Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·13 octombrie 2005
Senatul · MO 146/2005 · 2005-10-13
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 10—15 octombrie a.c
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Hot„r‚rii privind bugetul de venituri ∫i cheltuieli al Senatului pe anul
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
· procedural · adoptat
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
9 discursuri
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
Am f„cut apel repetat la dumneavoastr„ s„ nu mai introduce˛i cartele dac„ colegii nu sunt prezen˛i, pentru c„ imaginea pe care o da˛i pe calculator este c„ avem cvorum de lucru, iar Ón realitate situa˛ia este cu totul alta. ™i pe urm„ ne chinuim s„ vot„m ordinea de zi.
Deschid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 6 octombrie 2005. Lucr„rile vor fi conduse de mine cu ajutorul celor doi secretari, doamna senator Paula Iv„nescu, domnul senator Antonie Iorgovan.
V„ anun˛ c„, din totalul de 137 de colegi senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 82 de senatori, avem 12 colegi absen˛i motivat, deci suntem Ón cvorum de ∫edin˛„.
Dac„ sunt obiec˛iuni la ordinea de zi? Nu sunt obiec˛iuni.
Voi supune votului dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ rog s„ ave˛i r„bdare.
V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi. V„ rog foarte mult s„ nu mai vota˛i pentru colegi.
70 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, ordinea de zi a fost aprobat„.
Trecem la primul punct al ordinii de zi.
V„ rog, microfonul nr. 3.
A existat un proiect de lege, o propunere legislativ„ de modificare a Decretului-lege nr. 118/1990, care era pe ordinea de zi de dou„ s„pt„m‚ni. V„d c„ nu mai apare, poate este o gre∫eal„.
Era ∫i pe ordinea de zi de ieri, la pozi˛ia 10, dac„ nu m„-n∫el. Nu s-a ajuns p‚n„ acolo, v„d c„ nu mai apare Ón ordinea de zi. Pe mine nu m„ doare foarte tare, domnule pre∫edinte, pentru c„ intr„m Ón aprobare tacit„.
Ordinea de zi e f„cut„ de Biroul permanent, asta este situa˛ia.
Deci Biroul permanent a propus o ordine de zi, a fost votat„, o s„ vedem...
E adev„rat, numai c„ scoaterea unui proiect de lege de pe ordinea de zi a Senatului...
Nu, a r„mas pe ordinea de zi, dar se va relua...
Sunt ini˛iator ∫i a∫ fi vrut s„ o sus˛in. Acesta este motivul pentru care atrag aten˛ia.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am Ón˛eles.
Stima˛i colegi,
Vom trece la programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare. Ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ — vreau s„ re˛ine˛i c„ este o gre∫eal„ fa˛„ de ceea ce am hot„r‚t Ón Biroul permanent —, deci joi, 13 octombrie, diminea˛„ este statutul minorit„˛ilor na˛ionale, dup„-amiaz„, regulamentul. Aceasta este modificarea la ordinea de zi.
Legat de programul pe care l-am stabilit la Biroul permanent, aici s-a f„cut o gre∫eal„ Ón ceea ce prive∫te ziua de joi, 13 octombrie: am stabilit diminea˛„ statutul minorit„˛ilor na˛ionale, iar dup„-amiaz„ regulamentul. Exact inversul situa˛iei de ast„zi.
Dac„ legat de program mai sunt alte modific„ri?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Stima˛i colegi,
Vom supune votului dumneavoastr„ ast„zi bugetul de venituri ∫i cheltuieli al Senatului pentru anul 2006.
Vreau s„ v„ informez c„ proiectul de buget a fost elaborat de c„tre secretarul general, a fost v„zut de cei doi chestori, Biroul permanent... Deci se va prezenta Ón fa˛a noastr„ ∫i-l invit, Ón acest sens, pe domnul chestor Paul P„curaru.
V„ rog, microfonul de la tribun„ pentru prezentarea raportului.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Informare privind fundamentarea proiectului de buget al Senatului pentru anul 2006.
Potrivit Legii finan˛elor publice nr. 500/2002 art. 34 alin. 2, Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul Ó∫i aprob„ bugetele proprii Ónaintea dezbaterii bugetului de stat ∫i le Ónainteaz„ Ministerului Finan˛elor Publice, Ón vederea includerii lor Ón bugetul de stat.
Œn acest sens, s-a fundamentat proiectul de buget pentru anul 2006, necesar func˛ion„rii Senatului Ón noul sediu din Palatul Parlamentului, Ón sum„ de 123.847 mii lei.
Cheltuielile Ónscrise Ón proiectul de buget pe anul 2006, necesare func˛ion„rii Senatului, sunt structurate pe titluri de cheltuieli bugetare. Astfel, cheltuieli totale: 123.847 mii lei.
I. Cheltuieli curente, 106.801 mii lei, din care: cheltuieli de personal, 49.219 mii lei; bunuri ∫i servicii, 53.702 mii lei; transferuri Óntre unit„˛i ale administra˛iei publice, 3.380 mii lei; alte transferuri, 500 mii lei.
II. Cheltuieli de capital, 17.046 mii lei.
1. La fundamentarea cheltuielilor de personal s-a avut Ón vedere asigurarea creditelor necesare pentru fondul de salarii, care a fost fundamentat pornind de la indemniza˛iile ∫i salariile de baz„ stabilite pentru luna decembrie 2005, neindexat, conform preciz„rilor metodologice privind elaborarea propunerilor de buget pentru anul 2006, trimitere la Ministerul Finan˛elor Publice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Fondul de salarii mai cuprinde premiul anual aferent persoanelor din aparatul Senatului pentru anul 2005, a c„rui plat„, potrivit prevederilor art. 8 alin. 5 din Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005, se va efectua din prevederile bugetare ale anului 2006.
Men˛ion„m c„ s-a luat Ón considerare un num„r de personal de 1.260, considerat strict necesar pentru func˛ionarea institu˛iei, din care 138 de persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„, 411 salaria˛i pentru birourile senatoriale ∫i 711 salaria˛i pentru aparatul central.
Suplimentarea structurii organizatorice a serviciilor Senatului cu 116 posturi Ón anul 2006 este determinat„, Ón principal, de func˛ionarea Senatului Ón Palatul Parlamentului, unde spa˛iile ocupate ∫i administrate de c„tre Senat sunt mult mai mari dec‚t Ón sediul vechi, ceea ce necesit„ un num„r mai mare de personal care ocup„ func˛ii comune: muncitori califica˛i, Óngrijitori, manipulan˛i bunuri, personal de serviciu ∫i a∫a mai departe.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#138992. Creditele prev„zute pentru titlu îBunuri materiale ∫i servicii“ Ón suma de 53.702.000 lei sunt necesare, Ón principal, pentru acoperirea cheltuielilor de Óntre˛inere ∫i gospod„rie, achizi˛iilor de materiale ∫i obiecte de inventar ce urmeaz„ a se efectua Ón anul 2006.
Tot la acest titlu de cheltuieli au fost prev„zute credite pentru plata abonamentelor de telefonie fix„ ∫i mobil„, pentru plata primelor de asigurare auto, a repara˛iilor curente, a cheltuielilor cu abonamente la presa intern„ ∫i extern„, a abonamentelor pentru monitoare oficiale ∫i colec˛ii de legi ∫i hot„r‚ri.
De asemenea, acest titlu mai cuprinde ∫i credite pentru cheltuielile cu delega˛iile str„ine invitate la Senat, credite pentru acoperirea cheltuielilor de cazare a senatorilor care nu au domiciliul Ón municipiul Bucure∫ti, a cheltuielilor de transport intern pentru senatori ∫i pentru personalul din aparatul Senatului, efectuate Ón timpul deplas„rilor Ón ˛ar„, a cheltuielilor de cazare ∫i de transport Ón str„in„tate Ón anul 2006.
· other
1 discurs
<chair narration>
#149193. La titlul îTransferul Óntre unit„˛i ale administra˛iei publice“ au fost prev„zute credite Ón sum„ de 3.380.000 lei, sum„ necesar„ func˛ion„rii Institutului Revolu˛iei Rom‚nie din Decembrie 1989, ca ordonatori ter˛iari de credite Ón subordinea Senatului Rom‚niei.
· other · respins
397 de discursuri
V„ rog, dac„ sunt Óntreb„ri, interven˛ii? Domnule senator Ion Chelaru, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sigur c„ pentru mine, care sunt mai nou Ón aceast„ func˛ie, a fost o munc„ mai nou„, o munc„ interesant„, ∫i a∫ vrea s„ crede˛i c„ raportul, a∫a cum a fost Óntocmit, sintetic, Ómpreun„ cu domnul senator Paul P„curaru, Ón afar„ de cifrele pe care mul˛i dintre noi nu le Ón˛elegem Ón integralitatea lor, Ónseamn„ munca unei echipe pe care domnul secretar general Vasiliu a avut-o, ∫i doamna Stan, ∫i doamna Deaconescu, prezen˛i ast„zi, ∫i care vor r„spunde eventualelor nel„muriri.
C‚teva lucruri a∫ vrea s„ le spun Ón fa˛a dumneavoastr„.
Œn primul r‚nd, v„ rog s„ observa˛i c„ venitul salarial al unui senator Óncep‚nd din aceast„ lun„, deci veniturile pe care noi to˛i le vom avea, este de 3.347 lei pe lun„. Acest lucru Ónseamn„ un venit anual de 40.164 lei, ca s„ ∫ti˛i fiecare cum st„m cu veniturile salariale.
Doi. Problema aceasta a mut„rii noastre Ón Senat a n„scut la r‚ndul ei c‚teva chestiuni.
Suntem Ón situa˛ia Ón care, nici p‚n„ la aceast„ dat„, nu am preluat, Senatul, Ón administrare aceast„ cl„dire. Folosim cl„direa, pl„tim, ∫i a˛i v„zut c„ am prev„zut Ón buget o serie de cheltuieli, dar va fi obligatoriu necesar„, Ón perioada urm„toare, preluarea de c„tre Senat Ón administrare direct„, eventual printr-un proiect pe care-l vom vota, a administr„rii cl„dirii pentru ca cei care sunt angaja˛ii Senatului s„ ∫i r„spund„ pentru ce se Ónt‚mpl„ aici.
A˛i v„zut Ón buget o serie de cheltuieli aferente acestei mut„ri. Vreau s„ spun c„ am votat cu surprinderea c„ mul˛i dintre colegii no∫tri nu au Ónc„ mobilier, ∫i m„ refer nu la mobila Ón sine, m„ refer la covoare care sunt dinainte de 1990. O s„ v„ rug„m s„ ne scuza˛i pentru acest lucru, dar efectiv nu au fost posibilit„˛i, nici materiale, c‚teodat„ nici umane, pentru ca aceast„ mutare s„ asigure tuturor senatorilor condi˛ii propice pentru a-∫i desf„∫ura activitatea.
Am fost pl„cut surprins de Ómprejurarea c„ nici unul dintre colegii no∫tri nu a venit — ∫i domnul secretar general mi-a m„rturisit acest lucru — cu preten˛ii absurde, s„ doreasc„ lucruri de lux, dar strictul necesar... Trebuie s„ recunoa∫tem cu to˛ii, pentru noi ∫i echipele pe care le avem la fiecare cabinet sunt absolut necesare,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 ∫i o s„ v„ rog s„ fi˛i de acord cu — ceea ce este minimum — minimum cele 123 de milioane care au fost propuse.
Este adev„rat c„, poate, dac„ analiz„m cifra f„r„ s„ intr„m Ón detalii, pare mare. Trebuie s„ v„ spun, ∫i v-a spus ∫i domnul senator Paul P„curaru, cifra este la limita minim„ posibil„ prin care noi putem func˛iona Ón anul viitor.
Au mai ap„rut o serie de chestiuni legate de problemele din teritoriu. Majoritatea dintre dumneavoastr„ a˛i ridicat, Ón mod firesc, problema dot„rilor din teritoriu, ∫i m„ refer, Ón primul r‚nd, la aparatura electronic„. Sunt multe cabinete senatoriale care au calculatoare din urm„ cu 4 ani, mul˛i a˛i venit ∫i a˛i spus c„ personalul de acolo ∫i-a adus calculatoare de acas„ pentru a putea lucra. Vreau s„ ∫ti˛i s„ s-au prev„zut ∫i s-au f„cut eforturi, din acest punct de vedere, suficient de importante pentru ca anul pe care Ól vom parcurge Ómpreun„ s„ poat„ acoperi ∫i aceste chestiuni.
## Mul˛umesc foarte mult.
## Stima˛i colegi,
Dac„ sunt alte interven˛ii sau Óntreb„ri legate de acest lucru? Nu vreau s„ existe dup„ aceea fel de fel de comentarii pe marginea bugetului.
Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog.
P‚n„ vine domnul senator Gheorghe Funar, trebuie s„ v„ spun, s„ v„ informez c„ sediul pe care Ól aveam nu ne-a permis s„ func˛ion„m cu un aparat tehnic la dimensiunea necesar„ ∫i colegii de la Ministerul Finan˛elor Publice s-au obi∫nuit cu faptul c„ Ón fiecare an f„ceam economii de circa 100 de posturi ∫i d„deam 100—150 de miliarde Ón trimestrul al treilea ∫i al patrulea Guvernului Ónapoi.
V„ rog, domnule senator Gheorghe Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ veni cu o propunere pentru a rezolva problema Ónnoirii parcului de autoturisme pentru to˛i colegii senatori. A∫ face un apel c„tre colegii care sus˛in Guvernul s„ conving„ Guvernul s„ modifice ordonan˛a prin care s-a interzis s„ achizi˛ion„m aceste autoturisme. A∫a cum ∫ti˛i, Ón bugetul pe acest an al Senatului exist„ banii prev„zu˛i, rug„mintea este s„ fie modificat„ acea ordonan˛„ Ón s„pt„m‚na urm„toare, s„ poat„ fi organizat„ licita˛ia Ón acest an ∫i achizi˛ionate aceste autoturisme.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii?
Domnul senator Paul P„curaru, v„ rog. Microfonul nr. 2, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sigur c„ vom g„si la departamentul de specialitate toate informa˛iile ∫i fi∫a de calcul ∫i fi∫a de fundamentare pe fiecare pozi˛ie din cheltuieli.
Singurul lucru pe care voiam s„-l mai spun acum, omi˛‚nd a informa Senatul ∫i opinia public„ de la microfon, este c„ am convenit deja cu cei doi chestori, cu domnul secretar general ∫i cu aparatul de specialitate c„, pentru toate cheltuielile de capital care se vor efectua, vom face publice aceste cheltuieli ∫i aceste achizi˛ii Ónainte ca ele s„ aib„ loc, Ónainte ca licita˛iile s„ se desf„∫oare, Ón a∫a fel Ónc‚t opinia public„ s„ fie riguros ∫i precis informat„ despre aceste cheltuieli, pentru c„ altfel putem s„ d„m na∫tere multor sensibilit„˛i, suspiciuni, opinii ∫i a∫a mai departe.
Deci fiecare cheltuial„ important„ din pozi˛ia îCheltuieli de capital“ va fi f„cut„ public„ de secretarul general al Senatului ∫i de departamentul de specialitate, Ón a∫a fel Ónc‚t presa s„ poat„ avea acces chiar la lucr„rile comisiilor de licita˛ie, c‚nd se deschid ofertele, ∫i a∫a mai departe.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Mai sunt interven˛ii?
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am preferat s„ vin aici pentru c„ ceea ce vreau s„ spun eu consider c„ este foarte important pentru modul Ón care noi urmeaz„ s„ lucr„m ∫i, din experien˛a celor 10 luni de c‚nd sunt Ón Senatul Rom‚niei, am constatat c„ avem nevoie ca informatizarea noastr„ s„ se poat„ face. ™i unul din lucrurile cu care ar trebui s„ fim dota˛i... Ar trebui ca fiecare senator s„ aib„ un laptop, ∫i spun
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 acest lucru pentru c„, dac„, personal, unii dintre noi avem ∫i lucr„m cu a∫a ceva, ar avea nevoie ∫i ceilal˛i.
G‚ndi˛i-v„, domnule pre∫edinte ∫i domnilor colegi, c„ intr„m de multe ori Ón aceast„ sal„ sau la comisii Ón care ordinea de zi ∫i ceea ce trebuie s„ discut„m afl„m Ón momentul acela. G‚ndi˛i-v„ c„ ar fi foarte bine ca, atunci c‚nd Biroul permanent stabile∫te un proiect de ordine de zi, s„ avem posibilitatea ca aceast„ ordine de zi... S„ putem s„ ne preg„tim cum trebuie o map„, s„ avem timpul necesar pentru a parcurge materialele respective, ea s„ ne fie transmis„ pe e-mail ∫i imediat s„ putem lua act de acest lucru, imediat s„ ne putem face mapa respectiv„ ∫i s„ putem s„ studiem ceea ce avem de studiat.
Mi-amintesc c„ am discutat la un moment dat aceast„ problem„ Óntr-o pauz„ cu domnul pre∫edinte ∫i cineva spunea: îDomnule, nu to˛i senatorii ∫tiu s„ lucreze pe calculator“. Dac„ exist„ o asemenea situa˛ie, se poate rezolva foarte u∫or, un curs pentru a Ónv„˛a s„ lucreze pe calculator: Óntr-o s„pt„m‚n„, cel mult dou„, am putea to˛i s„ facem acest lucru.
Personal v„ spun c„, Óntre ma∫in„ ∫i calculator, de calculator am mai mult„ nevoie sau de un laptop dec‚t de ma∫in„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt.
Stima˛i colegi,
O s„
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Urmeaz„ s„ fie Ónaintat de c„tre secretarul general, domnul Constantin Dan Vasiliu, la Ministerul Finan˛elor Publice pentru a fi inclus Ón bugetul de stat.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
V„ informez c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni;
— Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului;
— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2005 privind instituirea Programului de acordare a unor ajutoare b„ne∫ti popula˛iei cu venituri reduse care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2001 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale Combinatul Siderurgic îSidex“ — S.A. Gala˛i ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului;
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
7 ab˛ineri, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.
La punctul urm„tor, punctul 4, avem proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian.
Legea are tot caracter organic.
V„ amintesc c„ aveam un raport favorabil, cu 3 amendamente admise, care a fost respins.
Deci voi
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Trecem la punctul 5: proiectul Legii energiei termice.
Am avut raport favorabil, cu 19 amendamente admise, care a fost votat de c„tre plen.
Voi supune votului dumneavoastr„, acum, proiectul de lege. V„ rog s„ a∫tepta˛i.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Trecem la punctul 6: proiectul Legii privind Ónfiin˛area satului Seuca prin reorganizarea comunei G„ne∫ti, jude˛ul Mure∫.
Avem, stimate colege ∫i stima˛i colegi, raport favorabil, f„r„ amendamente.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
am‚nat„ dezbaterea legii, ∫i nu vot, pentru o zi de joi. Œn consecin˛„, discu˛iile care au fost au fost discu˛ii pe procedur„, dac„ se dezbate legea Ón acea zi sau dac„ se dezbate azi.
V„ rog s„ verifica˛i stenograma, discu˛iile au fost pe procedur„, nu pe dezbateri generale, ∫i, domnule pre∫edinte, m„ bucur c„ domnul senator Dan C‚rlan solicit„ s„ ia cuv‚ntul. Sunt convins c„ va confirma c„ nu s-au f„cut dezbateri generale pe aceast„ lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Liviu Doru Bindea, o clarific„m, nu vreau s„ v„ lu„m dreptul de a lua cuv‚ntul, dac„ ave˛i acest drept.
Rog secretariatul, stenograma...
P‚n„ atunci, are cuv‚ntul... Numai o secund„.
Domnul senator Dan C‚rlan, microfonul nr. 2.
V„ rog, pu˛in„ lini∫te, stimate colege ∫i stima˛i colegi!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog.
Deci, domnule senator Liviu Doru Bindea, am avut dezbateri pe proiectul de lege.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Nu au fost dezbateri generale la proiectul Legii privind Ónfiin˛area satului Seuca prin reorganizarea comunei G„ne∫ti, jude˛ul Mure∫. Œmi stau ca dovad„ notele pe care le-am f„cut la ∫edin˛ele anterioare. Sigur c„ exist„ interes din partea unora s„ nu se fac„ dezbateri generale la aceast„ lege, dar eu cred c„ este regulamentar ∫i v„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul la dezbateri generale.
Deci, domnule senator...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ iau cuv‚ntul la dezbateri generale, Ónainte de votul final.
## Numai o secund„.
Domnule senator Liviu Doru Bindea, deci suntem la votul final pe raport ∫i pe lege. Au avut loc dezbaterile generale...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
## Domnule pre∫edinte,
Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ lege...
V„ readuc aminte discu˛iile de la ∫edin˛a anterioar„. Am fost la microfon ∫i am solicitat s„ se treac„ la dezbaterea legii. Al˛i colegi au spus: nu, c„ trebuie
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
™i aceast„ lege, ∫i urm„toarea se afl„ la a treia discu˛ie Ón plenul Senatului. Œn prima discu˛ie au fost dezbaterile generale, p‚n„ la votul final. A doua discu˛ie a fost luni, c‚nd s-a solicitat am‚narea votului final pentru ast„zi, pentru a avea al„turi de noi ∫i euroobservatorii.
Prin urmare, la discu˛ia de luni nu au fost dezbateri generale, pentru c„ nu aveau de ce. Aceast„ etap„ procedural„ a fost Óncheiat„ s„pt„m‚na trecut„. Suntem Ón fa˛a votului final.
Dac„ colegii de la anumite partide nu au luat cuv‚ntul la dezbateri generale, atunci c‚nd acestea, pe procedur„, au fost posibile, este o etap„ de mult Óncheiat„, de s„pt„m‚na trecut„. Nu avem dec‚t votul final pe raport ∫i pe proiectul de lege.
Deci, domnule senator Liviu Doru Bindea...
Aceste proiecte de lege sunt pentru a cincea oar„ Ón plenul Senatului.
Domnule senator Bindea...
Da.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnilor, noi mai avem secretariat aici sau nu avem?
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„, domnule senator!
Cine, eu?
Lua˛i loc Ón sal„!
Rog secretariatul s„-mi aduc„ stenograma.
V„d c„ sta˛i pe loc acolo, de parc„ vorbim altceva. Lua˛i loc!
## Domnule pre∫edinte,
Permite˛i-mi s„ iau cuv‚ntul pe dezbateri generale ∫i Óncheiem disputa, pentru c„, oricum, nu-mi pute˛i lua dreptul de a vorbi pe dezbateri generale la aceast„ lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Lua˛i loc! Domnule senator...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
## Domnule pre∫edinte,
Nu o s„ ave˛i cum s„ m„ opri˛i s„ iau cuv‚ntul la dezbateri generale pe aceast„ lege...
...pentru c„ este dreptul meu s„ iau cuv‚ntul, Ón numele unui grup parlamentar, la o lege. Iar, repet, aceast„ lege este pentru a cincea oar„ c‚nd intr„ Ón plenul Senatului. S-a dorit s„ se g„seasc„ modalitatea de a fi trecut„ f„r„ dezbateri generale, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Bun. O s„ verific„m ∫i stenograma.
Bine.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Liviu Doru Bindea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i cu acceptul colegilor...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ a˛i fost de acord s„ expun punctul meu de vedere ∫i al Partidului Rom‚nia Mare...
E vorba de dezbateri generale, domnule senator...
S„ motiveze votul, nu pentru dezbateri generale.
Domnule senator Liviu Doru Bindea, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog, v„ ascult„m.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnc„ o dat„, mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ a˛i fost de acord, chiar dac„ discut„m de o derogare, s„ iau cuv‚ntul.
Vreau s„ spun c‚teva chestiuni Ón leg„tur„ cu aceast„ lege.
Doar aparent, doamnelor ∫i domnilor senatori, acest proiect de lege ∫i urm„torul, cel de la punctul 7, doar aparent sunt legi lipsite de importan˛„. Œn realitate, sunt dou„ legi care vin s„ arate c„ se dore∫te, Ón aceast„ manier„, s„ se ajung„ la Ónc„lcarea unui principiu fundamental, acela de a nu se constitui unit„˛i administrativ-teritoriale pe criterii etnice, principiu cu care sunt convins c„ majoritatea colegilor din aceast„ sal„ sunt de acord.
™i iat„ modul Ón care Ómi argumentez acest punct de vedere.
## Domnule pre∫edinte,
V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ punctul de vedere al Guvernului este negativ cu privire la aceast„ lege ∫i este motivat pe dou„ considerente.
Un considerent este acela conform c„ruia nu a fost realizat referendum, se spune, îÓn condi˛iile Legii nr. 351/2001“. Al doilea punct de vedere, care sus˛ine ideea c„ nu este constitu˛ional s„ se adopte aceast„ lege, este acela c„ nu se Óndeplinesc celelalte condi˛ii prev„zute de lege, respectiv indicatorii cantitativi ∫i calitativi minimali prev„zu˛i Ón Anexa nr. 4.
Acesta este punctul de vedere oficial al Guvernului, punct de vedere semnat de premierul C„lin Popescu-T„riceanu.
Ce s-a Ónt‚mplat ulterior?
Œn comisie, citez din raport: îLa dezbateri au participat ini˛iatorul, domnul deputat Kerekes Károly, ∫i reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat, care au sus˛inut adoptarea acestuia“.
Prima chestiune: raportat„ la punctul de vedere oficial al Guvernului semnat de premierul C„lin Popescu-T„riceanu ∫i motivat, o asemenea sus˛inere nu poate s„ fie primit„ de c„tre plenul Parlamentului. îAu sus˛inut adoptarea acestuia“, asta Ónseamn„ c„ trebuia s„ se pronun˛e, Ón primul r‚nd, asupra punctului de vedere oficial al Guvernului acela∫i om care l-a semnat, respectiv premierul. Or, nu s-a Ónt‚mplat acest lucru.
Apoi, nu se poate s„ fie Ónl„turat un...
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ nu permite˛i asemenea manifest„ri Ón Senatul Rom‚niei, chiar dac„ vin din partea unui coleg pe care eu Ól stimez ∫i care apar˛ine puterii.
Deci pot s„ continui, domnule pre∫edinte, sau...?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
O voce din sal„
#38762Lua˛i regulamentul, vede˛i Ón ce condi˛ii Óncep dezbaterile generale.
Stimate coleg, domnule senator Bindea,
Conform stenogramei, la Óntrebarea mea, legat de dezbateri generale, nu au existat interven˛ii. Deci, practic, nu au fost dezbateri generale, nu s-a luat cuv‚ntul, ∫i atunci s-a pus problema votului pe care l-am am‚nat.
Numai o secund„, domnule senator Verestóy.
Din p„cate, la momentul respectiv probabil c„ nu a˛i fost Ón sal„, dar nu s-a luat cuv‚ntul la acest proiect de lege, asta este problema de fond.
Da, domnule senator Verestóy, microfonul nr. 2.
## **Domnul Verestóy Attila:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œntruc‚t s-au f„cut ∫i c‚teva afirma˛ii care este bine s„ fie corectate, v„ rog s„-mi da˛i voie s„ dau citire scrisorii formulate de Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ Alba Iulia, Protopopiatul Sighi∫oara — parohia Seuca, Ón aten˛ia Grupului parlamentar, de fapt, din Senatul Rom‚niei, dar d‚n∫ii o ∫tiu:
îParohia Ortodox„ Rom‚n„ din localitatea Seuca, comuna G„ne∫ti, jude˛ul Mure∫, cu regret a luat la cuno∫tin˛„ stenograma Senatului din 23 septembrie 2005, unde a fost respins„ o lege organic„ Ón ceea ce prive∫te reÓnfiin˛area satului Seuca“ — nu a fost Ónc„ respins„, Ón parantez„ fie spus, ∫i nici nu o s„ fie.
îMen˛ion„m c„ Ón aceast„ localitate exist„ biseric„ ortodox„ cu preot paroh, precum ∫i 485 de credincio∫i ortodoc∫i, deci, sub nici o form„, propunerea legislativ„, Ón acest caz, nu vizeaz„ Ónmul˛irea satelor ungure∫ti. Mai mult, Ón localitate exist„ gr„dini˛„ ∫i ∫coal„ cu predare Ón limba rom‚n„, cu educatoare ∫i profesori califica˛i.
Totodat„, men˛ion„m c„ aceast„ localitate a devenit cunoscut„ ∫i datorit„ fenomenului de apari˛ie a Maicii Domnului, ocazie cu care mul˛i pelerini din toat„ ˛ara ∫i din str„in„tate au vizitat localitatea noastr„, printre care s-au num„rat ∫i oameni politici, mini∫tri ∫i senatori.
Ca atare, parohia ortodox„ din localitatea Seuca, pentru motivele sus-men˛ionate, solicit„ sprijin din partea Grupului parlamentar“ — este men˛ionat aici P.S.D.— î...pentru reÓnfiin˛area satului Seuca.
