Discursul domnului Eckstein a fost, Óntr-adev„r, Ómi face pl„cere s„ o spun, de un nivel intelectual la care tare bine ar fi fost s„ se ridice ∫i legea pe care o discut„m noi.
Nu ve˛i g„si la mine nici patim„ politic„. Cine m„ cunoa∫te, m„ cunoa∫te, am colaborat foarte bine cu colegi ∫i chiar prieteni de la U.D.M.R. Ón anumite probleme ∫i apreciez foarte mult calitatea exper˛ilor pe care U.D.M.R. Ói are.
Œnt‚mplarea face c„, de exact 12 ani, sunt unul dintre principalii, dac„ nu principalul moderator Ón probleme ale minorit„˛ilor din Balcani, ales ca atare de 37 de ˛„ri, ∫i, v„ rog s„ m„ crede˛i, de la Prisˇtina la Belgrad, de cur‚nd p‚n„ la Tirana sau, de cur‚nd, Ón Croa˛ia, nu fac dec‚t s„ moderez Ónt‚lniri pe probleme ale minorit„˛ilor. Infinit, infinit mai complicate dec‚t cele din Rom‚nia.
Dar, Óncerc‚nd s„ privesc cu ni∫te ochi îinterna˛ionali“ aceast„ chestiune, nu pot s„ uit c„ sunt profesor ∫i senator rom‚n ∫i m-am bucurat, Ón primul r‚nd, c„
lucr„m la aceast„ lege-cadru, c„ ea nu a plecat — îdup„ lupte seculare“ —, nu a plecat mai departe.
De ce m„ bucur? ™i cu aceast„ bucurie ajung la critica major„ pe care o fac Guvernului, pentru c„ ne-a trimis o lege de un nivel intelectual Óngrozitor de sc„zut. Pe plan interna˛ional, Ón Balcani, dac„ Ón probleme pe care le discut„m Ón Kosovo sau la Tirana ne-am fi dus cu a∫a ceva, cu o lege cu at‚ta confuzie conceptual„ — v„ rog s„ m„ ierta˛i c„ sunt pu˛in antipatic, ca profesor, dar nu am ce face —, ar fi fost jalnic...
...Pentru o Rom‚nie care are speciali∫ti de prim„ m‚n„, pentru o Rom‚nie care acum o lun„, prin speciali∫ti maghiari ∫i rom‚ni — Óncep cu maghiarii pentru c„ ei au coordonat-o, de la Cluj, de la Centrul de resurse pentru diversitatea etno-cultural„, coordonator Gabor Adam ∫i Levente Salat —, a pus la punct nenum„rate probleme conceptuale legate de problema minorit„˛ilor, provoc„rile diversit„˛ii, politici publice, prin minorit„˛ile na˛ionale din Rom‚nia ∫i barometrul rela˛iilor etnice.
Domnule coleg, reprezentant al Guvernului, nimic din aceast„ comun„ g‚ndire rom‚no-maghiar„ de la Cluj nu r„zbate Ón acest — ierta˛i-m„, acum e profesorul antipatic — trist proiect, trist intelectual vorbind. Eu nu m„ refer la aspectele celelalte, politice. Trist intelectual. Exist„ c‚teva confuzii cu care, dac„ am ie∫i pe pia˛a public„ interna˛ional„, Rom‚nia, care a ajuns s„ rezolve at‚t de bine ni∫te chestiuni ale minorit„˛ilor, s-ar face, practic, de r‚s. Eu nu pot s„ Ón˛eleg, probabil c„ dumneavoastr„ a˛i convocat exper˛ii, exper˛ii U.D.M.R.-ului au lucrat, nu pot s„ cred c„ printre ace∫ti exper˛i nu se g„se∫te grupul maghiar de la Cluj. Lua˛i diverse pasaje, apropo de imprecizia ∫i fluul conceptual criticate de Comisia de la Vene˛ia.
Am spus, eu sunt de acord, ∫i a spus-o domnul Eckstein foarte bine. Exist„ aici un echivoc Óntreg, ∫i Ón problemele chiar Óntre˛inute de Comisia de la Vene˛ia sau de un Ónalt reprezentant al O.S.C.E.-ului, nu pentru c„ el vrea a∫a, ci pentru c„ a∫a se impun lucrurile pe plan interna˛ional, privitor la drepturile colective ∫i individuale sau privitor la alte lucruri pe care domnul Eckstein le-a evocat.
