tor, Ón multe cazuri, Ón Ardeal, tot datorit„ istoriei, este Biserica Greco-Catolic„, dar Ón localitatea respectiv„ ea fie nu de˛ine enoria∫i, fie de˛ine foarte pu˛ini. ™i atunci oblig pe judec„tor s„ dea o hot„r‚re prin care se va constata dreptul de proprietate unei biserici care nu are enoria∫i sau are foarte pu˛ini ∫i aceasta va trebui pus„ Ón executare, adic„ ce se va Ónt‚mpla: 5, 10, 15... la mine Ón localitate sunt 17 greco-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 catolici ∫i 6.000 de ortodoc∫i. Vor veni acei zeci de greco-catolici ∫i vor spune c„ trebuie sco∫i c‚teva mii de ortodoc∫i. Dar, repet, situa˛ia, _mutatis mutandis_ , poate s„ fie, ∫i chiar sunt localit„˛i Ón care este invers.

Sigur c„, de c‚nd a intrat Ón dezbatere acest proiect de lege, aceast„ cerere de reexaminare, ierta˛i-m„, am f„cut solicit„ri c„tre arhiereii din Ardeal pentru a vedea care este situa˛ia Ón acest moment ∫i ce consecin˛e poate avea o asemenea lege.

Arhiepiscopia Ortodox„ Rom‚n„ a Vadului, Feleacului ∫i Clujului ne r„spunde, sub semn„tura Œnalt Preasfin˛iei sale, Arhiepiscop Bartolomeu, c„ exist„, citez: îun num„r de 53 de biserici, care apar˛in comunit„˛ilor ortodoxe, dar Ón cartea funciar„ sunt Óntabulate pe fostele parohii greco-catolice“.

Ce se Ónt‚mpl„ cu aceste 53 de comunit„˛i Ón momentul Ón care aduc Ón fa˛a judec„torului situa˛ia de a pronun˛a o hot„r‚re invers„ dec‚t reprezentarea enoria∫ilor?

Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Maramure∫ului ∫i S„tmarului spune, sub semn„tura Œnalt Preasfin˛itului Iustinian Chira: îAst„zi minoritatea greco-catolic„, care Ónsumeaz„ aproximativ 200.000 de credincio∫i Ón Transilvania, are 5 episcopii ∫i unele doar cu 5 sau 10 familii de credincio∫i, situa˛ie care difer„, deoarece bunurile biserice∫ti apar˛in comunit„˛ilor ∫i au fost transmise de la cre∫tini din 1948, ∫i pentru care fiii ∫i nepo˛ii lor sunt, ast„zi, ortodoc∫i.“

Deci p„rin˛ii mei, ∫i acum dau un argument, c„ eu nu fac o pledoarie _pro domo_ , bunicii mei au fost grecocatolici, pentru c„ a∫a a fost istoria, p„rin˛ii mei au fost Ón prima parte a vie˛ii greco-catolici, apoi, datorit„ istoriei, ortodoc∫i.

Ceea ce vreau eu acum este s„ v„ conving c„ exist„ alte solu˛ii juridice de rezolvare a acestei probleme ∫i nu aceasta prin care vom crea probleme deosebite.

Mai departe, spune Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Maramure∫ului ∫i S„tmarului, îCele mai multe edificii parohiale s-au Óntabulat dintre acele ortodoxe, Óns„ terenurile agricole sau silvice nu s-au putut Óntabula ∫i exist„ aproximativ 150 de parohii Ón episcopia noastr„.“ — e vorba de dou„ jude˛e, Maramure∫ ∫i Satu Mare — care, din diferite motive, nu au Óntabulat cl„dirile pe seama comunit„˛ilor ortodoxe, de∫i aceste comunit„˛i le folosesc, ∫i ele sunt Óntabulate, a∫a cum spuneam, Ón condi˛iile istorice anterioare anului 1948.

Mai departe, Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Maramure∫ului ∫i S„tmarului face c‚teva preciz„ri pe care ˛in s„ vi le aduc la cuno∫tin˛„: îŒn prezent — se spune — este Ón vigoare Legea nr. 177 din 1948 a cultelor, Ón care se arat„ Ón mod expres c„ dac„ 75% din membri sunt la un cult, atunci averea este a acelui cult.“

Dreptul comun, a∫a cum se prevede Ón propunerea ∫i Ón cererea de reexaminare, spune episcopia mai sus citat„, Ónseamn„, Ón regim de carte funciar„, cine e proprietar al c„r˛ii funciare este proprietar ∫i poate formula ac˛iuni Ón revendicare. Or, exprimarea, potrivit dreptului comun, ar intra Ón contradic˛ie cu voin˛a majorit„˛ii credincio∫ilor, Ón cazul Ón care biserica a r„mas Óntabulat„ pe greco-catolici, iar majoritatea sunt ortodoc∫i. Dac„ nu se ajunge la un rezultat, iar bunul s„ revin„ tot

cultului majoritar, conform op˛iunilor credincio∫ilor, indiferent de cine este Ónscris Ón cartea funciar„, cei care iau asemenea hot„r‚ri Ó∫i vor asuma o mare r„spundere pentru situa˛ia ce se va crea Ón Ardeal.

Arhiepiscopia Ortodox„ Rom‚n„ a Vadului, Feleacului ∫i Clujului Ómi transmite, sub semn„tura Œnalt Preasfin˛itului Bartolomeu, o pozi˛ie pe care eu am sus˛inut-o ∫i o sus˛in Ón continuare, ∫i anume aceea ca, a∫a cum s-a f„cut Ón cazul fo∫tilor proprietari, s„ se stabileasc„ printr-o lege modul Ón care se restituie aceste biserici, Ón func˛ie de num„rul ∫i de majoritatea cultelor.

P‚n„ la urm„, legiuitorul constituant ∫i toate regulile trebuie s„ dea dreptul unei majorit„˛i religioase s„ se pronun˛e asupra averii respective. Nu vreau s„ dau citire acestei propuneri pe care a f„cut-o, pentru c„ are mai multe variante ∫i este chiar foarte Ón˛eleapt„, dar am vrut s„ v-o amintesc pentru a g„si ∫i a v„ convinge c„ solu˛ia pentru rezolvarea acestei probleme este Ón a formula un text care s„ confere majorit„˛ii religioase puterea de decizie cu privire la aceste biserici, fie c„ este ortodox„, fie c„ este greco-catolic„. ™i Ón jude˛ul Maramure∫ au existat ∫i exist„ comunit„˛i Ón care majorit„˛ile sunt greco-catolice.

Deci, repet, doresc o abordare echidistant„ fa˛„ de cele dou„ biserici ∫i o abordare care s„ conduc„ la rezolvarea, Ón interesul majorit„˛ii, a acestei probleme.

Œn urma discu˛iilor care au fost la data de 4 aprilie 2005 — sf‚r∫itul lunii trecute — s-a Ónt‚lnit Sinodul Mitropolitan al Ardealului la Sibiu ∫i a transmis un comunicat Ón leg„tur„ cu chestiunile abordate prin aceast„ cerere de reexaminare, din care Ómi permit s„ citez c‚teva pasaje, pentru a v„ convinge c„ Biserica Ortodox„ are Ón vedere mult echilibru Ón rezolvarea acestei probleme ∫i chiar solu˛ii care frizeaz„ respectul fa˛„ de celelalte religii ∫i, desigur, fa˛„ de religia grecocatolic„. Citez:

îŒntrunit Ón ∫edin˛a plenar„ la re∫edin˛a Mitropoliei din Sibiu sub pre∫edin˛ia Œnalt Preasfin˛itului dr. Antonie Pl„m„deal„, Mitropolitul Ardealului, la data de 26 aprilie 2005, Sinodul Mitropolitan a analizat situa˛ia rela˛iilor actuale dintre Biserica Ortodox„ Rom‚n„ ∫i Biserica Unit„ cu Roma (Greco-Catolic„).

Œn urma prezent„rii situa˛iilor concrete, s-au constatat urm„toarele:

1. Œn eparhiile din Mitropolia Ardealului, atmosfera interconfesional„, Ón general, ∫i dintre cele dou„ biserici, Ón special, este calm„, neexist‚nd st„ri conflictuale semnificative.

2. O consecin˛„ imediat„ a acestei realit„˛i pozitive este pacea social„ Ón interiorul comunit„˛ilor parohiale legal constituite.

3. Nu poate fi ignorat„, totu∫i, experien˛a unor cazuri particulare, din nefericire, nu prea numeroase, care se afl„ Ón curs de rezolvare, prin dialog la nivel local, pe care Sinodul Mitropoliei Ardealului dore∫te sincer s„ fie instituit„ acolo unde nu exist„ ∫i s„ fie continuat„ ∫i consolidat„ acolo unde exist„.

4. Cazurile de acest fel urmeaz„ s„ fie identificate de c„tre eparhii, spre a se deschide, astfel, o cale de solu˛ionare amiabil„ de c„tre comunit„˛ile locale respective.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 5. Continuarea dialogului local se dore∫te a se face Ón spiritul experien˛ei de p‚n„ acum ∫i cu luarea Ón considerare a realit„˛ilor concrete din fiecare comunitate local„, Ón baza realismului ∫i a dragostei cre∫tine.

6. Orice interven˛ie Ón afara celor dou„ biserici ar putea tensiona rela˛iile dintre ele ∫i ar putea periclita pacea social„, lucru pe care nu l-ar putea dori nimeni Ón momentul istoric Ón care ne afl„m.

7. Biserica Ortodox„ Rom‚n„ prive∫te cu receptivitate eforturile ∫i dorin˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti de a se integra Ón Comunitatea European„ ∫i, ca atare, dore∫te s„ se p„streze climatul de Ón˛elegere ∫i pace interetnic, intercultural ∫i interconfesional Ón ˛ara noastr„.“

Œn fine, acest comunicat a fost Ónaintat, sub forma unei scrisori, ∫i Guvernului Rom‚niei, sigur, care Óns„ nu spune nimic despre el.

Comunicatul este semnat de Antonie — mitropolitul Ardealului, Bartolomeu — arhiepiscopul Clujului, Andrei — arhiepiscopul Alba-Iuliei, Ioan — episcopul Covasnei, Visarion R„∫in„reanul — episcop vicar, Sibiu, Petroniu S„l„janul — arhiereu vicar, Oradea, ∫i Iustin Sigheteanul — arhiereu vicar, Maramure∫.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

De aceea, eu aduc Ón fa˛a Domniilor voastre propunerea s„ respingem, ast„zi, aceast„ cerere de reexaminare iar fie Guvernul, fie noi, senatorii, s„ venim cu un proiect de lege Ón care s„ ar„t„m c„ majoritatea religioas„ este aceea care trebuie s„ determine proprietatea bisericilor, ∫i nu alte acte care ne pot aduce Ón situa˛ia care am ar„tat-o anterior ∫i nu doresc s„ o mai repet.

V-a∫ spune doar c„ aceast„ situa˛ie au v„zut-o foarte limpede ∫i au cuprins-o Óntr-un dicton celebru ∫i latinii ∫i iat„ c„, ast„zi, dup„ mii de ani, se impune s„ o reamintesc Ón fa˛a domniilor voastre. Ei spuneau _:_ îDistinguet tempora et concordiabis jura“ — îDeosebe∫te timpurile ∫i vei stabili principiul de drept“. Aceasta trebuie s„ facem acum. Este vorba de timpuri diferite, din istorii care au fost grevate de reguli diferite, pe care, ast„zi, trebuie s„ le deosebim pentru ca prin aceast„ distinc˛ie s„ ajungem la principiul de drept ∫i, Ón baza principiului de drept, care nu poate s„ fie dec‚t majoritatea pe care o dau credincio∫ii uneia sau alteia dintre Biserici, s„ putem statua reguli prin care, Ón pace, Ón Ón˛elegere ∫i Ón bun„ conlucrare Óntre rom‚nii care sunt fra˛i nu numai ca rom‚ni, ci ∫i din punct de vedere al celor dou„ biserici surori, s„ ajungem la o concluzie pe care ne-o dorim cu to˛ii.

Oricum, printr-un vot pozitiv, doamnelor ∫i domnilor senatori, vom crea posibilitatea, pe care sunt convins c„ nu o dore∫te nimeni din aceast„ ˛ar„, dar nimeni nici din aceast„ sal„, de a se crea situa˛ii conflictuale Óntre rom‚nii din Ardeal, care fac parte din cele dou„ religii surori.

Œn ideea c„ am fost bine Ón˛eles, c„ am dorit s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ o solu˛ie pentru credincio∫ii ortodoc∫i, dar ∫i pentru credincio∫ii greco-catolici, pentru fra˛ii no∫tri rom‚ni, eu v„ mul˛umesc pentru r„bdarea cu care m-a˛i ascultat.

V„ mul˛umesc foarte mult. Suntem la dezbateri generale. Doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Stima˛i colegi,

Nu am venit la tribun„ ca s„ fac un discurs despre starea bisericilor rom‚ne∫ti din Ardeal, am venit s„ fac un discurs despre principii ∫i a∫ vrea s„ v„ reamintesc c„ acest text de lege se refer„ la accesul liber la justi˛ie.

Este un acces liber la justi˛ie pe care ∫i-l dore∫te o Rom‚nie care a f„cut un pas semnificativ prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea European„ ∫i nimeni, absolut nimeni nu poate pune la Óndoial„ necesitatea ca toate subiectele de drept Ón Rom‚nia, fie persoane fizice, fie persoane juridice s„ se bucure de un acces neÓngr„dit la justi˛ie.

Nu vreau s„ fac un discurs despre modul Ón care se Ón˛eleg ortodoc∫ii cu greco-catolicii sau cu diferite alte culte religioase. Vreau s„ v„ reamintesc o prevedere constitu˛ional„ care spune c„ este interzis s„ Ónvr„jbim cet„˛enii Rom‚niei Ón raport de apartenen˛a la o religie sau alta. Este interzis s„ nu consider„m c„ Rom‚nia este ˛ara care este indivizibil„ ∫i egal„ pentru to˛i cet„˛enii ei, indiferent de religie, de sex ∫i de alte criterii prev„zute Ón Constitu˛ie.