A∫a s„ ne ajute Dumnezeu.“
Eu zic: a∫a s„ ne ajute ra˛iunea ∫i a∫a s„ fim mai cump„ta˛i Ón momentul c‚nd formul„m anumite opinii privind o ini˛iativ„ legislativ„ care, a∫a a fost s„ fie Ónt‚mplarea, este a unui coleg de la U.D.M.R., domnul Kerekes, men˛ionat, de altfel, de antevorbitor.
V„ mul˛umesc.
V-a∫ ruga, pu˛in„ lini∫te! Este posibil s„ facem pu˛in„ lini∫te?
Domnule senator R„dulescu, te rog foarte mult, ajunge! Dac„ ave˛i ceva de spus, v„ chem la microfon, nu mai face˛i g„l„gie, mereu, din sal„.
Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ trebuie s„ vot„m o lege organic„, asta vreau s„ Ón˛elege˛i!
O voce din sal„
#41512S„ vot„m, domnule pre∫edinte.
Chiar dac„ sunte˛i la putere, vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ nu ave˛i voturile necesare ∫i trebuie s„ clarific„m ni∫te treburi.
O voce din sal„
#41736S„ cad„ atunci!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dar de ce s„ cad„, dac„ poate s„ treac„?!
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Dar de ce s„ relu„m procedura la nesf‚r∫it?
Domnule Bindea, domnule senator Bindea, v„ rog s„ lua˛i loc. Nu avem ce s„ facem, o s„ supunem la vot...
Cine, eu?!
Da, da.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
De ce eu? Din moment ce i-a˛i dat domnului senator Verestóy dreptul s„-mi fac„ replic„ la jum„tate din ceea ce aveam eu de spus, nu mai pute˛i invoca regulamentul c„ s-au epuizat dezbaterile generale.
Se putea sus˛ine acest lucru dac„ nu s-ar fi dat voie nim„nui s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale. Pe mine m-a˛i Óntrerupt din dezbaterile generale ca s„ Ói da˛i cuv‚ntul domnului senator Verestóy, iar acum mie Ómi spune˛i c„ nu mai am dreptul la dezbateri generale. Nu este admisibil, v„ rog eu frumos.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Lua˛i stenograma ∫i citi˛i.
S-a dat dreptul la dezbateri generale domnului senator Verestóy, Óntrerup‚ndu-m„ pe mine.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi...
Stima˛i colegi, m„ asculta˛i pu˛in?
Domnule senator, domnule senator Bindea...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Asta este, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Domnule pre∫edinte, nu plec de la microfon p‚n„ nu-mi expun punctul de vedere, s„ fie limpede!
V„ rog, chema˛i chestorii ∫i pe cine vre˛i s„ m„ scoat„ de la... Am dreptul constitu˛ional s„ iau cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Domnule senator Bindea...
Pofti˛i, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnul Verestóy...
V„ rog foarte mult.
Domnule senator Bindea, domnul Verestóy a dat o replic„ la ceea ce a˛i spus dumneavoastr„.
Nu i-am pomenit numele, domnule pre∫edinte. Nu i-am pomenit numele ca s„ dea replic„.
A dat citire, ca o replic„ la ceea ce a˛i discutat.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Dar l„sa˛i-m„ atunci s„-mi termin cuv‚ntul ∫i apoi s„ Ói da˛i cuv‚ntul s„ spun„, pentru c„ eu mai am alte argumente fa˛„ de care dumnealui nu a avut posibilitatea s„-mi dea replic„. Dumnealui trebuie s„ aib„ posibilitatea s„ dea replic„ la toate argumentele pe care le prezint eu, ∫i nu numai unei p„r˛i. Este logic.
Se poate ∫i cei care nu sunt chestori, chiar ∫i dumneavoastr„, domnule Popa, pute˛i interveni, nu este nici o problem„.
Pofti˛i?! Circ face˛i dumneavoastr„! Eu vorbesc de la microfon, cum trebuie s„ fac„ un senator.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog s„ Ónchide˛i microfonul de la tribun„.
Stima˛i colegi...
Domnule Bindea, v„ rog foarte mult, trece˛i Ón locul meu atunci, dac„ face˛i un dialog cu sala!
V„ rog foarte mult, v-am rugat s„ Ónchide˛i microfonul la tribun„. V„ rog eu foarte mult s„ m„ asculta˛i un minut.
Stima˛i colegi,
Suntem Ón fa˛a unei legi organice, vreau s„ v„ reamintesc c„ am supus-o la vot ∫i a fost respins„. Atunci am spus c„ este vina mea, relu„m votul s„pt„m‚na viitoare.
O voce din sal„
#45540A∫a este, corect!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Asta este situa˛ia, de fapt.
Rug„mintea este... — apropo ∫i de ceea ce a prezentat domnul Verestóy —, avem elemente, informa˛ii noi, pentru a ne pronun˛a legat de aceast„ lege organic„, pe cale de consecin˛„ fi˛i de acord s„ Óncheie domnul senator Bindea, c„ altfel mai st„m aici jum„tate de or„...
Da, domnule senator Puiu Ha∫otti.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Domnule pre∫edinte, un minut. Dac„ nu se respect„, v„ rog s„ aplica˛i regulamentul ∫i s„ cad„ legea, domnule! V„ rog s„ aplica˛i regulamentul.
Adev„rul este c„ trebuia s„ respect atunci regulamentul, ave˛i dreptate.
Domnule senator Bindea, v„ rog s„ v„ apropia˛i s„ Óncheia˛i. Microfonul de la tribun„. Domnule senator Funar, v„ dau cuv‚ntul dup„ aceea.
V„ rog.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Domnule pre∫edinte,
Suntem la dezbateri generale, eu v„ mul˛umesc c„ mi-a˛i...
Domnule Bindea, v„ rog foarte mult.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i permis s„-mi continui expunerea.
Œn consecin˛„, exist„ cele dou„ condi˛ii pe care Guvernul le-a invocat, care fac inadmisibil„ aceast„ lege: unu, de referendum, doi, de neÓndeplinirea celorlalte condi˛ii prev„zute de lege, ∫i nu intru Ón am„nunte.
Modul Ón care s-a revenit asupra acestui raport oficial al Guvernului, repet, nu este cel legal. Trebuia ca ministrul personal s„ vin„ cu un alt act semnat de premierul Rom‚niei, Ón care s„ se arate c„ emitentul actului ini˛ial ∫i-a modificat punctul de vedere, aceast„ chestiune care a sus˛inut adoptarea acestuia, adic„ a proiectului de lege. Nef„c‚ndu-se referire la faptul c„ se renun˛„, se Ónl„tur„, se anuleaz„, se revoc„ sau orice alt„ formulare, c‚t de c‚t juridic„, cu privire la prima pozi˛ie, este de neluat Ón seam„.
Ce se Ónt‚mpl„, de fapt? Ce rezult„ din actele acestui proiect de lege?
Iat„, doamnelor ∫i domnilor colegi. Este vorba, Ón primul r‚nd, de Ónfiin˛area de sate, Ónfiin˛are care, dup„ p„rerea mea, este una care nu are ce c„uta Óntr-o lege.
Apoi, haide˛i s„ vedem cum s-a f„cut, cum s-a luat hot„r‚rea...
Domnule senator, v„ rog s„ Óncheia˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Deci nu m„ pute˛i condi˛iona nici dumneavoastr„, nici m„car domnul pre∫edinte la dezbateri generale, pentru c„ vorbesc pe o lege. V„ rog s„-mi permite˛i.
Iat„ ce rezult„ din procesul-verbal care s-a f„cut la comuna G„ne∫ti. Procesul-verbal spune la punctul 1: îSe prezint„ o hot„r‚re a Consiliului...“
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, domnule Bindea, v„ rog foarte mult, v„ rog s„ lua˛i loc! V„ rog eu, avem mult de lucru. Domnule Bindea, s-au Ón˛eles toate argumentele.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
De c‚nd Ómi pune˛i Ón vedere s„ iau loc a∫ fi definitivat ce aveam de spus.
Domnule senator Bindea...
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul.
î...de stabilire a impozitelor.“
2. îConsultarea privind Ónfiin˛area satului Seuca.“
O voce din sal„
#48852Supune˛i la vot!
Domnule senator...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
3. îAlegerea tobo∫arului“ — ∫i aici s„ spun c„...
V„ rog foarte mult.
Ce s„ supun la vot, domnule?!
Domnul senator Funar, microfonul nr. 2.
O voce din sal„
#49313## **O voce din sal„:**
Pu˛in respect pentru liderul dumneavoastr„, a∫teapt„ aici, Ón picioare.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Bindea! Domnule senator Bindea! V„ rog s„ lua˛i loc, domnule senator. V„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„, v-am dat cuv‚ntul, trebuia s„...
Microfonul nr. 2, domnul senator Funar.
Domnule senator, fac apel Ónc„ o dat„ la dumneavoastr„, v„ rog s„ lua˛i loc.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Nu pute˛i s„-mi lua˛i acest drept.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Bindea, v„ rog foarte mult, v-am ascultat...
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Am dreptul de a-mi exprima punctul de vedere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate coleg, am o rug„minte mare, v„ rog foarte mult s„ lua˛i loc.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Am dreptul s„-mi exprim punctul de vedere.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Bindea, v-am ascultat...
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
A venit domnul Verestóy, i-a˛i permis s„ se exprime p‚n„ la sf‚r∫it.
Domnule Bindea, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„!
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Nu, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog eu, m„ reclama˛i la Biroul permanent. Lua˛i loc Ón sal„!
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Nu reclam nic„ieri, am dreptul s„ m„ exprim, de aceea am fost trimis de aleg„tori aici.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator! Domnule senator, repet, am trecut de faza dezbaterilor generale, nu este vina nim„nui c„ nu a˛i fost prezent.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Atunci, domnule pre∫edinte, cer s„ supune˛i la vot dac„ mi se permite s„ continuu la dezbaterile generale.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate coleg, v„ rog foarte mult s„ lua˛i loc.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Supune˛i la vot dac„ mi se permite s„ continuu la dezbateri generale!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, v„ rog foarte mult s„ lua˛i loc. V„ rog eu foarte mult, domne, v„ rog foarte mult!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 ## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Supune˛i la vot!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Rog liderul de grup, domnul senator Funar, microfonul nr. 2, solicita˛i-i domnului Bindea s„ ia loc Ón sal„.
Da, spune˛i. Microfonul nr. 2. Domnule Funar, v„ ascult„m.
V„ rog, lini∫te!
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œl rog pe domnul senator Bindea s„ aib„ r„bdare, s„ m„ asculte ∫i pe mine, cum l-a ascultat ∫i pe Verestóy, colegul senator Verestóy.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
A˛i fost indu∫i Ón eroare de c„tre senatorul Verestóy cu acest document pe care Ól am ∫i eu Ón fa˛„. V„ rog s„ v„ uita˛i cu aten˛ie, el are nr. 18, datat anul 2005, luna 04, subliniez, luna 04, ziua 10. Noi Ón aprilie nu am discutat despre aceast„ propunere legislativ„.
Œn plus, este vorba de parohia ortodox„ Seuca; eu m„ Óndoiesc c„ preotul rom‚n din Seuca s-a adresat unui senator U.D.M.R. care nu este nici din jude˛.
Am Ón˛eles.
Œn plus, la preotul paroh s-a pus ∫tampila peste numele lui, care este Gabor ∫i a∫a mai departe, Verestóy, s-ar putea.
Stimate coleg, domnule Funar, am Ón˛eles...
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Deci este un document fals, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
De ce a˛i dat cuv‚ntul la dezbateri generale domnului Verestóy ∫i mie nu? Supune˛i la vot plenului Senatului dac„ mi se permite sau nu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stimate coleg,
Domnule senator Bindea, v„ rog s„ Ón˛elege˛i... N-au fost atunci lu„ri de cuv‚nt. Nu este vina mea c„ n-a˛i fost Ón sal„.
Nu sunt dezbateri generale.
Domnule senator, v„ rog s„ lua˛i loc.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**
Uite, de-aia trebuie Parlament unicameral...
Stima˛i colegi, plenul este de acord s„ continue s„ vorbeasc„?
O voce din sal„
#53784Nu...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Numai o secund„.
P‚n„ ∫i domnul senator Lupoi vine s„ te sprijine. V„ rog s„ vota˛i, dac„ sunte˛i de acord cu continuarea dezbaterilor. V„ rog s„ vota˛i.
Vota˛i, v„ rog.
Cu 53 de voturi Ómpotriv„, 32 voturi pentru, o ab˛inere, propunerea a fost respins„.
Mul˛umesc foarte mult. V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„. Stima˛i colegi,
O s„
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Am Ón˛eles, v„ exprima˛i prin vot, v„ rog foarte mult. V„ rog s„ lua˛i loc.
Am o rug„minte, domnule pre∫edinte, nu mai accepta˛i udemeri∫tilor s„ mai Óncerce s„ ne induc„ Ón eroare cu documente false.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult. Domnule Bindea, v„ rog eu s„ lua˛i loc.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Domnule pre∫edinte, nou„ c‚nd ne da˛i voie s„ vorbim? V„ rog s„ supune˛i la vot!
Domnule senator, stimate coleg...
O voce din sal„
#55050List„.
List„ pentru liderii de grup. Nu s-a Óntrunit num„rul necesar.
Trecem la proiectul Legii pentru Ónfiin˛area satelor Ciba, Foi ∫i Nicole∫ti prin reorganizarea...
Numai o secund„. Procedur„.
Da, domnule senator Funar?
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Cred c„ e nevoie de o ambulan˛„ aici, Ón apropierea sediului Senatului, c„ se petrec ni∫te lucruri ciudate Ón prima banc„, Ón fa˛a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu este cazul...
Stima˛i colegi,
Suntem la proiectul Legii pentru Ónfiin˛area satelor Ciba, Foi ∫i Nicole∫ti prin reorganizarea comunei Cr„ciune∫ti, jude˛ul Mure∫.
V„ aten˛ionez c„ au avut loc dezbateri generale. Din partea P.R.M.-ului a luat cuv‚ntul domnul senator Funar. Deci luarea de cuv‚nt a fost a domnului Funar. Pe cale de consecin˛„, avem un raport favorabil, f„r„ amendamente. Legea are caracter organic.
O s-o
Vot · Respins
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
O voce din sal„
#56286Liste.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Liste pentru liderii de grup.
Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.
Am s„rit ceva?
Da, ave˛i dreptate. Revin.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea alin. 3 al art. 53 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate, modificat„ ∫i completat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2004 ∫i aprobat„ prin Legea nr. 583/2004.
Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport. Mul˛umesc celor doi pre∫edin˛i.
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Ervin Székely pentru a ne prezenta acest proiect de lege. Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón_
## _Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn momentul c‚nd a fost depus„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ónc„ nu exista Ordonan˛a nr. 107/2005 a Guvernului, care, ulterior, a ap„rut ∫i a fost aprobat„ de c„tre Parlament ∫i a rezolvat aceast„ problem„.
Deci include solu˛ia propus„ de ini˛iator, motiv pentru care consider„m c„ nu mai este necesar„ adoptarea ei ∫i sus˛inem raportul de respingere al comisiilor.
Mul˛umesc foarte mult. Cine prezint„?
Domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa prezint„ raportul comun al Comisiei de munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport. Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Pe acelea∫i considerente, c„ a fost adoptat„ o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, comisia a Óntocmit un raport de respingere pe care-l supune plenului, cu men˛iunea c„ avem Ón fa˛„ un proiect de lege cu caracter ordinar.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Sunt interven˛ii? V„ rog, microfonul nr. 9. V„ rog s„ v„ prezenta˛i...
**Domnul Kerekes Károly** — _deputat_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Œntr-adev„r, a∫a cum au prezentat lucrurile domnul secretar de stat ∫i pre∫edintele comisiei, s-a rezolvat aceast„ problem„. Tot ce am propus prin ini˛iativa legislativ„ se reg„se∫te Ón ordonan˛„. Deci propunerea legislativ„ a r„mas f„r„ obiect.
Mul˛umesc.
A vorbit domnul deputat Kerekes Károly. Stima˛i colegi,
Nu avem ce face, este pe ordinea de zi, pe procedur„. A˛i ascultat motiva˛ia, o motiva˛ie Ón plus.
Voi supune votului dumneavoastr„ raportul de respingere, care Ónseamn„ inclusiv respingerea legii.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 64 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri, proiectul de lege a fost respins.
Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.
Avem de asemenea raport comun: Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Ómpreun„ cu Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Colegii sunt aici.
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Marius B„lu, da? Microfonul nr. 10, v„ rog.
## **Domnul Marius B„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Referitor la extinderea efectului Legii nr. 309/2002 ∫i asupra persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón unit„˛ile militare necombatante, men˛ion„m c„ deosebirea esen˛ial„ dintre cele dou„ categorii a fost prezentat„ Ón repetate r‚nduri, fie cu prilejul ini˛ierii unor propuneri legislative, fie prin r„spunsurile la diferite Óntreb„ri sau interpel„ri. Legea nr. 309/2002 acord„ m„suri reparatorii, cu caracter moral, pentru modul discriminatoriu Ón care au fost obligate s„-∫i satisfac„ serviciul militar persoanele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 care au fost Óncadrate Ón Direc˛ia General„ a Serviciului Muncii, ∫i nu pentru munca prestat„.
Din acest motiv, persoanele asupra c„rora se dore∫te a se extinde sfera categoriei beneficiarilor nu pot face obiectul de reglementare al actului normativ vizat, Óntruc‚t acestea nu au fost ostracizate, nu purtau stigmatul tinerilor din sold de contingent, nedori˛i de societate, selecta˛i Ón condi˛ii Ónjositoare s„ presteze munc„ Ón cadrul Serviciului Muncii. De asemenea, acordarea drepturilor prev„zute de Legea nr. 309/2002 ∫i persoanelor care au satisf„cut stagiul militar Ón cadrul unei structuri militare cu profil economic nu poate avea Ón vedere o limitare Ón timp raportat„ la perioada Ón care a existat Serviciul Muncii, ci va constitui motiv de nemul˛umire pentru cei care au lucrat Ón astfel de unit„˛i dup„ anul 1961. Men˛ion„m c„ num„rul poten˛ialilor beneficiari ar putea fi de cel pu˛in 800.000.
Are cuv‚ntul domnul senator Radu C„t„lin Mardare, ini˛iatorul. Microfonul nr. 8, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Legea nr. 309/2002 este o lege reparatorie, care acord„ dreptul la un supliment la pensie persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii.
Propunerea legislativ„ pe care o supun dezbaterii ∫i votului dumneavoastr„, Ómpreun„ cu c‚˛iva colegi deputa˛i, vizeaz„ extinderea categoriei de beneficiari ai legii ∫i la acei cet„˛eni care au f„cut parte din unit„˛i militare cu profil economic din deta∫amente de munc„ din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Óntruc‚t ∫i ace∫tia au fost recruta˛i, Ón marea lor majoritate, prin criterii politice — f„ceau parte din categoria numit„ chiaburi sau prin alte considerente..., erau de origine nes„n„toas„ — ∫i au avut parte de acela∫i tratament, ∫i anume nu au f„cut instruc˛ie militar„, singura activitate efectuat„ fiind munca. Au fost l„sa˛i la vatr„ cu acela∫i indicativ al specialit„˛ii militare, ∫i anume nr. 165, cu men˛iunea: îbun pentru serviciul combatant neinstruit“.
Este cunoscut ∫i faptul c„ Direc˛ia General„ a Serviciului Muncii dispunea de for˛e insuficiente Ón raport cu obiectivele economice pe care le avea de Óndeplinit ∫i f„cea adeseori apel la deta∫amente de munc„ din cadrul M.Ap.N. De altfel, numero∫i cet„˛eni ale c„ror cereri au fost respinse de c„tre casele jude˛ene de pensii, de fapt, de c„tre comisiile constituite pentru aplicarea acestei legi, ∫i-au c‚∫tigat drepturile cuvenite Ón instan˛„.
Consider c„ estimarea f„cut„ de Guvern, c„ ar fi vorba de sute de mii de oameni, este exagerat„. Œn
jude˛ul Bac„u au fost circa 400 de dosare respinse ∫i mai mult de jum„tate din ace∫ti cet„˛eni au c‚∫tigat, cum spuneam, Ón instan˛„ dreptul la acel supliment la pensie. Deci eu consider c„ ar fi vorba de mult mai pu˛ini cet„˛eni care ar putea beneficia de aceast„ lege, Ón forma ei modificat„, a∫a cum am propus. Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Cine prezint„? Domnul pre∫edinte Aron Ioan Popa prezint„ raportul celor dou„ comisii. Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Cele dou„ comisii, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ au fost sesizate cu aceast„ propunere legislativ„. Œn plenul celor dou„ comisii au fost invita˛i ini˛iatorii ∫i reprezentan˛ii celor dou„ ministere de resort.
Œn cadrul dezbaterilor, am ˛inut cont ∫i de avizul pe care ni l-a dat Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de avizul dat de Consiliul Legislativ ∫i, bineÓn˛eles, de punctul de vedere pe care ∫i l-a exprimat Guvernul, drept pentru care comisia a Óntocmit un raport de respingere ∫i, totodat„, au fost respinse ∫i amendamentele pe care le-a depus domnul senator Németh Csaba.
V„ rug„m s„ sus˛ine˛i raportul de respingere al comisiei, cu precizarea c„ aceast„ lege este o lege ordinar„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Eckstein Kovács Péter, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu Ói felicit pe ini˛iatori pentru proiectul pe care l-au f„cut.
Este o problem„ cu care ne confrunt„m majoritatea dintre noi. Vin cet„˛enii cu zecile, dac„ nu cu sutele Ón audien˛„ ∫i se pl‚ng de o mare nedreptate ∫i nedreptatea este real„, evident„ ∫i trebuie s„ fie tratat„ pe undeva. Ace∫ti oameni au avut acela∫i tratament ca aceia care, dintr-un motiv administrativ, au fost Óncadra˛i Ón livret Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii. Unii au fost, li s-a Ónscris Ón carnet, al˛ii au f„cut îserviciul militar“, dar, de fapt, au f„cut aceea∫i munc„ for˛at„. ™i este vorba de anii 1950—1961.
Dup„ ce am dat desp„gubiri celor din Bulgaria, care au fost str„muta˛i pentru recolta nestr‚ns„ din Basarabia din 1940, ace∫ti cet„˛eni, care sunt Ón v‚rst„, trebuie s„ fie desp„gubi˛i. Pentru mine este clar acest lucru ∫i este simptomatic c„ este a treia ∫i a patra propunere legislativ„ care se respinge pe motive trase de p„r ∫i care pur ∫i simplu nu pot s„ fie primite.
Eu nu-mi permit s„ votez Ómpotriva Guvernului pe care Ól sus˛in, dar, prin intermediul reprezentantului Guvernului, fac o trimitere, o rug„minte ca aceast„ chestiune s„ fie rezolvat„ pozitiv.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc.
Numai o secund„. Avem mai mul˛i in∫i care doresc s„ ia cuv‚ntul: domnul senator Szabó, domnul academician R„zvan Theodorescu, domnul senator Iorgovan, domnul senator Moraru. Noi mergem pe formula un senator pe grup. Dac„ dori˛i s„ continu„m, este o problem„ Óntr-adev„r interesant„. Fi˛i de acord s„-i d„m cuv‚ntul domnului senator R„zvan Theodorescu.
V„ rog, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, microfonul de la tribun„.
E o problem„ de con∫tiin˛„ care m„ oblig„ s„ iau cuv‚ntul.
Am tristul privilegiu de a fi fost nu Óntr-o asemenea forma˛ie, ci de a fi lucrat al„turi de colegi de-ai mei, eu fiind, Ón 1959, 1960 ∫i 1961, exmatriculat din motive politice din Universitate. Am fost trimis la ceea ce se numea munca de jos.
Ei bine, pot s„ v„ asigur c„, lucr‚nd ca muncitor necalificat, um„r la um„r, pe ∫antierul de la Sala Palatului la sf‚r∫itul lui 1959, pe ∫antierele din Mangalia ∫i Constan˛a Ón 1960, Óntr-o vreme Ón care — colegul Ha∫otti Ó∫i aminte∫te — probabil c„ erau zone interzise —...de∫i este mai t‚n„r dec‚t mine —, ace∫ti oameni erau p„zi˛i cu pu∫ti mitraliere, cum eram p„zi˛i ∫i noi ceilal˛i. Nu aveam voie s„ ne mi∫c„m, primeam aceea∫i m‚ncare, erau condi˛ii aproape de Ónchisoare. Vreau s„ v„ spun — sigur, eram bucuro∫i c„ eram liberi ∫i devenisem liberi — c„ ace∫ti oameni, Ón uniformele lor de care Ómi aduc aminte, brune-maronii, erau, de fapt, ni∫te persecuta˛i politic, f„r„ excep˛ie.
Deci amintirea acelor ani m„ face s„ sprijin proiectul colegului meu ∫i s„ sprijin ceea ce spunea domnul Eckstein adineauri aici.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, trebuie s„
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Acesta este regulamentul. Nu eu l-am f„cut.
Nu asta este vorba. Suntem Óntr-un Parlament, domnule pre∫edinte. V„ repet aceast„ chestiune respectuos.
V„ mul˛umesc.
Stimate coleg, acesta este regulamentul. Nu am alt„ solu˛ie.
Deci, stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„... Da. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Legea nr. 309/2002 a intrat Ón vigoare la 1 septembrie 2002, timp de o lun„-dou„ a fost aplicat„ Ón sensul dorit de mine, dup„ aceea ap„r‚nd probleme, greut„˛i Ón interpretarea ∫i aplicarea ei. Aceste greut„˛i, zic eu, sunt de ordin teoretic ∫i practic.
De ordin teoretic. Principala structur„ Ón care tinerii îprisos de contingent“ au efectuat stagiul militar prin munc„ Ón anii ’50 a fost Serviciul Muncii p‚n„ Ón ’56 ∫i, din 1956, s-a numit Direc˛ia General„ a Serviciului Muncii.
Problema este c„ D.G.S.M. nu a fost singura structur„ Ón care tinerii îprisos de contingent“ au efectuat stagiul militar prin munc„. Cu efective mai mici, au func˛ionat deta∫amente de munc„ Ón subordinea Ministerului For˛elor Armate, Ministerului C„ilor Ferate ∫i Ministerului Agriculturii.
Domnule senator Németh...
Numai pu˛in.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## **Domnul Szabó Károly Ferenc**
_**:**_
Procedur„.
Numai dac„ ave˛i procedur„. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 1.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Ar fi trebuit s„ nu votez, de bun„ seam„, la aceast„ invita˛ie venit„ din partea Domniei voastre, pentru c„ este Ómpotriva logicii ∫i a normalului atunci c‚nd a˛i anun˛at c„ a˛i luat la cuno∫tin˛„ de inten˛ia unor colegi de a lua
Nu. Sta˛i pu˛in, sta˛i o secund„.
O precizare vreau s„ fac. Indiferent...
Ave˛i amendament?
Da.
V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Scuza˛i-m„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Indiferent de subordonarea lor administrativ„, tinerii l„sa˛i la vatr„ au fost inclu∫i Ón aceea∫i specialitate militar„, adic„ nr. 165 ∫i denumirea: îbun pentru serviciul combatant neinstruit, m‚n„ de lucru“. Pentru tinerii care au efectuat stagiul militar Ón unit„˛i de munc„ altele dec‚t D.G.S.M., stagiul a fost echivalat de dou„ ori, ∫i anume a Ónsemnat pentru ei satisfacerea serviciului militar ∫i, Ón acela∫i timp, dac„ au fost inclu∫i Ón specialitatea militar„ caracteristic„ D.G.S.M., Ónseamn„ c„ au fost asimila˛i structurii D.G.S.M.
Ei reprezint„ aproximativ 16... 16% din efective. V„ informez c„ Ón acea perioad„ Ón D.G.S.M. au efectuat stagiul militar 320.044 persoane. Ast„zi beneficiaz„ 210 sau 215.000. Œn acelea∫i condi˛ii au f„cut ∫i ei stagiul. Nu au avut dreptul la instruire militar„ ∫i grade militare ∫i, pe tot timpul stagiului, au fost folosi˛i ca m‚n„ de lucru ∫i au alimentat capitolul îVenituri“ al venitului na˛ional.
Doresc ca amendamentele mele s„ fie adoptate, pentru c„, dac„ mergem pe prima variant„, chiar cred c„ efectivele ajung la 800.000 — num„rul persoanelor care vor beneficia. Dup„ calculele mele, cam 35, 36, maximum 40.000 de persoane intr„ dac„ modific„m legea Ón sensul dorit de mine.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii pe marginea legii. Domnul Németh are amendamente. Este vorba de introducerea a 3 articole la Legea nr. 309/2002 pe aceast„ tem„.
Domnul senator ™tefan Viorel, pe marginea amendamentelor. Microfonul nr. 3, v„ rog.