Deschide˛i, v„ rog, aceast„ publica˛ie rom‚no-maghiar„, savant„, de bun„ calitate, ∫i ve˛i g„si la pagina 103 defini˛ia care se d„ ast„zi — din 1993 Óncep‚nd, nu mai intru Ón detalii, ca s„ nu fiu plicticos, de∫i ele sunt foarte interesante —, care se d„ minorit„˛ii ∫i unde exist„ o sintagm„ pe care nu am g„sit-o Ón legea noastr„, nu am g„sit-o nici Ón amendamente, fie vorba Óntre noi: îUn grup de persoane care Ó∫i are re∫edin˛a Óntr-un stat suveran...“.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Insist foarte mult s„ ajungem m„car la acest nivel al unei defini˛ii interna˛ionale ∫i s„ vorbim de statul suveran unde exist„ aceste minorit„˛i. Mai departe: î...reprezint„ mai pu˛in de jum„tate din popula˛ia comunit„˛ii na˛ionale...“ ∫i a∫a mai departe. Ave˛i o bibliografie pe aceast„ problem„ ∫i pe suveranitatea statului care este stat-gazd„ al minorit„˛ilor. Voi ajunge ∫i la acest concept imediat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Conduc‚ndu-ne pe plan interna˛ional — vorbesc la ideea de comunitate na˛ional„, _fides natione_ , nu stat-na˛iune, ca Ón unele state ale Uniunii Europene, ∫ti˛i bine tezele republicanismului francez legate de aceast„ problem„, unele neg‚nd complet minorit„˛ile, cazul Fran˛ei sau cazul Greciei, nu ajungem acolo —, ajungem la conceptul de comunitate na˛ional„, care e format„ din ce? Din majoritatea na˛ional„ ∫i din minorit„˛ile na˛ionale.
Cu aceasta, ajung la art. 15 care este aberant intelectualmente, aberant ca defini˛ie.
O comunitate na˛ional„ are ce? Are simboluri na˛ionale, un imn, un drapel ∫i are s„rb„tori na˛ionale. Muftiul de la Constan˛a, evreul din Bucure∫ti, maghiarul de la Carei, unde domnul senator Szabó ne-a primit impecabil cu ani Ón urm„, grecul din Br„ila au un singur simbol na˛ional ∫i o singur„ s„rb„toare na˛ional„: tricolorul ro∫u, galben ∫i albastru, îDe∫teapt„-te rom‚ne!“ ∫i 1 Decembrie.
Minorit„˛ile na˛ionale pot avea... — ∫i peste tot e practica aceasta, Ón Kosovo am avut o discu˛ie interminabil„, ∫i Ón Macedonia, pe aceast„ chestiune; domnul Mele∫canu, care era pe atunci ministru de externe, ∫tie ce Ónsemna F.Y.R.O.M. ∫i simbolul Macedoniei cu semnele de la Vergina —, minorit„˛ile na˛ionale nu pot avea dec‚t simbolul etnic comunitar. Nu pot avea dec‚t s„rb„tori religioase, confesionale; se Ón˛elege, pe cele — ∫i aici m„ deosebesc de mul˛i prieteni politici — pe cele ale ˛„rilor Ónrudite, pe cele ale ˛„rilor care sunt cele mai apropiate, spiritual vorbind.
Muftiul de la Constan˛a are voie, are un semn etnic minoritar, semiluna, ∫i nimeni nu-l poate Ómpiedica Ón Rom‚nia s„-l arboreze. Evreul are steaua lui David. Grecul are crucea helenic„. ™i aici, poate, colegul meu, domnul Verestóy, care s-a enervat pu˛in, s-a ridicat, va fi de acord cu mine: are voie s„ aib„ coroana Sf‚ntului ™tefan.
™i-i rog pe prietenii mei politici s„ nu fie scandaliza˛i de acest lucru. Da, are voie, dar nu este simbolul s„u na˛ional. Nici un moment. Ar fi o confuzie terminologic„ teribil„, prin care ne-am particulariza Ón lume ast„zi.
Exemplul vi-l dau din laboratorul cel mai interesant al minorit„˛ilor, pe care acum prietenii ∫i colegii no∫tri Ól cunosc o dat„ pe s„pt„m‚n„ — Belgia. Ce a f„cut comunitatea valon„? Œnc„ nu ∫i-a luat steagul Fran˛ei ∫i Ónsemnele Fran˛ei, dar ∫i-a luat coco∫ul galic. Ce-a f„cut comunitatea flamand„? ™i c‚nd intri cu semnele bilingve dintr-o zon„ Ón alta Ó˛i dai seama ce g‚ndire armonioas„ e acolo: au leii Flandrei. Dar nici unul, nici altul nu au acestea dec‚t ca simboluri etnice comunitare, nu ca simboluri na˛ionale. Simbolul na˛ional este stema Belgiei.