Acest text de lege nu face dec‚t s„ r„spund„ unei cerin˛e europene ∫i s„ dea dreptul tuturor s„ aib„ acces la justi˛ie. Da˛i acest drept, dup„ 15 ani, ∫i Bisericii Greco-Catolice din Ardeal.

V„ mul˛umesc. Domnul senator R„zvan Theodorescu.

## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Aceasta este frumuse˛ea vie˛ii politice ∫i acestea sunt nuan˛ele ei. V„ voi spune, de la Ónceput, nu credeam c„ o s„ spun vreodat„ aceast„ propozi˛ie: îSprijin Óntru totul cererea pre∫edintelui B„sescu“, dar o g„sesc Óntemeiat„ ∫i m„ disociez de unii prieteni, prieteni senatori sau, eventual, chiar prieteni politici.

Sunt semnatarul acelei ordonan˛e de urgen˛„. Mi-a fost greu s„ o semnez. Am f„cut-o dup„ ce am discutat mult cu conducerea Bisericii Ortodoxe, am f„cut-o dup„ ce am discutat cu patru cardinali ai Curiei Pontificale, am f„cut-o amintindu-mi, ∫i poate unii o ∫ti˛i c„ sunt printre istoricii care s-au ocupat de Ortodoxie, care a scris despre valorile ortodoxiei rom‚ne∫ti ∫i, dac„ vre˛i, ca un detaliu biografic, eu sunt Ón familia mea, al doilea ministru ortodox al cultelor, cel dint‚i a fost Óntr-unul din guvernele lui Alexandru Ioan Cuza, marele episcop ortodox de Roman, ultraortodox, a∫ ad„uga, Melchisedec ™tef„nescu.

Deci v„ rog s„ nu pune˛i la Óndoial„ buna mea credin˛„ ∫i ca istoric ∫i ca ortodox profund, dar, ∫i aici voi spune exact ceea ce a spus doamna senator Norica

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Nicolai, Ónainte de toate, v„ citez, doamn„, Ón Europa trebuie s„ guverneze legea.

De ce am semnat noi, de ce Guvernul N„stase a dat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„?! Pentru c„ am avut nenum„rate semnale c„ aceast„ comisie de dialog, creat„ cu toat„ buna credin˛„ Ón 1990, nu mai putea s„ func˛ioneze.

Domnule ∫i respectate coleg Bindea, am negociat, c‚t am fost ministru, patru ani, Óntre greco-catolici ∫i ortodoc∫i, ierarhi, pentru prima oar„ un laic, un ministru s-a implicat Ón a∫a ceva. Am negociat la Mihal˛ ore Óntregi cu rom‚nii no∫tri greco-catolici ∫i ortodoc∫i, Ón fa˛„ cu ierarhii lor, pe unul l-a˛i amintit, ∫i am reu∫it aceast„ negociere, contra 6 miliarde lei care au fost date bisericilor locale, ca s„ se Ómpace, s„ Ó∫i construiasc„, s„ Ó∫i fac„... asta conta.

Domnule coleg, a˛i vorbit — Ón primul r‚nd, vorbim de confesiuni, nu vorbim de religii, Ón cazul greco-catolicilor ∫i al ortodoc∫ilor — despre dreptul enoria∫ilor, dar nu s-a vorbit despre un lucru pe care l-a rezolvat un singur ierarh, l-a rezolvat Mitropolitul Nicolae al Banatului, de la Ónceput, ∫i a sc„pat de toate durerile de cap; despre diferen˛a fundamental„ — ∫i dumneavoastr„ o cunoa∫te˛i, ca un eminent jurist — Óntre dreptul canonic ortodox, care face ca proprietarul l„ca∫ului s„ fie comunitatea, ∫i dreptul canonic catolic ∫i, _ipso facto_ , greco-catolic, care face ca proprietarul s„ fie _Eclesia_ , Biserica, adic„, p‚n„ la urm„, Papa. De acord cu mine, da, bun. Or, aceast„ poveste este ireconciliabil„, cele dou„ drepturi canonice care au proeminen˛„ Ón biseric„.

E drept tot ce a˛i spus dumneavoastr„, exist„ ∫i riscul unor conflicte, dar eu cred c„, dup„ 16 ani, justi˛ia de la Revolu˛ie p‚n„ acum, justi˛ia rom‚neasc„ ˛ine — ∫i v„ voi spune c„ ˛ine — seama de un complex Óntreg nu numai de Óntabulare, vreau s„ v„ spun c„ sunt ∫i biserici ortodoxe Óntabulate. Totul ˛ine de grija, de inteligen˛a ierarhilor ∫i a preo˛ilor locali. S„ ˛ine˛i seama de contextul demografic, evident c„ unde sunt 16.000 de credincio∫i sau 6.000 ∫i dincolo sunt numai 10 sau 15, nici un judec„tor din Rom‚nia nu va da o sentin˛„ care s„ frizeze... ∫i v„ voi spune c„ au fost sentin˛e care au dat ∫i Bisericii Ortodoxe aceste drepturi.

Sigur, e o problem„ de mare fine˛e, dar exist„ un loc unde toate aceste fine˛uri, s„ vorbim Óntre noi, conteaz„ mai pu˛in: este locul cet„˛eniei europene. Vrem s„ ˛inem seama de aceste lucruri ∫i cet„˛enia european„ ne spune, ∫i regulile europene... pentru c„ de acolo ne-au venit toate aceste lungi surse de discu˛ie, ∫i am judecat mult ∫i, v„ spun cu m‚na pe inim„, ∫i am semnat atunci, a∫ semna ∫i ast„zi... ™tiu c„ e greu pentru mul˛i ortodoc∫i ardeleni, Ómi dau seama... Eu sunt ortodox reg„˛ean, dar am studiat Ortodoxia acolo. Trebuie s„ g„sim o singur„ formul„, un singur limbaj ∫i, din p„cate sau din fericire, el este cel al justi˛iei. Eu g„sesc c„ ordonan˛a Guvernului N„stase, sprijinit„ acum, indirect, de pre∫edintele B„sescu, a fost Ón˛eleapt„ ∫i v„ cer s„ ˛ine˛i seama, repet, Ón Óncheiere, asta-i frumuse˛ea vie˛ii politice ∫i a adev„rului istoric, v„ rog s„ ˛ine˛i seama de aceast„ cerere a pre∫edintelui ∫i s„ ˛ine˛i seama de sensul ordonan˛ei pe care Guvernul N„stase a dat-o atunci.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi,

V„ rog, nu mai ridica˛i m‚na. A vorbit c‚te un reprezentant din partea fiec„rui grup. A, replic„...

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Mi s-a pronun˛at numele...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

A˛i pronun˛at vreun nume, domnule senator?

Domnule pre∫edinte,

Am un martor c„ mi s-a pronun˛at numele. Acela este domnul senator R„zvan Theodorescu.

Mul˛umesc, domnule senator.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, un foarte scurt drept la replic„.

V„ acord dou„ minute.

Ca de obicei, sunte˛i prea generos, domnule pre∫edinte...

Dou„ minute... v„ rog.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Le garantez domnului senator R„zvan Theodorescu ∫i doamnei senator Norica Nicolai, ∫tiu de ce le-am pronun˛at numele, c„ nici un judec„tor nu-∫i poate permite, c‚nd este Ónvestit cu o cauz„ de revendicare imobiliar„, s„ pronun˛e o hot„r‚re pe alt criteriu dec‚t extrasul de carte funciar„, indiferent c„ este un enoria∫ sau altul. Deci ceea ce spune domnul senator R„zvan Theodorescu, c„ se vor avea Ón vedere ∫i alte criterii de judec„tor, este absolut inexact din punct de vedere al dreptului civil. Regina probelor Ón revendicarea imobiliar„ este extrasul de carte funciar„.

Imagina˛i-v„, pe de alt„ parte, doamnelor ∫i domnilor senatori, eu am argumentat c„ nu este vorba de o Ónc„lcare nici a Constitu˛iei la propunerea pe care o fac eu, ∫i nici a normei europene, ci acordarea dreptului majorit„˛ii religioase s„ se pronun˛e asupra propriilor lor averi, pentru ca acei care au fost greco-catolici Ónainte de 1948... cine nu-mi recunoa∫te c„ au fost bunicii mei, iar eu, acum, fiind ortodox, oare ei nu mi-au transmis mie ∫i contribu˛ia lor la acea biseric„? Nu se poate g‚ndi altfel, dup„ p„rerea mea. ™i, Ón fine, cei care discut„ la modul rigid de posibilitatea c„ din acest punct de vedere o s„ fim agrea˛i de Europa... imagina˛i-v„ c„, Ón situa˛ia creat„, vor fi, Doamne, fere∫te, st„ri conflictuale inter-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 religioase Ón Ardeal ∫i, atunci, cine Ó∫i va asuma responsabilitatea a ceea ce va spune Uniunea European„: îNu putem s„ primim Rom‚nia Ón Uniunea European„, pentru c„ au st„ri conflictuale Óntre religii.“ La aceast„ chestiune cine s-a g‚ndit ∫i cine ∫i-o asum„? Am pronun˛at dou„ nume ca s„ justific dreptul la replic„ ∫i s„ poat„ s„ r„spund„, eventual, la aceast„ Óntrebare. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, domnule senator Eckstein, s„ nu pronun˛a˛i nume. Chiar nu putem aproba, ast„zi, trei legi?

Nu pronun˛ nici un nume. V„ promit. N-o s„ spun nici îdomnule pre∫edinte V„c„roiu“. O s„ spun numai: mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„ r„spund aici la c‚teva probleme punctuale care s-au ridicat. Ni se Ónf„˛i∫eaz„, practic, posibilitatea sau pericolul de a avea conflicte interconfesionale Ón Ardeal. Acest lucru nu este altceva dec‚t o sperietoare.

Practic, acest act normativ, pe care se propune s„-l modific„m, este din anul 1990, Ónainte de adoptarea Constitu˛iei din 1991, nemaivorbind de ratificarea Conven˛iei Europene pentru Drepturile Omului. Instan˛ele rom‚ne∫ti, care Ón cazurile Ón care reprezentan˛ii celor dou„ culte nu au reu∫it s„ ajung„ la o Ón˛elegere, volensnolens, n-au avut unde s„ apeleze dec‚t la justi˛ie. ™i aici instan˛ele au adoptat dou„ feluri de hot„r‚ri, Ón perioada timpurie. Unele ∫i-au declinat competen˛a ∫i au refuzat s„ judece asemenea cauze, preval‚ndu-se de prevederile acestei legisla˛ii, pe care o modific„m acum, ∫i aceste cazuri au ajuns la Curtea European„ a Drepturilor Omului. Este clar. Alte instan˛e, acestea fiind mai numeroase, au solu˛ionat cauzele pe baza legilor existente. Deci noi nu descoperim acum ceva, nu modific„m ceva. Pur ∫i simplu consfin˛im dreptul persoanelor fizice ∫i juridice s„ se adreseze justi˛iei. ™i acest lucru nu va duce la conflicte, pentru c„ ∫i acum, dac„ e vorba de diferen˛e, se adreseaz„ justi˛iei. Eu, sincer, v„ spun c„ mie mi se pare de-a dreptul jenant de a aduce discu˛ia pe diferen˛e de majoritate, ∫i eu a∫ fi a∫teptat de la partidul al c„rui onorat reprezentant ne-a vorbit s„ sprijine demersul prin care Guvernul N„stase, sus˛inut, apoi, de Guvernul T„riceanu, a dorit s„ restituie Bisericii Ortodoxe, nu celei Greco-Catolice, acea regiune silvic„ din Bucovina, de 90.000 de hectare, da, ∫i aici partidul Domniei sale s-a opus din to˛i r„runchii. A∫a c„, din partea senatorilor ∫i al Senatului Rom‚niei, refuz s„ primesc asemenea... ∫tiu eu, nu sunt chiar invective, c„ prin adoptarea unui act normativ am dori s„ aducem folos uneia sau alteia dintre comunit„˛ile religioase din Rom‚nia. Nu dorim acest lucru ∫i autonomia bisericilor se refer„ la cu totul ∫i cu totul alt lucru. Se refer„ la faptul c„ toate cultele recunoscute Ón Rom‚nia se organizeaz„ ∫i organizarea lor intern„ este independent„ de interferen˛ele statului, dar nu Ón situa˛ia Ón care exist„ un element de extraneitate fa˛„ de un cult.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Doresc s„ spun c‚teva cuvinte.

Cu tot respectul, domnule senator P„unescu, supun la vot. Conform Regulamentului, poate vorbi c‚te un reprezentant din fiecare grup parlamentar.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Dac„ am alt„ p„rere?

Da˛i-mi dreptul la propria mea opinie!

Stimate coleg, supun la vot.

Poftim, ave˛i cuv‚ntul. V„ dau dreptul la opinie.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

P‚n„ la urm„, va trebui s„ g„sim o solu˛ie s„ reglement„m Ón viitor chiar faptul acesta: de a avea ∫i dreptul la opinie separat„. Eu nu cred c„ sunt destule argumentele care ni s-au adus. Iar argumentul acesta de autoritate, cu Europa, acesta e valabil Ón cazul unor oameni care accept„ s„ le mestece cineva ∫i s„ Ónghit„ ei. Nu spune nic„ieri, Ón nici o reglementare european„, c„ trebuie s„ cre„m tensiuni acolo unde nu exist„ dec‚t dialog. Nic„ieri, domnule pre∫edinte ∫i domnilor colegi, nu este oprit dreptul bisericilor de a se adresa justi˛iei, dar, accentu‚nd printr-un text nou de lege acest drept, Ól facem s„ devin„ abuz ∫i, Ón loc de dialog, s„ avem, pur ∫i simplu, un ∫ir nesf‚r∫it de procese Óntre fra˛i. Eu nu cred c„ Guvernul N„stase a fost inspirat c‚nd a dat aceast„ reglementare, nu cred c„ pre∫edintele B„sescu a fost inspirat c‚nd ne-a trimis spre reexaminare un text care, Ón loc s„ creeze unitate na˛ional„ ∫i rela˛ie fratern„, va crea mari probleme ∫i va nedrept„˛i Ón permanen˛„ pe cineva. Œn principal, pe ortodoc∫i.