## **Domnul Viorel ™tefan:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Vreau s„ fac o precizare care, sigur, are o leg„tur„ direct„ ∫i cu spusele colegului nostru Németh.
Domnul pre∫edinte al comisiei, c‚nd a prezentat raportul, a spus c„ s-a adoptat raport de respingere, av‚nd Ón vedere avizele de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i ale altor comisii. Eu vreau s„ fac precizarea c„ de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s-a transmis un aviz favorabil. ™i s-a transmis aviz favorabil pentru c„, a∫a cum spunea ∫i domnul senator Németh Ón argumentarea Domniei sale, Ón nici un caz nu poate fi vorba de o influen˛„ financiar„ la nivelul prezentat de guvern Ón fi∫a financiar„, ∫i acesta, Ón opinia mea, este un lucru foarte grav. Putem aprecia chiar c„ este o dezinformare a Parlamentului. Nu discut„m.
Mai mult dec‚t at‚t, Ón textul scris al Guvernului se vorbe∫te de sute de mii, iar Ón fi∫a financiar„ se spune îcirca 100.000“. P„i, ori este 100.000, ori... Œn aprecierea noast„, la fel ca Ón aprecierea domnului senator Németh, discut„m de 35, maximum 40.000, ceea ce Ónseamn„ c„ impactul financiar este cam de 3 ori mai mic dec‚t cel pe care ni-l prezint„ Guvernul. Apreciez c„ este un lucru foarte grav c„ primim astfel de documente din partea Guvernului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mai sunt interven˛ii pe marginea amendamentului? Domnul senator Iorgovan, dup„ care domnul secretar de stat s„ dea r„spunsuri. Rog ∫i comisia s„ se preg„teasc„. Ini˛iatorul..., dac„...
A fost o eroare. Amendamentul..., din p„cate, s-a f„cut referire Ón raport la el, dar nu Ól avem anexat noi.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œmi place s„ cred c„ discu˛ia tensionat„ de Ónainte nu a fost ∫i nu este de natur„ s„ ne fac„ s„ nu ne concentr„m pe acest proiect de act normativ.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Vreau s„ spun c„ am primit de c‚nd sunt Ón noua formul„ senatorial„, dup„ 2000, la biroul senatorial din Prahova, teancuri ∫i teancuri de oameni. M-am str„duit c‚t am putut ca Ón legea care exist„ din 2002 s„ rezolv problemele.
Legea este limitativ„, ∫i v„ rog s„-mi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte, s„ re˛in aten˛ia asupra faptului c„ Óntre un cet„˛ean al Rom‚niei care a fost Óncadrat formal Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i un cet„˛ean care a fost Óncadrat Óntr-o direc˛ie din alt minister, dar tot Ón considera˛ia satisfacerii stagiului militar, nu a existat atunci nici un fel de deosebire sub aspectul regimului juridic. Nu au f„cut, Ón esen˛„, dec‚t acela∫i lucru. Œn popor se spune îau f„cut armata la diribau“. Este o expresie pe care am preluat-o ∫i eu. Au fost p„zi˛i Ón acelea∫i condi˛ii, au avut acela∫i nivel de trai, au fost supu∫i la acelea∫i restric˛ii.
Ca atare, statul care se cheam„ Rom‚nia ∫i care, potrivit Constitu˛iei Ón vigoare — pe care Ón˛eleg c„ trebuie s„ o schimb„m, dup„ unele proiec˛ii, Óns„, p‚n„ una alta, ea este Constitu˛ia Rom‚niei ∫i cred c„ aici nu se va schimba nimic — îeste stat de drept, democratic ∫i social“ ∫i vorbim de egalitatea Ón drepturi... Nu ne d„ voie Constitu˛ia s„ g‚ndim regimuri discriminatorii pentru situa˛ii identice. Cum vom putea noi justifica oamenilor, fie ∫i numai un cet„˛ean s„ existe Ón aceast„ postur„, cum Ói justific„m acelui om c„ nu beneficiaz„ de drepturile pentru care s-a b„tut cineva Ón 2002 pentru colegul de al„turi?
Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, a∫ propune pe loc... ™i Ómi cer scuze, domnule pre∫edinte, onorat Senat, s„ nu se supere colegii de la cele dou„ comisii sesizate Ón fond, dar, dup„ cum observa˛i, Ón raportul Domniilor lor fac referire la amendament. Amendamentul nu este ata∫at, cum ar fi trebuit s„ fie Ón mod corect, la anexa cu amendamentele respinse.
Domnule senator...
Am Óncercat s„ rezolv„m o problem„. Dac„ nu, solu˛ia ar fi restituirea la comisie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Nu se poate restitui la comisie. Termenul expir„ joi.
Domnule P„curaru, o lu„m de la cap„t. Domnul senator P„curaru. Microfonul nr. 2.
## Domnule pre∫edinte,
Vreau s„ fac o clarificare ∫i vreau s„ fac ∫i un apel la opozi˛ie ∫i, Ón particular, la Grupul parlamentar P.S.D.
Noi nu suntem acum pentru prima dat„ Ón situa˛ia de a discuta acest proiect ∫i aceast„ ini˛iativ„. Eu, cel pu˛in, Ón Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, m-am Ónt‚lnit de vreo 10 ori cu acest subiect. Asta Ónseamn„ c„ problema este real„ Ón planul opiniei publice ∫i al celor care ar fi, eventual, beneficiari.
A∫ vrea totu∫i s„ subliniez de ce nici un Guvern, indiferent care a fost el, c„ a fost Cabinetul N„stase sau c„ a fost cabinetul actual, nu a putut accepta acest proiect ∫i aceast„ solu˛ie.
Nu Ónt‚mpl„tor noi avem un aviz negativ al Guvernului. Nu pentru c„ Guvernul nu a vrut sau c„, neap„rat, nu a avut bani, ci pentru c„, Ón baza sa... Legea este o lege reparatorie, iar extinderea se duce... — reparatorie pe criterii politice, pentru c„, ini˛ial, perioada a fost... Nu f„ceau stagiul militar din motive politice, nu f„ceau stagiul Ón unit„˛i operative, ci erau trimi∫i la munc„ for˛at„, a∫a cum s-a spus, ∫i acesta este caracterul reparatoriu, iar extinderea sa, dincolo de caracterul reparatoriu, ori de
c‚te ori Rom‚nia nu a utilizat contingentele numai pe unit„˛i operative, ci ∫i pe unit„˛i de munc„... Cum bine se ∫tie, nu a avut caracterul de for˛at sau de criteriu politic, ci, efectiv, contingentul s-a dirijat spre unit„˛ile de munc„.
Din acest motiv, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i celelalte ministere niciodat„ nu pot s„ fac„ distinc˛ia ∫i, dac„ se Óncearc„ o extensie, ajungi la nesf‚r∫it, ajungi la un milion ∫i ceva de beneficiari. De aceea pe livretele militare nu este scris da sau nu ∫i apare aceast„ posibil„ confuzie. Dar, vreau s„ repet, Guvernul N„stase a avut ∫i el acest proiect de lege Ón fa˛„ de 7 ori ∫i l-a respins, c„ nu avea ce s„ fac„ cu el. Aceea∫i este pozi˛ia Guvernului actual.
Deci fac un apel, dincolo de partea frumoas„ sau nediscriminatorie a lucrurilor, s„ se Ón˛eleag„ c„ legea este reparatorie, nu este o lege care se aplic„ la modul administrativ tinerilor din Rom‚nia care au f„cut stagiul militar Ón unit„˛i operative sau Ón unit„˛i de munc„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul senator Eckstein.
## Domnule pre∫edinte,
Aceea∫i concluzie ca a domnului senator Iorgovan. Luni Ónc„ suntem Ón termen. Acum, Ón mod v„dit, nu putem adopta amendamente Ón plen. Exist„ o posibilitate legal„ de a Ómbun„t„˛i proiectul.
Solicit s„ supune˛i votului.
Stima˛i colegi, termenul limit„ dat de Constitu˛ie este poim‚ine, deci nu putem trimite la comisie. Deci duminic„, 10 octombrie, s-a terminat, e aprobare tacit„.
O voce din sal„
#80901Luni este 10 octombrie.
Luni? Bine. Domnul senator Németh.
## Domnule pre∫edinte,
Amendamentul meu are dou„ alineate, deci se descompune art. 1 Ón dou„ alineate, ∫i anume:
îBeneficiaz„ de prevederile prezentei legi persoana cet„˛ean rom‚n care a efectuat stagiul militar Ón deta∫amentele de munc„ din cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii.“
Al doilea alineat: îBeneficiaz„, de asemenea, de prevederile prezentei legi persoana cet„˛ean rom‚n care Ón timpul stagiului militar a fost folosit„ ca m‚n„ de lucru ∫i la l„sarea la vatr„ a fost inclus„ Ón specialitatea militar„ nr. 165 — bun pentru serviciul combatant neinstruit.“
Consider c„ aceast„ form„ este mai potrivit„ ∫i acoperitoare, pentru c„, dac„ facem apel la categoriile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 logicii formale, atunci putem spune c„ sfera deta∫amentelor de munc„ D.G.S.M. Óntr-un fel este mai mare dec‚t sfera no˛iunii îbun pentru serviciul combatant neinstruit“, iar, pe de alt„ parte, aceast„ specialitate are o sfer„ mai larg„, deci cele dou„ cercuri, dac„ le reprezent„m no˛iunile, se suprapun. Nu intru Ón teorie. Dac„ nu intr„ p‚n„ luni Ón aprobare tacit„, atunci cred c„ se poate rezolva.
Men˛ionez c„ ini˛iatorul a fost de acord cu forma propus„ de mine.
Domnul secretar de stat Marius B„lu. Microfonul nr. 10.
## Mul˛umesc.
Numai un minut a∫ dori s„ r„spund unor Óntreb„ri care s-au pus, referitor la estimarea num„rului posibililor beneficiari.
Este foarte greu de f„cut o estimare, dar cred c„ estimarea noastr„ este mult mai corect„ dec‚t cea f„cut„ de ini˛iator, respectiv 35.000—40.000.
Œntre 1950 ∫i 1961, Ón fiecare an, a fost un prisos de contingent de aproximativ 160.000 oameni. Am considerat c„ mai tr„iesc jum„tate, 80.000. Œnmul˛it cu 11 ani, rezult„ 880.000. Mi-e greu s„ cred c„ din oameni care aveau 18 ani Ón 1960 ∫i au efectuat munca prestat„, din 160.000, ar mai tr„i acum numai 4.000 ca s„ rezulte cifra pe care a estimat-o ini˛iatorul — 4.000 ori 11 egal 44.000, 45.000, cum a zis ini˛iatorul.
Cred c„ cifra noastr„ este mult mai realist„, ∫i v„ spun din audierile de la comisie estim„rile Ministerului Finan˛elor Publice. Œn cel mai optimist caz era vorba de 1.000 miliarde lei pe an, Ón cel mai pesimist caz, de 4.000 miliarde lei.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Aron, microfonul nr. 7.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri.
Prima precizare este legat„ de raportul pe care l-a depus Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Da, este un raport favorabil, noi l-am luat Ón calcul, dar, prin votul exprimat de cele dou„ comisii, a rezultat un vot prin care noi am Óntocmit un raport de respingere.
Legat de amendamentele domnului senator Németh Csaba, pentru care am un deosebit respect — ∫i d‚nsul a mai avut ∫i c‚teva propuneri legislative Ón acest domeniu —, vreau s„ v„ spun c„ amendamentele au fost, Óntr-adev„r, discutate Ón plenul celor dou„ comisii, respinse Ón urma discu˛iilor, f„r„ ca d‚nsul s„ sus˛in„ ca aceste amendamente s„ fie trecute Ón raport ∫i s„ le sus˛in„ Ón plen. De aceea nu exist„ la raport o anex„ nr. 1 cu amendamente respinse ∫i de aceea nu cred c„ este nevoie s„ le lu„m Ón calcul ∫i s„ le discut„m acum, aici, ast„zi.
Dac„ dumneavoastr„ vre˛i s„ le transmite˛i la comisie ∫i plenul hot„r„∫te acest lucru, Ón pauza de ast„zi ne
putem reuni cele dou„ comisii, s„ mai d„m un vot pe acest proiect de lege, dar, revin, la dezbaterile care au fost pe marginea amendamentelor aceste amendamente nu au fost sus˛inute de ini˛iator Ón sensul trecerii lor Ón anex„ ∫i discut„rii Ón plenul Senatului.
V„ mul˛umesc.
Fac o singur„ precizare. Dumneavoastr„, pre∫edin˛ii de comisii, Ón momentul c‚nd primi˛i amendamente, obligatoriu le trece˛i Ón anexe, chiar dac„ este ini˛iatorul, se sus˛in sau nu. Ele se trec la respinse sau la admise. Asta este.
## S„ continuu.
Domnul senator Németh este membru al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, d‚nsul le-a depus, Óntr-adev„r, fiec„rui membru al comisiei, la dosar, dar nu ∫i le-a sus˛inut pentru a fi trecute Ón anex„ ∫i sus˛inute Ón plen. Este prezent...
Dac„ v-a spus c„ renun˛„ este una...,
Da, da, exact.
...dar nu a renun˛at. Deci haide˛i s„ dep„∫im momentul...
A renun˛at la amendamente ∫i de aceea nu au fost trecute Ón anex„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule pre∫edinte, haide˛i s„ dep„∫im momentul. Este o propunere: s„ vin„ domnul senator Németh, ini˛iatorul, la comisie, ast„zi, c‚nd lu„m pauz„, la ora 13,00, o jum„tate de or„ cu comisiile analiza˛i ∫i, dac„ se poate face un raport suplimentar, s„-l introducem luni. De acord? Asta a fost ∫i propunerea.
Deci,
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
V„ mul˛umesc.
Trecem la punctul 10: propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 1, 2, 3 ∫i 4 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.
Este aceea∫i problem„, da?
**Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Aceea∫i problem„, dar alt ini˛iator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Ini˛iatorii sunt? Nu sunt. Œl rog pe pre∫edintele... Nu avem ce face. Au fost invita˛i, nu?
Domnul pre∫edinte al comisiei prezint„ raportul comun al celor dou„ comisii, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
V„ ascult„m.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cele dou„ comisii, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, au fost sesizate cu aceast„ propunere legislativ„. Pentru dezbatere, am luat Ón calcul avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i, ˛in‚nd cont ∫i de punctul de vedere exprimat de Guvern, cele dou„ comisii reunite au adoptat un raport de respingere.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Marius B„lu. Microfonul nr. 10.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ini˛iativa legislativ„ are ca obiect de reglementare at‚t extinderea efectului Legii nr. 309/2002 ∫i asupra altor categorii de beneficiari, c‚t ∫i suplimentarea drepturilor prev„zute de aceast„ lege cu unele facilit„˛i acordate de alte acte normative cu caracter reparatoriu altor categorii de persoane persecutate de regimurile instaurate Ón Rom‚nia Óncep‚nd cu anul 1940, precum ∫i majorarea indemniza˛iei lunare de care beneficiaz„ Ón prezent.
Referitor la acest ultim aspect, men˛ion„m c„, potrivit dispozi˛iilor art. 4 din Legea nr. 309/2002, nivelul indemniza˛iilor acordate prin acest act normativ se indexeaz„ anual prin hot„r‚re a Guvernului, Ón func˛ie de evolu˛ia indicelui pre˛urilor de consum.
Extinderea drepturilor persoanelor care au fost obligate s„ presteze o munc„ ordonat„ de regimul acelei epoci, pe anumite criterii, Ón perioada Ón care trebuiau s„ efectueze stagiul militar, nu este oportun„, Ón primul r‚nd din considerente financiare. Asemenea situa˛ii nu s-au limitat numai la perioada de referin˛„ stabilit„ de Legea nr. 309/2002, ci s-au manifestat p‚n„ Ón 1989, c‚nd to˛i tinerii care efectuau serviciul militar Ón termen, Ón afar„ de instruc˛ie, erau obliga˛i s„ efectueze munci grele, uneori chiar penibile, Ón agricultur„, construc˛ii ∫i a∫a mai departe.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate ∫i lu‚nd Ón considerare punctul de vedere negativ al Guvernului, v„ adresez respectuos rug„mintea s„ respinge˛i aceast„ propunere legislativ„.
Mul˛umesc. Domnul senator Radu Berceanu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Punctele 9 ∫i 10 sunt conexe cu punctul 8 la care am decis retrimiterea la comisie. Sunt lucruri foarte asem„n„toare ∫i eu cred c„ ar trebui s„ supune˛i la vot ca toate trei, deci ∫i 9, ∫i 10, s„ fie la comisie, s„ discute d‚n∫ii ∫i s„ Ón˛eleag„ exact care sunt mecanismele ∫i cum sunt toate lucrurile astea, ∫i de natur„ financiar„, ∫i de natur„ reparatorie, ∫i dup„ aceea s„ vin„ cu un punct de vedere.
Problema abordat„, este adev„rat, este aceea∫i, Óns„ solu˛iile sunt diferite. E adev„rat c„ ∫i aici este o indemniza˛ie mai mare ∫i mai sunt ∫i ni∫te facilit„˛i cu impozite, taxe, dar este o propunere, se poate...
V„ rog, pre∫edintele comisiei, domnul senator Aron. Microfonul nr. 7.
## **Domnul Aron Ioan Popa:**
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Noi putem s„ relu„m discu˛iile pe aceste dou„ propuneri legislative ∫i am fost de acord pentru prima, c„ au ap„rut acele amendamente pe care le sus˛inea Németh Csaba, dar eu cred c„ a retrimite la comisie f„r„ s„ venim cu date suplimentare...
Deci Guvernul Ó∫i p„streaz„ evalu„rile financiare, noi ne p„str„m pozi˛ia, ∫i noi, ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
A retrimite la comisie Ónseamn„ c„ ce a lucrat comisia p‚n„ acum a lucrat prost. ™i atunci, haide˛i s„ le lu„m pe am‚ndou„ Ón discu˛ie, dar sunt dou„ teme diferite.
Atunci, dac„ renun˛„ domnul Berceanu, eu sus˛in s„ mergem numai cu punctul 9 la comisie ∫i s„ revenim Ón plen.
Aceast„ ini˛iativ„ de la punctul 10 este a liberalilor.
™i o respingem...
Cealalt„, P.S.D. cu U.D.M.R... ™i s„ nu apar„ ni∫te chestii...
Bine.
Deci noi ˛inem cont ∫i de punctul de vedere al Guvernului, iar ini˛iatorii, indiferent din ce partid politic fac parte, trebuie s„ ˛in„ cont ∫i de valorile financiare, de pozi˛ia Guvernului ∫i de pozi˛ia plenului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Domnule pre∫edinte,
Credem c„ domnul pre∫edinte al comisiei de specialitate are dreptate. At‚ta timp c‚t nu s-a dat curs la dezbateri generale ∫i nu au ap„rut probleme noi, elemente noi Ón dezbaterea proiectului, retrimiterea la comisie este o chestiune care nu se pliaz„ pe regulamentul nostru.
Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ini˛iatorii.
Œl invit pe domnul deputat Valeriu Tab„r„, microfonul nr. 8. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
## **Domnul Valeriu Tab„r„** — _deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
P„i, au fost dezbateri generale, a luat cuv‚ntul domnul Berceanu, acum vorbi˛i dumneavoastr„...
Acestea sunt, cum s„ zic, lu„ri de cuv‚nt pe procedur„, nu sunt...
Nu, nu procedur„... Ave˛i cuv‚ntul la dezbateri generale.
Deci domnul Berceanu a solicitat trimiterea la comisie, iar eu sus˛in c„ nu este necesar ∫i oportun s„ trimitem la comisie ∫i nici chiar regulamentar.
Gata, am renun˛at.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mai sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu mai sunt.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
A picat ca cea de ieri, unde tot nu a fost cvorum.
Suntem Ón cvorum. Rug„mintea este s„ v„ concentra˛i, Ón˛eleg c„ toat„ lumea a fost de acord aici, o s„ reiau votul.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
59 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, raportul de respingere a fost adoptat ∫i, pe cale de consecin˛„, proiectul de lege a fost respins.
Mul˛umesc.
V„ rog, domnul pre∫edinte.
Da˛i-mi voie s„ convoc cele dou„ comisii pentru ora 13,00 la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, la etajul 5.
Rog ∫i domnul Németh ∫i domnul Mardare. Mul˛umesc foarte mult.
Trecem la punctul 11: propunerea legislativ„ privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„.
Rog s„-mi permite˛i s„ spicuiesc din expunerea de motive a acestei ini˛iative legislative, nu Ónainte Óns„ de a v„ spune c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost depus„ cu mult Ónainte de apari˛ia pachetului de legi nr. 247, care, de altfel, modific„ articolele care sunt, de altfel, ∫i care fac obiectul acestei ini˛iative legislative.
Trebuie s„ v„ spun c„ am pornit de la ceea ce era la acea dat„, nu vreau s„ intru Ón am„nuntele acestei legi, dar Ómi men˛in punctul de vedere legat de ceea ce Ónseamn„ gestionarea fondului funciar al Rom‚niei la aceast„ dat„ ∫i pentru viitor.
Ini˛iativa legislativ„ a vrut s„ clarifice o astfel de problem„, legat de ceea ce Ónseamn„ aceast„ gestionare, mai ales a terenurilor de categoria I ∫i a II-a, ∫i, Ón al doilea r‚nd, sigur, s„ faciliteze ∫i ceea ce Ónseamn„ investi˛iile Ón domeniul locuin˛elor ∫i alte investi˛ii de interes public sau economic.
A spune c„ modific„rile care au ap„rut Ón legisla˛ia fondului funciar ∫i, mai ales, Ón ceea ce prive∫te scoaterea din circuitul agricol, at‚t Ón intravilan, c‚t ∫i Ón extravilan... Se fac uneori nu chiar a∫a cum ar trebui s„ se fac„, ne˛in‚nd seama de mai multe realit„˛i prezente ∫i poate viitoare.
Prima, c„ orice scoatere din circuitul agricol ∫i extindere numai pe terenuri de bun„ calitate a intravilanului va face ca Ón viitorul nu prea Óndep„rtat s„ se creeze o criz„ de aceste categorii de terenuri din Rom‚nia. Œn al doilea r‚nd, cred c„ o astfel de extindere a intravilanului ∫i, mai ales, a cartierelor de locuit pune probleme multe ∫i Ón ceea ce prive∫te organizarea localit„˛ilor.
Œn ceea ce m„ prive∫te, ini˛iativa a fost sigur respins„ de c„tre Guvern, Ón acela∫i timp ∫i de c„tre comisia de specialitate a Senatului.
Las la latitudinea dumneavoastr„ ini˛iativa, ca vot final. Œmi men˛in Óns„ punctul de vedere c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i la ceea ce am spus Ónainte. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul vicepre∫edinte David prezint„ raportul celor dou„ comisii, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Da. A∫ vrea s„ mai adaug faptul c„ cele dou„ comisii au dezb„tut aceast„ propunere legislativ„ Ón ∫edin˛a din 7 septembrie 2005, iar, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiilor au hot„r‚t Óntocmirea raportului de respingere a propunerii legislative, av‚nd Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 vedere c„ prevederile sale sunt cuprinse Ón dispozi˛iile ce reglementeaz„ proprietatea asupra terenurilor agricole, aprobate prin Legea nr. 247/2005.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Flaviu Lazin. Microfonul nr. 9.
## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ne men˛inem punctul de vedere ini˛ial, adic„ nu sus˛inem promovarea proiectului acestei ini˛iative, deoarece a fost, a∫a cum s-a ar„tat, reglementat prin Legea nr. 247, recent publicat„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, v„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Dinescu, microfonul nr. 1.
Vreau s„-i dau o m‚n„ de ajutor colegului Tab„r„ ∫i s„-l Óntreb dac„ toate textele cuprinse Ón noua lege a propriet„˛ii sunt acoperitoare fa˛„ de ini˛iativa legislativ„.
Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Domnul Valeriu Tab„r„:**
Legea nr. 247 este acoperitoare pentru acest moment al ˛„rii.
Cred c„ era normal un punct de vedere atunci c‚nd faci o ini˛iativ„ legislativ„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, mai sunt interven˛ii? Nu.
Deci,
Vot · Amânat
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule secretar de stat,
Domnule deputat, Ón calitatea dumneavoastr„ de ini˛iator,
Œng„dui˛i-mi, Ónainte de a intra pe fond, s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„ Ón zona aceasta, de regul„, ne ridic„m ∫i Ón picioare ca s„ fim v„zu˛i pentru a interveni la microfon. A f„cut-o colegul, domnul senator S‚rbu, ieri, am f„cut-o ∫i eu ast„zi, nici un fel de problem„, vom face Ón continuare, cu insisten˛a necesar„, pentru a fi utili Senatului Rom‚niei ∫i dezbaterilor Ón plen.
Am socotit ∫i fac aceast„ interven˛ie, legat„ ∫i de urm„torul act normativ, pentru c„ vizeaz„ acela∫i domeniu ∫i a∫ vrea s„ felicit, Ón primul r‚nd, sau s„ aduc
nota de apreciere membrilor Biroului permanent care, cu iscusin˛„, au a∫ezat Ón ordinea de zi dou„ acte normative unul dup„ altul, care vizeaz„ acela∫i domeniu, ∫i a∫ ruga ca ∫i Ón continuare s„ aib„ aceast„ preocupare pentru a grupa actele normative pe domenii, Ón a∫a fel Ónc‚t momentele acestea de decupare ale celor care se afl„ Ón guvern s„ fie bine gestionate Ón plenul Senatului.
Revenind la ini˛iativa domnului deputat Tab„r„, sigur, l-am v„zut acum ∫i eu Ól simt pe domnul deputat Tab„r„ c„ este Óntr-un moment dificil. Este Óntr-un moment dificil c‚nd a dat r„spunsul dac„ ceea ce a dorit ini˛ial Ón actul normativ exist„ Ón lege.
Noi Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ am dezb„tut aceast„ propunere, care spun c„ a fost ∫i este o propunere valoroas„, dar am socotit s„ nu complic„m lucrurile ∫i am dat posibilitatea ca domnul deputat Tab„r„, care face parte din Partidul Democrat ∫i este Ón leg„tur„ permanent„, zic eu, cu cei care guverneaz„ ∫i care, ast„zi, sunt Ón actul acesta de administrare a ˛„rii, s„ poat„ s„ se pun„ de acord, Ón a∫a fel Ónc‚t Ón Legea nr. 247/2005 sau, mai bine-zis, Ón pachetul de legi pe care l-am votat prin r„spundere guvernamental„ aceste probleme s„ fie rezolvate ∫i aceste ini˛iative s„ fie acoperitoare.
Spuneam c„ este Óntr-un moment dificil... V„d acum c„ nu este a∫a, ∫i noi constat„m c„ nu este a∫a Ón realitate, ∫i mie Ómi pare r„u, pentru c„ spuneam atunci ∫i o repet: noi am f„cut 66 de amendamente la pachetul acela de legi, Ón dorin˛a de a fi c‚t mai apropiat actul normativ de realitatea ˛„rii ∫i, evident, de dorin˛a noastr„ de a clarifica unele probleme pe care le aveam ∫i le avem Ón acest domeniu.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Gheorghe David, v„ rog.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am s„ fiu foarte scurt.
Vreau s„ fac aceast„ precizare: c„, Ón momentul Ón care domnul deputat, Ón iunie mai precis, a depus aceast„ ini˛iativ„, ea a fost foarte bine g‚ndit„ ∫i era necesar„. Este adev„rat c„, Óntre timp, Ón pachetul de legi privind proprietatea au fost incluse ∫i prevederile acestei ini˛iative, ∫i desigur c„ inclusiv domnul deputat Tab„r„, Ón pachetul de legi privind proprietatea fondului funciar respectiv, a avut o contribu˛ie Ón care a prev„zut ∫i aceste prevederi ale ini˛iativei prezentate ast„zi.
Desigur, aceast„ ini˛iativ„ trebuia s„-∫i aib„ parcursul normal, ∫i ceea ce a f„cut d‚nsul ast„zi este o aten˛ionare privind rezolvarea problemelor Ón continuare ale fondului funciar.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am Óncheiat discu˛iile.
Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ raportul de respingere, inclusiv a acestei ini˛iative legislative.
V„ rog s„ vota˛i.
Relu„m votul.
Rog colegii s„ intre Ón sal„, nu sunt aici, cred c„ sunt pu˛in mai departe. V„ rog s„ intra˛i Ón sal„.
Este adev„rat c„ nu mai suntem Ón cvorum acum, dar asta este via˛a! S-au dus la o cafea probabil ∫i se Óntorc.
Deci, relu„m votul. Acum v„ rog s„ vota˛i!
53 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, raportul de respingere a fost adoptat ∫i, pe cale de consecin˛„, proiectul de lege a fost respins.
Trecem la punctul 12: propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i Legii nr. 169/1997.