Cu aceast„ problem„ care a f„cut at‚ta incendiu verbal, uneori nu numai Ón Transilvania, ajungem la uluitoarea nefolosire de c„tre dumneavoastr„ a unor studii care sunt ale unor maghiari ∫i care au intrat Ón limbajul sociologic ∫i politologic pe care noi Ól ignor„m total.
Este vorba, de a∫a-numita, Ón literatura de specialitate... — nu pretind ca aceast„ literatur„ s„ fie lege Ón aceast„ formul„, de∫i ea este foarte clar„ —, rolul triadei, stat-mam„, ave˛i un studiu Óntreg aici: stat-mam„, minoritate na˛ional„, stat-gazd„. Aceste raporturi sunt pe plan european stabilite ∫i speciali∫tii
maghiari — m„ refer la ei, nu vreau s„-i particularizez, pentru c„ ei am Ón˛eles c„ au fost exper˛i ai Guvernului Ón aceast„ chestiune — le cunosc foarte bine.
Cum le-am putea numi, pentru c„ nu o s„ spunem stat-mam„? Sunt comunit„˛i na˛ionale Ónrudite care se afl„ dincolo de hotarele ˛„rii ∫i ale c„ror Ónsemne, zic eu ∫i poate zic ∫i al˛ii ca ∫i mine, pot fi folosite de minorit„˛i, dar nu ca simboluri na˛ionale cum spune art. 15.
Fiecare dintre noi — ∫i aici ajung la o chestiune pe care o a∫ez Ón parantez„, dar da˛i-mi voie s„ o spun o dat„ —, fiecare dintre noi este un na˛ionalist, Ón sensul lui Iorga, Ón sensul lui Motru, Ón sensul lui Mehedin˛i ∫i a∫a mai departe, ∫i al lui Maiorescu Ón primul r‚nd. Na˛ionalismul meu ˛ine p‚n„ la na˛ionalismul colegului meu Verestóy — iart„-m„, dar Ómi e∫ti Ón centru ∫i te v„d —, care are dreptul s„ aib„ sentimentele sale maghiare, pentru c„ este legat de comunitatea aceea de unde vine, ∫i este firesc s„ fie a∫a.
Dumneavoastr„ ∫ti˛i la ce abera˛ie s-a ajuns Ón Rom‚nia dup„ 1990? V„ dau un simplu exemplu, ∫i v„ rog, c‚nd ajunge˛i acas„, verifica˛i-m„: îna˛ionalist“. Lua˛i Larousse-ul, ce scrie Ón dreptul cuv‚ntului îna˛ionalist“? îDoctrine qui se reclame des aspirations nationales“. Lua˛i Oxford-ul sau Webster-ul ∫i ∫ti˛i ce spune? îPatriotic feeling..., policy of national independence“. Lua˛i DEX-ul, Dic˛ionarul Academiei, al c„rei membru sunt ∫i am protestat de mai multe ori asupra acestei defini˛ii: îdoctrin„ politic„ legat„ de ap„rarea (uneori exagerat„) a drepturilor na˛ionale“. Acest cuv‚nt, îna˛ionalist“, este o prostie, este frustrarea noastr„ de dup„ 1990.
A, s„ nu fii ultrana˛ionalist, Óntr-adev„r. Dar s„ fii na˛ionalist este calitatea normal„ a fiec„rui om; îgood american first“, ca s„ v„ dau o singur„ defini˛ie, ∫i v-a∫ putea da multe altele.
Ce g„sim Ón aceast„ lege? O s„ o discut„m la amendamente, din cauza asta nu st„rui.
Aceste minorit„˛i sunt create Ón devenirea lor istoric„, se vorbe∫te de statul na˛ional modern, desfid pe oricare din colegii mei s„ discute problema momentului Ón care statul na˛ional modern... A, dac„ ne lu„m dup„ vechile defini˛ii din ∫coala dintre Roller ∫i 1989, putem s„ le d„m, dar azi lucrurile sunt mult mai nuan˛ate.