Domnul R„zvan Theodorescu a vorbit despre biografia Domniei sale, admirabil„, ∫i despre cultura dumnealui, de asemenea, admirabil„. Pozi˛ia dumnealui nu este ∫i a mea. Eu sunt Óntre cei care, Ón perioada c‚nd Biserica Unit„ cu Roma nu era la mod„ Ón Rom‚nia, scriam poeme ∫i c‚ntece pentru Vasile Lucaci. îD„-mi m‚na s„-˛i s„rut, Bazil Lucaci, ∫i a∫a?“

V„d at‚ta indignare pe fe˛ele unor oameni care mai bine ∫i-ar cultiva dragostea fa˛„ de cultur„ dec‚t graba de a termina, Ónc‚t, m„ rog, privesc jenat scena aceasta. îVai, ce mai spune ∫i acesta!“ Ce v„ spun eu e adev„rat!

Din aceast„ perspectiv„, v„ rog s„ nu reglement„m azi, s„ nu legifer„m azi, ∫i s„ nu legifer„m acest text, care impune justi˛ia Ón locul dialogului fratern.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt ∫i alte opinii? Nu mai sunt. Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile generale.

Avem un raport favorabil reexamin„rii, cu trei amendamente admise ∫i un amendament respins. Dac„ amendamentul respins se mai sus˛ine?

Nu e aici ini˛iatorul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu se mai sus˛ine. Avem trei amendamente admise. Dac„ sunt interven˛ii pe aceste amendamente? Nu sunt interven˛ii la nici un amendament.

## Stima˛i colegi,

Liste pentru liderii de grup, da. Ne oprim aici. Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Stima˛i colegi, rog reprezentan˛ii Guvernului s„-∫i ocupe locurile Ón sal„. Salut„m, domnule senator Popa.

Stima˛i colegi, putem Óncepe, da?

O invit pe doamna senator Paula Iv„nescu, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Are de pus o Óntrebare c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am fost sesizat„ la biroul meu senatorial din Prahova de mai multe persoane care au primit titluri de valoare nominal„ drept desp„gubire pentru anumite propriet„˛i care nu au putut fi restituite Ón natur„. Posesorii unor asemenea titluri nu le pot valorifica pe pia˛a de capital Ón nici un fel ∫i sunt trimi∫i — probabil Ón b„taie de joc — la A.V.A.S.

Œntrebarea mea se formuleaz„ Ón felul urm„tor: ave˛i Ón vedere legalizarea intr„rii Ón circuitul pie˛ei de capital ∫i a acestor forme de valori, astfel Ónc‚t ace∫ti oameni s„ poat„ avea o ∫ans„ s„-∫i foloseasc„ desp„gubirile?

Desigur c„ Óntrebarea poate merge mai departe, pentru c„ Ón cur‚nd ne vom confrunta cu noile legi ale propriet„˛ii, Ón care desp„gubirile vor fi prezentate tot sub forma unor asemenea titluri ∫i oamenii trebuie s„ ∫tie dac„ primesc h‚rtii f„r„ valoare sau h‚rtii care vor dob‚ndi valoare.

Vot‚nd îda“, vota˛i cu raportorii. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 81 de voturi pentru, 25 de voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, raportul a fost adoptat.

Pe cale de consecin˛„,

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## Domnule pre∫edinte,

Pe procedur„. Solicit„m list„ ∫i contest„m votul. Au votat oameni care nu sunt Ón sal„ ∫i v„ voi demonstra lucrul acesta.

## Stimate coleg,

Dac„ era vorba de o diferen˛„ de un vot, putea˛i s„...

Domnule pre∫edinte...

V„ rog, liste pentru liderii de grup.

Mul˛umim ∫i contest„m votul, domnule pre∫edinte. V„ amintesc c„ s-a votat Ón afara ordinii de zi, dup„ ora 18,00.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea P.S.D. Ave˛i de pus o Óntrebare adresat„ primului ministru, da?

V„ rog. Cu voce mai tare.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Programul de stimulare a Ónnoirii Parcului na˛ional auto a reprezentat, f„r„ doar ∫i poate, o strategie benefic„ pentru societatea rom‚neasc„, Óns„ pervertirea unui ambi˛ios proiect prin modific„rile aduse Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2004 a condus la noi situa˛ii deranjante pentru o Rom‚nie european„, cozi interminabile la ghi∫eele de Ónmatriculare ale poli˛iei, oameni purta˛i pe drumuri, nervi ∫i altele.

V„ Óntreb, domnule prim-ministru, de ce a fost schimbat„ o prevedere tehnic„ a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2004 Óntr-una birocratic„, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2005, care nu produce dec‚t nervi ∫i risip„ de timp? Ce ve˛i face pentru Óndreptarea acestei situa˛ii?

De ce s-a abrogat, la art. 8, alin. (3) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2004, care permitea rudelor de gradul I s„ se foloseasc„ de certificatele eliberate de REMAT? Prin aceast„ amputare, so˛ia, so˛ul sau copiii unei persoane decedate sunt excluse din program. Ce ve˛i face pentru Óndreptarea acestei situa˛ii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 3. De ce nu li s-a permis mai multor rom‚ni s„ ia parte la program, printr-o finan˛are corespunz„toare a acesteia?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Urm„toarea Óntrebare, domnul senator Gheorghe Funar, din partea P.P.R.M.

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Œntrebarea mea este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnului Vasile Blaga.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, participan˛ii la cea de-a 15-a edi˛ie a Festivalului Interna˛ional îLucian Blaga“, organizat de c„tre Societatea Cultural„ îLucian Blaga“ Ón ClujNapoca, Ón perioada 5—7 mai a.c., la 110 ani de la na∫terea poetului, ∫i-au exprimat Óntr-un memoriu pozi˛ia ferm„ Ón ceea ce prive∫te problema scheletului s„lii de sport, amplasat„ l‚ng„ morm‚ntul lui Lucian Blaga, Ón cimitirul din Lancr„m.

Ministrul Culturii, doamna Mona Octavia Musc„, a confirmat Ón scris ∫i Ón mass-media c„ îautoriza˛ia de construc˛ie pentru sala de sport l‚ng„ morm‚ntul poetului Lucian Blaga a fost eliberat„ cu Ónc„lcarea prevederilor legale“.

V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce a˛i dispus pentru intrarea Ón legalitate ∫i c‚nd va Óncepe construc˛ia s„lii de sport pe noul amplasament?

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Ardelean, din partea P.P.R.M.

Ave˛i de pus o Óntrebare, da? Adresat„ primului ministru.

Adresat„ primului-ministru, domnul senator C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, Ón Programul de guvernare 2005—2008, Ón capitolul 24, îPolitica Ón domeniul rela˛iilor cu rom‚nii de pretutindeni“, se precizeaz„ c„: îExecutivul va ac˛iona pentru sprijinirea dezvolt„rii ∫i exprimarea identit„˛ii culturale a rom‚nilor din afara grani˛elor Rom‚niei.“

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este num„rul de angaja˛i la Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni ∫i ce fonduri sunt alocate Ón acest an pentru fiecare ˛ar„ Ón parte?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Trecem la interpel„ri.

Invit la microfon pe domnul senator Neculai Apostol. O interpelare adresat„ Ministerului pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i

integr„rii europene, c„tre Ministerul Finan˛elor publice... se adreseaz„ mai multor...

V„ rog, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Interpelarea mea este adresat„ Ón special domnului ministru Gheorghe Barbu.

Obiectul interpel„rii: Ón prezent, majoritatea pensionarilor universitari au un cuantum al pensiei care reprezint„ doar 20% din salariul colegilor afla˛i Ón activitate, situa˛ie dramatic„ ∫i umilitoare, unic„ Ón Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i Ón lume. ™tim, din practic„, faptul c„ actuala form„ a Legii pensiilor nu poate elimina pe cale natural„ inechit„˛ile grave dintre pensii ∫i nici provocarea Ón viitor a unor alte disparit„˛i nedrepte Óntre pensiile fiec„rei genera˛ii de pensionari.

Pentru repararea acestei flagrante nedrept„˛i, propunerea logic„ ∫i de bun-sim˛ ar fi ca pensia unui cadru didactic universitar s„ reprezinte permanent un cuantum de 80% din salariul de baz„ ∫i sporurile legale aferente primite de un cadru didactic universitar activ, cu acela∫i titlu didactic ∫i aceea∫i vechime.

Propunerea este Ón consens cu practica similar„ din Uniunea European„, dar ∫i cu modul de calcul folosit Ón Rom‚nia pentru unele categorii de pensionari — magistra˛i, cadre militare etc.

Situa˛ia actual„ este contrar„ art. 23 din Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului, îdreptul la munc„ ∫i la un salariu egal, care cuprinde ∫i dreptul la o retribu˛ie echitabil„ ∫i satisf„c„toare, care s„ asigure o existen˛„ demn„“, fiind umilitor ca, de exemplu, un profesor universitar cu 45 de ani vechime, pensionat Ónainte de 2001, s„ primeasc„ 20% din salariul unui coleg activ.

Stimate coleg, o sintez„, pentru c„ tot grupul are la dispozi˛ie numai 9 minute.

Imediat. Propun ca pensia unui cadru didactic universitar s„ reprezinte permanent 80% din salariul de baz„ ∫i sporurile legale aferente primite de un cadru didactic universitar activ, situa˛ie uzual„ Ón Uniunea European„... este fezabil„ din punct de vedere bugetar, num„rul cadrelor didactice universitare pensionate din Ónv„˛„m‚ntul superior de stat fiind mic.

O astfel de repara˛ie ar demonstra concret importan˛a pe care Rom‚nia o acord„ Ónv„˛„m‚ntului superior, ca element fundamental Ón dezvoltarea ∫tiin˛ei ∫i culturii rom‚ne∫ti ∫i afirm„rii interna˛ionale a ∫colii noastre na˛ionale.

Solicit r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Ila∫cu, din partea P.P.R.M. Are o interpelare adresat„ primului-ministru. V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare c„tre primul ministru, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Din Irak sosesc unele ve∫ti, pare-mi-se, bune Ón ceea ce prive∫te instaurarea democra˛iei Ón aceast„ ˛ar„. Dup„ alegerile relativ libere, Irakul are pre∫edinte, Parlament, Guvern. Normalizarea vie˛ii politice ar trebui urmat„ de relansarea activit„˛ii economice.

V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i, pentru perioada 2000—2005, ce valoare au noile investi˛ii ale Rom‚niei Ón Irak ∫i c‚˛i investitori rom‚ni sunt acum Ón Irak, ca s„ ∫tie ∫i popula˛ia pentru ce se jertfesc militarii no∫tri Ón Irak?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul P.P.R.M., pentru o interpelare.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.

Con˛inutul interpel„rii: Ón jude˛ul Gorj, Prim„ria Municipiului Motru are o datorie, pentru sumele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetului, Ón sum„ de 19.750.000 mii lei, pentru achitarea datoriilor c„tre S.C. U.A.T.A.A. — S.A., Motru, ce reprezint„ agent termic furnizat unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt din Municipiul Motru p‚n„ la data de 1.02.2005.

Totodat„, la capitolul îAsisten˛„ social„“ este necesar„, pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, suma de 5.236.358.400 lei. La capitolul îServicii publice“, pentru subven˛ionarea energiei termice livrate popula˛iei, este necesar„ suma de 11.331.000.000 lei. Cum considera˛i s„ sprijini˛i Prim„ria Municipiului Motru pentru sumele solicitate, Ón vederea bunei desf„∫ur„ri a activit„˛ii acestei administra˛ii?

V„ solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ rog foarte mult s„ sintetiza˛i. Tot grupul are doar 5 minute — Óntreb„ri, interpel„ri.

Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar, din partea grupului P.P.R.M., pentru o interpelare.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Seculici, ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul economic.

Œn campania electoral„ din toamna anului 2004 ∫i prin Programul de guvernare 2005—2008 cet„˛enii rom‚ni au fost p„c„li˛i cu sloganul îS„ tr„i˛i bine!“. Nici unul dintre liderii Alian˛ei D.A. ∫i nici primul-ministru n-au avut curajul s„-i Ón∫tiin˛eze pe rom‚ni c„ Ó∫i vor m„ri cheltuielile lunare cu abonamentul la gaz metan.

V„ solicit„m, domnule ministru de stat, s„ ne comunica˛i, la nivel na˛ional, ce sum„ se Óncaseaz„ lunar ∫i pe baza c„rui temei legal? Cine folose∫te ace∫ti bani ∫i Ón ce scop? De ce s-a introdus abonamentul la gaz metan, Ón condi˛iile Ón care îDistrigaz“ este Ón curs de privatizare? C‚˛i cet„˛eni rom‚ni v-au mul˛umit ∫i v-au felicitat pentru noile abonamente la gaz metan?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

O invit pe doamna senator Viorica Moisuc pentru o interpelare adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

O rug„m pe doamna ministru Monica Octavia Musc„ ca, prin organele specializate ale ministerului, s„ ne r„spund„ la urm„toarele chestiuni:

Œn ce stare de degradare se afl„ Cetatea Histria ∫i ce m„suri se au Ón vedere pentru perioada imediat urm„toare? Œn ce stadiu se afl„ cetatea Poienari din jude˛ul Arge∫ ∫i ce m„suri se au Ón vedere pentru prezervarea ei? Œn ce stare se afl„ conservarea monumentului _Trophaeum Traiani_ , cetatea, ∫i ce se va Óntreprinde Ón acest an pentru conservarea lor? Œn ce stadiu se afl„ cetatea Biharia ∫i dac„ se au Ón vedere m„suri de refacere ∫i conservare? Œn ce stare se afl„ cetatea genovez„ de pe malul lacului Razelm ∫i dac„ se are Ón vedere includerea ei Ón circuitul turistic? V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Ultima interpelare, domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupul P.P.R.M.