Ini˛iatorii, v„ rog. P.D., Ioan Olteanu, Augustin Zegran, Daniel Buda, Mircea Manu. Sunt aici? Nu sunt. Au fost invita˛i, da?
O voce din sal„
#103505Da.
Are cuv‚ntul domnul vicepre∫edinte David pentru a prezenta raportul celor dou„ comisii, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Propunerea legislativ„ apar˛ine unui grup de deputa˛i ai Grupului parlamentar P.D., are ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi referitoare la dreptul de proprietate asupra p„durilor gr„nicere∫ti ∫i a∫ vrea s„ fac precizarea c„, Ón urma dezbaterilor generale, s-a Óntocmit un raport comun de respingere, av‚nd Ón vedere c„ exist„ prevederi care reglementeaz„ reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor p„duri gr„nicere∫ti Ón pachetul de legi privind proprietatea
asupra terenurilor agricole, adoptat prin Legea nr. 247/2005.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Flaviu Lazin, v„ rog, microfonul nr. 9.
Domnule pre∫edinte,
Sus˛inem respingerea, pentru c„ prevederile inserate Ón ini˛iativ„ se reg„sesc Ón Legea nr. 247/2005 la art. 26 alin. 1.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Voi supune votului dumneavoastr„ raportul de respingere, inclusiv respingerea legii.
V„ rog s„ vota˛i.
Stimate coleg, te-am rugat de dou„ ori ∫i te rog, pentru c„ de fiecare dat„ faci g„l„gie Ón sal„.
42 de voturi pentru..., deci nu avem, relu„m votul. V„ rog s„ vota˛i raportul de respingere.
O voce din sal„
#105185Procedur„, domnule pre∫edinte.
V„ rog, domnule senator Liviu Doru Bindea, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
V-a∫ ruga foarte mult s„ renun˛a˛i la aceast„ metod„ de a repeta votul atunci c‚nd nu este cvorum.
Nu este cvorum, nu este un motiv de repetare a votului faptul c„ nu este cvorum. Nu este Ón datoria dumneavoastr„ s„ aduce˛i oamenii Ón sal„ pentru a se crea cvorum. Dumneavoastr„ constata˛i pur ∫i simplu rezultatul votului.
At‚ta vot„m, p‚n„ c‚nd iese cum vrea cineva. Nu este unul dintre motivele de repetare a votului faptul c„ nu exist„ cvorum Ón sal„.
Vreau, stimate coleg, nu v„ face˛i probleme, noi de aici de la tribun„ avem o eviden˛„. Eram Ón cvorum, dar nu se vota.
81 sunt Ón sal„.
Domnul senator Gheorghe Funar, dup„ care domnul senator Eckstein Kovács Péter. Microfonul nr. 2, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ avea o sugestie, Ón ipoteza Ón care se repet„ situa˛ii ca ∫i cele precedente, de ast„zi ∫i din zilele trecute, c‚nd nu este cvorum Ón sal„, Ónainte de a se trece la strigarea apelului, la apelul nominal.
S„ face˛i Ón prealabil un apel la chestori s„ mearg„ ∫i s„ aduc„, prin ce mijloace cred d‚n∫ii de cuviin˛„, s„-i aduc„ Ón sal„ pe senatorii din P.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i P.C. s„ sus˛in„ proiectele de lege ale Guvernului ∫i propunerile legislative ale colegilor lor de la P.D.
Noi am r„mas Ón sal„, noi nu suntem de la P.D., ∫i am dorit s„ vot„m aceast„ propunere, ceilal˛i sunt absen˛i. G„si˛i mijloace, domnule pre∫edinte..., sau cu aracanul, cu ceva trebuie adu∫i Ón sal„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## S-a Ón˛eles.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
Trecem la punctul urm„tor, proiectul Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului.
Suntem la art. 23, domnule Berceanu, ∫i ne anun˛a˛i Ón contextul Ón care comisia s-a Óntrunit ∫i s„ abord„m articolele celelalte...
™tim. Domnul senator Radu Mircea Berceanu ne va anun˛a c‚nd va fi.
Art. 23. La art. 23, stima˛i colegi, la alin. (1), avem un amendament admis.
Domnul Chelaru, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Dac„ tot s-a dezb„tut acest regulament ∫i a lucrat a∫a de mult comisia, am venit cu acest amendament, Ón ideea de a propune, Ón detaliu, modul Ón care se va alege ∫i cum se formeaz„ buletinul de vot pentru a alege la Ónceputul mandatului.
™i, dac„ textul ini˛ial era: îPre∫edintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt Ónscrise Ón ordine alfabetic„ numele ∫i prenumele tuturor candida˛ilor“, am venit cu propunerea urm„torului text, care a fost aprobat de comisie ∫i care sun„ a∫a: îPre∫edintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt Ónscrise, Ón ordinea descresc„toare a m„rimii grupului parlamentar, numele ∫i prenumele tuturor candida˛ilor propu∫i de liderii grupurilor parlamentare.“ ™i o alt„ propozi˛ie: îFiecare grup parlamentar poate face o singur„ propunere.“
Discu˛iile au fost suficient de, s„ le spun, stufoase Ón jurul acestei probleme. Am spus noi c„ m„rimea grupului parlamentar rezultat din alegeri d„ o anume prioritate reprezentantului acelui grup pe list„ ∫i, ca s„ nu fie altfel
de discu˛ii, textul Ón detaliu, poate o s„ spun„ unii c„ prea am Ómp„r˛it firul Ón patru, dar, din acest punct de vedere, spunem noi ∫i a spus ∫i comisia c„ acest text este acoperitor pentru eventualele disfunc˛ionalit„˛i.
V„ mul˛umesc.
Domnul Radu Mircea Berceanu, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Textul acesta avea o valabilitate Ón contextul Ón care erau anterior, la art. 22, textele respective.
Noi acum am f„cut ni∫te modific„ri la art. 22 ∫i a c„zut de acord toat„ lumea ∫i s-a tot dezb„tut chestiunea asta c„, cel pu˛in la pre∫edinte... Noi aici suntem la primul dintre articolele care trateaz„ alegerea pre∫edintelui, deci nu mai sunt la general, ca p‚n„ acum, alegerea Biroului permanent, care includea ∫i pre∫edinte ∫i al˛i membri.
La pre∫edinte toat„ lumea a c„zut de acord c„ nu avem cum s„ limit„m candidaturile, ca dovad„ c„ am adoptat asear„ candidatura independen˛ilor. Curtea Constitu˛ional„ deja a dat ni∫te decizii Ón acest sens.
Drept urmare, la candidatura la pre∫edinte nu putem s„ facem limit„ri ∫i, drept urmare, nu avem cum s„ spunem aici îÓn ordinea grupurilor...“ ∫i a∫a mai departe, s-ar putea ca un candidat s„ fie sus˛inut de dou„ grupuri sau, eu ∫tiu, cum apar diverse alian˛e sau diverse Ón˛elegeri politice... Drept urmare, eu cred c„ corect este, Ón atare situa˛ie, s„ mergem pe varianta ini˛ial„ a art. 23, adic„ ordinea alfabetic„.
P‚n„ la urm„, nu ordinea grupurilor sau ordinea alfabetic„ influen˛eaz„ pe cei care voteaz„, ei oricum o s„ voteze cum doresc ei, nu este dec‚t o chestiune, s„ zic a∫a, cum spunea ∫i domnul Chelaru, de a pune lucrurile foarte, foarte concret la punct, numai c„ am r„mas f„r„ obiectul acestei reglement„ri, modific‚nd la art. 22.
Da, v„ rog, domnul Ion Chelaru.
## Domnule pre∫edinte,
Dup„ opinia mea, acest text nu limiteaz„, cum sus˛ine domnul pre∫edinte Radu Mircea Berceanu, posibilitatea oric„ruia dintre candida˛i s„ fie trecu˛i pe aceast„ list„.
Este adev„rat, poate s„ apar„ un candidat sus˛inut de dou„ grupuri. Œn aceste condi˛ii, cele dou„ grupuri, Ómpreun„, sigur c„ vor forma un grup mai mare ∫i intr„ primul sau al doilea sau Ón func˛ie de num„rul de senatori rezultat din uniunea celor dou„ grupuri.
Eu am spus c„ acest detaliu care Ómparte... Poate unii s-au sup„rat ∫i au spus: îDomnule, chiar Ómp„r˛im ∫i virgula, ∫i punctul?“, dar, pentru a nu fi discu˛ii, trebuie a∫ezat fiecare aspect Ón parte.
Este adev„rat c„ ieri, pe considerentul general de modul Ón care rezult„ din alegeri, de puterea fiec„rui partid Ón Senat, s-a stabilit un principiu, dar acest text pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 care noi l-am propus, pe care comisia l-a aprobat Ón unanimitate, nu derog„ de la principiul de ieri?
Deci este aprobat de comisie ∫i nu derog„. Dup„ p„rerea mea, a∫a cum am spus: î...Ón ordinea descresc„toare a m„rimii grupului parlamentar“, îpropunerile liderilor grupurilor parlamentare“. Putem s„ mergem ∫i la ideea urm„toare: c„ un candidat independent nu are grup ∫i nu are lider de grup, dar putem completa textul Ón aceste condi˛ii, inclusiv pentru candida˛ii independen˛i, dac„ a∫a se cere, dar, dup„ p„rerea noastr„, textul propus de acest amendament ∫i adoptat de comisie este suficient ca s„ acopere toate situa˛iile.
Insist Ón a-l supune spre vot Ón acest mod.
Domnul senator Ovidiu Cre˛u, tot ini˛iator. Imediat v„ dau cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt ∫i eu coautor al acestei propuneri, al acestui amendament, ∫i insist ∫i eu. Mi se pare corect s„ fie trecute pe buletinul de vot propunerile Ón ordinea m„rimii grupurilor.
Pentru c„ ieri a ap„rut o modificare ∫i, Óntr-adev„r — chiar dac„ noi facem regulamentul Ón primul r‚nd pentru ceea ce este uzual —, trebuie s„ acoperim ∫i excep˛iile, iar excep˛ia a fost motivat„ foarte bine ieri, prin modific„rile care au fost f„cute ∫i prin apari˛ia candidaturilor de independen˛i.
Eu cred c„, Ón acest caz, am putea s„ ad„ug„m la acest amendament c„ independen˛ii sau, Ón cazul Ón care dou„ grupuri parlamentare au un num„r egal de senatori, candida˛ii se vor Ónscrie Ón ordine alfabetic„, adic„ s„ combin„m cele dou„ principii. S„ mergem pe principiul num„rului de senatori din grupul parlamentar respectiv, m„rimea grupului, iar, Ón caz de paritate, se trece Ón ordinea alfabetic„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnul senator Bindea Liviu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ dori s„ atrag aten˛ia, cu tot respectul, c„ aceast„ prevedere pe care o discut„m acum nu este una de form„, ci este chiar una de fond.
Ce se Ónt‚mpl„? Œn ce situa˛ie suntem de fapt? Suntem Ón situa˛ia de a alege criteriul, un criteriu de stabilire a ordinii pe buletinul de vot Ón spe˛„, dar trebuie s„ avem Ón vedere c„, de fapt, noi discut„m de un moment politic, discut„m de o ac˛iune politic„ ∫i, f„r„ Óndoial„, criteriile care trebuie s„ guverneze aceast„ ac˛iune politic„ trebuie s„ fie acelea politice.
Noi acum suntem Ón situa˛ia de a avea de ales Óntre dou„ criterii: unul politic ∫i unul alfabetic. E limpede c„, av‚nd Ón vedere obiectul reglement„rii, criteriul politic este cel care trebuie s„ fie c‚∫tig„tor. De aceea propunerea
s„ se fac„ Ónscrierea pe listele de vot a candida˛ilor Ón func˛ie de m„rimea grupului parlamentar mi se pare cea care r„spunde nevoii acestei reglement„ri.
Altfel, dac„ mergem pe ideea c„ trecem Ón ordine alfabetic„, este limpede c„ introducem Ón aceast„ reglementare arbitrariul. Nu am dori ca, Ón final, s„ putem constata c„, Ón textul acestui act normativ at‚t de important, sunt hot„r‚toare criteriile ∫i ideile care conduc spre arbitrar. Logic, av‚nd Ón vedere obiectul de reglementare al legii, este s„ c‚∫tige, s„ fie c‚∫tig„tor criteriul politic.
De aceea eu sus˛in amendamentul domnului senator Mihai Ungheanu, dar ∫i al celorlal˛i doi colegi de la Grupul parlamentar P.S.D., de formulare Ón a∫a fel Ónc‚t Ónscrierea s„ se fac„ Ón ordinea m„rimii grupului. Pentru celelalte chestiuni care ˛in de alian˛e sau de independent rezult„ solu˛iile chiar din acest text: dimensiunea politic„ pe care o are Ón spate fiecare candidat.
Eu v„ mul˛umesc ∫i v„ propun s„ vota˛i aceast„ variant„.
La urm„, domnule Chelaru. Domnul senator T„r„cil„ Doru.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sunt de acord cu afirma˛iile f„cute de domnul senator Bindea, care ar„ta c„ acest text, respectiv alin. (1) al art. 23, ridic„ c‚teva chestiuni de fond Ón cadrul Regulamentului Senatului, motiv pentru care, Ón numele Grupului parlamentar P.S.D., sus˛in amendamentul propus de colegii senatori pentru urm„toarele considerente.
V„ rog s„ observa˛i c„ alin. (1) rezolv„, de fapt, 4 probleme, domnule pre∫edinte.
Prima chestiune: reglementeaz„ modul Ón care este ales pre∫edintele Senatului ∫i aici nu exist„ nici un fel de diferen˛„ fa˛„ de regulamentul anterior, Ón sensul c„ este p„strat sistemul de vot — ales prin vot secret, cu buletine ∫i a∫a mai departe.
A doua chestiune: este de discutat acest amendament legat de modul Ón care sunt Ónscri∫i candida˛ii Ón buletinul de vot. A existat o solu˛ie care poate fi sus˛inut„ cu argumente, îÓn ordine alfabetic„“. Este propus„ o alt„ solu˛ie care poate fi sus˛inut„, îpe criteriu politic, Ón ordinea grupurilor parlamentare“. Sigur c„ Senatul, prin vot, va decide, dar eu am s„ v„ rog s„ decidem pe fiecare dintre chestiunile supuse dezbaterii.
A treia problem„, rezolvat„ prin acest alin. (1), este stabilirea nominaliz„rilor, care sunt realizate Ón plenul Senatului de c„tre liderii grupurilor parlamentare. Este logic ca, fiind vorba de configura˛ia politic„ a Senatului, care d„ o configura˛ie politic„ Biroului permanent, grupurile parlamentare s„-∫i stabileasc„ pe cei pe care doresc s„-i sus˛in„ la func˛ia de pre∫edinte sau Ón Biroul permanent pe ceilal˛i membri, iar liderul grupului parlamentar s„ fac„ aceste nominaliz„ri.
De ce spun c„ este extrem de important„ aceast„ chestiune? Pentru c„ am prev„zut, au prev„zut colegii cea de a patra problem„ Ón acest alineat, Ón sensul de a da dreptul grupurilor parlamentare s„ fac„ o singur„ propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 V„ reamintesc c„, Ón timp, au existat nu neap„rat lucruri necurate, dar dispute incorecte, Ón momentul Ón care dintr-un grup parlamentar erau propu∫i pentru Biroul permanent reprezentan˛i din alt grup parlamentar sau erau sus˛inute, tocmai pentru a r„pi posibilitatea grupului, anumite persoane, de a-∫i desemna Ón Biroul permanent persoanele nominalizate din cadrul grupului.
Domnul senator Gheorghe Constantin. Microfonul nr. 3, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ fac o scurt„ considera˛ie, Ón urma celor spuse de antevorbitorul meu.
Putem s„ ne g‚ndim, Ón perspectiv„, c„ Ón configura˛ia politic„ a Senatului vor fi dou„ sau 3 grupuri reprezentate cu acela∫i num„r de senatori. Œn aceast„ situa˛ie, se va ajunge, indubitabil, la acela∫i criteriu, criteriul alfabetic. ™i atunci, ˛in‚nd cont c„ pot ap„rea ∫i situa˛ii de excep˛ie, c‚nd dou„ sau 3 grupuri sunt reprezentate de acela∫i num„r de senatori Ón cadrul Senatului ∫i se va ajunge la ordinea alfabetic„, f„r„ doar ∫i poate, eu spun c„ textul ini˛ial de la art. 23 este suficient.
Œn ceea ce prive∫te pe senatorii ale∫i independen˛i care trebuie s„ aib„ dreptul s„ candideze, dup„ cum s-a stipulat Ón ∫edin˛a trecut„, la alin. (4), consider c„ textul de la art. 23, a∫a cum este el: îPre∫edintele Senatului este ales prin vot secret cu buletine de vot pe care sunt Ónscrise, Ón ordine alfabetic„, numele ∫i prenumele tuturor candida˛ilor“, cuprinde ∫i senatorii ale∫i independen˛i. V„ mul˛umesc.
V„ aten˛ionez c„ suntem Ón fa˛a unui amendament admis Ón unanimitate de c„tre comisie. Domnul senator Chelaru.
Comisia, domnule pre∫edinte, nu-l mai sus˛ine ∫i e firesc s„ discut„m pe el. Pozi˛ia pre∫edintelui comisiei nu mai este aceea∫i.
A mea, personal. Nu pot s„ spun Ón numele comisiei.
O s„ vedem. V„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
Discut„m Ón ultima perioad„ — ∫i ultima perioad„ Ónseamn„ m„car c‚teva luni, ca s„ nu spun c‚˛iva ani — de vot uninominal. Œn condi˛iile Ón care, Óntr-un fel sau altul, Óntr-o legislatur„ viitoare, vom avea efectiv vot uninominal, exist„ ∫ansa real„ ca Ón Parlament, indiferent de Camere sau Ón raport de sistemul pe care-l vom adopta, s„ fie candida˛i ∫i senatori sau deputa˛i independen˛i. ™i atunci, solu˛ia de asear„, din textul de ieri, Ó∫i g„se∫te justificarea.
Eu vin ∫i spun s„ ad„ug„m un alineat nou la aceast„ prim„ parte la alin. (1). Textul, dup„ opinia mea, ar trebui s„ sune a∫a: îPre∫edintele Senatului este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt Ónscrise, Ón ordine descresc„toare a m„rimii grupului parlamentar, numele ∫i prenumele tuturor candida˛ilor propu∫i de liderii grupurilor parlamentare, cu respectarea art. 22 alin. (4)“ — cum a propus colegul meu, domnul senator T„r„cil„. Fraza a doua: îFiecare grup parlamentar poate face o singur„ propunere.“ ™i fraza a treia: îDac„ exist„ candida˛i independen˛i, ace∫tia vor fi Ónscri∫i Ón ordine alfabetic„ la finalul listei stabilite Ón alineatul precedent sau Ón prima parte a articolului.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Domnul Berceanu. V„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
Eu a∫ fi de acord cu multe dintre lucrurile spuse aici, dac„ am discuta despre ceilal˛i membri ai Biroului permanent, pentru c„ acolo avem un temei constitu˛ional: Constitu˛ia ne oblig„ s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t Biroul permanent s„ respecte configura˛ia politic„ a Senatului.
Noi acum, Óns„, v„ rog s„ ne uit„m exact unde suntem, suntem la alegerea pre∫edintelui. Tot Constitu˛ia, aici, ne spune exact pe dos, ∫i anume ne spune c„ to˛i senatorii sunt egali, c„ nu avem dreptul s„ facem astfel de reguli, Ónc‚t un senator sau altul s„ nu aib„ aceea∫i posibilitate ca ceilal˛i.
Ceea ce se propune aici, repet, ar fi fost Óntr-o logic„ cu ce era Ónainte, cu ce am modificat la art. 22. Acum, dac„ am modificat, mergem pe aceast„ direc˛ie.
Drept urmare, dac„ noi mergem cu ideea aceasta, îÓn ordinea descresc„toare a grupurilor parlamentare“, este ca ∫i cum am spune pe fa˛„ c„ d„m o ∫ans„ mai mare senatorilor care provin din grupurile parlamentare mai mari ∫i a∫a mai departe. E ca ∫i cum la alegerile, alegerile electorale, s„ zicem alegerile la Senat, la un moment dat uninominale..., am spune: î∫i senatorii se scriu pe list„ Ón ordinea m„rimii partidelor“. Este complet incorect ∫i este neconstitu˛ional.
Noi aici suntem la Ónceput, c‚nd se alege pre∫edintele. Pre∫edintele este o persoan„ unic„ ∫i oricare senator are dreptul s„ candideze la aceast„ func˛ie. Degeaba punem noi aici tot felul de lucruri, faptul c„ un grup parlamentar nu poate s„ fac„ dec‚t o singur„ propunere este neconstitu˛ional. Dac„ din grupul acela parlamentar mai vrea cineva s„ candideze, nimic nu-l poate Ómpiedica.
Œn al doilea r‚nd, s„-i a∫ez„m îÓn ordinea m„rimii grupurilor“ iar„∫i nu are nici o leg„tur„ cu ceea ce facem aici, trebuie un criteriu absolut aleatoriu. Exact ce spunea domnul senator Liviu Doru Bindea, dar de-a-ndoaselea. Nu putem, prin buletinul de vot, s„ d„m un soi de indica˛ii pentru alegere: vede˛i c„ cei din fa˛„ sunt de la grupuri sau de la alian˛e de grupuri ∫i a∫a mai departe, mai mari, iar ceilal˛i sunt de la grupuri mai mici.
Este o practic„ general„ la toate alegerile, dac„ dori˛i, ∫i la alegerile locale, ∫i la alegerile parlamentare. Ce ar fi s„ trecem Ón Legea electoral„ candida˛ii pentru primar Ón ordinea m„rimii partidului?
O voce din sal„
#125477Nu are nici o leg„tur„.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Nu, nu are nici o leg„tur„.
Sunt perfect de acord c„ aceste lucruri trebuie s„ existe la ceilal˛i membri ai Biroului permanent, da, pentru c„ acolo avem temeiul constitu˛ional, obliga˛ia constitu˛ional„ care ne spune: face˛i Ón a∫a fel Ónc‚t ace∫tia s„ ias„, ceilal˛i s„ ias„, astfel Ónc‚t toat„ configura˛ia Biroului permanent s„ respecte configura˛ia politic„ a Camerei.
Deci, dac„ s-a ales pre∫edintele de la partidul A, s„ nu fie ∫i vicepre∫edin˛i, ∫i secretari, ∫i tot, pentru c„ este, dac„ vre˛i, o m„sur„ de protec˛ie a opozi˛iei, a minorit„˛ii. Altfel, s-ar alege ∫i pre∫edintele ∫i to˛i membrii Biroului permanent de la partidul majoritar sau, Ón orice caz, cum ar dori majoritatea, iar majoritatea ar avea Óntregul Birou permanent. Or, Constitu˛ia a prev„zut acest lucru ∫i ne oblig„ la aceste lucruri.
Drept urmare, eu cred c„ formularea ini˛ial„ a devenit foarte corect„, pentru c„ am f„cut modific„ri anterioare, ∫i nu avem cum s„ punem aceste lucruri, iar dac„, s„ zicem, ele trec, oricum la Curtea Constitu˛ional„ vor c„dea.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Dreptul la replic„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Comisia, mai Ónt‚i. Domnul senator Antonie Iorgovan. A, ∫i dumneavoastr„ sunte˛i din comisie. Scuza˛i-m„! O s„ v„ dau cuv‚ntul.
## **Domnul Antonie Iorgovan**
**:**
Dup„ domnul senator Liviu Doru Bindea.
V„ rog, vi s-a cedat locul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am ˛inut s„ iau cuv‚ntul pentru c„ s-a f„cut o afirma˛ie u∫or grosolan„ Ón leg„tur„ cu pozi˛ia mea, spun‚ndu-se c„ eu am spus un lucru de-a-ndoaselea.
Nu, eu am spus c„ p„rerea mea este de-a-ndoaselea cu a dumneavoastr„.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Nu, dumneavoastr„ a˛i spus: îP„rerea domnului Bindea este de-a-ndoaselea“. Nu este nici o problem„, dar aceast„ apreciere vine s„ confirme, vine ca un argument hot„r‚tor c„, de fapt, p„rerea mea este una care ˛ine de normalitate, pentru c„ dac„ a˛i fi spus altfel era o mare suspiciune.
™i acum vreau s„ justific de ce nu este p„rerea mea de-a-ndoaselea, ci p„rerea altora este de-a-ndoaselea, care discut„ de alfabet ∫i de ordinea alfabetic„.
Totu∫i, la urma urmei, alegerea pre∫edintelui Senatului este un act politic, eminamente politic. De aceea, repet, criteriul politic trebuie s„ fie cel determinant, ∫i nu cel aleatoriu. De ce-i dau, dac„ se consider„ c„ este o favoare sau un plus de ∫ans„, celui care este mai Ón fa˛„? ™i este mai Ón fa˛„ datorit„ for˛ei politice a grupului care Ól sus˛ine... Din nou este un argument c„ a∫a trebuie s„ fie. Este vorba de Senat, este vorba de pre∫edintele Senatului, este vorba de un act politic.
Œn consecin˛„, nu trebuie s„ ne temem de aceast„ suspiciune, pentru c„, p‚n„ la urm„, for˛a politic„ cea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 mai mare trebuie s„ determine aceast„ alegere, iar unul din componentele acestui concept este ∫i aceast„ a∫ezare pe liste. Acestea sunt regulile politice.
V„ propun s„ le respect„m, doamnelor ∫i domnilor senatori.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Antonie Iorgovan.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Œnainte de toate, eu cred, cu toat„ stima ∫i, Óndr„znesc s„ spun, prietenia fa˛„ de domnul senator Radu Berceanu — ieri i-am d„ruit o carte Ón care am scris, dac„ Ómi este Óng„duit s„ spun, cu prietenie —, c„ prietenia fa˛„ de domnul senator Radu Berceanu este un aspect, iar prietenia fa˛„ de adev„r este alt aspect.
Mie mi se pare c„ se ridic„ o problem„ — ∫i cred c„ este pentru prima dat„ Ón procedura noastr„ de adoptare — foarte interesant„, ∫i anume: Comisia special„ pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului a acceptat un amendament.
O voce din sal„
#129502F„r„ rezerve.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Aceasta am vrut s„ spun, f„r„ rezerve.
Ne trezim acum c„ pre∫edintele Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului, de unul singur, f„r„ s„ ne consulte, are o pozi˛ie contrar„ ∫i eu tot am a∫teptat ca domnul senator Radu Berceanu s„ realizeze c„ nu este comisia, totu∫i. Sigur, este pre∫edintele comisiei, nimeni nu cred c„ i-a contestat aceast„ calitate, dar comisia aceasta are ∫i vicepre∫edinte, are ∫i secretar ∫i mai are ∫i p„lma∫i, cum se spune, adic„, m„ rog, noi suntem simpli membri Ón aceast„ comisie.
Este motivul pentru care eu cred, de principiu, c„ Ón situa˛ii de acest gen, domnule pre∫edinte al Senatului, trebuie s„ proced„m a∫a cum este firesc. Apare aceast„ problem„, pre∫edintele comisiei constat„ c„, m„ rog, din judecata care se impune, ca urmare a corel„rii unor texte, ar trebui s„ se schimbe pozi˛ia Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului. Mi se pare firesc s„ spun„ doar at‚t: eu constat c„ pozi˛ia comisiei nu mai poate fi sus˛inut„ fa˛„ de Ómprejurarea c„ anterior am votat, ∫i, pe cale de consecin˛„, aici ar trebui... Dar nu cred eu c„ este corect ca Domnia sa s„ se erijeze Ón purt„tor de cuv‚nt al comisiei, ca ∫i cum comisia ar fi tran∫at aceast„ chestiune, are mandatul nostru ∫i s„-∫i sus˛in„ cu t„rie punctul de vedere contrar.
Eu cred c„, de principiu, trebuie s„ stabilim acest stil de lucru, ceea ce Ónseamn„, domnule pre∫edinte, c„ ne oprim, l„s„m r„gazul Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului s„ se Óntruneasc„, aici ne adun„m exact Ón jurul domnului senator Radu Berceanu, ca puii Ón jurul...
## **Doamna Maria Petre**
**:**
...clo∫tii.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
A˛i spus dumneavoastr„.
Ca s„ g„sim solu˛ia. ™i acum, pentru c„ s-a tot discutat pe fond, nu avem cum s„ ie∫im, p‚n„ la urm„, din logica amendamentului. Noi nu putem s„ venim aici cu pozi˛ii fundamental diferite de vreme ce Senatul a ales o Comisie special„ pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului, care comisie a meditat, a reflectat, a receptat amendamente. Noi putem s„ venim cu acele aspecte care ˛in, efectiv, de succesiunea juridic„.