Modernitatea apare mult Ónainte ∫i formula na˛ional„ de stat. Ei bine, ce facem cu armenii, cu romii, cu sa∫ii, cu secuii? Dumnezeule, ce caut„ ei Ón aceast„..., devenirea lor istoric„ unde este? Ei nu sunt aminti˛i. Vorbi˛i, ∫i domnul Eckstein Kovács Péter a vorbit foarte bine despre autonomia cultural„ ∫i de drepturile colective, foarte bine din punctul s„u de vedere.
Œmi pare bine c„ Ion Iliescu nu este aici, pentru c„ vreau s„ v„ spun Óntre noi, f„r„ s„ ne aud„, c„ domnul Frunda, pe care-l stimez mult, i-a adus o ofens„ acestui lider politic pe care pute˛i s„-l critica˛i ∫i pot s„-l critice foarte mul˛i, dar care, depun m„rturia mea din 1990 din momente grele, Ón problema minorit„˛ilor a fost impecabil ∫i toate minorit„˛ile datoreaz„ unui om politic de statura lui foarte mult.
Domnule Eckstein Kovács Péter, punctul 62 spune clar c„ principiile interna˛ionale prefer„, ∫ti˛i foarte bine, acordarea de drepturi individuale. Ave˛i dreptate cu acel echivoc..., dar unde g„sim ast„zi bine subliniat„ problema autonomiei culturale? Œn fi„rile Baltice, Ón Ucraina, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Serbia ∫i Ón Muntenegru; m-am s„turat la Podgorica ∫i la Belgrad discut‚nd aceast„ chestie Ón cadrul Academiilor reunite.
E nevoie s„ ne aducem aminte din ce structuri vin, fa˛„ de ce t„v„lug interna˛ionalist, fie el de tip stalinist sau titoist, se Ómpotrivesc aceste ˛„ri? Unde mai g„si˛i aceast„ tendin˛„ aproape fireasc„ de ghetoizare cultural„ dup„ t„v„lugul interna˛ionalist?
Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ dintre cei 3 îoameni-frontier„“, cei 3 creatori ai Uniunii Europene, care vorbeau dup„ Ónfr‚ngerea Germaniei limba german„ c„ era singura lor limb„ comun„, Alcide De Gasperi, Robert Schuman ∫i Konrad Adenauer, doi erau minoritari ∫i doi au Ónceput ac˛iunea lor, ∫ti˛i..., politic„, cu problemele Alsaciei ∫i cu problemele Trento-ului. Au renun˛at dup„ aceea!
Problemele sunt mult mai complicate. De ce s„ nu punem spa˛iul de multiculturalitate pe care l-a˛i evocat ∫i dumneavoastr„? De ce aceast„ autonomie care a r„mas... Personal nu-mi spune lucruri foarte rele, dar ∫tiu c„ oamenii pot s„ o aplice foarte r„u ∫i s„ ajungem la adev„rate ghetoiz„ri. Uniunea Civic„ Maghiar„ spune, vorbe∫te de monopolul politic, etnic, minoritar ∫i a∫a mai departe... Putem s„ avem unele reac˛ii dure...
Noi avem nevoie de o lege, a spus-o toat„ lumea aici, dar a spus-o exact Ón spiritul echivocului Comisiei de la Vene˛ia ∫i, mai ales, al comisarului O.S.C.E.-ului. Nu e neap„rat„ nevoie de ea pentru integrare, dar e bun„!
E bine s„ o avem, dar, pentru numele lui Dumnezeu, ˛ine˛i seama c„ noi ∫i social-democra˛ii, intelectualii, suntem cu to˛ii ni∫te intelectuali aici, avem toleran˛a diversit„˛ii Ón Rom‚nia ∫i nu intoleran˛a unit„˛ii, c„ suntem pentru democra˛ia care recunoa∫te dreptul minorit„˛ilor ∫i — har Domnului! — nu pentru etnocra˛ia de care nici unul nu vrea s„ aud„. Dar haide˛i s„ mergem cu ni∫te pa∫i nu m„run˛i, constructivi ∫i e posibil s„ elimin„m prostia aceea cu Ónsemnele na˛ionale ale minorit„˛ilor na˛ionale, e posibil s„ elimin„m o serie Óntreag„ de lucruri ∫i s„ o trimitem m„car la Camer„ demn„ de o adunare de intelectuali.
Ierta˛i-m„, domnule reprezentant al Guvernului, ∫i cu asta termin, nivelul intelectual al acestui proiect este, cum se spune tot mai mult la Strasbourg, îvery, very down“. Mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.