## **Domnul Aurel Ardelean**

**:**

Am sus˛inut-o.

A˛i sus˛inut-o. Bun. Este Ón ordine.

Trecem la r„spunsuri, stima˛i colegi,

Domnul ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale. Ave˛i de r„spuns la o Óntrebare a domnului senator Petru Stan, privind finan˛area ac˛iunilor fitosanitare la nivel na˛ional. Domnul Petru Stan este aici? Nu este aici. Ave˛i r„spunsul scris?

**Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

Da.

I-l trimite˛i Ón scris. ™i ave˛i o interpelare a domnului Gheorghe Funar, referitoare la defri∫„ri Ón sta˛iunea Muntele B„i∫ori, jude˛ul Cluj. Da?

V„ rog s„ da˛i acest r„spuns.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Domnule senator Gheorghe Funar,

Œn urma verific„rilor, v„ dau urm„torul r„spuns la interpelarea formulat„ de dumneavoastr„.

Œn raza sta˛iunii montane Muntele B„i∫ori se g„sesc p„duri proprietate public„, aflate Ón administrarea Ocolului Silvic Turda, p„duri particulare apar˛in‚nd composesoratelor, care, de asemenea, sunt Ón administrarea aceluia∫i ocol, p„duri particulare apar˛in‚nd persoanelor fizice ∫i un trup de p„∫une Ómp„durit, aflat Ón administrarea Prim„riei B„i∫ori, jude˛ul Cluj.

Œn urma controlului efectuat Ón data de 12.05.2005 de c„tre organele Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i V‚n„toare Cluj ∫i ale Direc˛iei Silvice Cluj Ón aceast„ zon„, au fost semnalate urm„toarele aspecte:

Suprafe˛ele Ón discu˛ie sunt predate, Ón baza Legii nr. 18/1991, unui num„r de 5 persoane identificate. Suprafe˛ele sunt situate Ón zona cabanei militare ∫i Ón jurul cabanei unde ∫i dumneavoastr„ ave˛i o proprietate. Proprietarii de p„duri nu ∫i-au depus oferta de a li se asigura paza conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003. Œn suprafe˛ele respective sunt un num„r de 25 de cioate de molid provenite din t„ieri de arbori marca˛i ∫i nemarca˛i, dobor‚˛i de v‚nt, din anii 2003—2004.

Œn p„durile proprietate public„ a statului ∫i Ón p„durile apar˛in‚nd composesoratelor au fost dobor‚turi de v‚nt masive, Ón anul 2004 evalu‚ndu-se de c„tre personalul silvic un volum de circa 7.000 metri cubi material lemnos. Œn aceste parchete mai este de exploatat ∫i transportat un volum de circa 2.500 metri cubi contracta˛i legal, prin licita˛ii, Ón cursul anului 2004, cu firma S.C. îTasman“ — S.R.L., circa 2.000 metri cubi, 500 metri cubi se exploateaz„ de c„tre Ocolul Silvic Turda cu forma˛iunile pe care le au Ón dotare proprie, Ón cadrul cotei pentru nevoi locale, cu termen de lichidare 30.06.2005.

A∫ vrea s„ v„ prezint c‚teva m„suri, pentru c„ r„spunsul este elaborat.

Pentru proprietarii identifica˛i c„ au t„iat arbori ilegal s-au Óntocmit sanc˛iuni, conform legii. Se verific„ agen˛ii economici despre care exist„ informa˛ii c„ au achizi˛ionat mas„ lemnoas„ de la proprietarii de p„dure, ∫i v„ dau exemplu aici S.C. îZiada Impex“ — S.R.L., Cluj-Napoca, S.C. îPronor Impex“ — S.R.L., Gil„u, S.C. îEfemer“ — S.R.L., Gil„u.

Ocolul Silvic Turda urm„re∫te Óndeaproape exploatarea masei lemnoase provenite din dobor‚turile de v‚nt. Œn acest sens, s-a solicitat ∫i s-a aprobat prelungirea perioadei de exploatare stabilite prin Ordinul ministrului nr. 635/2002. Totodat„, Ocolul Silvic impulsioneaz„ ritmul exploat„rii Ón vederea preÓnt‚mpin„rii atacurilor de ipide. Comisia de control a dispus executarea lucr„rilor de repara˛ii la drumul forestier de acces la parchetele aflate Ón lucru, concomitent cu lucr„rile de exploatare a masei lemnoase.

Direc˛ia Silvic„ Cluj-Napoca a demarat un control de fond complex la Ocolul Silvic Turda. Conducerea Prefecturii Jude˛ului Cluj Ón colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i V‚n„toare au Ónceput verificarea ampl„ privind respectarea legilor retroced„rii, a regimului silvic ∫i a modului de gospod„rire a vegeta˛iei

forestiere din afara fondului forestier, a legalit„˛ii scoaterii unor suprafe˛e din circuitul agricol ∫i silvic. Rezultatele ∫i m„surile care se vor dispune vor fi Ónaintate conducerii Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Desigur, dobor‚turile de v‚nt au produs un dezechilibru Ón cadrul ecosistemului din zon„. De aceea, dup„ extragerea Ón totalitate a masei lemnoase dobor‚te, proprietarii de p„duri vor proceda la Ómp„durirea suprafe˛elor eliberate, Ón vederea refacerii cadrului natural ini˛ial, Ón conformitate cu prevederile legisla˛iei silvice Ón vigoare.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule senator Funar, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Permite˛i-mi s„-i mul˛umesc domnului ministru pentru r„spuns ∫i pentru promptitudinea cu care a ac˛ionat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, domnule ministru. Œl invit pe domnul ministru Bogdan Olteanu.

Œn˛eleg c„ ve˛i r„spunde la Óntreb„rile adresate primului-ministru.

## **Domnul Bogdan Olteanu** _— ministru delegat_

## _pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Œntrebarea domnului senator Viorel Senior Duca.

Viorel Senior Duca, situa˛ia muncitorilor de la îSidermet“ C„lan.

V„ rog.

Œn baza contractului de cesiune din 2002 ∫i conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor m„suri pentru recuperarea crean˛elor statului ∫i diminuarea datoriei publice, A.V.A.S. a preluat crean˛a Ministerului Finan˛elor Publice de˛inut„ asupra S.C. îSidermet“ — S.A., C„lan, Ón sum„ de 26.640.000 dolari.

Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2002, A.V.A.S. a procedat la valorificarea activului îTurn„torie de tuburi de presiune din font„ ductil„“, prin Óncheierea procesului-verbal de negociere direct„ Óntre A.V.A.S., S.C. îSidermet“ — S.A., C„lan, ∫i S.C. îAmidip“ — S.A., C„lan, societate constituit„ pe platforma industrial„ a ora∫ului C„lan, prin asocierea Óntre îSidermet“ — S.A. ∫i investitorul îPipe Products“ GmbH, Germania, c„rora li se ad„ugau trei ac˛ionari persoane fizice.

Urmare a neÓndeplinirii obliga˛iilor de plat„ asumate de cump„r„tor, Ón conformitate cu prevederile ordonan˛ei de urgen˛„, s-a demarat procedura de executare silit„ a S.C. îAmidip“ — S.A.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Œn scopul aplic„rii acestor dispozi˛ii, A.V.A.S. a parcurs mai multe etape, printre care comunicarea titlului executoriu, aplicarea sechestrului, realizarea raportului de evaluare asupra activului, nominalizarea societ„˛ii care urma s„ Óncheie tranzac˛iile prev„zute. Œntreprinderea a f„cut demersuri la Consiliul Concuren˛ei pentru a ob˛ine confirmarea c„ tranzac˛ia privind utilajele de turn„torie nu este susceptibil„ a fi ajutor de stat.

Œn data de 18.02.2005, raportul de evaluare Óntocmit de evaluatorul desemnat de A.V.A.S. a fost actualizat ∫i s-a stabilit pentru Turn„toria de tuburi din font„ ductil„ valoarea de 14.594.000 dolari, iar pentru activele aport Ón natur„ valoarea de 5.946.000 dolari.

Printr-un num„r de patru adrese, ultima din 19.04.2005, A.V.A.S. a solicitat S.C. îAmitech Ductile“ — S.R.L. ∫i S.C. îPipe Products“ GmbH s„ se prezinte pentru finalizarea procedurii prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004, solicit„ri c„rora investitorul nu le-a dat curs.

Œn prezent, S.C. îSidermet“ — S.A., C„lan, se afl„ sub prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului, republicat„.

A∫adar, legat de Óntrebarea dumneavoastr„, urm„toarea etap„ este continuarea execut„rii silite de c„tre A.V.A.S.

Œn acest moment, este Ón curs de derulare executarea silit„ pentru activele aflate Ón patrimoniul S.C. îSidermet“ — S.A., Ón timp ce executarea silit„ a aportului Ón natur„ al îSidermet“ la constituirea îAmidip“, a bunurilor urm„ribile ce se cuvin îSidermet“ din lichidarea îAmidip“, se va efectua dup„ data la care lichidatorul numit pentru lichidarea societ„˛ii îAmidip“, S.C. îContaudit Evale“ — S.R.L., va efectua transferul acestor active Ón patrimoniul îSidermet“, Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004.

Œn ceea ce prive∫te soarta salaria˛ilor de la îSidermet“, ˛inem s„ aducem Ón aten˛ie urm„toarele aspecte. Œn conformitate cu prevederile ordonan˛ei, v‚nzarea activelor c„tre investitorul str„in îPipe Products“ GmbH, Germania sau c„tre o alt„ societate comercial„ se realizeaz„ cu condi˛ia punerii ∫i men˛inerii Ón func˛iune, pe o perioad„ de minimum 5 ani, a investi˛iei pe platforma îSidermet“ C„lan, din fonduri proprii sau atrase pe numele s„u, ∫i a p„str„rii num„rului de 600 de salaria˛i prelua˛i ini˛ial de la S.C. îAmidip“, C„lan.

Rezolvarea problemei drepturilor salariale restante, aferente celor 400 de salaria˛i, se va face Ón conformitate cu prevederile legisla˛iei Ón vigoare, Ón cadrul procedurii de faliment a S.C. îSidermet“ — S.A. ∫i a procedurii de lichidare a S.C. îAmidip“ — S.A., beneficiind de prioritatea prev„zut„ de lege la distribuirea sumelor rezultate din lichidarea activelor societ„˛ii.

Din p„cate, situa˛ia de la S.C. îSidermet“ — S.A., C„lan, nu este una singular„. Chiar dac„ evit„m s„ facem Ón mod special, aici, referiri la trecuta guvernare ∫i la consecin˛ele politicilor acesteia, e∫uarea a numeroase privatiz„ri gestionate de fostul Executiv...

Domnule ministru,

Am o rug„minte. Ave˛i de r„spuns la vreo 10 Óntreb„ri...

Da.

Deci, v„ rog eu, r„spunsul trebuie s„ fie sintez„, scurt, la obiect, ∫i detalii da˛i Ón scris.

Domnule pre∫edinte, v-am Ón˛eles perfect mesajul ∫i m-am oprit.

V„ rog eu foarte mult.

Domnul senator Viorel Senior Duca, v„ rog.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Am s„ comunic lucrul acesta celor de la îSidermet“.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Nu am Ón˛eles. O Óntrebare?

Nu. Mul˛umesc.

A spus c„ va comunica celor ce acolo.

Rug„mintea este s„-i transmite˛i ∫i r„spunsul scris, ca s„ ave˛i toate aceste detalii.

Sigur c„ da, evident, am trimis ∫i r„spunsul scris.

Mul˛umesc.

Trecem la r„spunsul pentru domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, de la P.S.D., legat de cur„˛enia din v„mile rom‚ne∫ti, da?

Din v„mile ar„dene, dac„ nu gre∫esc.

Mul˛umesc, domnule ministru delegat.

Am citit r„spunsul, nu trebuie s„ mi-l sus˛in„.

Repet, din p„cate, formalismul r„spunsurilor ∫i nerezolvarea problemelor arat„ c„ nu se controleaz„ ∫i nu se Ón˛eleg sensurile Óntreb„rilor pe care le aducem din teritoriu. Din p„cate, transmise mai departe, aceste r„spunsuri au efectul pe care aleg„torii Ól vor exprima.

Nu da˛i r„spunsuri concludente, desf„∫ura˛i o activitate formal„ de control ∫i, Ómi pare r„u s„ v„ spun, domnule ministru, de aceea, nu are rost s„ coment„m r„spunsul pe care mi l-a˛i dat Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Domnule senator, Ónt‚i trebuie s„ a∫tepta˛i r„spunsul ∫i pe urm„ vede˛i dac„ este...

L-am primit ∫i l-am citit.

L-a˛i citit?

Domnul senator a primit r„spunsul ∫i Ón scris. Eu vreau s„-l asigur pe domnul senator c„, pe l‚ng„ r„spunsul pe care l-a primit... ∫i, dac„ r„spunsul este prea formal, vom Óncerca s„ folosim un limbaj mai relaxat, mai colocvial, Ón redactarea r„spunsurilor, informa˛iile pe care dumneavoastr„ le-a˛i furnizat prin aceast„ Óntrebare au fost comunicate structurilor competente, pentru a lua m„surile de rigoare.

Principalul este s„ vedem cur„˛enie acolo.

Sigur.

Urm„toarea Óntrebare, de la domnii senatori Ilie Petrescu ∫i Gheorghe Funar, din partea Partidului Popular Rom‚nia Mare, privind fondurile alocate Ón urma inunda˛iilor.

Referitor la Óntrebarea cu privire la fondurile alocate pentru jude˛ele afectate de inunda˛ii, preciz„m urm„toarele:

Fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului, care este constituit potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, este repartizat unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat ∫i ai bugetelor locale, pe baz„ de hot„r‚ri ale Guvernului, pentru finan˛area unor ac˛iuni urgente.