Deci, dac„ avem o formulare la un alineat anterior, la un articol anterior, iar amendamentul care este admis..., noi nu putem s„ adopt„m o pozi˛ie fundamental diferit„: nu mai poate fi admis, suntem Ómpotriva lui. Nu.
Deci, pe aceast„ solu˛ie de principiu, s„ vedem cum amendamentul admis trebuie s„ fie pe loc rea∫ezat, astfel Ónc‚t s„ fie armonie Óntre acest amendament ∫i cel„lalt amendament sau restul amendamentelor admise, cele anterior admise.
Mi-a∫ Óng„dui de asemenea s„ constat — ∫i cred c„ doamna senator Verginia Vedina∫ ∫i celelalte doamne senator ∫i toate doamnele care vor fi, de-acum Óncolo, Ón Parlamentul Rom‚niei vor avea grij„ ca, atunci c‚nd se duc la biseric„, s„ aminteasc„ ∫i numele meu...
Mi-a∫ aminti, de asemenea, de acea discu˛ie pe care am avut-o ∫i nu vreau s„ o reiterez, c„ noi, rom‚nii, avem o problem„ — mi s-a spus mie de c„tre o parlamentar„ european„.
Dac„ am introdus mai Ónainte principiul consacrat, deci: îcu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitu˛ie“, mi se pare firesc ca, Ón finalul amendamentului... Domnul coleg Ion Chelaru! Nu prea Ól v„d... Domnul senator Chelaru, v„ rog respectuos, pentru c„ vreau s„ v„ iau acceptul.
V„ rog s„ fi˛i atent! Deci, teza final„ a amendamentului dumneavoastr„ este: îFiecare grup parlamentar poate face o singur„ propunere“, dar, Ónainte de aceast„ formulare, colegul...
## **Domnul Ion Chelaru**
**:**
Este punct.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Este punct. Colegul Doru Ioan T„r„cil„ a spus s„ transform„m punctul Ón virgul„ ∫i s„ mai ad„ug„m o informa˛ie. Consider c„ este adunat„ informa˛ia respectiv„, tot ajungem la punct. Deci tot cu îF“ mare Óncepem.
™i atunci, teza final„ ar fi: îFiecare grup parlamentar poate face o singur„ propunere“. A∫ Óndr„zni s„ sugerez s„ transform„m ∫i acest punct Ón virgul„, s„ punem virgul„ ∫i s„ relu„m deja formularea anterioar„, care a devenit oarecum o formulare care se reia de fiecare dat„ c‚nd se fac propuneri: îcu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitu˛ie“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 S-ar putea spune, stimate ∫i stima˛i colegi parlamentari, c„ aceast„ referire este f„r„ sens. Nu este f„r„ sens. Ar fi f„r„ sens teza din Constitu˛ie, principiul din Constitu˛ie, dac„ Ón legile electorale, Ón legile care vizeaz„ statutul persoanelor, Ón Regulamentul Senatului, Ón spe˛„ c‚nd reglement„m procedura de acces la anumite func˛ii, nu amintim ∫i nu relu„m c„ aceast„ procedur„ trebuie s„ respecte acel principiu constitu˛ional, pentru c„ noi vom fi Óntreba˛i m‚ine-poim‚ine: îStima˛i parlamentari ai Rom‚niei, c‚nd a˛i fost serio∫i ∫i ancora˛i Ón principii europene? Atunci c‚nd a˛i scris Ón Constitu˛ie un principiu, sau atunci c‚nd a˛i reglementat Ón Senat ∫i v-a˛i f„cut c„ nu observa˛i principiul constitu˛ional?“
Asta Ónseamn„ — domnule senator Puiu Ha∫otti, sunt convins c„ ve˛i agrea aceast„ idee, pentru c„ am v„zut c„ v„ uita˛i la mine cu aten˛ie — c„, dac„ noi vom introduce Ón final îcu observarea principiului prev„zut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constitu˛ie“, grupurile parlamentare trebuie s„ negocieze, domnule pre∫edinte. Ele trebuie s„ se pun„ Óntr-un anume fel de acord, pentru c„, dac„ acest text va deveni ∫i text de regulament, va fi contrar regulamentului ca nici un grup parlamentar s„ nu vin„ cu o propunere care s„ Ónsemne o candidatur„ pentru o doamn„ sau o domni∫oar„ — m„ rog, 33 de ani este v‚rsta minim„ pentru Senat, poate s„ fie ∫i o domni∫oar„ Ón Senat m‚ine-poim‚ine, de altfel ∫i exist„ —, candidatur„ pentru func˛ia de pre∫edinte. Acesta va fi principiul ∫i acesta va fi, p‚n„ la urm„, efectul acestui principiu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnul pre∫edinte Radu Berceanu.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Domnule pre∫edinte, drept la replic„.
Hai, domnule senator Ha∫otti, c„ nu a zis nimic de r„u, a zis de bine. Pofti˛i, v„ rog.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
L-am ascultat, Óntr-adev„r, cu mult„ aten˛ie pe domnul senator profesor Iorgovan, a vorbit 14 minute, foarte interesant.
Œntre timp, eu mi-am notat o maxim„ a lui Sender ∫i i-o transmit cu toat„ prietenia ∫i amici˛ia, s„ o ia a∫a cum trebuie, s„ nu o interpreteze abuziv: îAceia care au darul vorbirii ∫i sunt oratori au un mare instrument
∫arlatanesc Ón m‚n„. Ferice de ei, dac„ nu abuzeaz„ de acest instrument“.
E valabil ∫i pentru al˛ii.
Domnul senator Funar, microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
L-am ascultat, Ómpreun„ cu colegii mei din Grupul P.R.M., cu mult interes pe domnul senator Iorgovan. Propunerea pe care a f„cut-o cred c„ este Ón˛eleapt„, dar Domnia sa, nefiind lider ∫i nici vicelider al Grupului parlamentar P.S.D., nu poate s„ recurg„ ∫i la materializarea ideii.
Pentru c„ este necesar s„ se solu˛ioneze chestiunea aflat„ Ón discu˛ie, Grupul parlamentar P.R.M. propune o pauz„ de un sfert de or„, comisia s„ se Óntruneasc„, s„ se adune Ón jurul pre∫edintelui Comisiei speciale pentru modificarea Regulamentului ∫i Óntr-un sfert de or„ poate fi clarificat textul ∫i revenim Ón sal„.
Domnul senator Berceanu.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sigur c„, dup„ at‚ta experien˛„ pe care am c„p„tat-o Ón ultima lun„, Ómi dau seama c„ ast„zi, oricum, nu trebuie s„ se voteze dec‚t, eventual, un alineat de la un articol, a∫a c„ nu am nici un fel de problem„. Œns„ nici nu putem s„ spunem chiar orice ∫i oricum cu to˛ii dintre noi.
Eu am venit aici tocmai ca s„ imit gestul domnului Iorgovan care marcheaz„ prin aceasta faptul c„ nu vorbe∫te ca secretar al Senatului, ci vorbe∫te Ón nume personal, Ón calitatea dumnealui de senator. Acum ∫i eu vorbesc Ón calitatea mea de senator, nu de pre∫edinte al comisiei.
Œn primul r‚nd, am spus c‚nd am luat cuv‚ntul la Ónceput c„ nu e punctul de vedere al comisiei ∫i am spus c„ personal cred c„, dac„ am f„cut modific„rile de la art. 22, modific„ri anterioare, votate ∫i a∫a mai departe, ceea ce scrie aici nu mai are aceea∫i valabilitate. Am precizat dup„ aceea, c‚nd a luat cuv‚ntul domnul Chelaru, c„ este o pozi˛ie personal„, Ón calitatea mea de senator.
Ultima chestiune pe care a∫ vrea s„ o spun de aici este Ón leg„tur„ ∫i cu ideea aceasta de a pune ∫i aici art. 16 din Constitu˛ie, teza a doua sau a treia, Ón leg„tur„ cu egalitatea...
## **Domnul Antonie Iorgovan**
**:**
Alin. (3) teza a doua.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Alin. (3) teza a doua.
Noi aici alegem o persoan„, una, ∫i atunci ce s„ punem aici? Cu observarea acelui alineat..., ce s„ fie la îobservarea“ aceea? C„ Senatul nu poate s„ voteze
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 dec‚t un b„rbat sau o femeie Ón aceast„ func˛ie. Dac„ va vota un b„rbat, toate femeile din Senat vor avea o problem„ cu egalitatea de ∫anse. Dac„ vor vota senatorii o femeie, to˛i b„rba˛ii vor avea o problem„ cu egalitatea de ∫anse.
Aici nu avem cum s„ mergem pe ideea de a reprezenta Ón func˛ia de pre∫edinte num„rul de b„rba˛i ∫i de femei existent Ón Senat. Mi se pare c„, pentru a ajunge la ora 13,00, Óncepem s„ spunem chiar tot ce se poate spune, despre tot ce se poate spune. Nu avem cum la alegerea unei persoane s„ avem Ón vedere principiul acesta.
C‚nd este vorba de alegerea Biroului permanent, 11 persoane, da, de acord. C‚nd este vorba de comisii, c‚nd este vorba de conducerea comisiilor, acolo putem s„ spunem: da, trebuie s„ observ„m ∫i s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t, dac„ sunt 11 persoane Ón Biroul permanent, s„ fie ∫i o propor˛ie de femei sau, eventual, de b„rba˛i — c„ s-ar putea s„ fie invers echilibrul, s„ fie Ón Senat un num„r foarte mare de doamne ∫i mai pu˛ini b„rba˛i.
Dar, c‚nd este vorba de alegerea unei persoane, cum o s„ ad„ug„m aici a∫a ceva?! Ca s„ se Ón˛eleag„ ce? C„ nu Ón˛elege nimeni nimic, c„ alegem o persoan„. Dup„ p„rerea mea, toate doamnele senator, indiferent de la ce partid, de la ce Alian˛„, independente sau oricum ar fi dumnealor, au dreptul s„ candideze ∫i, orice vrem s„ vot„m aici, nu le poate lua acest drept nimeni, pentru c„ Ól au prin Constitu˛ie ∫i orice senator poate s„ candideze, nu avem ce s„ scriem altceva.
Drept urmare, eu, Ón nume personal, consider c„ art. 23, a∫a cum este el Ón formularea veche, este corect. Art. 23, Ón formularea care a fost adoptat„ de comisie, nu mai este Ón regul„, pentru c„ am modificat ni∫te chestiuni anterioare, ∫i v„ rog s„ Ól respingem.
Ce s„ discut„m la comisie, c„ noi toate discu˛iile le-am avut Ón fa˛a dumneavoastr„? To˛i cei care au luat cuv‚ntul, Ón afar„ de domnul Chelaru care este ini˛iator, sunt membri ai comisiei. Ne-am spus p„rerile, nu ne putem convinge unii pe al˛ii, pentru c„ sunt ∫coli de g‚ndire diferite.
_**:**_
Procedur„, domnule pre∫edinte.
Dup„ aceast„ propunere, colegii de la Alian˛„, vr‚nd s„ o boicoteze, prelungesc inutil dezbaterile. Pentru a nu se tergiversa ∫i a nu se realiza inten˛ia Domniilor lor de a nu putea avea momentul consult„rilor, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ onora˛i solicitarea pe care a f„cut-o domnul senator Funar, Ón calitate de lider al Grupului parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Œn primul r‚nd, nu au ce discuta liderii, aici este o problem„ numai a comisiei: Ó∫i mai respect„ votul dat pe amendamente admise sau nu? S„ se pun„ de acord.
De acord. 10 minute, aici, l‚ng„ domnul senator Berceanu, sau, dac„ vre˛i, pe scaunele din st‚nga.
Pauz„. Mul˛umesc foarte mult.
Membrii comisiei, domnule T„r„cil„, vede˛i ∫i alineatele care curg, vede˛i ∫i ce urmeaz„ de la articol.
V„ rog, domnul senator Berceanu, microfonul nr. 7.
## Stima˛i colegi,
Noi am avut o discu˛ie Ón cadrul comisiei, la un moment dat erau prezen˛i majoritatea membrilor comisiei, spre final unii dintre colegi au mai plecat, ∫i v-am ruga, al„turi de alte c‚teva chestiuni care sunt l„sate pentru o decizie a comisiei, s„ o punem ∫i pe aceasta.
Am convenit ca mar˛i, c‚nd sunt lucr„ri Ón comisii dup„-amiaz„, la ora 14,30, Ón sala Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, s„ se Ónt‚lneasc„ Comisia pentru modificarea Regulamentului, deci cu o jum„tate de or„ Ónainte de a Óncepe, pentru c„ majoritatea colegilor sunt din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i s„ discut„m ∫i aceast„ problem„ ∫i toate celelalte pe care noi deja le-am mai dezb„tut ∫i s„ d„m voturi.
## Procedur„, domnul senator Bindea.
Noi am intrat Ón situa˛ia aceasta, ca ∫i ieri, pentru c„, practic, articolele le redact„m Ón plen. Deci ieri au fost amendamente admise la art. 22, nu s-au mai sus˛inut de c„tre comisie sau de c„tre pre∫edintele comisiei; ast„zi avem amendament admis Ón unanimitate de comisie, au Ónceput discu˛ii, pentru c„ cel pu˛in partea de la putere a comisiei nu mai sus˛ine amendamentul pe care l-a votat, ∫i atunci situa˛ia devine foarte dificil„.
Domnule senator Bindea, v„ rog.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
V-a∫ ruga s„ v„ reaminti˛i c„ s-a f„cut de c„tre liderul Grupului parlamentar al P.R.M. o propunere de consult„ri.
## Domnule pre∫edinte,
O rug„minte am: vor continua — ∫i v„ rog s„ vede˛i ∫i mai departe — o serie de texte care au fost admise, deci ∫i dup„ articolul acesta.
V-a∫ ruga, p‚n„ atunci, s„ facem un inventar, pentru c„ s-ar putea s„ ne Ónt‚lnim iar cu cazuri de amendamente admise cu care comisia nu mai este de acord, ∫i atunci discuta˛i-le Ón ordinea lor, mar˛i.
De acord.
Ce propune˛i? Mai avem 10 minute la dispozi˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
S„ continu„m cu alineatele urm„toare.
Da, domnule senator Eckstein. Microfonul nr. 1, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t ast„zi am f„cut pa∫i foarte pu˛ini la regulament, propun s„ prelungim cu o or„ durata dezbaterilor de ast„zi.
V„ amintesc, stimate coleg, c„ am hot„r‚t Ómpreun„ c„ la ora 13,00 se Óntrunesc Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ ∫i Comisia pentru munc„, protec˛ie social„ ∫i problemele ∫omajului.
Da, domnul senator Funar. Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar P.R.M. nu este de acord cu aceast„ prelungire. Domnul senator Eckstein Péter Kovács din nou caut„ s„ recurg„ la o stratagem„ pentru ca dup„-mas„ s„ nu avem cvorum, s„ nu putem discuta amendamentele la Legea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.
Datorit„ acestui motiv a propus prelungirea, ca s„ nu aib„ timp s„ ia masa doamnele ∫i domnii senatori ∫i s„ se reÓntoarc„ Ón sal„ la ora 15,00. Ne pare r„u c„ nu este mai iste˛ Ón propunerile pe care le face.
Domnul senator T„r„cil„, microfonul nr. 3.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Nu aveam o problem„ Ón a continua dezbaterile pe parcursul a o or„, dar noi, ∫tiind care este programul Senatului, am programat pentru ora 13,00 ∫edin˛„ la comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990.
V„ aten˛ionez c„ trebuie s„ finaliz„m verificarea celor 22—28.000 de dosare p‚n„ la sf‚r∫itul anului, iar Ón luna septembrie nu ne-am Ónt‚lnit legal niciodat„ Ón cvorum, pentru c„ nu am avut cum s„ punem de acord programul Camerei Deputa˛ilor cu programul Senatului, ∫i am spus c„ numai Ón pauza de pr‚nz.
Nu mergem ast„zi? C„ a∫a am Ón˛eles: mergem ast„zi, la ora 13,00. Deci noi nu putem spune altceva.
## Stima˛i colegi,
Legat de alin. (2) art. 23, comisia ne propune textul din regulamentul ini˛ial, da?
Da, da.
La alin. (2) este un amendament. Nu este prezent aici domnul senator Adrian P„unescu, pe cale de consecin˛„...
Comisia, exist„ vreo problem„?
Nu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dac„ nu este prezent, nu are cum s„ Ól sus˛in„. Stima˛i colegi,
O s„
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
La alin. (3), stima˛i colegi, nu avem amendamente. Sunt probleme, domnule senator Berceanu?
Nu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
Alin. (4) de la art. 23 este, de asemenea, nemodificat. Sunt probleme?
Nu.
Nu sunt, deci voi supune votului dumneavoastr„ alin. (4) de la art. 23.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 72 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a fost adoptat.
La alin. (5), stima˛i colegi, avem un amendament admis ∫i un amendament respins. Amendamentele sunt ale Grupului P.R.M.
V„ rog, amendamentul respins, domnul senator Funar.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œmpreun„ cu ceilal˛i 6 senatori P.R.M. care am g‚ndit asupra acestui amendament ni-l men˛inem ∫i am pornit de la realitatea de fapt, respectiv: îConsultarea rezultatelor votului ∫i Óntocmirea procesului-verbal se fac de c„tre comisia de validare, la Ónceputul activit„˛ii Senatului“, respectiv de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care este constituit„ imediat dup„ alegerea conducerii Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Noi ne men˛inem amendamentul, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rug„m s„-l supune˛i la vot.
a fost acceptat de comisie ∫i, chiar ∫i aici, domnul pre∫edinte al comisiei a f„cut trimitere la acest amendament admis.
Domnul senator Berceanu, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte, Aici sunt 3 variante.
Comisia de validare e varianta din actualul text ∫i, Ón sf‚r∫it, e o comisie care, Ón clipa aceea, func˛ionase pentru validare. Cea de-a doua variant„, care a fost propus„ de senatorii P.S.D., îo comisie constituit„ din c‚te un reprezentant al fiec„rui grup parlamentar“ ∫i cea de-a treia variant„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Comisia a considerat c„ aceast„ variant„, îc‚te un reprezentant al fiec„rui grup parlamentar“, este o variant„ care nu pune nici un fel de probleme, dac„ mai exist„, dac„ sunt prezen˛i, dac„, eu ∫tiu, ce alte lucruri... Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri poate c„ Ón clipa aceea Ónc„ nu este constituit„. Comisia de validare poate c„ a fost desfiin˛at„ sau membrii..., eu ∫tiu, Ón sf‚r∫it!
Deci consider„m c„ aceast„ variant„ cu c‚te un membru din partea fiec„rui grup parlamentar nu pune nici un fel de probleme ∫i v„ rug„m s-o adopta˛i.
V„ rog, ceilal˛i membri ai comisiei, dac„ au vreun punct de vedere.
Domnul senator Solcanu, din partea Grupului P.S.D. Microfonul nr. 3, v„ rog.
Ion Solcanu
#150280## Domnule pre∫edinte,
De fapt, reiau, Ón bun„ parte, cele spuse de pre∫edintele comisiei speciale, de domnul senator Berceanu.
Pe formula veche era vorba de comisia de validare. Dac„ avem Ón vedere c„ pre∫edintele Senatului se alege primul dintre membrii Biroului permanent, imediat dup„ constituirea Senatului, o comisie de validare exist„, dar, dac„ avem Ón vedere posibilitatea alegerii, deci, pe durata mandatului de 4 ani, Ón acest caz noi nu mai putem face trimitere la comisia de validare, comisia de validare fiind disp„rut„.
Dac„ avem Ón vedere propunerea pe care a f„cut-o, spre exemplu, Grupul P.R.M., care trimite la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — ∫i un asemenea moment de alegere a pre∫edintelui, avem nevoie de constatarea alegerii respective, se face imediat dup„ constituirea Senatului —, aceast„ comisie nu exist„.
Fapt pentru care noi, ini˛iatorii acestui amendament, care, de altminteri, este admis de c„tre Comisia special„, avem formularea pe care am prezentat-o la punctul (5) art. 23, care sun„ Ón felul urm„tor: îConstatarea rezultatelor votului ∫i Óntocmirea procesului-verbal se fac de c„tre o comisie constituit„ din c‚te un reprezentant al fiec„rui grup parlamentar“, ∫i m„ bucur c„ amendamentul
Mul˛umesc.
V„ sus˛ine˛i amendamentul, domnule senator Funar? Domnul senator Dinescu, microfonul nr. 1.
## Domnule pre∫edinte,
Ra˛iunea pentru care sus˛inem ca acest amendament s„ fie adoptat Ón forma Ón care el a fost consemnat pe lista amendamentelor respinse este legat„ de faptul c„ trebuie s„ existe o anumit„ simetrie Ón desf„∫urarea activit„˛ii Senatului.
Noi nu ne referim strict la primul moment, Ón care exist„ doar comisia de validare, ne referim la faptul c„ pe durata desf„∫ur„rii Ón legislatur„ a activit„˛ii Senatului pot ap„rea elemente noi, pot fi Ónlocui˛i senatori de c„tre cei care sunt suplean˛i ∫i chiar o situa˛ie Ón care poate fi schimbat pre∫edintele Senatului din diverse motive sau, ca s„ m„ exprim mai corect, se impune alegerea unui alt pre∫edinte din varii motive. De aceea am considerat c„, dac„ Ón situa˛ia Ón care pentru validarea unui mandat de senator cea competent„ este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pe durata desf„∫ur„rii activit„˛ii, tot astfel lucrurile trebuie s„ stea ∫i Ón ceea ce prive∫te alegerea unui nou pre∫edinte, repet Ónc„ o dat„, din motive pe care nu vreau s„ le definesc acum.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Voi supune la vot amendamentul Grupului P.R.M. respins de comisie pe argumentele pe care le-a˛i auzit. Vot‚nd da, vota˛i cu amendamentul propus de P.R.M., vot‚nd nu, vota˛i Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 60 de voturi Ómpotriv„, 18 voturi pentru, 3 ab˛ineri, a fost respins.
Vot · approved
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni; — Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului; — Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2005 privind modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2005 privind desemnarea Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ îSf‚ntul Spiridon“ Ia∫i ca operator medical al unui elicopter aflat Ón administrarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i aprobarea modului de operare, func˛ionare ∫i finan˛are a asisten˛ei de urgen˛„ acordate cu acest elicopter;
V„ mul˛umesc.
Ne oprim aici. Ne revedem dup„-amiaz„, la ora 15,00.
Rog Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ s„ se Ónt‚lneasc„ cu Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Ón leg„tur„ cu proiectul de lege de la punctul 8, dac„ nu m„ Ón∫el, Ómpreun„ cu domnul senator Németh Csaba, da?
PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 DUP√ PAUZ√
DUP√ PAUZ√ Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ _™edin˛a s-a reluat la ora 15,40._ Jurcan Dorel prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail prezent Doamna senator Paula Maria Iv„nescu, v„ rog, face˛i Maior George Cristian prezent Mardare Radu C„t„lin prezent **Doamna Paula Maria Iv„nescu:** Marinescu Marius absent Markó Bela absent Antonie ™tefan Mihail prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Apostol Neculai absent Mereu˛„ Mircea Gheorghe prezent Arca∫ Viorel prezent Mih„escu Eugen absent Ardelean Aurel absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Arion Viorel prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absent„ Athanasiu Alexandru absent Moraru Ion absent Basgan Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Berceanu Radu Mircea prezent Neagoe Otilian absent Bindea Liviu Doru absent Neagu Nicolae prezent Blaga Vasile absent Németh Csaba prezent Bobe∫ Marin absent Cazacu Cornelia prezent„ Nicolae ™erban absent Nicolai Norica absent„ C‚mpeanu Radu Anton absent C‚rlan Dan absent Novolan Traian prezent Chelaru Ion absent Onaca Dorel Constantin prezent Cintez„ Mircea prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Ciornei Silvia absent„ Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent Cioroianu Adrian Mihai prezent P„curaru Nicolae Paul Anton absent Cismaru Ivan prezent P„unescu Adrian absent Copos Gheorghe absent Cozm‚nc„ Octav prezent Pere∫ Alexandru prezent Cre˛u Corina absent„ Pete ™tefan prezent Cre˛u Ovidiu Teodor absent Petre Maria prezent„ Cucuian Cristian prezent Petrescu Ilie prezent Cuta∫ George Sabin absent Popa Aron Ioan absent Daea Petre prezent Popa Dan Gabriel prezent David Cristian prezent Popa Nicolae Vlad absent David Gheorghe prezent Popescu Dan Mircea absent Diaconescu Cristian absent Popescu Ionel prezent Dina Carol absent Popescu Irinel absent Dinescu Valentin absent Popescu Mihail absent D‚ncu Vasile absent Prodan Tiberiu Aureliu prezent Duca Viorel Senior absent Puskás Valentin Zoltán absent Dumitrescu Ion Mihai prezent R„doi Ion prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent R„doi Ovidiu prezent Dumitru Constantin absent R„dulescu Cristache prezent Eckstein Kovács Péter prezent Roibu Aristide absent Fekete Szabó Andras Levente prezent Sab„u Dan prezent Filipescu Teodor absent S‚rbu Ilie prezent Florescu Ion prezent Silistru Doina prezent„ Flutur Gheorghe absent Simionescu Aurel Gabriel prezent Frunda György absent Sógor Csaba prezent Funar Gheorghe prezent Solcanu Ion prezent G„ucan Constantin absent Stan Petru absent Geoan„ Mircea Dan absent St„noiu Rodica Mihaela absent„ Georgescu Radu Cristian prezent Stoica Ilie prezent Gheorghe Constantin absent Str„til„ ™erban Cezar absent Ha∫otti Puiu prezent Stroe Radu prezent Ila∫cu Ilie absent Szabó Károly Ferenc prezent Iliescu Ion absent ™erb„nescu Verginia absent„ Ilu∫c„ Daniel absent ™erbu Gheorghe Vergil prezent Ion Vasile absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent Iorga Nicolae Marian prezent ™tefan Viorel absent Iorgovan Antonie absent ™ter Sever absent
Domnule Eckstein, v„ invit la cuv‚nt. Bun. Verifica˛i dac„ avem cvorum de lucru.
P‚n„ atunci, stima˛i colegi, continu„m cu dezbaterile generale. Mai erau 3 Ónscrieri la cuv‚nt: domnul Eckstein Kovács Péter, domnul senator R„zvan Theodorescu, doamna senator Moisuc ∫i un drept la replic„ domnul Funar, r„mas de data trecut„.
Invit pentru dezbateri generale pe domnul senator Eckstein. Œncet, domnule senator. V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat Senat,
Cred c„ prima constatare care se impune, raportat la acest proiect de lege, este faptul c„ toate partidele parlamentare din Rom‚nia sus˛in necesitatea, chiar ∫i oportunitatea adopt„rii acestui proiect de lege.
Adunarea Constituant„... Cu ocazia revizuirii Constitu˛iei, a fost un acord politic major s„ introducem Ón Constitu˛ie, la art. 73, rezervat legilor organice, o prevedere prin care se stipuleaz„ c„ îstatutul minorit„˛ilor na˛ionale se adopt„ de c„tre Parlament printr-o lege organic„.“ Este un punct c‚∫tigat, dac„ vre˛i, Ón via˛a politic„, Ón care importan˛a minorit„˛ilor na˛ionale ∫i o reglementare Ón spirit european au fost Ómbr„˛i∫ate de toate partidele politice.
Problemele Óncep, desigur, la am„nunte, cu privire la con˛inutul acestui proiect de lege. ™i am avut posibilitatea, prin prisma faptului c„ nu am avut timp la ∫edin˛a trecut„ s„ iau cuv‚ntul, s„ consult stenogramele Senatului Ón leg„tur„ cu lu„rile de cuv‚nt ale antevorbitorilor mei care, Ón mare parte, Ón prima rund„, cel pu˛in, exprimau punctul de vedere al grupurilor parlamentare.
Dac„ unele grupuri parlamentare au declarat univoc faptul c„ sus˛in sau nu sus˛in acest proiect de lege ini˛iat de Guvernul Rom‚niei — ∫i aici este vorba de reprezentan˛ii Alian˛ei D.A., de reprezentan˛ii P.R.M. prin glasul senatorului Doru Liviu Bindea, care a spus c„, Ón m„sura Ón care principalele amendamente formulate de Grupul parlamentar al P.R.M. vor fi adoptate, atunci vor vota pozitiv acest proiect de lege —, pu˛in am sim˛it c„ Grupul parlamentar al P.S.D. nu s-a exprimat Óntr-un mod foarte hot„r‚t cu privire la inten˛iile de a vota sau nu acest proiect de lege.
Din partea P.R.M. a luat cuv‚ntul, m„ rog, Óntr-o prim„ faz„, domnul Gheorghe Funar, care este liderul acestui grup. Interven˛ia Domniei sale a avut dou„ p„r˛i, dac„ re˛in bine, ∫i re˛in bine pentru c„ am stenograma Ón fa˛„.