Œn conformitate cu dispozi˛iile legale Ón vigoare, Guvernul a aprobat p‚n„ Ón prezent alocarea sumei de 24.785.000.000 lei din fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului Ón vederea Ónl„tur„rii efectelor calamit„˛ilor naturale produse Ón jude˛ele Gorj, Harghita, D‚mbovi˛a ∫i Buz„u.

4,96 miliarde lei pentru consolidarea versantului v„ii R‚ului Alb ∫i refacerea drumului comunal 122.

Pentru jude˛ul Gorj s-au alocat, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 194/2005, 325.000.000 lei ca ajutor financiar pentru trei familii sinistrate din comuna Runcu.

De asemenea, Ón aceea∫i hot„r‚re de Guvern a fost prev„zut„ suma de 500.000.000 lei pentru lucr„ri de refacere a acoperi∫ului ™colii Generale nr. 2 îOrban Balazs“ din Municipiul Odorheiul Secuiesc, jude˛ul Harghita, distrus pe o suprafa˛„ de circa 940 metri p„tra˛i Ón urma unei furtuni.

Œn ce prive∫te inunda˛iile care s-au produs Ón ultima vreme Ón vestul ˛„rii, preciz„m c„ Guvernul va suplimenta bugetul Ministerului Mediului cu 276 miliarde lei pentru refacerea lucr„rilor cu rol de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor din jude˛ele Cara∫-Severin ∫i Timi∫.

De asemenea, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului va aloca 497 miliarde lei pentru refacerea infrastructurii de cale ferat„ Ón jude˛ul Cara∫-Severin.

Guvernul a aprobat ∫i alocarea, Ón regim de urgen˛„, a medicamentelor, serurilor, vaccinurilor ∫i a altor produse sanitare pentru popula˛ia sinistrat„ din jude˛ele Timi∫, Cara∫-Severin ∫i Hunedoara, Ón valoare de 11 miliarde lei.

Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a pus la dispozi˛ie un fond de 10 miliarde pentru ajutoare de urgen˛„ destinate familiilor din jude˛ele Arad, Cara∫Severin, Hunedoara, Mehedin˛i ∫i Timi∫ afectate de inunda˛ii. Ajutoarele de urgen˛„ vor fi acordate pe baza aprob„rii ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, pe m„sura realiz„rii anchetelor sociale efectuate de direc˛iile de munc„ din jude˛ele Arad, Cara∫-Severin, Hunedoara. Maramure∫, Mehedin˛i ∫i Timi∫.

Familiile sinistrate din jude˛ul Timi∫ au primit un ajutor umanitar de urgen˛„, const‚nd Ón alimente: ulei rafinat de floarea-soarelui, zah„r, conserve de carne, pate de ficat, lapte praf, Ón limita sumei de 4,5 miliarde lei, produse furnizate de Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat.

Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a transmis Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Timi∫ o serie de bunuri mobile, Ón valoare de 2,3 miliarde lei, destinate sprijinirii persoanelor sinistrate: 500 de paturi, 500 de saltele, 21 de paturi cu schelet metalic ∫i 12 corturi de comandament.

De asemenea, 60 milioane euro, dintr-un credit acordat de Banca European„ de Investi˛ii, vor fi alocate refacerii zonelor calamitate ∫i ajutor„rii familiilor sinistrate.

Deci 25 miliarde lei.

25 miliarde lei. Concret, pentru jude˛ul Buz„u au fost alocate 19 miliarde lei pentru refacerea podului din beton armat situat pe drumul jude˛ean 102 B, care asigur„ leg„tura Óntre localit„˛ile B‚scenii de Sus ∫i Zeletin, precum ∫i pentru refacerea a cinci pun˛i.

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 213/2005, comunei R‚ul Alb, din jude˛ul D‚mbovi˛a, i-a fost alocat„ suma de

V„ mul˛umesc.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, o scurt„ interven˛ie.

V„ rog.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat de c„tre domnul ministru Olteanu.

Adun‚nd cifrele pe care le-a prezentat Domnia sa, se ridic„ la circa 550 miliarde lei, Ón total, pentru mai mult de jum„tate din jude˛ele Rom‚niei. Guvernul a alocat bani foarte pu˛ini. Cred c„ rom‚nii din ˛ar„ ∫i din str„in„tate s-au revoltat afl‚nd din mass-media c„ unui b„n„˛ean care a r„mas f„r„ cas„ Guvernul Ói d„ un ajutor de 10 milioane lei.

Vreau s„ re˛ine˛i c„ pentru case este un fond extern de circa 250 milioane euro, inclusiv pentru infrastructur„.

Acel fond extern va veni, domnule pre∫edinte, dar rom‚nii trebuie s„ ∫tie ∫i s„ nu uite c„ acela∫i Guvern T„riceanu a venit cu un proiect de lege, care nu s-a dezb„tut la noi Ón Senat, prin care propune s„ se dea unui singur cet„˛ean, ex-regelui Mihai, 1.100 miliarde lei, iar pentru jum„tate din jude˛ele Rom‚niei s-a dat jum„tate din suma dat„ pentru un singur cet„˛ean. Aici este nedreptatea, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt sigur c„ rom‚nii au re˛inut aceast„ cifr„ din interven˛iile de s„pt„m‚na trecut„ la sesiunea de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

La urm„toarea Óntrebare, un r„spuns pentru domnii senatori Valentin Dinescu ∫i Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, legat de g„urile negre din economie.

circa 10.000 miliarde lei ∫i include ∫i indexarea de 12% promis„ profesorilor.

Œn ultimul trimestru al anului trecut au fost efectuate cheltuieli care au fost transferate Ón bugetul pentru 2005.

Astfel, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a trebuit s„ pl„teasc„ din bugetul pe 2005 lucr„ri efectuate, dar nedecontate Ón 2004, de aproximativ 4.300 miliarde lei.

Aceea∫i situa˛ie s-a Ónregistrat la Ministerul S„n„t„˛ii, unde cifrele se ridic„ la 3.515 miliarde pentru medicamente compensate consumate Ón 2004 ∫i Ómpinse cu plata Ón primul trimestru al anului 2005, la care se adaug„ Ónc„ 1.300 miliarde lei pentru medicamente Ón cadrul plafoanelor bugetare care au fost am‚nate la plat„ Ón ianuarie 2005.

Acestea din urm„ au fost deja achitate de actualul Guvern, urm‚nd ca ∫i pentru celelalte s„ se procedeze la fel.

De asemenea, au fost Óncheiate contracte de achizi˛ii publice, pe sume exorbitante, care nu au avut nici o baz„ real„ ∫i care au Ónc„rcat bugetul de cheltuieli Ón folosul clientelei politice.

Œn acest sens, v„ pot oferi c‚teva exemple: reabilitarea Muzeului Cinegetic de la Posada, 240 miliarde lei. O parte din lucr„ri au fost deja operate printr-un contract cu Óncredin˛are direct„; Regia Na˛ional„ a P„durilor a achizi˛ionat cartu∫e ∫i costume de v‚n„toare Ón valoare de 71 miliarde lei; contractele cu EADS, care au suprapuneri cu programe PHARE ∫i contractul cu îBechtel“, atribuit f„r„ licita˛ie.

Fostul Guvern nu a pus Ón practic„ 27 de m„suri asumate prin acordul cu F.M.I., dintre care 7 criterii de performan˛„ care vizau direct p„strarea echilibrului macroeconomic.

Ne citi˛i toat„ guvernarea P.S.D.-ului?

V„ rog.

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ cu privire la g„urile negre mo∫tenite de la Guvernul N„stase, preciz„m: Guvernul pe care domnul C„lin Popescu T„riceanu Ól conduce nu ∫i-a propus s„ invoce ca argument greaua mo∫tenire l„sat„ de fostul Executiv.

Din p„cate, Ón economia rom‚neasc„ s-au produs derapaje ale c„ror efecte, Óns„, nu pot fi neglijate sau negate, dar, fiindc„ v-a˛i referit Ón Óntrebarea dumneavoastr„ la g„urile negre din economie, trebuie s„ v„ prezent„m o serie de date ∫i ac˛iuni Óntreprinse de fostul Executiv care au afectat negativ bugetul de stat. O parte din ele au avut considerente electorale, iar altele au fost Ón beneficiul clientelei politice.

Concret, din ra˛iuni electorale, au fost m„rite salariile peste limitele pe care le putea suporta economia rom‚neasc„ ∫i care fuseser„ convenite cu Fondul Monetar Interna˛ional.

O parte din cre∫terile salariale acordate de fostul Guvern anul trecut, dup„ luna octombrie, nu au fost incluse Ón bugetul pentru 2005. Aceast„ sum„ este de

Doar ceea ce ne-a Óntrebat domnul senator Funar, dar s„ream peste unele dintre paragrafe.

Derog„rile Cabinetului N„stase de la angajamentele economice asumate au determinat un gol semnificativ la bugetul de stat, pe care economia nu-l putea suporta f„r„ ajust„ri suplimentare. f nem s„ subliniem c„ asemenea derapaje au avut efecte la buget mai mari dec‚t cele generate de introducerea cotei unice de impozitare. La aceste aspecte se adaug„ deficitul balan˛ei comerciale de 7 miliarde euro ∫i deficitul de cont curent, cu aproximativ 1% mai mare dec‚t cel preconizat.

Am Ón˛eles. O s„ vede˛i ce o s„ l„sa˛i dumneavoastr„ dup„...

Domnul senator Funar, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Mai vre˛i g„uri?

Doar par˛ial mul˛umit...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Ce bine ar fi dac„ lucrurile ar merge Ón a∫a ritm...

Domnul ministru avea posibilitatea s„ ne prezinte num„rul de g„uri negre ∫i dimensiunile lor f„r„ a da vina pe greaua mo∫tenire de la Guvernul P.S.D.-U.D.M.R.

Deci semna˛i Ón orb o sum„ de 34 milioane de euro?! Dac„ nu a˛i semnat, negocia˛i, p‚n„ nu aprob„ Camera Deputa˛ilor!

Domnule pre∫edinte,

Pot s„ v„ asigur c„ negocierea s-a f„cut de Guvernul N„stase cu toat„ grija ∫i cu toat„ responsabilitatea.

## Asta a fost Óntrebarea.

Mul˛umesc.

Domnul Gheorghe Funar ∫i Liviu Doru Bindea mai au o Óntrebare pentru dumneavoastr„. Persoanele care au negociat desp„gubirile cu regele Mihai.

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ cu privire la negociatorii din partea Guvernului Rom‚niei cu reprezentan˛ii fostului suveran, preciz„m urm„toarele:

Ca urmare a cererilor de ordin patrimonial ale fostului suveran, Ón discu˛iile purtate Ón perioada 2001—2004, Guvernul Rom‚niei a fost reprezentat de mini∫trii pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului din acea perioad„, respectiv domnul Petru ™erban Mih„ilescu, p‚n„ Ón luna octombrie 2003, ∫i domnul Eugen Bejinariu, din octombrie 2003, p‚n„ la finele mandatului.

Din informa˛iile de care dispunem, ace∫tia au fost asista˛i de Societatea Civil„ de Avoca˛i î™tef„ni˛„, Du˛u ∫i Asocia˛ii“.

Av‚nd Ón vedere acestea, nu suntem Ón m„sur„ s„ v„ punem la dispozi˛ie alte informa˛ii.

Sta˛i, ca s„ nu cre„m confuzii. Dumneavoastr„ a˛i semnat o astfel de ordonan˛„ f„r„ s„ mai purta˛i vreo negociere?

Nu a fost ordonan˛„, dac„ Ómi Óng„dui˛i, a fost un proiect de lege.

A fost o ordonan˛„ dat„ de Guvernul N„stase... sau proiect de lege...

Nu, nu, a fost proiect de lege, domnule pre∫edinte.

™i dumneavoastr„ a˛i preluat-o... am v„zut semn„tura primului ministru.

Deci vre˛i s„ spune˛i c„ dumneavoastr„ nu a˛i negociat cu Casa Regal„?

Vrem s„ spunem c„ am preluat de la Guvernul precedent Ón˛elegerea f„cut„ ∫i v-am Ónaintat-o dumneavoastr„.

S-a Ón˛eles. A˛i fost de acord cu negocierea. Da, domnul Funar, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

™i de data aceasta sunt par˛ial mul˛umit.

Permite˛i-mi s„ fac o corectur„. Noi am gre∫it c‚nd am pus Óntrebarea ∫i ne-am referit la ex-regele Mihai. Mihai I nu a fost niciodat„, legal, rege al Rom‚niei, dar Ómi pare r„u c„ domnul ministru Olteanu nu a precizat faptul c„ persoanele pe care le-a nominalizat ∫i firma respectiv„ de specialitate au Óncheiat un protocol oral.

Nu am fost Óntrebat, domnule senator.

Cred c„ este unicat pe plan mondial s„ se negocieze pe bani publici ∫i s„ se Óncheie un protocol oral, s„ se jefuiasc„ bugetul na˛ional ∫i buzunarele contribuabililor cu 30 milioane euro.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles. Se poate ˛ine un discurs, mai avem ocazia asta.

Trecem la interpel„ri.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Permite˛i, domnule pre∫edinte...

V„ rog eu, domnul Bindea, nu v-am dat cuv‚ntul... v„ rog eu frumos...

O Óntrebare suplimentar„, domnule pre∫edinte.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

S-a spus: casa de avoca˛i care a acordat asisten˛„ la aceste negocieri.

Dac„ ne pute˛i spune, domnule ministru, c‚˛i bani s-au pl„tit la aceast„ cas„ de avoca˛i?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Nu avem cuno∫tin˛„ s„ fi existat un contract Óncheiat cu aceast„ cas„ de avoca˛i. Nu exist„ un asemenea contract Ón eviden˛ele Guvernului.

Œn r„spunsul dumneavoastr„ face˛i referire la asisten˛a juridic„ acordat„ de Casa de Avoca˛i îDu˛u...“ ∫i nu ∫tiu cum... p„i, asta Ónseamn„ c„ trebuia s„ ∫ti˛i din baza unui contract care s-a f„cut, ∫i pe contract se scrie ∫i c‚t s-a pl„tit!