Œntr-o prim„ parte, domnul senator a enumerat un set de articole pe care Domnia sa le-a considerat c„ ar fi neconstitu˛ionale. Acest lucru a avut, f„r„ doar ∫i poate, ∫i un aspect pozitiv, pentru c„ am avut posibilitatea cu to˛ii s„ auzim texte foarte bine formulate Ón acest proiect de lege.
## Mul˛umesc.
Domnul academician R„zvan Theodorescu. Domnul senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Discursul domnului Eckstein a fost, Óntr-adev„r, Ómi face pl„cere s„ o spun, de un nivel intelectual la care tare bine ar fi fost s„ se ridice ∫i legea pe care o discut„m noi.
Nu ve˛i g„si la mine nici patim„ politic„. Cine m„ cunoa∫te, m„ cunoa∫te, am colaborat foarte bine cu colegi ∫i chiar prieteni de la U.D.M.R. Ón anumite probleme ∫i apreciez foarte mult calitatea exper˛ilor pe care U.D.M.R. Ói are.
Œnt‚mplarea face c„, de exact 12 ani, sunt unul dintre principalii, dac„ nu principalul moderator Ón probleme ale minorit„˛ilor din Balcani, ales ca atare de 37 de ˛„ri, ∫i, v„ rog s„ m„ crede˛i, de la Prisˇtina la Belgrad, de cur‚nd p‚n„ la Tirana sau, de cur‚nd, Ón Croa˛ia, nu fac dec‚t s„ moderez Ónt‚lniri pe probleme ale minorit„˛ilor. Infinit, infinit mai complicate dec‚t cele din Rom‚nia.
Dar, Óncerc‚nd s„ privesc cu ni∫te ochi îinterna˛ionali“ aceast„ chestiune, nu pot s„ uit c„ sunt profesor ∫i senator rom‚n ∫i m-am bucurat, Ón primul r‚nd, c„
lucr„m la aceast„ lege-cadru, c„ ea nu a plecat — îdup„ lupte seculare“ —, nu a plecat mai departe.
De ce m„ bucur? ™i cu aceast„ bucurie ajung la critica major„ pe care o fac Guvernului, pentru c„ ne-a trimis o lege de un nivel intelectual Óngrozitor de sc„zut. Pe plan interna˛ional, Ón Balcani, dac„ Ón probleme pe care le discut„m Ón Kosovo sau la Tirana ne-am fi dus cu a∫a ceva, cu o lege cu at‚ta confuzie conceptual„ — v„ rog s„ m„ ierta˛i c„ sunt pu˛in antipatic, ca profesor, dar nu am ce face —, ar fi fost jalnic...
...Pentru o Rom‚nie care are speciali∫ti de prim„ m‚n„, pentru o Rom‚nie care acum o lun„, prin speciali∫ti maghiari ∫i rom‚ni — Óncep cu maghiarii pentru c„ ei au coordonat-o, de la Cluj, de la Centrul de resurse pentru diversitatea etno-cultural„, coordonator Gabor Adam ∫i Levente Salat —, a pus la punct nenum„rate probleme conceptuale legate de problema minorit„˛ilor, provoc„rile diversit„˛ii, politici publice, prin minorit„˛ile na˛ionale din Rom‚nia ∫i barometrul rela˛iilor etnice.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt Ónscrieri la dezbateri generale.
Domnul senator Szabó, v„ rog.
Am l„sat libere dezbaterile generale ∫i am aprobat Ómpreun„. Dac„ mai dore∫te cineva?
Domnul Iorgovan, v„ rog s„ Óncheiem lista. Mai este vreo luare de cuv‚nt?
Dore∫te ∫i doamna Verginia Vedina∫. 3 lu„ri de cuv‚nt
V„ rog, pofti˛i la tribun„. Domnule observator europarlamentar, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
™i domnul Verestóy Atilla, v„ rog, nici o problem„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Sigur c„ dup„ o asemenea prezentare am mult mai multe emo˛ii dec‚t a∫ fi avut Ón alte Ómprejur„ri.
Œng„dui˛i-mi s„ abordez ∫i eu acest subiect al proiectului de lege aflat Ón dezbatere, dintr-un alt punct de vedere.
S-a f„cut referire la anumite conexiuni Ón ceea ce prive∫te securitatea na˛ional„, Ón leg„tur„ cu situa˛ia minorit„˛ilor, ∫i chiar s-au f„cut anumite aprecieri, dup„ p„rerea mea eronate, Ón leg„tur„ cu vreun pericol pe care l-ar induce aceast„ lege, datorit„ faptului c„ reac˛ia unei p„r˛i a popula˛iei majoritare Ón leg„tur„ cu implementarea prevederilor legii, a proiectului de lege ∫i mai apoi a legii, ar produce — nu este a∫a? — ni∫te lucruri care fac obiectul celor care se ocup„ cu securitatea na˛ional„.
Œng„dui˛i-mi s„ spun c„ nu am informa˛ii c„ a∫a ar fi ∫i nu am informa˛ii nici m„car c„ ar fi Ón preg„tire ni∫te evenimente. Evident, nu pot fi dec‚t de natur„ provocatoare, dar viitorul ne poate aduce ∫i asemenea exemple, care Ó∫i au r„d„cina Ón trecutul nu prea Óndep„rtat. Oricum situa˛ia minorit„˛ilor na˛ionale este un element care face parte din acele chestiuni care privesc ∫i securitatea. Hai s„ analiz„m din acest punct de vedere chestiunea.
Œn 1992, la Colegiul Na˛ional de Ap„rare, unde am avut onoarea s„ urmez cursurile primei serii, acolo mi s-a oferit ocazia Ón cadrul unei sesiuni de comunic„ri s„ ˛in o prelegere pe aceast„ tem„. Sigur c„ aceast„ lucrare nu a avut mai mult de 10 pagini ∫i nu a avut un impact deosebit, mai ales c„ nu a fost mediatizat„ ∫i nici nu a con˛inut ceva idei colosale, dar a fost extrem de bine primit„ de c„tre cei care, acolo, unii purtau uniform„ ∫i grade mari ∫i al˛ii erau civili.
Despre ce este vorba? Situa˛ia despre care vorbim, pentru c„, dac„ ne referim la titlul proiectului de lege, vorbim despre minorit„˛ile na˛ionale.
Nu trebuie s„ exager„m spun‚nd c„ se fac foarte multe confuzii Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune, cu categoriile pe care le define∫te aceast„ no˛iune a minorit„˛ilor na˛ionale, iar nu de alt fel. Desigur, avem de-a face cu comunit„˛i care se autodefinesc ∫i ai c„ror membri au o ridicat„ con∫tiin˛„ a apartenen˛ei la un grup care este definit prin anumite elemente care Ól deosebesc de altele, Ón primul r‚nd de cel majoritar, dar ∫i de celelalte care sunt tot minorit„˛i ∫i care Ó∫i au originea Ón istorie, Ón tradi˛ii ∫i poart„ diverse elemente care ˛in de limb„, obiceiuri, religie ∫i altele, cu toate c„ sunt foarte multe Óntrep„trunderi Ón aceast„ chestiune.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫, Grupul parlamentar Rom‚nia Mare. Pofti˛i!
## **Doamna Verginia Vedina∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distin∫i colegi,
Sincer„ s„ fiu, ini˛ial nu m„ g‚ndisem s„ iau cuv‚ntul la aceste dezbateri generale prelungite, dat fiind faptul c„ am temerea c„ se Óncearc„, prin modul Ón care sunt concepute..., sau se urm„re∫te, prin modul Ón care au fost concepute discu˛iile ∫i se vor desf„∫ura Ón continuare la acest proiect de lege, s„ se anihileze rezultatul unei b„t„lii pe care am dus-o noi o zi Óntreag„, prin care am impus solu˛ia — ∫i cu votul unora dintre dumneavoastr„ — ca aceast„ lege s„ fie considerat„ o lege de o complexitate deosebit„, c„reia Ói este aplicabil termenul de 60 de zile prev„zut de Constitu˛ie.
Consider de aceea, ∫i nu voi dezvolta foarte mult afirma˛iile, c„ foarte importante sunt dezbaterile pe amendamentele pe care noi le-am formulat ∫i pe care le vom sus˛ine Ón fa˛a Domniilor voastre, sper eu, cu mai mult succes dec‚t am avut Ón comisie.
## Domnilor senatori,
A∫ vrea s„ m„ refer mai Ónt‚i la propunerea perfid„ ∫i periculoas„ pe care a f„cut-o colegul nostru, ca aceast„ lege s„ poarte numele domnului coleg Funar, care este unul dintre colegii no∫tri despre a c„rui rom‚nitate ∫i ata∫ament fa˛„ de valorile na˛ionale nu cred c„ ne Óndoim vreunul dintre cei prezen˛i Ón sal„ ∫i nici chiar colegii de la U.D.M.R. Spun acest lucru pentru c„ nu numai domnul senator Funar, nici noi, nici unul dintre senatorii ∫i parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare nu dorim s„ ne leg„m Ón nici un fel numele de un act normativ care con˛ine profunde dispozi˛ii cras neconstitu˛ionale.
Suntem pentru adoptarea unui statut al minorit„˛ilor, pentru c„, Ón urma revizuirii, a∫a a considerat onor Constituanta, trebuie s„ fie adoptat printr-o lege organic„. De aici p‚n„ a veni ∫i a accepta un proiect de act normativ de felul celui pe care Ól avem Ón dezbatere este o distan˛„ foarte mare.
## Distin∫i colegi,
Œn Constitu˛ia noastr„, revizuit„ ∫i republicat„, avem un art. 152 numit îLimitele revizuirii“. Œn acest articol reg„sim grupate acele dispozi˛ii care, Ón sistemul actual constitu˛ional, nu pot face obiectul nici unei revizuiri. Printre ele se afl„, spre pild„ — iau Ónt‚mpl„tor —
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Verestóy Attila. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
V„ mul˛umesc.
Sigur c„ este firesc s„ avem aceste discu˛ii, s„ avem aceste lu„ri de cuv‚nt. Este o problem„ care a fost considerat„ de majoritate o problem„ complex„, care are nevoie de multe dezbateri ∫i Ón plen.
Noi am spus — eu m-am exprimat — c„ avem un raport de la dou„ comisii, avem amendamente studiate, discutate, dintre care foarte multe amendamente acceptate. Deci avem un volum de munc„ Ónmagazinat deja Ón acest proiect de lege ∫i, c‚t de cur‚nd, va urma acum dezbaterea pe articole, Camera noastr„, Senatul, nefiind cea care spune ultimul cuv‚nt. A∫adar, noi am putea spune — a∫a cum un antevorbitor a spus c„ ar putea l„sa legea la un atac Ón Curtea Constitu˛ional„, care ar desfiin˛a, probabil, Ón concep˛ia vorbitorului, aceast„ lege — c„ l„s„m legea a∫a, Óntruc‚t ultimul cuv‚nt va fi al Camerei Deputa˛ilor care va decide, ∫i nu ar mai trebui s„ Óncerc„m s„ convingem pe acei ce nu pot fi convin∫i de juste˛ea ∫i de importan˛a acestei legi,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 ∫i s„ oper„m cu puterea, cu sabia votului majorit„˛ii pe care o avem.
Noi totu∫i ne exprim„m p„rerea, pentru c„ suntem convin∫i c„ cei care nu pot fi convin∫i sunt ale∫i de ni∫te oameni care, Ón schimb, pot fi convin∫i. ™i suntem convin∫i deja c„ cei care Óncearc„ s„ ne conving„ de adev„rul lor de fapt nu reprezint„ pe cei pe care au spus c„ Ói reprezint„. O dovad„ a fost ∫i ziua de ast„zi, c‚nd s-a verificat Ón satul respectiv: preotul ortodox exist„ ∫i era foarte indignat c‚nd a aflat c„ i s-a pus la Óndoial„ ∫i scrisul lui, Ón care, Óntr-o form„ care deseori se Ónt‚mpl„ Ón Ardeal, datarea a fost ziua a 4-a a lunii a 10-a.
Deci iat„ c„ suntem Óntr-o situa˛ie Ón care, pe marginea dezbaterilor din Senat, pe marginea dezbaterii unei legi, de fapt, ridic„m problemele, zic, filosofice ale convie˛uirii ∫i a cine pe cine reprezint„. Noi suntem convin∫i c„ reprezent„m, Óntr-adev„r, interesele unei comunit„˛i. Suntem ale∫i de aceast„ comunitate.
O scrisoare despre care s-a adus vorba, Ón care un distins semnatar foarte apropiat, probabil, Ón g‚ndire ∫i Ón sim˛ire de cei de la partidul pe care am avut onoarea s„-l ascult c„ l-au citat... Domnul respectiv este Szasz Jenö, este primarul Odorheiului Secuiesc ∫i reprezint„ propria lui persoan„. Nu este reprezentant al comunit„˛ii ∫i nicidecum nu consider c„ este autoritate Ón ceea ce prive∫te con˛inutul acestei legi. De fapt, extremele se atrag ∫i se ∫i citeaz„, aceasta a fost subliniat„ de domnul senator Eckstein Kovács Péter, c‚nd a spus c„ legea st„ bine dac„ e atacat„ dintr-o parte ∫i din cealalt„ parte. Legea este Ón centru.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Antonie Iorgovan ∫i avem un drept la replic„, dup„ domnul senator Eckstein, la urm„, domnul senator Funar, am Ón˛eles. Domnul senator Iorgovan, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Mi-a∫ Óng„dui, pentru c„ Ón˛eleg c„ sunt ultimul ∫i, probabil, cel din urm„ vorbitor, s„-mi permite˛i s„ fac dou„ confesiuni, de fapt, dou„ preciz„ri cu caracter personal.
Prima este c„ nu am aprobarea partidului s„ vorbesc ∫i sper, m„ rog, s„ nu se adauge la sanc˛iunile pe care le-am primit, dup„ acest discurs...
A doua precizare este legat„ de originea mea. Nu ∫tiu c‚t„ lume ∫tie c„ Antonie Iorgovan nu este rom‚n 100%. Pe mama mea, Dumnezeu s„ o odihneasc„, c„ nici nu am cunoscut-o, s-a dus pe lumea cealalt„ c‚nd eu am avut un an ∫i jum„tate, a chemat-o Draga Petrovici ∫i s-a m„ritat cu pl„ie∫ul, cu dacul Gheorghe Iorgovan. Dar nu s-au oprit lucrurile aici. Fratele meu Ilie Iorgovan, la r‚ndul lui, s-a Ónsurat tot cu o s‚rboaic„ ∫i au rezultat doi copii din aceast„ c„s„torie, am doi nepo˛i, Claudiu ∫i Remus Iorgovan, iar la ultimul recens„m‚nt ∫i Claudiu ∫i Remus s-au declarat s‚rbi. Nepotul cel mare, Claudiu Iorgovan, este Ónsurat tot cu o s‚rboaic„ la ei Ón sat, acolo la Belobresca, ∫i a rezultat o feti˛„ care este s‚rb 100%.
Deci am vrut s„ spun, prin aceasta, c„, prin origine ∫i prin educa˛ie — pentru c„ am crescut Ón Banat ∫i la noi acolo este un sat de un fel, de alt fel, nu a fost absolut niciodat„ vreo problem„, ∫i ceea ce am s„ spun, nu am s„ spun cu patim„ —, m„ str„duiesc s„ spun, pur ∫i simplu, din perspectiva expertului, at‚t c‚t sunt eu, fire∫te, cu Óng„duin˛a mai-marilor din partid care vor s„-mi taie capul.
Onorat Senat,
Poate Ónt‚mplarea face ca atunci c‚nd eram independent s„ fi avut o func˛ie, m„ rog, important„, Ón mecanismul legislativ ∫i, Ón virtutea acelei dreg„torii, ca s„ m„ exprim a∫a, prin for˛a Ómprejur„rilor, a trebuit s„ pertractez aproape cu to˛i exper˛ii Europei, to˛i importan˛i, cu to˛i oamenii politici importan˛i ai Europei ∫i, Óndr„znesc s„ spun, ai planetei, at‚t c‚t e important„ planeta — sigur, nu Matto Grosso, nu Guineea, dar sigur America, sigur Canada ∫i alte ˛„ri.
Vreau s„ spun... ∫i am scris ∫i o carte — din p„cate nu mai am exemplare, c„ a∫ fi dat-o fiec„rui senator —
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 se cheam„ îOdiseea elabor„rii Constitu˛iei. Fapte ∫i documente“, subtitlu îOameni ∫i caractere, cronic„ ∫i explica˛ii, dezv„luiri ∫i medita˛ii“, tocmai ca s„ r„m‚n„ un document pentru istorie.
Sunt acolo declara˛ii ∫i fapte, ca s„ se vad„ c„ nu am fost foarte aplauda˛i Ón Europa ∫i pe planet„ pentru solu˛ia noastr„ din art. 59, actualul art. 61. Domniile voastre sunte˛i cu textul Ón fa˛„, despre ce este vorba ∫ti˛i. Este singura Constitu˛ie de pe planet„ care are o asemenea dispozi˛ie ∫i anume: îÓn Parlamentul Rom‚niei, orice minoritate care intr„ Ón competi˛ia electoral„...“ ™i v„ rog s„ re˛ine˛i, stimate ∫i stima˛i colegi, intr„ cum Ón competi˛ia electoral„? Nu pe regul„, regula este competi˛ia politic„, te Ónscrii Ón partid, pentru c„ am un art. 8 care spune c„ îpluralismul este o condi˛ie ∫i o garan˛ie la democra˛ie“ ∫i spune c„ îpartidele sunt cele care contribuie la formarea ∫i la exprimarea voin˛ei politice a cet„˛eanului“. ™i fac eu Ón Constitu˛ie, legiuitor constituant rom‚n, o derogare de la acest principiu cardinal Ón art. 61 ∫i spun: f„r„ s„ se implice Ón competi˛ia politic„ pe partide — care este condi˛ie ∫i garan˛ie la democra˛ie —, prin organiza˛ii apar˛in‚nd minorit„˛ilor, fiecare minoritate intr„ al„turi de partide ∫i, dac„ nu ob˛ine cvorumul necesar ca partidele, are, totu∫i, dreptul la un deputat.
Ni s-a spus de c„tre to˛i exper˛ii Europei c„ vom crea un precedent periculos, iar acum, c‚nd m„ uit la aceast„ lege, constat c„ au avut dreptate. Adic„ am ajuns unde? ™i eu vorbesc numai tehnic. Am ajuns s„ proiect„m, de fapt, prin aceast„ lege — ∫i pe mine nu m„ surprinde abnega˛ia colegilor de a U.D.M.R. —, de a reglementa practic, ∫i eu v„ demonstrez ce este reglementat aici, c„ la asta m„ pricep, de fapt, se reglementeaz„ paralel cu statul care se cheam„ Rom‚nia, cu Parlamentul Rom‚niei care este bicameral, se reglementeaz„ un Parlament _jusqu’ à côté_ , cum spune fran˛uzul. Nu r„m‚nem numai cu Parlament, r„m‚nem...
De fapt, unde se bate, oameni buni? Nu este nimic nou. Dac„ pe mine m„ surprinde ceva, nu m„ surprinde faptul c„ am ajuns aici s„ discut„m un asemenea atac la Constitu˛ie, pe mine m„ surprinde cum Guvernul Rom‚niei, pentru c„ nu este ini˛iativa unui grup de parlamentari, pentru c„, stimat Senat, onora˛i colegi, Ón Adunarea Constituant„ — ∫i sunt oameni care au tr„it aceast„ secven˛„ de istorie, sunt Ón sal„, dar sunt documentele, dac„ nu ne crede˛i pe noi... V„ rog nu v„ adresa˛i c„r˛ii redactat„ de Iorgovan, dar este o carte, se cheam„ îGeneza Constitu˛iei“, care este oficial„, scoas„ de îMonitorul Oficial“, unde sunt toate stenogramele. ™i ve˛i vedea c„ Ón Adunarea Constituant„ a fost un amendament care, de fapt, propunea Ón esen˛„ acela∫i lucru, o Constitu˛ie Ón Constitu˛ie. M-am opus pe argumente de regulament s„ nu se discute. îDespre mor˛i numai de bine!“, dar pre∫edintele de ∫edin˛„, Dan Mar˛ian — Óntr-un spirit, s„ spun a∫a, de Ón˛elegere, de nu ∫tiu cum; dup„ mine, o mare gre∫eal„ politic„ ∫i juridic„, Ón acela∫i timp —, a dat cuv‚ntul pe fond asupra acelui articol care trebuia respins din start, pentru c„ se discutase problema la teze ∫i nu mai putea s„ se revin„. D‚ndu-le cuv‚ntul pe fond ∫i-au preconstituit argumente Ón istorie, ∫i acum colegii no∫tri de la U.D.M.R. — de altfel, persoane onorabile, i-a˛i v„zut cum se prezint„ aici — se las„ surprin∫i de faptul c„ noi, t‚mpi˛ii de rom‚ni, nu ne ridic„m la asemenea subtilitate de g‚ndire, adic„, de fapt, nu Ón˛elegem c„ este ve∫nica problem„ a iredentismului maghiar, care sub aceast„ form„ apare Ón Parlamentul Rom‚niei, dar, culmea, ca niciodat„, pe un canal oficial semnat cum scrie aici: îprim-ministru...“
Nu mai scriu cine este... M„ opresc, pentru c„-l v„d pe domnul senator C‚mpeanu ∫i pentru mine domnul C‚mpeanu este un sfinx al politicii rom‚ne∫ti. Am avut 3 sfinc∫i din 1990. Mai sunt doi Ón via˛„, unul s-a dus printre cei drep˛i, domnul Copos, ∫i, ca s„ nu r„m‚n dator, al treilea st„ Ón prima banc„ de aici. Asta este concep˛ia mea, pentru care pot s„ fiu pus ∫i la zid.
™i s„ revin. Cum anume s„ putem noi s„ discut„m Ón Parlament aceast„ chestiune care a fost respins„ ca idee
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Ón Constituant„, care a fost re˛inut„ Ón c‚teva propuneri legislative — ∫ti˛i acele propuneri legislative cu f nutul Secuiesc? Œn esen˛„ este acela∫i lucru, nu s-a schimbat dec‚t p„l„ria, este aceea∫i problem„ de fond ∫i se vine, fire∫te, ∫i cu aceast„ firm„ guvernamental„...
P„i, mai ∫tiu acum, domnule coleg... A∫a mi s-a Ónt‚mplat ∫i data trecut„. De aici am fost chemat la sp‚nzur„toare de c„tre oameni care, de fapt, n-au fost Ón sal„...
Dar a nu se Ón˛elege c„ sunt lucruri de regul„ la noi, Óntr-o parantez„, restul e democra˛ie...
Mi-a∫ Óng„dui s„ v„ mai re˛in aten˛ia asupra textului care scoate Ón eviden˛„ caracterul aberant. Œn primul r‚nd, nici o autoritate local„, dar nici una, deci nici primar, nici consiliu local, nici consiliu jude˛ean, nici prefect, nici subprefect nu poate s„ adopte nici o decizie — dar nici una, nici m„car portar la gr„dini˛„ —, dac„ este vorba de o persoan„ de na˛ionalitate... nu ∫tiu care, f„r„, dup„ caz, consultarea... — deci, depinde de c‚t era de important„ func˛ia ∫i pozi˛ia — deci, dup„ consultarea sau dup„ acordul. P„i, dac„ totul e cu acordul acestei structuri a minorit„˛ilor, atunci, oameni buni, pentru ce mai Óntoarcem ˛ara de la st‚nga la dreapta cu alegeri locale, cu alegeri jude˛ene, cu alegeri na˛ionale? Totul se anihileaz„.
™i, Ón final, dac„ cumva Ó∫i permite un primar, fie el pesedist, pedist, penelist, cum vre˛i, s„ spun„ totu∫i: nu pe criteriul etniei, pe criteriul meseriei, ∫i ca meserie Gyula al t„u nu este mai bun dec‚t X? Atunci, ajungem, oameni buni, Óntr-un conflict juridic ∫i avem solu˛ie Ón art. 72: îConflictul juridic Óntre Consiliul Na˛ional al Autonomiei“ — c„ suntem Ón conflict — î∫i autorit„˛ile statului“, f„r„ nominalizare, deci, inclusiv, autoritate a statului este ∫i Parlamentul...
Dac„, fereasc„ Dumnezeu!, am Óndr„znit noi, Senatul ∫i cu deputa˛ii, s„ adopt„m altceva dec‚t ne-a propus acest Consiliu al Autonomiei, ajungem Ón conflict juridic. V„ rog s„ citi˛i ∫i Domniile voastre art. 72. Nu inventez cu nimic. Nu fac dec‚t s„ interpretez ce scrie aici: îConflictul juridic Óntre Consiliul Na˛ional al Autonomiei Culturale ∫i autorit„˛ile statului va fi solu˛ionat pe calea contenciosului administrativ, Ón condi˛iile Legii...“ ∫i parc„, m„ rog, am fost pe-acolo c‚nd s-a redactat legea asta. Este Legea nr. 554/2004. P„i, cum s„ ajungem, oameni buni, noi, Parlamentul sau Guvernul Rom‚niei, cum s„ ajung„ Guvernul Rom‚niei sau Ministerul Œnv„˛„m‚ntului sau prefectura de unde vre˛i Domniile voastre sau prim„ria, cum s„ ajung„ prim„ria, primarul, care este ales de comunitate ∫i el r„spunde Ón fa˛a comunit„˛ii, are un mandat politic ∫i se str„duie∫te acolo s„ fac„ ceva, dar el nu poate s„ fac„...
— din capitolul V, intitulat îAutonomia cultural„“, s„ o scoatem de la primul articol p‚n„ la ultimul.
™i Ón rest sunt chestiuni pe care le putem aranja ∫i v„ asigur c„ legea, dup„ ce venim cu o reg‚ndire Ón comisii — ∫i m„ refer ∫i la comisia care a dat aviz negativ, c„ nu se poate s„-i evit„m pe colegii care au avut asemenea pozi˛ie —, legea va trece Ón dou„ secunde.
V„ mul˛umesc respectuos pentru faptul c„ a˛i avut bun„voin˛a s„ m„ asculta˛i _. (Aplauze la Grupurile parlamentare P.S.D. ∫i P.R.M.)_
V„ mul˛umesc.
Domnul Eckstein Kovács Péter, un drept la replic„, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dreptul la replic„ trebuie s„ Ónceap„ cu o mul˛umire adresat„ domnului academician Theodorescu pentru modul cum a abordat aceast„ tematic„, ∫i care a f„cut ca aceast„ discu˛ie, p‚n„ de cur‚nd, s„ aib„ o turnur„ de discu˛ie de bun nivel, axat„ pe problemele reale ale acestei reglement„ri ∫i, totodat„, mul˛umiri pentru aprecieri domnului profesor Salat Levente, prorectorul Universit„˛ii Babe∫—Bolyai din Cluj. D‚nsul a fost doctorandul lui Klimlika, care este cel mai autorizat expert liberal Ón materia minorit„˛ilor na˛ionale.
Aici a∫ vrea s„ spun dou„-trei cuvinte Ón leg„tur„ cu interven˛ia domnului academician. Ceea ce am spus eu, c„, Óntr-adev„r, critica adresat„ proiectului, c„ numai cet„˛enii intr„ sub autoritatea acestei legi, este Óndrept„˛it„ ∫i desele referiri îÓn condi˛iile legii“ au fost mai mult dorin˛a unor colegi din opozi˛ie care au dorit ca exercitarea acestor drepturi s„ fie Óntr-un cadru legal, ceea ce este Óntr-adev„r mult.
Dar eu apreciez — cum s„ zic? — foarte mult munca colegilor care au lucrat la acest proiect de lege. Limbajul unei legi este mai tehnic. Am citit, desigur, ∫i legile din celelalte ˛„ri unde sunt reglement„ri asem„n„toare ∫i au tot un limbaj, a∫a, mai sec. Adic„ cum s„ zic: aceast„ schimbare de lexic ∫i de viziune la legiuitor se pare c„ Ónc„ nu s-a f„cut Ón lumea juridic„.
Œn acest sens, a∫ dori s„ citez din acele documente care provin de la observatorii care sunt, pe de o parte, independen˛i, pe de alt„ parte, somit„˛i Ón materie.
Ce zice Ónaltul comisar este pagina 11, titlul al treilea, îConcluzii“: îProiectul de lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale tr„itoare Ón Rom‚nia este un document ambi˛ios
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 ∫i comprehensiv“. Este — cum s„ zic? — o apreciere a muncii f„cute de c„tre colectiv.
De asemenea, Ón concluziile de la pagina 17 ale Comisiei de la Viena se spune: îŒn principal, constituie o construc˛ie satisf„c„toare pentru protec˛ia minorit„˛ii din Rom‚nia ∫i merit„ aprecieri pozitive.“ Deci aprecierea exper˛ilor care s-au pronun˛at este una clar pozitiv„.