Pute˛i solicita suplimentar, pentru s„pt„m‚na viitoare, acest lucru...

Pentru c„ Ón r„spuns s-a referit la aceasta. Eu credeam c„ domnul ministru e preg„tit s„ r„spund„ ∫i c‚t s-a pl„tit...

V„ citesc din nou ∫i, din r„spunsul scris pe care l-a˛i primit...

Eu l-am rugat pe domnul ministru Olteanu s„ r„spund„ scurt. Cum se extinde, uite, apar Óntreb„ri suplimentare.

Formularea a fost c‚t se poate de grijuliu redactat„. Din informa˛iile de care dispunem, negociatorii au fost asista˛i de aceast„ cas„ de avoca˛i. Nu de˛inem un contract scris Óncheiat.

Œn momentul Ón care dumneavoastr„ face˛i o asemenea referire Ón plenul Senatului, asta Ónseamn„ c„ noi trebuie s„ o lu„m ca o informa˛ie serioas„ ∫i, Ón consecin˛„, v-am pus Óntrebarea.

Dac„ noi nu punem la Óndoial„ informa˛ia pe care dumneavoastr„ ne-o da˛i, atunci, Ón continuare, v„ rug„m s„ ne da˛i informa˛ia cu privire la suma care s-a primit de c„tre aceast„ cas„ de avoca˛i pentru asisten˛a juridic„, cunosc‚nd, de altfel, c„ Ón cadrul Guvernului sunt angaja˛i sute de juri∫ti care sunt pl„ti˛i. Atunci spune˛i c„ sunt juri∫ti incompeten˛i, c„ trebuie s„ fie angaja˛i avoca˛i, ∫i v„ scoate˛i juri∫tii de la Guvern ∫i face˛i contracte cu avoca˛ii. Eventual, spune˛i c„ face˛i acest lucru pe bani publici.

## Domnule senator,

Ve˛i primi r„spunsul la Óntrebarea dumneavoastr„. Eu nu sunt Ón m„sur„ s„ vi-l dau Ón acest moment.

V„ mul˛umesc de pe acum, domnule ministru, ∫i-l a∫tept.

Mul˛umesc foarte mult. Trecem la interpel„ri.

V„ rog s„ r„spunde˛i Ón ordinea Ón care le ave˛i ∫i dumneavoastr„ acolo. Dar v„ rog, Ónc„ o dat„, sintez„.

Foarte scurt.

Domnului senator Liviu Doru Bindea, referitor la interpelarea cu privire la restructurarea sau remanierea Guvernului.

Vrem s„ v„ inform„m c„, av‚nd Ón vedere angajamentele asumate de Guvernul Rom‚niei Ón negocierile purtate cu Fondul Monetar Interna˛ional Ón perioada 2003—2004, actualul Executiv a adoptat Ordonan˛a Guvernului nr. 8/2005 privind stabilirea unor m„suri de preluare a G„rzii Financiare ∫i a Autorit„˛ii Na˛ionale a V„milor Ón subordinea Ministerului Finan˛elor Publice, precum ∫i a unor m„suri de reorganizare a Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„.

Prin acest act normativ, Garda Financiar„ ∫i Autoritatea Na˛ional„ a V„milor au trecut din subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control Ón subordinea Ministerului Finan˛elor Publice.

Pe de alt„ parte, Ón baza angajamentelor asumate prin Programul de guvernare, a fost adoptat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale, prin care Garda Na˛ional„ de Mediu a trecut din subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control Ón subordinea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Œn consecin˛„, s-a propus desfiin˛area postului de ministru delegat pentru coordonarea activit„˛ilor de control, propunere care a primit aprobarea Parlamentului Ón acest sens.

Consider„m c„ reducerea num„rului de ministere conduce la reducerea birocra˛iei, la eliminarea suprapunerii de atribu˛ii, precum ∫i la o corelare mai eficient„ a politicilor Ón domenii conexe.

Pentru atingerea acestor scopuri nu excludem posibilitatea ca, Ón urma consult„rii Óntre partidele aflate la guvernare, s„ c„dem de acord asupra unei eventuale restructur„ri suplimentare.

f nem s„ preciz„m, Óns„, c„, Ón cazul Ón care se va produce, aceasta nu va viza Ónlocuirea anumitor mini∫tri, ci va avea caracterul unei reorganiz„ri administrative.

Domnul senator Bindea.

## Domnule pre∫edinte,

M„ adresez domnului ministru: a˛i r„spuns cu totul altceva dec‚t am Óntrebat. Noi am Óntrebat cu privire la remaniere, dumneavoastr„ a˛i r„spuns corect, de altfel, dar cu privire la restructurare, lucrurile sunt diferite, ∫i reorganizare.

Am Ón˛eles c„ s-a f„cut aceast„ reorganizare de care a˛i vorbit, am Ón˛eles c„ ave˛i Ón vedere reorganizarea Guvernului, noi am Óntrebat cu privire la remaniere, care este cu totul altceva.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

V-am r„spuns Ón finalul r„spunsului nostru c„ nu se inten˛ioneaz„ schimbarea unor mini∫tri cu al˛ii, ci eventuala reorganizare administrativ„ a structurii Guvernului.

Deci nu se inten˛ioneaz„ s„ se fac„ o remaniere, s„ Ón˛elegem.

V„ mul˛umim. Vom vedea dac„ ceea ce a˛i spus dumneavoastr„ ast„zi se va respecta.

V„ rog, alt r„spuns.

Interpelare formulat„ de domnii senatori Nicolae Iorga ∫i Gheorghe Funar.

Cu privire la Autostrada Bucure∫ti—Bor∫, preciz„m: construc˛ia de autostr„zi ∫i modernizarea infrastructurii rutiere constituie un obiectiv important pentru Guvern.

Œn momentul de fa˛„, Rom‚nia se afl„ Ón situa˛ia de a fi demarat, Óntr-o m„sur„ mai mare sau mai mic„, procedurile pentru construc˛ia a dou„ autostr„zi: N„dlac— Deva—Sibiu—Pite∫ti—Bucure∫ti—Constan˛a, pe Coridorul 4 paneuropean, ∫i Bucure∫ti—Bra∫ov—T‚rgu-Mure∫—ClujNapoca—Oradea—Bor∫, pe traseul stabilit prin contractul cu firma îBechtel“.

Programul construc˛iilor de autostr„zi va fi derulat Ón m„sura posibilit„˛ilor financiare ale Rom‚niei, cu respectarea angajamentelor asumate prin semnarea acordurilor europene Ón domeniu.

Construc˛ia autostr„zii pe Coridorul 4 paneuropean face parte din obliga˛iile Rom‚niei Ón procesul de aderare la Uniunea European„, a c„rei Óndeplinire este o prioritate pentru Guvernul Rom‚niei. Œn plus, Coridorul 4 va beneficia de finan˛are din partea B„ncii Europene de Investi˛ii.

Œn schimb, Banca European„ de Investi˛ii, la fel ca ∫i alte b„nci, ∫i-a exprimat reticen˛a fa˛„ de finan˛area Autostr„zii Bucure∫ti—Bor∫, datorit„ modului Ón care construc˛ia acesteia a fost Óncredin˛at„ firmei îBechtel“, f„r„ licita˛ie ∫i f„r„ respectarea procedurii.

Subliniez faptul c„ ambele autostr„zi sunt men˛ionate Ón Programul de guvernare ∫i c„ actualul Executiv nu ∫i-a schimbat pozi˛ia fa˛„ de necesitatea construirii acestora.

Din p„cate, la momentul actual, posibilit„˛ile financiare de care dispunem sunt limitate.

Œn ceea ce prive∫te autostrada îBechtel“, dup„ cum este numit„, se vor executa lucr„ri Óntre localit„˛ile C‚mpia Turzii—Cluj-Napoca ∫i Suplacu de Barc„u—Bor∫, Ón func˛ie de fondurile disponibile care vor fi prev„zute la rectificarea Legii bugetului de stat nr. 511/2004, Ón condi˛iile Ón care autostrada îBechtel“ nu beneficiaz„ de finan˛are extern„.

Domnul Funar, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Din nou, sunt mul˛umit doar par˛ial de r„spunsul dat. Partidul Popular Rom‚nia Mare ∫i pre∫edintele de onoare al partidului nostru, domnul senator doctor Corneliu Vadim Tudor, de nenum„rate ori au criticat nerespectarea legii prin Óncredin˛area direct„ a lucr„rilor firmei îBechtel“, dar rom‚nii sunt interesa˛i de realizarea autostr„zilor Ón ˛ar„, inclusiv de asigurarea finan˛„rii pentru continuarea lucr„rilor la autostrada Transilvania.

Se pare c„ actualul Guvern este preocupat de altceva. S„ treac„ pe cealalt„ autostrad„ din Coridorul 4, pentru c„ la cealalt„, autostrada Transilvania, comisioanele s-au dat ∫i s-au luat. Vor ∫i d‚n∫ii s„ ajung„ la comisioane. Nu ∫tiu dac„ acesta este mobilul preocup„rilor pentru autostrada de pe Coridorul 4 sau accepta˛i, domnule ministru, s„ v„ punem o Óntrebare separat.

Nu sunt foarte sigur c„ voi ∫ti s„ r„spund la Óntreb„ri referitoare la comisioane.

Mul˛umesc. Alt r„spuns la alt„ interpelare.

Interpelarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar, referitor la programul scumpirilor pe anul Ón curs ∫i p‚n„ Ón 2008, v„ inform„m c„ principalele m„suri care vor afecta nivelul pre˛urilor pe termen mediu privesc cre∫terea nivelului accizelor, ca urmare a programului de aliniere a acestora agreat cu Uniunea European„.

Astfel, accizele la ˛igarete vor cre∫te de la 16,5 euro pe mia ˛igarete, Ón 2005, la 24,5 euro pe mia de ˛igarete, Ón 2007, respectiv la 64 de euro pe mia de ˛igarete, Ón 2010, accizele la ˛ig„ri de foi vor cre∫te de la 9 euro pe mia de buc„˛i, Ón 2005, la 10 euro pe mia de buc„˛i, Ón 2006, accizele la tutunul destinat rul„rii Ón ˛igarete vor cre∫te de la 17 euro/kg, Ón 2005, la 24 euro/kg, Ón 2006, accizele la tutunul destinat fumatului vor cre∫te de la 17 euro/kg, Ón 2005, la 18 euro/kg, Ón 2006.

Accizele la b„uturile alcoolice vor cre∫te, la r‚ndul lor, de la 280 euro/hectolitru alcool pur, Ón 2005, la 410 euro/hectolitru alcool pur, Ón 2006.

Pe de alt„ parte, va cre∫te nivelul accizelor pentru o serie de produse energetice, benzin„ cu ∫i f„r„ plumb, motorin„, gaz petrolier lichefiat ∫i gaz natural, utilizate drept carburant auto, motorin„ utilizat„ pentru Ónc„lzire, p„cur„ utilizat„ pentru Ónc„lzire prin sisteme centrale.

Dincolo de aceste informa˛ii, ˛inem s„ mai facem o serie de preciz„ri:

Œn condi˛iile Ón care Rom‚nia va deveni, efectiv, membr„ a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007, statul rom‚n ∫i-a asumat o serie de obliga˛ii de ordin financiar pe care este dator s„ le respecte.

Acestea includ alinierea accizelor la un nivel agreat cu Uniunea European„.

Pe de alt„ parte, Ón ciuda cre∫terii accizelor, politicile economice pe care le vom pune Ón aplicare vor conduce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 la sc„derea infla˛iei. Conform programului economic de preaderare, aceasta va ajunge la un nivel de doar 3%, Ón anul 2007.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt mul˛umit de r„spunsul dat, dar el contrazice Programul de guvernare, nic„ieri Ón programul votat de Parlamentul Rom‚niei Cabinetul T„riceanu nu s-a angajat ∫i nu a fost mandatat de Parlament s„ aib„ un program de scumpiri. Noi am votat ∫i am aprobat relaxare fiscal„, nimeni Ón campania electoral„ ∫i nici dup„ aceea nu a sus˛inut din partea actualei puteri a Alian˛ei D.A., Ómpreun„ cu P.C.R.-ul ∫i U.D.M.R.-ul, nu a sus˛inut ∫i deci, nu le-a˛i spus rom‚nilor dec‚t îS„ tr„i˛i bine!“, nu i-a˛i Ón∫tiin˛at de îProgramul de scumpiri“!

O s„ fie Ónt‚i scumpiri ∫i, pe urm„...

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Este adev„rat c„ îprogramul de scumpiri“ stabilit prin acordul Óncheiat cu Uniunea European„ nu a fost Ónc„ Ónaintat Parlamentului, el este Ónaintat Parlamentului ∫i va fi votat Ón cursul zilei de m‚ine ∫i, evident, fiecare parlamentar va avea dreptul de a vota îpentru“ sau îÓmpotriva“ tratatului de aderare, Ón care se g„sesc ∫i aceste major„ri.

Nu spune de dou„ ori, c„ cine ∫tie? V„ rog, r„spuns altei interpel„ri?

Exist„ o interpelare formulat„ de domnul senator Ilie Ila∫cu.

V„ rog, da˛i r„spunsul comparativ, num„r ∫i at‚t. C‚˛i mini∫tri secretari de stat Ón total are Cabinetul T„riceanu, comparativ cu c‚t a avut Cabinetul N„stase. At‚t ne intereseaz„!

Dac„ at‚t Ól intereseaz„ ∫i pe domnul senator Ilie Ila∫cu, pot s„ v„ spun c„ num„rul de secretari de stat nu a crescut fa˛„ de Guvernul precedent.

Nu avem un num„r?

Un num„r, v„ rog!

Œi adun„m imediat.

Este vorba de un num„r de 73 de secretari de stat. At‚˛ia ies la socoteal„, domnule ministru, Ói num„r„m Ómpreun„: 10 subsecretari de stat, Ón Guvernul Adrian N„stase...

Œn Guvernul Adrian N„stase se g„seau 3 mini∫tri de stat: 17 mini∫tri, 7 mini∫tri delega˛i, 73 de secretari de stat, 10 subsecretari de stat.

Œn Guvernul T„riceanu se g„sesc 3 mini∫tri de stat, 16 mini∫tri, 5 mini∫tri delega˛i, 71 de secretari de stat, 8 subsecretari de stat.

Œn ce prive∫te posturile la cabinetele demnitarilor...

A˛i cerut ∫i asta?

Am comunicat Ón scris aceste detalii.

V„ rog s„ r„spunde˛i Ón scris.

Dac„ domnul senator dore∫te...

## V„ mul˛umesc.

A˛i spus dumneavoastr„ c„ aproape de dou„ ori a˛i m„rit num„rul Ón compara˛ie cu Guvernul N„stase, a∫a am Ón˛eles eu.

Pentru domnul Ilie Ila∫cu vreau s„ spun c„, Ón timpul Ón care eu am fost prim-ministru, am avut 150 de secretari de stat, dar nu aveam probleme cu inunda˛iile... s„ nu dirij„m apele, s„ nu facem treab„... este o treab„ de g‚ndit, Ón perspectiv„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ repet, au fost 73 ∫i sunt 71, au fost 10 subsecretari de stat ∫i sunt 8, nu-mi iese chiar de dou„ ori, dar pe-acolo.

Dac„ mai ave˛i vreo interpelare?

Da, mai am o interpelare formulat„ de domnii senatori Dan Claudiu T„n„sescu ∫i Gheorghe Funar.

Finan˛area educa˛iei.

Privitor la finan˛area educa˛iei, preciz„m: fondurile publice alocate efectiv Ón Ónv„˛„m‚ntului Ón ultimii ani au reprezentant 3,55% din P.I.B. Ón 2001, 3,63 Ón 2002, 3,07 Ón 2003, 3,76 Ón 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 511/2004 privind bugetul de stat pentru 2005, pentru domeniul Ónv„˛„m‚ntului a fost alocat„ din fondurile publice suma de 106.601,3 miliarde lei, reprezent‚nd 4,8% din P.I.B.

Œn cadrul acestor sume nu sunt cuprinse fondurile necesare acord„rii cre∫terilor salariale pentru anul 2005, respectiv circa 6.600 miliarde de lei, care vor fi incluse Ón buget cu ocazia rectific„rii bugetare.

Œn prezent, se lucreaz„ la aceast„ rectificare bugetar„ Ón concordan˛„ cu principiile ∫i procedurile stabilite de legisla˛ia Ón vigoare Ón materie de finan˛e publice.

La definitivarea proiectului de rectificare a bugetului pe anul 2005 se vor avea Ón vedere prognozele indicatorilor macroeconomici ∫i sociali pentru anul bugetar curent, politicile fiscale ∫i bugetare, politicile ∫i strategiile sectoriale prezentate de c„tre ordonatorii principali de credite, precum ∫i posibilit„˛ile de finan˛are a deficitului bugetar.

f nem s„ preciz„m faptul c„ procentul de 6% din P.I.B. alocat educa˛iei este un obiectiv pe care actualul Guvern ∫i-a propus s„-l ating„ p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului, ∫i nu pentru anul Ón curs.

Aplicarea principiilor cuprinse Ón Programul de guvernare cu privire la finan˛area educa˛iei ∫i m„rirea investi˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt se va concretiza prin cre∫terea treptat„ a procentului din P.I.B., alocat de la buget acestui domeniu, p‚n„ la cota de 6%.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, am o interven˛ie de procedur„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

M„ v„d obligat s„ adresez aceast„ Óntrebare ca secretar al Biroului permanent al Senatului care se ocup„ de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

V„ rog s„ trage˛i microfonul pu˛in.

Domnul ministru delegat a mai sus˛inut zece r„spunsuri formulate de senatori data trecut„, altele anterior, ast„zi sunt 10.

Œntrebarea pe care o adresez domnului ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, este urm„toarea: c‚te Óntreb„ri ∫i interpel„ri trebuie s„ adreseze Ón continuare domnii senatori din acest mandat pentru a fi prezent aici, conform Constitu˛iei, primulministru al Rom‚niei?

Deci, de la Ónceputul anului, nu! C‚nd va ap„rea ∫i c‚te Óntreb„ri trebuie s„ adreseze senatorii pentru a avea aici aceast„ rar„ prezen˛„?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Ve˛i primi r„spunsul la aceasta Óntrebare.

V„ mul˛umesc, domnule ministru Bogdan Olteanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œl invit pe domnul Drago∫ Neac∫u, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice. Este aici?

Nu este, dar o s„ vin„!

Nu este. Œl chema˛i s„pt„m‚na viitoare.

Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Ave˛i o Óntrebare adresat„ de domnul Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar P.S.D., Ón leg„tur„ cu devastarea sediului P.S.D. Timi∫.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ dispun„ luarea m„surilor necesare pentru descoperirea ∫i tragerea la r„spundere a f„ptuitorilor Ón cazul devast„rii Ón luna martie 2005 a sediului P.S.D. Timi∫, v„ comunic„m urm„toarele:

Œn noaptea de 14 spre 15 martie 2005, Poli˛ia Municipiului Timi∫oara a fost sesizat„ c„ autori neidentifica˛i au p„truns Ón imobilul situat Ón Bulevardul Loga, nr. 40, unde se afl„ sediul organiza˛iei P.S.D. Timi∫, devast‚nd birourile ∫i distrug‚nd sistemele de Ónchidere ale u∫ilor interioare, precum ∫i sistemul de alarm„.

Œn urma acestui incident, a fost constituit„ o echip„ de cercetare la fa˛a locului, format„ din lucr„tori speciali∫ti din cadrul Sec˛iei 1 Poli˛ie Timi∫oara, respectiv tehnicieni criminali∫ti ∫i ofi˛eri investigatori.

Aceast„ echip„ a constatat c„ u∫a prin care se face accesul Ón cl„dire nu a prezentat urme de efrac˛ie, fiind Ón stare de func˛ionare perfect„. Butucul u∫ii principale ∫i cele 14 chei de acces au fost ridicate de speciali∫ti Ón vederea efectu„rii expertizei tehnico-∫tiin˛ifice, pentru a se stabili dac„ accesul Ón imobil s-a f„cut prin folosirea unei chei originale sau a unei chei falsificate, contraf„cute.

Ca urmare a expertizei traseologice efectuate asupra sistemului de Ónchidere cu care era prev„zut„ u∫a principal„ de acces, s-a stabilit faptul c„ autorul sau autorii, f„ptuitorii au p„truns Ón incinta cl„dirii folosind o cheie original„, deci nu o cheie contraf„cut„.

De la subsolul, parterul ∫i etajul imobilului au fost ridicate Ón vederea prelucr„rii criminalistice un num„r de 33 de urme papilare digitale, constat‚ndu-se, totodat„, c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 din interiorul sediului nu au fost sustrase bunuri, Ónscrisuri sau valori.

Œn cazul acesta au fost identificate ∫i audiate 22 de persoane ∫i s-au f„cut compara˛ii dactiloscopice cu urmele ridicate de la fa˛a locului.

Œn urma valorific„rii criminalistice a urmelor papilare ridicate din c‚mpul infrac˛ional, au r„mas Ón lucru ca posibile urme create de f„ptuitori un num„r de 6 urme papilare, care au fost introduse Ón sistemul AFIS. Sistemul AFIS este un sistem automat de prelucrare a urmelor papilare.

De asemenea, s-a Óntocmit un plan de m„suri potrivit c„ruia Ón cauz„ au fost desf„∫urate activit„˛i specifice Ón vederea identific„rii f„ptuitorilor.

Men˛ionez ∫i faptul c„ acest caz a fost prelucrat cu to˛i poli˛i∫tii de la sec˛iile din Timi∫oara, s-a format un cerc de suspec˛i ∫i au fost desf„∫urate ∫i alte activit„˛i informativ-operative specifice, m„surile Óntreprinse ∫i rezultatul ob˛inut fiind analizate zilnic de conducerea Poli˛iei Municipiului Timi∫oara ∫i conducerea Sec˛iei 1 Poli˛ie.

Av‚nd Ón vedere c„ nici dup„ Óntreprinderea acestor activit„˛i nu s-a reu∫it identificarea f„ptuitorilor Ón cauz„, s-a dispus completarea planului de m„suri ∫i de cercetare criminalistic„ cu noi sarcini, inclusiv cu includerea Ón cercul de suspec˛i ∫i a altor infractori, a unor persoane cunoscute cu mod de operare asem„n„tor.

Ca urmare a acestor noi m„suri, Ón urma investiga˛iilor efectuate a fost stabilit un posibil f„ptuitor, disp„rut de la domiciliu, c‚t ∫i de la re∫edin˛ele cu care figureaz„ Ón eviden˛ele poli˛iei, fa˛„ de care s-a dispus darea Ón urm„rire Ón vederea prinderii ∫i cercet„rii Ón leg„tur„ cu fapta respectiv„.

Lu‚nd Ón considerare toate aceste aspecte, preciz„m faptul c„ autorit„˛ile abilitate au Óntreprins activit„˛i pentru identificarea f„ptuitorului Ón conformitate cu dispozi˛iile legale aplicabile Ón domeniu ∫i c„ Ón continuare se desf„∫oar„ aceste activit„˛i Ón scopul solu˛ion„rii cazului.

situa˛iilor de criz„ este european„ ∫i dac„ cerin˛ele de preg„tire pentru acest domeniu este corespunz„tor, de ce s-a ac˛ionat necorespunz„tor Ón gestionarea inunda˛iilor ∫i a altor calamit„˛i Ón acest an, ∫i atunci poate Ón˛elegem care este treaba, pentru c„...

Deci v„ rog s„ reformula˛i Óntrebarea. V„ rog s„ o nota˛i, domnule secretar de stat.

Am re˛inut Óntrebarea domnului senator, reformulat„ Ón acest moment.

Fac precizarea c„ Óntrebarea a fost formulat„ Ón patru puncte, am Óncercat, cu rigoarea care ne caracterizeaz„, s„ r„spundem punctual la cele patru aspecte ridicate de domnul senator. Fac precizarea c„, Ón momentul de fa˛„, cadrul institu˛ional despre care vorbim ∫i care suntem nevoi˛i s„-l punem Ón aplicare, Ón acest moment, este cel care a fost creat de sistemul pentru managementul situa˛iilor de urgen˛„. A fost creat Ón anul 2004, Ón conformitate...

Am Ón˛eles.

™i dac„ totul este corespunz„tor, de ce ac˛ion„m necorespunz„tor?...

Invit pe domnul secretar de stat Drago∫ Neac∫u, de la Ministerul Finan˛elor Publice. Este aici?

Pofti˛i, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

Da.

Ave˛i o Óntrebare din partea domnului senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, cu privire la banii aloca˛i lui Radu Duda.

De acord, da?

Da.

Mai ave˛i r„spuns la o interpelare a domnului Mihail Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, cu referire la protec˛ia civil„.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite˛i, eu am primit r„spunsul scris ∫i, practic, este o teorie aici, ori nu asta am Óntrebat. Eu am Óntrebat clar, ce m„suri se iau Ón vederea efectu„rii unei reevalu„ri a actualei modalit„˛i de gestionare a situa˛iilor de urgen˛„.

Mi se r„spunde c„ legisla˛ia este european„, c„ cerin˛ele de preg„tire pentru acest domeniu Ón Rom‚nia se ridic„ la nivel corespunz„tor ∫i a∫ vrea s„ Óntreb, ca s„ ne l„murim pentru viitor, dac„ actuala concep˛ie a

## **Domnul Drago∫ Neac∫u** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

La adresa dumneavoastr„ nr. 2.560/2005, prin care ne transmite˛i Óntrebarea formulat„ de c„tre domnul senator Aurel Ardelean, privind fondurile alocate principelui Radu de Hohenzollern-Veringen Ón perioada 2002—2005, v„ supunem aten˛iei urm„toarele:

Radu, Principe de Hohenzollern-Veringen, a fost numit reprezentant special al Guvernului Rom‚niei pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 983 /2002 pentru numirea reprezentantului special al Guvernului Rom‚niei pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„ ∫i pentru aprobarea finan˛„rii proiectului îReprezentantul special al Guvernului Rom‚niei pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„“, potrivit prevederilor art. 3 alin. (11) lit. e) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor m„suri financiare, aprobat„ ∫i modificat„ prin Legea nr. 364/2002, din bugetul de stat, prin bugetul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 Secretariatului General al Guvernului, se pot finan˛a cheltuielile necesare organiz„rii unor ac˛iuni comune cu grupuri de reflec˛ie prestigioase din Statele Unite ale Americii ∫i din Europa, precum ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile pe teme de integrare european„ ∫i euroatlantic„.

Œn condi˛iile strategiei ∫i priorit„˛ilor pentru imaginea extern„ a Rom‚niei, stabilit„ anual de c„tre Consiliul interministerial pentru imagine extern„, din fondurile pentru promovarea imaginii externe a Rom‚niei...

Stimate coleg,

Am o rug„minte, da˛i sumele, v„ rog. 2001 — at‚t, 2002, 2003, 2004, primul trimestru — 2005.

Din suma total„ de 19,98 miliarde lei...

Circa 20 de miliarde...

Repartizat„ pe anii enumera˛i, 2002—2005, sunt urm„toarele defalc„ri: Ón anul 2002 — 2 miliarde lei.

Bun, 2003?

Œn anul 2003, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1445, suma este de 7,1 miliarde lei.

Œn 2004?

Œn 2004, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1583, avem 2,4 miliarde lei, completat„ apoi, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2365, cu 373,5 milioane lei.

Trimestrul I, 2005?

Œn anul 2005, trimestrul I, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 54, avem 2,1 miliarde lei...

2,1 miliarde lei. S-a r„spuns, domnul Ardelean, da? Mul˛umesc foarte mult.

Cu pl„cere.

Trecem la r„spunsuri la interpel„ri.