O voce din sal„
#240343## **O voce din sal„:**
Care e dreptul la replic„?
Punctul 58 din acest raport spune, ∫i se refer„ ∫i la art. 15 al Conven˛iei-cadru ∫i, mai ales, la Recomand„rile de la Lund ale O.S.C.E., prin care se consider„ c„: îFormele de autoguvernare nonteritoriale“ — deci toate sperietorile cu autonomii teritoriale, rupturi etc. nu au ce c„uta aici! —, îinclusiv autonomia cultural„, sunt forme practice de men˛inere ∫i dezvoltare a identit„˛ii ∫i culturii minorit„˛ilor na˛ionale.“
Data trecut„, c‚nd am vrut s„ spun...
Domnule senator, sunte˛i pe drept la replic„.
...care este termenul...
Nu. Este ultima fraz„.
V„ rog eu mult.
...care este termenul care s-a folosit Ón perioada interbelic„, referitor la imunitatea parlamentar„, aceast„ expresie era îiresponsabilitatea“. Deci nu r„spundea cel care vorbea de la microfon. A vorbi de iredent„ ∫i de alte asemenea lucruri, cred c„ este iresponsabilitate.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar, un drept la replic„.
## **Domnul Verestóy Attila**
_**:**_
Nu l-a pomenit nimeni.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Drept la replic„, v-am spus la Ónceputul ∫edin˛ei. Dat„ din ultima zi de dezbateri generale. V-am comunicat la Ónceputul ∫edin˛ei.
Nu a˛i fost aici, domnule Verestóy. Au fost 3 Ónscrieri la cuv‚nt. Domnul Eckstein..., cutare ∫i drept la replic„, domnul Funar, care a r„mas restan˛„ de la dezbaterile anterioare.
## **Domnul Adrian P„unescu**
_**:**_
Dar ce, controleaz„? Este consiliu autonom? ™ezi bl‚nd!
Nu. Nu a spus-o..., nu a ∫tiut. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„-l Ón∫tiin˛ez pe domnul senator Verestóy c„ am un dublu drept la replic„. Am fost pomenit de ∫eful d‚nsului de partid, domnul senator Markó Béla, ∫i ast„zi, de mai multe ori, de domnul senator Eckstein Kovács Péter, neprieteni am‚ndoi.
Profit de acest drept la replic„. Œmi pare r„u c„ trebuie s„-i r„spund domnului senator Markó Béla prin intermediari, neonor‚ndu-ne cu prezen˛a, de∫i este pl„tit din banii contribuabililor rom‚ni. Domnia sa nu Ón˛elegea comportamentul meu ∫i f„cea trimitere la S‚nnicolau Mare, or„∫elul meu natal, cel mai vestic ora∫ al Rom‚niei ∫i amintea despre Béla Bartók, care s-a n„scut Ón S‚nnicolau Mare, care are o cas„ memorial„ ∫i care a avut ∫ansa s„ se nasc„ Ón acest frumos ora∫ b„n„˛ean. A avut ∫ansa s„ cunoasc„ folclorul rom‚nesc, s„-l pun„ pe note, s„-l prezinte Ón lumea larg„, inclusiv Ón S.U.A., ca folclor unguresc. BineÓn˛eles c„ a fost foarte bine apreciat.
Transmite˛i-i, v„ rog, ∫efului dumneavoastr„ pe linie de U.D.M.R., nu pot s„ spun de partid, c„ Ón S‚nnicolau Mare s-a mai n„scut o personalitate contemporan„ a ungurilor. Este vorba de Géza Jeszenszky, care a ajuns ministru al afacerilor externe al Ungariei ∫i, dac„ nu m„ Ón∫eal„ memoria, este reprezentantul Ungariei la O.N.U.
Tot Ón S‚nnicolau Mare, Ón anul 1925, a fost amplasat„ prima statuie a poetului nostru na˛ional Mihai Eminescu, prima statuie dup„ Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, unire care nici p‚n„ ast„zi nu a fost recunoscut„ de reprezentan˛ii etniei maghiare din Rom‚nia. Acum 85 de ani a fost prezent la dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu Ón S‚nnicolau Mare Octavian Goga, cel care a fost ∫i ministru al culturii ∫i cultelor, ∫i ministru de interne, ∫i prim-ministru al Rom‚niei. Dup„ ce a luat Óntr-o zi masa la restaurantul îNew York“, azi îContinental“, din Cluj-Napoca, a mai tr„it c‚teva zile, fiind otr„vit. Mi se pare c„ bunicii sau str„bunicii udemeri∫tilor de ast„zi au ni∫te cuno∫tin˛e Ón acest domeniu.
A∫ vrea s„ men˛ionez, de asemenea, c„ Ón S‚nnicolau Mare s-a g„sit una din marile comori de pe vremea dacilor ∫i romanilor, Ón greutate de circa
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 12 kilograme; se afl„ acum — ∫i se m‚ndresc austriecii — g„zduit„ la Muzeul de Istorie din Viena.
Œnchei aici ∫i, poate, dac„ ne va onora cu prezen˛a domnul senator Markó Béla, Ói voi prezenta ∫i alte detalii despre acest frumos ora∫ din Rom‚nia, unde din 1992 nu exist„ ∫omeri.
Permite˛i-mi s„ dau c‚teva replici domnului senator Eckstein Kovács Péter. Domnia sa a Óncercat s„-mi lege numele de acest proiect de lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, proiect care apar˛ine U.D.M.R., a fost realizat de speciali∫tii U.D.M.R.-ului Ón acest domeniu, f„r„ contribu˛ia, f„r„ consultarea celorlalte minorit„˛i din Rom‚nia, inclusiv cea s‚rb„, de care amintea, Óntr-o interven˛ie de excep˛ie, domnul senator Iorgovan. Eu nu accept s„-mi fie legat numele de un asemenea proiect de lege care Óncalc„ Constitu˛ia Rom‚niei ∫i care vizeaz„ dezmembrarea teritorial„ a ˛„rii.
Mi-a pl„cut foarte mult ∫i am urm„rit cu interes interven˛ia domnului academician, domnul senator R„zvan Theodorescu, cet„˛ean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. ™i sunt de acord cu constatarea Domniei sale privind nivelul intelectual sc„zut al acestui proiect de lege elaborat de U.D.M.R. Dar opinia mea este c„ Ón mod deliberat a fost preg„tit astfel proiectul, sper‚nd c„ reu∫e∫te s„ Ón∫ele vigilen˛a parlamentarilor rom‚ni.
Œn ceea ce prive∫te referirea domnului senator Eckstein la scrisoarea adresat„ pre∫edintelui Senatului Rom‚niei pe mandatul nostru, domnului Nicolae V„c„roiu, scrisoare din partea Uniunii Civice Maghiare, semnat„ de c„tre pre∫edintele Szasz Jenö, primarul din Odorheiu Secuiesc, domnul Eckstein spunea c„ acest domn primar se reprezint„ pe sine. Eu m„ Óndoiesc.
## **Domnul Eckstein Kovács Péter**
_**:**_
Eu nu am spus asta.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
A˛i spus lucrul acesta ∫i v-a∫ ruga s„ revede˛i stenograma. Mi-am notat din interven˛ia dumneavoastr„. A˛i spus astfel: îse reprezint„ pe sine“.
Nu domnul Eckstein a spus.
Œmi cer scuze. Domnul Verestóy poate intr„ cu un drept la replic„, s„ mai trag„ de timp, a∫a cum a f„cut-o azi dup„-mas„.
Ce se spune Ón aceast„ scrisoare a Uniunii Civice Maghiare, pe care, probabil, nu to˛i colegii senatori o au?
îProiectul de lege men˛ionat a fost elaborat de c„tre Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, care Óns„, Ón cursul elabor„rii, nu a asigurat condi˛iile unor dezbateri profesionale sau civice Ón r‚ndul comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia. Din aceast„ cauz„, proiectul de lege, Ónsu∫it ulterior de Guvern ∫i Ónaintat Parlamentului, nu beneficiaz„ de suportul societ„˛ii maghiare din Rom‚nia.
Proiectul Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, printre altele, Óncalc„ Constitu˛ia Rom‚niei, precum ∫i principiul constitu˛ional al egalit„˛ii Ón fa˛a legii, contravine
cerin˛elor ordinii de drept ∫i Óncalc„ principiul egalit„˛ii contribuabililor. Proiectul de lege este anticonstitu˛ional, fiind Ón contradic˛ie cu mai multe articole din Constitu˛ia Rom‚niei. Art. 73 din proiect contravine flagrant principiului egalit„˛ii Ón fa˛a legii a tuturor organiza˛iilor care corespund acelora∫i criterii.
Proiectul de lege, Ón forma lui actual„, lezeaz„ egalitatea Ón drepturi a cet„˛enilor rom‚ni. Se poate rezuma“ — se spune spre finalul acestei scrisori — îc„ eventuala adoptare a proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale Ón forma lui actual„ ar legifera monopolul politic, etnic, minoritar ∫i ar compromite ideea ∫i practica european„ a autonomiei culturale.“
Spre finalul acestei scrisori, primarul din Odorheiu Secuiesc scrie urm„toarele: îV„ rug„m deci ca, Ón calitatea pe care o ave˛i, s„ face˛i toate demersurile posibile pentru a stopa procesul de adoptare a acestui proiect de lege, astfel Ónc‚t acesta s„ fie retras din Parlament“.
Poate c„ aceast„ idee a primarului din Odorheiu Secuiesc va fi Ómbr„˛i∫at„ de c„tre primul nostru ministru, domnul C„lin Anton Constantin Popescu-T„riceanu, ∫i va retrage proiectul de lege din Parlament.
M„ apropii de finalul acestei interven˛ii, doamnelor ∫i domnilor senatori, preciz‚nd faptul c„ istoria recent„ a Rom‚niei a ar„tat limpede c„ aceia care s-au aliat cu U.D.M.R. au pierdut puterea. A∫a s-a Ónt‚mplat Ón perioada 1996—2000 ∫i P.N.fi.C.D. a ie∫it din Parlament, a∫a s-a Ónt‚mplat dup„ perioada 2000—2004 c‚nd P.S.D. a pierdut puterea tot datorit„ U.D.M.R.-ului, ∫i a∫a se va Ónt‚mpla Ón mandatul actual 2004—2006 al actualei puteri, c‚nd P.D. ∫i P.N.L., dac„ sus˛in acest proiect de lege, risc„ s„ ajung„ colegi de banc„ cu P.N.fi.C.D.
V-a∫ ruga s„ Óncheia˛i.
Œnchei, domnule pre∫edinte, cu concluzia la care a ajuns ∫i domnul senator Iorgovan, care este expert ∫i Ón acest domeniu.
Se pare, domnule pre∫edinte, c„ am fost indu∫i Ón eroare ∫i prima Camer„ sesizat„ trebuia, legal, s„ fie Camera Deputa˛ilor, dar, constat‚ndu-se care este raportul de for˛e Ón Camera Deputa˛ilor, ne-a fost dat„ spre dezbatere nou„ pentru prima dat„ aceast„ propunere legislativ„ a U.D.M.R., ∫i risc„m s„ gre∫im dac„ st„ruim s„ dezbatem noi proiectul de lege. Dar, pentru c„ Ól avem pe ordinea de zi, sper„m, domnule pre∫edinte, s„ putem s„ dezbatem ast„zi primele amendamente.
Mul˛umesc.
48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
## Mul˛umesc.
Drept la replic„, domnul senator Verestóy Attila. Microfonul nr. 2, v„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Promit c„ n-o s„ lungesc vorba, a∫a cum credea c„ voi face un onorat antevorbitor... De cine vre˛i...
Ce se Ónt‚mpl„? L-am citat pe acel domn Szasz Jenö ∫i m-am referit la cele semnate de el, ∫tiind c„ are un sf„tuitor, Óntr-adev„r valoros, un avocat foarte bun, care a formulat aceast„ scrisoare. P„cat c„ nu a semnat ∫i Ón calitate de coautor domnul Iorgovan. Nu-i nici o problem„, ∫tim c„ d‚nsul este avocatul domnului Szasz Jenö, Ól apreciem pentru c„ a pledat pentru cauze foarte bune. P„cat c„ pledeaz„ ∫i pentru cauze mai pu˛in bune dec‚t cele din care ∫i-a c‚∫tigat reputa˛ia.
O voce din sal„
#251129Drept la replic„.
Domnul senator Iorgovan. Am o rug„minte. V„ rog eu s„ nu pomeni˛i nume. Ave˛i experien˛„ parlamentar„, nu ne oprim a∫a.
V„ rog, domnule senator Iorgovan.
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
M„ m‚ndresc cu faptul c„ pe acest om, Óntr-un r„zboi pe care Ól duce Ómpotriva U.D.M.R., l-am ap„rat ∫i am b„tut. Deci trebuie s„ ∫tie domnul Verestóy.
™i trebuie s„ se mai ∫tie c„ atunci eram la guvernare ∫i mi s-a sugerat s„ nu sup„r„m U.D.M.R.-ul ∫i m-am retras, ca avocat, din dosarele care Ól interesau pe domnul primar al Odorheiului. De atunci, v„ anun˛,
domnule Verestóy, c„ nici m„car nu am mai vorbit cu d‚nsul, darmite s„-i redactez un material. Deci cine v-a sf„tuit v-a sf„tuit prost sau intui˛ia dumneavoastr„ este, pe undeva, de patimi tulburat„.
Haide˛i s„ revenim cu picioarele pe p„m‚nt, domnule Verestóy ∫i domnule Eckstein, pentru c„ nu m-a˛i pomenit, dar a˛i spus c„ este iresponsabilitate... Nu. Iresponsabilitate este din partea dumneavoastr„ s„ ne considera˛i imbecili ∫i s„ veni˛i cu o asemenea abera˛ie juridic„ Ón fa˛a noastr„.
Dac„ vre˛i s„ facem pace Ón aceast„ ˛ar„ ∫i dac„ vre˛i s„ reziste, p‚n„ la urm„, ceea ce am construit p‚n„ acum, haide˛i s„ ne adun„m ∫i s„ facem o lege a∫a cum ea poate s„ fie f„cut„, potrivit Constitu˛iei.
L„uda˛i documentele de la Vene˛ia, ce v„ convine de acolo. Nici un text trimis la Vene˛ia nu a f„cut referire..., pentru c„ Vene˛ia s-a pronun˛at pe ceea ce i s-a dat. Este o instan˛„. Trebuia s„-i trimite˛i Vene˛iei, Ón paralel, ∫i Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i atunci a˛i fi v„zut cam ce raport ar fi venit de acolo. A˛i p„c„lit ∫i Vene˛ia.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
V„ propun s„ ne oprim aici, s„ Óncheiem dezbaterile generale.
Avem urm„toarea solu˛ie. Prima, pe care v-o sugerez, s„ Ónchidem aici lucr„rile noastre de ast„zi. De ce? Pentru c„, Ón primul r‚nd, nu avem cvorum ∫i s-a acumulat ∫i o anumit„ oboseal„. Este o propunere, bineÓn˛eles.
De acord, Ón primul r‚nd, liderii de grup? De acord, da? ™i intr„m pe articole odihni˛i, cu tot ce trebuie. De acord liderii, Ón primul r‚nd? Ca s„ nu mai supun la vot. Mul˛umesc foarte mult.
Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#253461Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|045866]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 146/13.X.2005 con˛ine 48 de pagini.**
Pre˛ul: 9,24 lei noi/92.400 lei vechi
La articolele de cheltuieli privind contribu˛iile pentru asigur„rile sociale de stat, pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de ∫omaj, cele pentru construirea fondului de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i contribu˛iile de asigur„ri pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, au fost prev„zute credite, conform legii, Ón procent total de 30,5% la fondul de salarii.
La articolele de cheltuieli privind indemniza˛iile de delegare s-au prev„zut credite pentru acoperirea nivelului cheltuielilor privind acordarea diurnelor de deplasare ale senatorilor ∫i ale personalului din aparatul Senatului.
A ap„rut de asemenea, cum mi se pare firesc, problema autoturismelor din teritoriu: majoritatea autoturismelor pentru cabinetele senatoriale din teritoriu au dep„∫it 150—200.000 km. Uneori, cheltuielile pentru Óntre˛inerea ∫i repara˛iile acestor autoturisme sunt at‚t de mari, c„ st„m ∫i ne Óntreb„m, ∫i probabil c„ to˛i facem acela∫i lucru, dac„ merit„ ca Senatul s„ mai cheltuiasc„ ace∫ti bani.
Œn situa˛ia Ón care Ón anul 2005, dup„ aprobarea Ordonan˛ei de Guvern nr. 66/2005, nu vor putea fi achizi˛ionate autoturisme pentru birourile senatoriale, lista cheltuielilor de investi˛ii pe care o ave˛i Ón fa˛„ va fi modificat„ prin redistribuirea sumelor Ón vederea achizi˛ion„rii acestor autoturisme.
Este o chestiunea care nu ˛ine neap„rat de confortul senatorilor, ˛ine Ón mod special de modul util Ón care noi folosim aceste autoturisme Ón teritoriu, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem cu to˛ii c„, pe c‚t de important„ este activitatea noastr„ aici Ón Senat, tot la fel de important„ este activitatea Ón teritoriu.
Pentru aceste c‚teva considera˛ii, pe care le-am putea detalia, dar am promis c„ voi fi succint, v„ rog s„ aproba˛i acest proiect de buget.
V„ mul˛umesc.
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia;
— Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Marele Ducat de Luxemburg Ón domeniul securit„˛ii sociale, semnate la Bucure∫ti, la 18 noiembrie 2004;
— Lege pentru ratificarea Acordului de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, convenit prin scrisoarea semnat„ la Bucure∫ti, la 9 mai 2005, pentru programul de reforme sus˛inut de Ómprumutul de ajustare programatic„.
Trecem la punctul urm„tor, stimate colege ∫i stima˛i colegi.
Punctul 3. Raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i a omenirii.
A fost o Óntreag„ discu˛ie pe aceast„ tem„, o cunoa∫te˛i, n-o mai reiau, a r„mas s„ supunem la vot raportul final. Legea are caracter organic.
Deci, v„ rog s„ lua˛i loc...
Voi
Av‚nd Ón vedere implica˛iile financiare considerabile asupra bugetului, c‚t ∫i faptul c„ propunerea legislativ„ conduce la inechit„˛i, cu toate c„ se constituie Ón m„suri reparatorii, cre‚nd noi discrimin„ri Óntre categorii de persoane cu situa˛ii juridice similare, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acesteia ∫i, prin urmare, v„ adresez rug„mintea s„ respinge˛i propunerea legislativ„.
Mul˛umesc.
A∫ sugera la art. 1 din ini˛iativa legislativ„, domnule coleg senator, s„ l„s„m textul a∫a: î...Na˛ionale, Ón perioada 1950—1961“. Punem apoi o virgul„, pentru c„ este o extindere. Textul spune: îc‚t ∫i Ón cadrul unit„˛ilor militare cu profil economic din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón perioada...“, virgul„, ∫i acum relu„m: î...precum ∫i Ón cadrul altor ministere“. ™i, eventual, cu acea precizare pe care a˛i f„cut-o dumneavoastr„, îpentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 efectuarea stagiului militar“. Apoi lu„m textul: îcare a fost folosit ca m‚n„ de lucru ∫i l„sat la vatr„, inclus Ón specialitatea militar„ nr. 165 — bun pentru serviciul combatant neinstruit“.
Deci a∫ ad„uga, domnule coleg, dac„ sunte˛i de acord, la propunerea legislativ„ doar finalul alin. 2 al art. 1 din propunerea dumneavoastr„, iar restul articolelor, art. 2 ∫i c‚te a˛i mai spus dumneavoastr„, cred c„ nu mai este nevoie, pentru c„ se Ón˛elege c„ se aplic„ Ón mod corespunz„tor dispozi˛iile din Legea nr. 385 din 2002. Dac„ noi modific„m numai art. 1, restul articolelor se aplic„ de la sine, nu trebuie s„ mai venim noi cu modific„ri de regim juridic.
Deci, domnule pre∫edinte al Senatului, a∫ sugera, dac„ binevoi˛i s„ re˛ine˛i, ca la art. 1, Ón propunerea legislativ„ f„cut„ de colegul Mardare ∫i de ceilal˛i parlamentari, s„ se adauge Ón continuare: îprecum ∫i Ón cadrul altor ministere, care au fost l„sa˛i la vatr„ cu specialitatea militar„ nr. 165 — bun pentru serviciul combatant neinstruit“.
Domnule pre∫edinte, nu este vina noastr„ c„ nu am fost pu∫i Ón postura instrumentelor de a lucra. Tehnica nu este...
Din nefericire, nu s-a Ónt‚mplat a∫a. Nici un amendament nu a fost admis ∫i iat„ c„ legea a ajuns Óntr-un impas, Legea nr. 247/2005. ™i primul impas este recunoscut de Guvern prin faptul c„ a prorogat un termen, pentru c„ punerea Ón aplicare pentru aceast„ lege, pentru faza de depunere de cereri, era 22 septembrie. El a fost prorogat la 30 noiembrie.
™i f„ceam un calcul dac„ nu era bine ca Ón plen, Ón Senatul Rom‚niei, Ón Camera Deputa˛ilor, s„ putem lucra la aceast„ lege o lun„ de zile ∫i ast„zi eram Ón situa˛ia de a o pune efectiv Ón aplicare. Iat„ c„ mai a∫tept„m dou„ luni, ∫i eu v„ spun cu toat„ responsabilitatea, mai a∫tept„m dou„ luni, ∫i o s„ vin„ momentul Ón care ne vom r„zg‚ndi ∫i o s„ punem un alt termen, pentru c„ noi am mers cu foarte multe ini˛iative Ón acest proiect de lege Ón contrasens, deci Ómpotriva realit„˛ii ˛„rii.
Din acest punct de vedere, a∫ vrea s„ re˛ine˛i, deci... Nu mai intru la... Mi-a f„cut semn domnul Ha∫otti ∫i eu Ól respect foarte mult, de fiecare dat„ intervine Ón momentul Ón care este nevoie, ∫i este nevoie, pentru c„ a fost nevoie s„ intervin„... Eu spun un lucru: c„ regret c„ nu am dat curs ini˛iativei, g‚ndindu-ne atunci c„ aceste prevederi vor fi preluate Ón Legea nr. 247/2005. Din nefericire nu au fost preluate.
Œn situa˛ia Ón care noi am accepta ca, dintr-un grup, pentru o func˛ie... Dac„ nu prevedem expres ceea ce au propus colegii — fiecare grup parlamentar poate face o singur„ propunere —, ne putem g„si Ón situa˛ia Ón care, dintr-un grup, nu prin lider, ci prin ceilal˛i senatori, s„ fie propuse mai multe persoane dec‚t au dreptul, potrivit negocierii, pe func˛iile din Biroul permanent.
Eu sunt de acord ∫i cu afirma˛ia f„cut„ de domnul senator Berceanu, Ón sensul c„ acel alin. (4) al art. 22 nu se reg„se∫te Ón acest alin. (1) al art. 23. Œntr-adev„r, cred c„, atunci c‚nd colegii au propus acest amendament — ∫i m„ refer la domnii Chelaru ∫i Cre˛u — la alin. (1), ei nu cuno∫teau aceast„ chestiune discutat„ de al˛i colegi senatori ∫i agreat„ de noi Ón comisie, Ón sensul c„ nu avem constitu˛ional dreptul s„ r„pim posibilitatea fiec„rui senator s„ candideze la o func˛ie Ón Senat, iar senatorul ales independent — c„ eu nu m„ refer la senatorii care au devenit independen˛i prin demisia dat„ din grup, pentru c„ vorbim de constituirea ini˛ial„ a Biroului permanent — s„ aib„ dreptul s„ candideze. Dac„, atunci, la grupurile parlamentare am stabilit regula c„ propunerea se face de c„tre grupul parlamentar ∫i este sus˛inut Ón plen de c„tre lider, pentru senatorul independent, care la acea dat„ s-ar putea s„ nu aib„ grup ∫i s„ fie un singur senator, am dat dreptul, prin votul dat asear„, ca acesta s„ se autopropun„.
Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, domnule pre∫edinte, cred c„ se impune ca Ón regulament s„ avem aceea∫i solu˛ie, s„ relu„m aceast„ tez„ de la alin. (4) al art. 22 Ón acest alin. (1) al art. 23, iar, dac„ este de acord domnul pre∫edinte, eu a∫ face ∫i o propunere, Ón sensul ca, dup„ ce se termin„ prima tez„, îpropus de liderii grupurilor parlamentare...“, s„ nu punem punct, ci, dimpotriv„, s„ punem virgul„ ∫i s„ spunem î...∫i cu respectarea art. 22 alin. (4)“. Asta n-ar Ónsemna altceva dec‚t c„ noi confirm„m dreptul, principiul stabilit Ón art. 22, Ón sensul c„, atunci c‚nd exist„ senatori ale∫i independen˛i la constituirea legal„ a Senatului, ei au dreptul s„ se autopropun„. Sigur c„ plenul Senatului are dreptul s„ dispun„, respectiv s„ accepte o astfel de candidatur„ sau nu. Pentru c„ altfel textul nu ar avea sus˛inere ∫i ar deveni neconstitu˛ional.
V„ mul˛umesc.
Œn concluzie, domnule pre∫edinte, ca s„ nu mai lungesc discu˛ia, propun s„ Óng„dui˛i Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului s„ ne Óntrunim foarte rapid, Ón c‚teva minute, s„ lu„m aceast„ decizie. Sigur, dac„ vom fi majoritari noi, cei care sus˛inem acest punct de vedere, se va supune la vot, iar dac„ Ón comisie va fi alt punct de vedere, atunci va triumfa cel„lalt punct de vedere, dar, cu certitudine, pe aceste considerente care au fost expuse de colegii no∫tri mai Ónainte ∫i la care am Óndr„znit s„ vin ∫i eu cu c‚teva idei. Ar trebui s„ purt„m discu˛ia Ón comisia de specialitate.
V„ mul˛umesc respectuos.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
Doamna senator Paula Maria Iv„nescu, v„ rog, face˛i apelul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu absent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent Terinte Radu absent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu pbsent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan prezent
Nu mai strig Ónc„ o dat„ absen˛ii. S„-i lu„m Ón ordinea alfabetic„: Popa, Paul P„curaru, Nicolae Vlad Popa ∫i Dumitru. Da.
Referitor la acest aspect, a∫ vrea s„ men˛ionez c„ s-a lucrat foarte mult Ón comisie la elaborarea raportului comun ∫i la aceast„ munc„ ∫i-a adus o contribu˛ie, dac„ vre˛i important„, domnul senator Funar. Œn perioada Ón care am lucrat Ón vacan˛a parlamentar„, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu cei care au formulat amendamente, trebuie s„ spun c„ de foarte multe ori la ora 10,00 am fost prezen˛i doi oameni Ón comisie: domnul senator Funar ∫i eu. Se pot face multe aprecieri cu privire la activitatea politic„ a domnului senator Funar, dar dou„ lucruri cred c„ nu pot s„ fie contestate. Pe de o parte, seriozitatea ∫i interesul cu care s-a aplecat asupra acestui proiect de lege ∫i faptul c„ a formulat peste 170 de amendamente pe care le-a ∫i sus˛inut Ón Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Ca atare, av‚nd Ón vedere un fel de obi∫nuin˛„, m„ rog, Ón via˛a noastr„ politic„, de a da nume unor legi, cum este Legea Lupu de exemplu, dat fiind interesul mare manifestat de domnul senator Funar, eu propun s„ supune˛i votului ca legea s„ fie Legea Funar. Legea minorit„˛ilor — Legea Funar. Nici Codul Napoleon nu a fost scris de Napoleon ∫i totu∫i poart„ acest nume, ca o recuno∫tin˛„ pentru interesul dat. Eu am aceast„ propunere.
A doua parte a interven˛iei domnului senator, Ón schimb, a fost, pe undeva, disonant„ fa˛„ de partea descriptiv„ Ón care a f„cut prezentarea acestui proiect de lege. A f„cut afirma˛ii care, cred eu, sunt deosebit de grave.
Œn perioada antebelic„, posibilitatea ca de la tribuna Senatului, cum vorbesc eu acum, s„ po˛i face, nepedepsit, orice fel de declara˛ie, a fost numit„ un drept absolut, o lips„ de r„spundere total„ a celui care vorbe∫te. Deci nu m„ voi adresa nici Parchetului, nici Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, nici altundeva, pentru c„ nu am un temei juridic. Dar cele afirmate de domnul senator Gheorghe Funar, cred eu, sunt deosebit de grave.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Citez: îPentru prima dat„ Ón istoria Rom‚niei, reprezentan˛ii etniei maghiare din Rom‚nia au reu∫it s„ dob‚ndeasc„ func˛ii deosebit de importante Ón Guvernul Rom‚niei: de viceprim-ministru, de mini∫tri secretari de stat. Toate aceste p‚rghii de putere ale statului rom‚n caut„ s„ le valorifice din plin Ómpotriva noastr„, a rom‚nilor, ∫i s„ ac˛ioneze pentru dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei.“
Nu este pentru prima dat„ c‚nd reprezentan˛i ai U.D.M.R. au f„cut parte din Guvernul Rom‚niei. Printre altele, am fost ∫i eu membru al Guvernului ∫i niciodat„ nu au fost obiec˛iuni cu privire la probitatea ∫i, dac„ vre˛i, chiar la patriotismul reprezentan˛ilor U.D.M.R. care au fost Ón Executiv la nivel de Guvern sau Ón teritoriu.