V„ rog, domnul Cornel Chiriac, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

V„ rog, domnule secretar de stat. Ave˛i o Óntrebare a domnului Petre Daea, de la Partidul Social Democrat, privind realizarea complexului de sere, jude˛ul Mehedin˛i. V„ ascult„m.

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Da. Am s„ Óncerc pe scurt. Restul, Ón detaliu, am s„ v„ prezint Ón scris.

S-a Óncercat realizarea unui complex de sere pe platforma Termocentralei Hal‚nga. S-a avut Ón vedere faptul c„ aceast„ termocentral„ este pe lignit ∫i pre˛ul energiei termice este mai sc„zut. Pentru aceasta s-au pus la dispozi˛ie 21,45 hectare teren pe care se pot construi aceste sere, s-a f„cut un studiu de pia˛„ ∫i s-a g„sit ca oportun„ aceast„ demarare a investi˛iei. S-a f„cut ∫i un calcul al investi˛iei care se ridic„ la 19,6 milioane euro ∫i suntem Ón clipa de fa˛„ Ón situa˛ia c„ studiul a fost depus la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Deja a fost contactat„ ∫i o firm„ din Olanda, care ar putea s„ vin„ s„ dezvolte aceste sere. Dezvoltarea serelor se va face sigur Ón sistem privat, doar energia termic„ va fi asigurat„ de c„tre Termocentrala Hal‚nga.

Mul˛umesc foarte mult. Domnule senator Petre Daea?

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Dac„ acest r„spuns ar fi semnat ∫i de domnul ministru Codru˛ ™ere∫, a∫ fi mul˛umit de r„spunsul pe care mi l-a˛i dat.

Nu, nu este semnat de domnul ministru Codru˛ ™ere∫. Este semnat de c„tre domnul secretar de stat fiapu Eugen.

Am rug„mintea s„-mi trimite˛i Ón form„ scris„, cu semn„tura domnului ministru Codru˛ ™ere∫. V„ mul˛umesc.

O s„ mai Ónt‚rziem, domnul ministru Codru˛ ™ere∫, Ón clipa de fa˛„, este Ón Statele Unite.

Nici un fel de problem„, a∫tept r„spunsul.

Am Ón˛eles.

Bine. Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Constantin Popescu, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Ave˛i de r„spuns la dou„ Óntreb„ri: una adresat„ de domnul senator Ilie S‚rbu, Partidul Social Democrat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005 referitoare la problema inunda˛iilor, ∫i, a doua, a domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, privind Ro∫ia Montana.

V„ ascult„m.

## **Domnul Constantin Popescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Pentru Ro∫ia Montana.

V„ rog.

Voiam s„ v„ spun c„ noi Óncerc„m s„ respect„m Óntocmai legisla˛ia rom‚neasc„ privind impactul asupra mediului, ∫i aici m-a∫ referi la aplicarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 918/2002, care transpune Directiva nr. 85.373 ∫i Directiva nr. 9.711, ∫i care prevede o anumit„ procedur„. Aceast„ procedur„ a fost aplicat„ integral. Œn prezent, s-a constituit colectivul de analiz„ tehnic„ care elaboreaz„ Óndrumarul, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi elaborat studiul de impact.

Domnule ministru,

Cu regret, nu sunt mul˛umit, ocoli˛i Óntrebarea. Pe 21 aprilie s-a depus la dumneavoastr„ dosarul de c„tre îRo∫ia Montana Gold Corporation“ pentru ob˛inerea avizelor de mediu, da?

Nu pe 21 aprilie. S-a depus dosarul pe 14 decembrie 2004, pe 19 decembrie 2004 noi l-am pus pe site — este vorba de memoriul tehnic — ∫i, Ón conformitate cu prevederile Conven˛iei de la Espo, avem de notificat ˛„rile din jurul Rom‚niei, pentru c„ are efect transfrontalier. ™i am notificat-o. Dac„-mi permite˛i, dac„ nu...

Nu ∫tiu dac„ cunoa∫te˛i c„, recent, o delega˛ie din Ungaria a participat la un simpozion la Cluj — vineri sau s‚mb„t„ — ∫i a expus un punct de vedere oficial. Cunoa∫te˛i aceast„ problem„?

Da. Eu ∫tiu aceast„ problem„ ∫i v„ rog s„-mi da˛i voie dou„ minute s„ fac o explica˛ie Ón leg„tur„ cu...

care va fi elaborat Ón conformitate cu lista de control, elaborat„ de c„tre Comitetul tehnic... Acesta este format din reprezentan˛ii a 7 ministere, plus Academia Rom‚n„, plus Agen˛ia Na˛ional„ de Resurse Minerale ∫i Ón conformitate cu ceea ce partea ungar„ a solicitat p„r˛ii rom‚ne prin punctul focal de la Bucure∫ti. Aceast„ list„ de control, completat„ cu ceea ce partea ungar„ dore∫te s„ fie inclus Ón studiul de impact, va constitui baza elabor„rii studiului de impact. La analiza studiului de impact, ∫i procedura este foarte lung„, se va analiza ∫i procedeul de extrac˛ie ∫i de prelucrare a minereului de aur.

Deci aceasta este legisla˛ia. Nu putem s„ facem altceva dec‚t s„ mergem pe legisla˛ia existent„.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ rog s„ trece˛i la r„spunsul la interpelare, legat de inunda˛ii.

Pute˛i s„ mi-l da˛i Ón scris.

Noi vi-l vom trimite ∫i Ón scris.

Domnul Bogdan Olteanu v-a r„spuns par˛ial. Deci, Ón prezent, Ón jude˛ul Timi∫, sunt Ón derulare 5 proiecte pentru protec˛ia la inunda˛ii. Valoarea pagubelor pentru jude˛ul Timi∫ este estimat„ la 156 miliarde lei. Problema este cum reu∫im s„ acoperim aceast„ sum„. Noi am disponibilizat din bugetul Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, capitolul de buget C — lit. d) — aceast„ sum„, Óns„, pentru a nu interveni asupra bugetului pentru Óntregul an, exist„ discu˛ii Ón prezent cu Banca Mondial„ ∫i cu Banca Consiliului Europei, astfel Ónc‚t s„ putem s„ ob˛inem un Ómprumut de la Banca Mondial„ ∫i un Ómprumut de la Banca Consiliului Europei.

Œn leg„tur„ cu cea de-a doua Óntrebare. Exist„ dou„ adrese de sesizare a P.N.A.-ului. Œn momentul Ón care ancheta va fi finalizat„, evident c„ rezultatele vor fi publice.

Ancheta e legat„ de inunda˛ii?

Nu. Ancheta nu este legat„ neap„rat de inunda˛ii, ci de ceea ce noi am g„sit la A.N.A.R. — Administra˛ia Na˛ional„ îApele Rom‚ne“.

™i, Ón al doilea r‚nd, punctul de vedere al Academiei Rom‚ne este total nefavorabil acord„rii avizului de mediu pentru aceast„ extrac˛ie. ™i, Ón al treilea r‚nd, ceea ce este consemnat privind exploatarea aurului pe baz„ de cianuri este tot o directiv„, 8.510, care interzice treaba aceasta. Eu aici am f„cut trimitere.

Eu voiam s„ v„ spun c„ legisla˛ia rom‚neasc„ este acordat„ cu cea european„ Ón cadrul studiului de impact,

Bun, s-a Ón˛eles.

Domnule senator Ilie S‚rbu, v„ rog.

Œntrebarea se refera la fondurile care au fost alocate pe regiunea Banat ∫i la afirma˛iile care s-au f„cut pe toate posturile, Ón pres„, ∫i Ón ie∫irile pe care le-a avut doamna ministru, c„ banii nu au fost cheltui˛i pentru repararea, Ónt„rirea digurilor din zon„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Eu pot s„ v„ spun c„ au fost alocate pentru acea zon„ 2.640 de miliarde lei din care au fost f„cute trageri de 842 de miliarde lei ∫i probabil c„ la acest sens al afirma˛iei v„ referi˛i dumneavoastr„...

Nu, nu. Pentru zon„ au fost alocate, din 2001 p‚n„ Ón 2004, 1.577 de miliarde lei, din care 900 miliarde lei pentru Timi∫ ∫i diferen˛a de 600 de miliarde lei pentru Cara∫-Severin. Dar nici un leu din aceast„ sum„ nu a fost alocat pentru zona inundat„ la ora actual„, pentru digurile din aceast„ zon„. Ele nu au mai fost luate Ón aten˛ie de prin 1960 ∫i ceva sau 1970 c‚nd au fost...

Au fost lucr„ri de Óntre˛inere.

Haide˛i, domnu **’** senator, haide˛i s„ nu dezvolt„m subiectul aici, c„ nu-∫i are rostul.

A∫tept un r„spuns scris, motivat, pe puncte, ∫i s„ v„d ∫i fondurile de unde se ob˛in.

Trimitem r„spuns scris motivat, pe puncte.

Bine.

Mul˛umesc foarte mult.

Tocmai acesta era sensul, c„ nu se vor ob˛ine Ón termenul de care s-a vorbit, nu at‚t la nivel central, c‚t la nivel local.

## Domnule senator,

Vreau s„ v„ spun c„ aceste fonduri pentru interven˛ia imediat„, deci de 156 de miliarde lei pentru jude˛ul Timi∫, sunt 122,7 miliarde lei pentru Cara∫-Severin, exist„ deja Ón bugetul Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Ace∫tia nu ajung, asta e.

Nu. Pentru remedierea pagubelor de la inunda˛ii, acestea sunt sumele estimate local.

A∫tept r„spunsul scris.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, care are de r„spuns la o Óntrebare adresat„ de domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, referitor la Legea farmaciei.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Referitor la interpelarea domnului senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu privind necesitatea adopt„rii unei legi a farmaciei, tipul de farmacie ce va fi promovat, extinderea re˛elelor farmaceutice Ón zonele mai pu˛in profitabile pentru agen˛ii economici, v„ comunic„m urm„toarele:

La finele anului 2002, Ministerul S„n„t„˛ii a definitivat proiectul Legii farmaciei, care a fost elaborat Ón consens cu Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia, pe baza principiului propriet„˛ii farmacistului asupra farmaciei ∫i a reparti˛iei echilibrate Ón teritoriu, raportate la num„r de locuitori, o farmacie la 3.000 de locuitori, distan˛a Óntre farmacii de 300 de metri.

Pe parcursul anului 2003, proiectul a intrat Ón circuitul de avizare de c„tre urm„toarele ministere: Ministerul Integr„rii Europene, Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Justi˛iei. S-au primit propuneri din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerului pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii, care au fost analizate ∫i cuprinse Ón textul legii.

Pentru definitivare, Ón acord cu principiile organismelor men˛ionate mai sus, cu sprijinul Ministerului Integr„rii Europene, Ministerul S„n„t„˛ii a solicitat ∫i a fost aprobat„ o expertiz„ de tip TAEX asupra Legii farmaciei. Œn raportul misiunii TAEX se concluzioneaz„, cit„m: îCum nu exist„ directive comunitare, decizia este de natur„ politic„, Ón func˛ie de tradi˛ie ∫i alte criterii profesionale ∫i practice.“

Se mai men˛ioneaz„, de asemenea, c„ activitatea desf„∫urat„ Ón farmacie este de interes public ∫i pe acest aspect trebuie insistat Ón sus˛inerea principiilor propriet„˛ii farmaciei.

Criteriile demografice ∫i geografice sunt prezentate ∫i Ón legile speciale ∫i specifice din majoritatea ˛„rilor europene.

Acest lucru se datoreaz„ specificit„˛ii farmaciei, Ón raport cu unit„˛ile comerciale propriu-zise a c„ror reglementare proprie excepteaz„ activitatea cu medicamente din categoria activit„˛ilor comerciale.

Aceasta se datoreaz„ faptului c„ at‚t...

Domnule secretar de stat,

Nu ne prezenta˛i toat„ legea acum, domnule. Da˛i principiile mari, v„ rog eu foarte mult. O s„ vin„ legea la Senat... Dac„ ave˛i vreo problem„...

Am Ón˛eles.

Œn concluzie, promovarea Legii farmaciei este Ón aten˛ie pentru acest ciclu politic. Modelul care va fi promovat va fi etic ∫i va include ∫i re˛elele de farmacii, urm„rind o reparti˛ie echilibrat„ a farmaciilor Ón teritoriu prin referiri la criteriul demografic.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.V.2005

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

Mul˛umesc pentru r„spuns.

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ relu„m o ini˛iativ„ din 2002, dar a∫tept„m din partea Guvernului r„spuns energic la deplasarea efortului farmaciilor Ón mediul rural, unde nu este sus˛inut ∫i nu este sprijinit, pentru c„, merg‚nd pe criterii comerciale, toate farmaciile le g„sim Ón mediul urban. Or, a∫teptam o alt„ atitudine din partea dumneavoastr„, o atitudine mai activ„, ceea ce Ón r„spunsul dumneavoastr„ nu se reg„se∫te ∫i Ómi pare r„u.

Vom vedea. Mul˛umesc foarte mult.

Am mai avut o interpelare adresat„ Ministerului Transporturilor, Locuin˛ei ∫i Turismului. Domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos a trimis r„spunsul scris

domnului senator Viorel Duca, de la Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare. Œn˛eleg c„ a˛i primit r„spunsul scris.

- V„ rog, dac„ ave˛i ceva de spus?

Domnule pre∫edinte,

Œntr-adev„r, am primit r„spunsul scris. A∫ avea o singur„ obiec˛ie de remarcat Ón stenogram„, referitor la o Ónt‚lnire personal„, Ón leg„tur„ cu cele dou„ curse ale TAROM-ului, la Chicago ∫i la New York. A∫ fi vrut s„ am o Óntrevedere personal„ cu ministrul de resort.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles. ™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, am epuizat ∫i Óntreb„rile ∫i interpel„rile. V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

- V„ mul˛umesc, ne vedem m‚ine, la ∫edin˛a comun„.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007635]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 66/23.V.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 77.000 lei vechi/7,70 lei noi