Mai zice domnul senator Funar: îU.D.M.R. este ∫ovin„, antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„.“
Iar sunt ni∫te acuze care sunt demontate, dac„ vre˛i, chiar de al˛i vorbitori de la tribuna Senatului. P‚n„ una alta, domnul senator Adrian P„unescu a avut cuvinte de laud„, ∫edin˛a trecut„, la adresa demnitarilor U.D.M.R. care au ocupat func˛ii guvernamentale.
Alte citate: îP.R.M. a acuzat public Alian˛a P.N.L.—P.D. de complicitate iresponsabil„ cu iredenti∫tii ∫i separati∫tii“ — iredenti∫tii ∫i separati∫tii sunt infrac˛iuni — îde la U.D.M.R., acesta fiind trocul pentru sprijinul unguresc dat la schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere. Dac„ va fi adoptat„, aceast„ lege va duce automat la Ónfiin˛area Regiunii Autonome Maghiare ∫i la sf‚rtecarea teritorial„ a Transilvaniei.“
Iar sunt afirma˛ii foarte grave, lipsite, Ón mod v„dit, de temei. ™i aici m„ g‚ndesc ∫i la o scrisoare deschis„ adresat„ domnului pre∫edinte V„c„roiu, prin care reprezentan˛ii Mi∫c„rii Civice Maghiare... — m„ rog, este o organiza˛ie a etnicilor maghiari, al c„rei pre∫edinte este primarul din Odorheiu Secuiesc, ∫i care i s-a adresat domnului pre∫edinte V„c„roiu ∫i, prin intermediul Domniei sale, ∫i pre∫edin˛ilor de comisii ∫i liderilor de grup — prin care solicit„ s„ se resping„ acest proiect de lege.
Deci eu v„d c„ dac„ cei care sunt la anumite extreme pe e∫ichierul politic rom‚nesc au o p„rere proast„ despre un proiect de lege, acest lucru arat„ c„ legea este la locul ei ∫i la centru.
Mai zice domnul Funar: îŒn cazul Ón care s-ar adopta acest proiect de lege, Ón Ardeal vor avea loc tulbur„ri etnice care vor periclita ∫i statutul Rom‚niei de ˛ar„ membr„ NATO ∫i aderarea la Uniunea European„, dar ∫i pacea Óntregii zone geostrategice.“
Iar este o afirma˛ie care, pe de o parte, este grav„, pe de alt„ parte, m„ g‚ndesc c„ acest proiect de lege prevede anumite drepturi. Ca reprezentan˛ii ale∫i ai comunit„˛ii maghiare s„ aib„ un cuv‚nt de spus, nu ca ei s„ decid„, cine va fi directorul Liceului îMiko“ din Sf‚ntul Gheorghe. Mai prevede c„ bolnavii de la aziluri au dreptul s„ foloseasc„ limba matern„ ca ∫i de˛inu˛ii.
Mai sunt ∫i alte drepturi prev„zute, dar eu, v„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule Funar, nu prea v„d ca cineva din Abrud, fiebea sau de oriunde pentru aceste lucruri s„ se r„zvr„teasc„, s„ ias„ pe strad„ ∫i s„ fac„ mi∫c„ri de strad„, s„ conturbe lini∫tea public„ ∫i s„ tulbure rela˛iile etnice. Nu v„d, pentru c„ rom‚nul are mintea lui cea de pe urm„ ∫i ∫tie c„ aceste lucruri nu afecteaz„ Ón nici un fel rela˛iile dintre etniile din Rom‚nia.
Ceea ce pe mine, sincer s„ fiu, m-a ∫ocat a fost reac˛ia senatorilor din diferite sectoare ale s„lii Senatului la acest discurs al domnului senator Funar. Œn partea dreapt„, care este rezervat„ P.S.D.-ului, nu zic c„ to˛i senatorii, dar am auzit ropote de aplauze dup„ interven˛ia domnului senator Gheorghe Funar _. (Discu˛ii.)_ Dac„ aceste ropote au fost adresate citirii, practic, a textelor din proiectul de lege, atunci Ómi cer scuze c„ g‚ndesc r„u. Dar m„ tem foarte mult c„ aceste aplauze venite din aceast„ parte s-au adresat mai mult..., a fost o manifestare de simpatie, dac„ vre˛i, fa˛„ de declara˛iile deosebit de dure ale domnului senator. ™i, oricum, cred c„ P.S.D.-ul, cu care am conlucrat Ón bun„ pace timp de 4 ani ∫i care — mul˛umesc ∫i pe aceast„ cale — au contribuit la adoptarea unor acte normative care au dus la a∫ezarea Ón matca lor fireasc„ a rela˛iilor interetnice, totu∫i sunt oameni care g‚ndesc, poate, altfel.
™i aici a∫ trece pu˛in ∫i la interven˛ia liderului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ion Iliescu, care a avut un discurs, evident, de alt„ natur„ ∫i de alt„ ˛inut„ dec‚t cel al liderului Partidului Rom‚nia Mare. Œn esen˛„, domnul senator a adus obiec˛iuni capitolului V din acest proiect de lege, care se refer„ la autonomia cultural„. Œn acest context, a citat unele observa˛ii f„cute de Ónaltul comisar al O.S.C.E. pentru minorit„˛i na˛ionale.
Aici, Ón mod de altfel foarte judicios, domnul Iliescu a evocat figura lui Karl Renner — care, de altfel, se scrie cu doi în“, pentru stenogram„, Karl Renner —, care a fost unul dintre g‚nditorii care au contribuit la clarificarea acestui concept de autonomie cultural„ la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, ∫i care a fost, al„turi de Otto Bauer ∫i Max Adler, reprezentant de frunte al austro-marxismului. A∫a a intrat Ón literatura de specialitate ∫i Ón con∫tiin˛a public„. Ace∫ti oameni au fost lideri ai mi∫c„rii social-democrate deosebit de respecta˛i. Œn afar„ de conceptul de autonomie cultural„, tot de ∫coala Max Adler ˛ine ∫i conceptul de multiculturalitate ∫i este un curent de g‚ndire mai mult dec‚t onorabil al st‚ngii europene.
Œn acest context, nu v„d care este problema c„ acest concept a fost g‚ndit de c„tre social-democra˛ii austrieci. P.S.D., desigur, are latitudinea ca, Ón materie de minorit„˛i, de altele, ce trecut Ó∫i asum„.
Eu ∫tiu c„ tineretul social-democrat poart„ tricouri cu Che Guevara. Este o op˛iune, m„ rog, mai tinereasc„, dac„ vre˛i. Œn materie de minorit„˛i exist„ o op˛iune a lui nea Nicu. Nu m„ g‚ndesc la domnul pre∫edinte V„c„roiu, m„ g‚ndesc, desigur, la Nicolae Ceau∫escu, care a avut o politic„ foarte puternic na˛ionalist„ de st‚nga, de altfel, comunist„, care a v‚ndut germanii ∫i evreii din Rom‚nia pe bani buni. M„ rog, pe unguri nu a vrut s„-i cumpere nimeni, ca atare a Ónchis ∫colile, a restr‚ns publica˛iile ∫i a fost o perioad„ sinistr„. Deci eu sper din tot sufletul ca st‚nga rom‚neasc„ s„ mearg„ mai bine pe urmele lui Karl Renner, Max Adler, dec‚t pe urmele lui Nicolae Ceau∫escu Ón aceast„ materie.
™i aici, cred c„ s-a vorbit mult, de la acest microfon, cu privire la lege ∫i am avut pre˛ioasa contribu˛ie a domnului senator Funar, de a citi unele prevederi din lege, dar, totu∫i, cred c„ ar trebui s„ clarific„m ce con˛ine aceast„ lege ∫i care sunt punctele mai spinoase ale acesteia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Este o parte care se refer„ la drepturile lingvistice, de folosire a limbii materne. Aici, marea majoritate a prevederilor sunt preluate din acte normative deja Ón vigoare. Nu toate, majoritatea lor. Este unul dintre punctele critice, at‚t ale Comisiei de la Vene˛ia, c‚t ∫i ale Ónaltului comisar O.S.C.E. pentru minorit„˛i. Spune: îCe vre˛i voi s„ face˛i? O lege omnibus, o lege-cadru, ∫i atunci s„ l„sa˛i referirile Ón legile de baz„, sau vre˛i s„ reglementa˛i Ón am„nunte anumite lucruri? Hot„r‚˛i-v„, e bine ca legea s„ fie unitar„!...“
Sunt prevederile lingvistice: cum po˛i s„ folose∫ti limba matern„ Ón raportul cu administra˛ia public„ local„, Ón justi˛ie, Ón penitenciar, Ón spital, cam Ón toate situa˛iile reale care se pot ivi. Sunt prevederi Ón materie de Ónv„˛„m‚nt, unele prevederi noi, dar, Ón majoritatea lor, reluarea ideilor ∫i chiar a formul„rilor din Legea Ónv„˛„m‚ntului, ∫i sunt prevederi cu privire la organiza˛iile minorit„˛ilor na˛ionale, la posibilitatea organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale de a participa la alegeri. Aici eu cred c„ proiectul de lege aduce o noutate ∫i o schimbare Ón bine, respectiv, organiza˛iile care sunt, Ón momentul de fa˛„, reprezentate Ón Parlament trebuie s„ se reÓnscrie ca organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale, ca ∫i oricare alt„ organiza˛ie a unei minorit„˛i na˛ionale care dore∫te s„ participe la alegeri.
™i este ultima parte, partea privind autonomia cultural„. ™i dac„ unii au re˛ineri, de∫i autonomia universitar„, autonomia cultelor au intrat de mult Ón circuitul ∫i lingvistic al vie˛ii publice din Rom‚nia, exist„ oarecare re˛inere fa˛„ de aceast„ sintagm„ de îautonomie“.
Or, de aici reiese falsitatea argumentelor care spun: vai, regiunea autonom„ maghiar„, vai, autonomia teritorial„! Nu. Autonomia cultural„ Ónseamn„ un singur lucru: ca Ón anumite domenii care sunt foarte strict legate de apartenen˛a etnic„ a unui cet„˛ean, Ón aceste sfere, cum sunt cultura, Ónv„˛„m‚ntul, mass-media ∫i biserica, ace∫ti cet„˛eni s„ aib„ posibilitatea de a avea un cuv‚nt decizional de spus Ón problemele care Ói privesc.
Aceast„ decizie nu este arbitrar„, aceast„ decizie nu este numai decizia acestor autorit„˛i, consilii ale minorit„˛ilor na˛ionale, este, practic, un fenomen ∫i o practic„ de co-decizie. Au mai mult dec‚t un drept de a propune, dar mai pu˛in dec‚t a decide ele singure. Aici proiectul de lege este foarte strict. Aceste consilii, Ón cazul minorit„˛ilor na˛ionale care doresc s„ Ónfiin˛eze astfel de condi˛ii, se fac sub autorit„˛ile competente ale statului rom‚n. Deci alegerile sunt organizate ∫i verificate de autorit„˛i, ca s„ nu fie probleme cu privire la legalitatea lor. Este vorba de faptul ca Óntr-o ∫coal„ cu limba de predare maghiara acea comunitate local„ s„ aib„ un cuv‚nt de spus: cine va fi directorul, ∫i acel director s„ vorbeasc„ limba minorit„˛ii respective ∫i s„ cunoasc„ cultura minorit„˛ii respective. Cred c„ nu este un fapt care s„ supere pe cineva.
A∫ reveni la un alt articol, care a fost calificat drept neconstitu˛ional de c„tre unul dintre vorbitori. Este articolul num„rul 2 din proiectul de lege, care prevede c„ minorit„˛ile na˛ionale sunt factori constitutivi ai statului.
Eu cred c„ aceast„ prevedere este o declara˛ie, dac„ vre˛i, de..., nu-mi place cuv‚ntul, loialitate, dar e un gest
din partea minorit„˛ilor na˛ionale, care declar„ f„r„ echivoc c„ sunt parte a acestei ˛„ri, sunt cet„˛eni egali, sunt parte a familiei mari care tr„ie∫te Óntre hotarele Rom‚niei. A da alt„ interpretare cred c„ este gre∫it. Œn aceast„ formulare, desigur, este cuprins ∫i faptul c„ ne consider„m egali cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni, fie etnici rom‚ni sau de alt„ na˛ionalitate, dar noi ne consider„m un st‚lp, dac„ vre˛i, al acestei ˛„ri.
N-o s„ fac o analiz„ aprofundat„, dar trebuie s„ fac anumite referiri la cele dou„ documente, unul aflat Ón form„ de proiect, cel al Comisiei de la Vene˛ia, respectiv documentul emanat de la Ónaltul comisar O.S.C.E. Acestea cuprind o analiz„ detaliat„ a acestui proiect de lege, Ón care, recunosc — fiecare dintre dumneavoastr„, dac„ a˛i avut posibilitatea —, sunt ∫i multe observa˛ii critice.
Este o lucrare destul de voluminoas„, cuprins„ Ón capitole, care Óncepe, la observa˛iile detaliate, prin a saluta inten˛ia Legislativului rom‚nesc de a adopta o lege cu privire la statutul minorit„˛ilor na˛ionale. Se men˛ioneaz„ c„ Ón anii care au trecut un num„r tot mai mare de ˛„ri au promovat ∫i au adoptat legi cu privire la statutul minorit„˛ilor din ˛„rile respective. De altfel, e de notorietate c„ nu exist„ o norm„ juridic„, recomandare sau de alt„ natur„, european„, care s„ oblige statele membre s„ adopte astfel de legi.
Cu toate acestea, acest document al Comisiei de la Vene˛ia salut„ acest fenomen — Óncep‚nd cu fi„rile Baltice, cu ˛„rile central-europene, au Óncercat s„ adopte texte normative referitoare la minorit„˛ile care tr„iesc Óntre grani˛e — ∫i este, f„r„ doar ∫i poate, un fapt bun pentru Rom‚nia. Cel pu˛in a∫a consider„ Comisia de la Vene˛ia, c„ se dore∫te adoptarea acestei legi.
Cu ce este criticat acest proiect de lege, domnule secretar de stat, este c„ se refer„ la drepturi ale minorit„˛ilor ∫i ale persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care sunt cet„˛eni rom‚ni. Ca atare, alte persoane care tr„iesc Ón Rom‚nia ∫i nu au cet„˛enia rom‚n„ nu ar fi protejate prin aceast„ lege.
Se mai spune c„ foarte des se folose∫te sintagma îÓn condi˛iile legii“, ceea ce poate s„ creeze anumite probleme de interpretare. Se mai prevede c„ textul final, care spune c„: îorice dispozi˛ie contrar„ se abrog„“, ar fi de dorit s„ fie al„turi de o enumerare a unor legi care contravin acestui proiect de lege, chiar dac„ nu este ea exhaustiv„.
Sunt multe observa˛ii pe care eu personal le consider Óntemeiate ∫i este, cred, datoria noastr„... M„ rog, am adoptat 66 de amendamente, dar nu cred c„ am f„cut fa˛„ tuturor exigen˛elor. Cred c„ ∫i colegii de la Camer„ o s„ aib„ ce s„ lucreze.
Este mai interesant ce zice aceast„ comisie — ∫i sunt Óntr-o consonan˛„, nu ∫tiu dac„ au vorbit la telefon cu Ónaltul comisar, dar concluziile sunt aproape identice —, referitor la a∫a-numita problematic„ a drepturilor comunitare, care nu apar˛in cet„˛enilor, nu drepturile individuale, respectiv capitolul privind autonomia cultural„.
Care este pozi˛ia exper˛ilor care au adoptat acest document? Œntr-adev„r, documentele relevante europene prev„d c„ drepturile apar˛in persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Œn acela∫i timp, Ón varii documente
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 europene, Óncep‚nd cu Conven˛ia-cadru, este prev„zut c„ acest drept se poate exercita de c„tre indivizi Ón comun.
Ca atare, Ón raport se stipuleaz„, acolo unde se vorbe∫te despre îdrepturi colective“, care, pe de alt„ pare... — _nota bene_ , scrie textual, de∫i nu sunt incluse Ón documente ale Uniunii Europene, dar niciunde nu sunt criticate sau interzise — se Ón˛elege c„ cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale exercit„ Ón comun drepturile specifice minorit„˛ilor na˛ionale.
™i aici a mai fost o critic„, Ón care s-a spus, _recte_ , c„ acest proiect ar contraveni Conven˛iei-cadru, respectiv Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Nu este adev„rat. Conven˛ia este o conven˛ie-cadru care se refer„ la o mare varietate de ˛„ri ∫i de situa˛ii de minorit„˛i na˛ionale. Toate documentele relevante au o prevedere Ón care se spune: îAceste prevederi nu pot s„ fie interpretate c„ ar limita drepturile care se reg„sesc Ón legisla˛ia ˛„rilor aderente, semnatare, ratificatoare“.
Deci, ca atare, din Óntreg contextul care eman„ din documentele deduse — ∫i care au fost f„cute, m„ rog, Ón acest scop, s„ prezinte o privire european„ asupra acestui proiect —, nu rezult„ faptul c„ acest proiect ar contraveni cu ceva tratatelor ∫i conven˛iilor interna˛ionale Ón materie.
™i, Ón sf‚r∫it, v„ rog s„-mi permite˛i s„ citez punctul 8 din documentul de la Vene˛ia, care spune: Ón opinia comisiei adoptarea acestei legi va duce Óntr-o m„sur„ semnificativ„ la îreinforcing Romania as a democratic state“ — de a considera, de a reconsidera, de a-∫i dea seama c„ Rom‚nia este o ˛ar„ democratic„.
Aceasta este p„rerea european„ despre acest proiect de lege pe care, desigur, Ón numele grupului parlamentar, solicit s„-l vota˛i.
Domnule coleg, reprezentant al Guvernului, nimic din aceast„ comun„ g‚ndire rom‚no-maghiar„ de la Cluj nu r„zbate Ón acest — ierta˛i-m„, acum e profesorul antipatic — trist proiect, trist intelectual vorbind. Eu nu m„ refer la aspectele celelalte, politice. Trist intelectual. Exist„ c‚teva confuzii cu care, dac„ am ie∫i pe pia˛a public„ interna˛ional„, Rom‚nia, care a ajuns s„ rezolve at‚t de bine ni∫te chestiuni ale minorit„˛ilor, s-ar face, practic, de r‚s. Eu nu pot s„ Ón˛eleg, probabil c„ dumneavoastr„ a˛i convocat exper˛ii, exper˛ii U.D.M.R.-ului au lucrat, nu pot s„ cred c„ printre ace∫ti exper˛i nu se g„se∫te grupul maghiar de la Cluj. Lua˛i diverse pasaje, apropo de imprecizia ∫i fluul conceptual criticate de Comisia de la Vene˛ia.
Am spus, eu sunt de acord, ∫i a spus-o domnul Eckstein foarte bine. Exist„ aici un echivoc Óntreg, ∫i Ón problemele chiar Óntre˛inute de Comisia de la Vene˛ia sau de un Ónalt reprezentant al O.S.C.E.-ului, nu pentru c„ el vrea a∫a, ci pentru c„ a∫a se impun lucrurile pe plan interna˛ional, privitor la drepturile colective ∫i individuale sau privitor la alte lucruri pe care domnul Eckstein le-a evocat.
Deschide˛i, v„ rog, aceast„ publica˛ie rom‚no-maghiar„, savant„, de bun„ calitate, ∫i ve˛i g„si la pagina 103 defini˛ia care se d„ ast„zi — din 1993 Óncep‚nd, nu mai intru Ón detalii, ca s„ nu fiu plicticos, de∫i ele sunt foarte interesante —, care se d„ minorit„˛ii ∫i unde exist„ o sintagm„ pe care nu am g„sit-o Ón legea noastr„, nu am g„sit-o nici Ón amendamente, fie vorba Óntre noi: îUn grup de persoane care Ó∫i are re∫edin˛a Óntr-un stat suveran...“.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Insist foarte mult s„ ajungem m„car la acest nivel al unei defini˛ii interna˛ionale ∫i s„ vorbim de statul suveran unde exist„ aceste minorit„˛i. Mai departe: î...reprezint„ mai pu˛in de jum„tate din popula˛ia comunit„˛ii na˛ionale...“ ∫i a∫a mai departe. Ave˛i o bibliografie pe aceast„ problem„ ∫i pe suveranitatea statului care este stat-gazd„ al minorit„˛ilor. Voi ajunge ∫i la acest concept imediat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Conduc‚ndu-ne pe plan interna˛ional — vorbesc la ideea de comunitate na˛ional„, _fides natione_ , nu stat-na˛iune, ca Ón unele state ale Uniunii Europene, ∫ti˛i bine tezele republicanismului francez legate de aceast„ problem„, unele neg‚nd complet minorit„˛ile, cazul Fran˛ei sau cazul Greciei, nu ajungem acolo —, ajungem la conceptul de comunitate na˛ional„, care e format„ din ce? Din majoritatea na˛ional„ ∫i din minorit„˛ile na˛ionale.
Cu aceasta, ajung la art. 15 care este aberant intelectualmente, aberant ca defini˛ie.
O comunitate na˛ional„ are ce? Are simboluri na˛ionale, un imn, un drapel ∫i are s„rb„tori na˛ionale. Muftiul de la Constan˛a, evreul din Bucure∫ti, maghiarul de la Carei, unde domnul senator Szabó ne-a primit impecabil cu ani Ón urm„, grecul din Br„ila au un singur simbol na˛ional ∫i o singur„ s„rb„toare na˛ional„: tricolorul ro∫u, galben ∫i albastru, îDe∫teapt„-te rom‚ne!“ ∫i 1 Decembrie.
Minorit„˛ile na˛ionale pot avea... — ∫i peste tot e practica aceasta, Ón Kosovo am avut o discu˛ie interminabil„, ∫i Ón Macedonia, pe aceast„ chestiune; domnul Mele∫canu, care era pe atunci ministru de externe, ∫tie ce Ónsemna F.Y.R.O.M. ∫i simbolul Macedoniei cu semnele de la Vergina —, minorit„˛ile na˛ionale nu pot avea dec‚t simbolul etnic comunitar. Nu pot avea dec‚t s„rb„tori religioase, confesionale; se Ón˛elege, pe cele — ∫i aici m„ deosebesc de mul˛i prieteni politici — pe cele ale ˛„rilor Ónrudite, pe cele ale ˛„rilor care sunt cele mai apropiate, spiritual vorbind.
Muftiul de la Constan˛a are voie, are un semn etnic minoritar, semiluna, ∫i nimeni nu-l poate Ómpiedica Ón Rom‚nia s„-l arboreze. Evreul are steaua lui David. Grecul are crucea helenic„. ™i aici, poate, colegul meu, domnul Verestóy, care s-a enervat pu˛in, s-a ridicat, va fi de acord cu mine: are voie s„ aib„ coroana Sf‚ntului ™tefan.
™i-i rog pe prietenii mei politici s„ nu fie scandaliza˛i de acest lucru. Da, are voie, dar nu este simbolul s„u na˛ional. Nici un moment. Ar fi o confuzie terminologic„ teribil„, prin care ne-am particulariza Ón lume ast„zi.
Exemplul vi-l dau din laboratorul cel mai interesant al minorit„˛ilor, pe care acum prietenii ∫i colegii no∫tri Ól cunosc o dat„ pe s„pt„m‚n„ — Belgia. Ce a f„cut comunitatea valon„? Œnc„ nu ∫i-a luat steagul Fran˛ei ∫i Ónsemnele Fran˛ei, dar ∫i-a luat coco∫ul galic. Ce-a f„cut comunitatea flamand„? ™i c‚nd intri cu semnele bilingve dintr-o zon„ Ón alta Ó˛i dai seama ce g‚ndire armonioas„ e acolo: au leii Flandrei. Dar nici unul, nici altul nu au acestea dec‚t ca simboluri etnice comunitare, nu ca simboluri na˛ionale. Simbolul na˛ional este stema Belgiei.
Cu aceast„ problem„ care a f„cut at‚ta incendiu verbal, uneori nu numai Ón Transilvania, ajungem la uluitoarea nefolosire de c„tre dumneavoastr„ a unor studii care sunt ale unor maghiari ∫i care au intrat Ón limbajul sociologic ∫i politologic pe care noi Ól ignor„m total.
Este vorba, de a∫a-numita, Ón literatura de specialitate... — nu pretind ca aceast„ literatur„ s„ fie lege Ón aceast„ formul„, de∫i ea este foarte clar„ —, rolul triadei, stat-mam„, ave˛i un studiu Óntreg aici: stat-mam„, minoritate na˛ional„, stat-gazd„. Aceste raporturi sunt pe plan european stabilite ∫i speciali∫tii
maghiari — m„ refer la ei, nu vreau s„-i particularizez, pentru c„ ei am Ón˛eles c„ au fost exper˛i ai Guvernului Ón aceast„ chestiune — le cunosc foarte bine.
Cum le-am putea numi, pentru c„ nu o s„ spunem stat-mam„? Sunt comunit„˛i na˛ionale Ónrudite care se afl„ dincolo de hotarele ˛„rii ∫i ale c„ror Ónsemne, zic eu ∫i poate zic ∫i al˛ii ca ∫i mine, pot fi folosite de minorit„˛i, dar nu ca simboluri na˛ionale cum spune art. 15.
Fiecare dintre noi — ∫i aici ajung la o chestiune pe care o a∫ez Ón parantez„, dar da˛i-mi voie s„ o spun o dat„ —, fiecare dintre noi este un na˛ionalist, Ón sensul lui Iorga, Ón sensul lui Motru, Ón sensul lui Mehedin˛i ∫i a∫a mai departe, ∫i al lui Maiorescu Ón primul r‚nd. Na˛ionalismul meu ˛ine p‚n„ la na˛ionalismul colegului meu Verestóy — iart„-m„, dar Ómi e∫ti Ón centru ∫i te v„d —, care are dreptul s„ aib„ sentimentele sale maghiare, pentru c„ este legat de comunitatea aceea de unde vine, ∫i este firesc s„ fie a∫a.
Dumneavoastr„ ∫ti˛i la ce abera˛ie s-a ajuns Ón Rom‚nia dup„ 1990? V„ dau un simplu exemplu, ∫i v„ rog, c‚nd ajunge˛i acas„, verifica˛i-m„: îna˛ionalist“. Lua˛i Larousse-ul, ce scrie Ón dreptul cuv‚ntului îna˛ionalist“? îDoctrine qui se reclame des aspirations nationales“. Lua˛i Oxford-ul sau Webster-ul ∫i ∫ti˛i ce spune? îPatriotic feeling..., policy of national independence“. Lua˛i DEX-ul, Dic˛ionarul Academiei, al c„rei membru sunt ∫i am protestat de mai multe ori asupra acestei defini˛ii: îdoctrin„ politic„ legat„ de ap„rarea (uneori exagerat„) a drepturilor na˛ionale“. Acest cuv‚nt, îna˛ionalist“, este o prostie, este frustrarea noastr„ de dup„ 1990.
A, s„ nu fii ultrana˛ionalist, Óntr-adev„r. Dar s„ fii na˛ionalist este calitatea normal„ a fiec„rui om; îgood american first“, ca s„ v„ dau o singur„ defini˛ie, ∫i v-a∫ putea da multe altele.
Ce g„sim Ón aceast„ lege? O s„ o discut„m la amendamente, din cauza asta nu st„rui.
Aceste minorit„˛i sunt create Ón devenirea lor istoric„, se vorbe∫te de statul na˛ional modern, desfid pe oricare din colegii mei s„ discute problema momentului Ón care statul na˛ional modern... A, dac„ ne lu„m dup„ vechile defini˛ii din ∫coala dintre Roller ∫i 1989, putem s„ le d„m, dar azi lucrurile sunt mult mai nuan˛ate.
Modernitatea apare mult Ónainte ∫i formula na˛ional„ de stat. Ei bine, ce facem cu armenii, cu romii, cu sa∫ii, cu secuii? Dumnezeule, ce caut„ ei Ón aceast„..., devenirea lor istoric„ unde este? Ei nu sunt aminti˛i. Vorbi˛i, ∫i domnul Eckstein Kovács Péter a vorbit foarte bine despre autonomia cultural„ ∫i de drepturile colective, foarte bine din punctul s„u de vedere.
Œmi pare bine c„ Ion Iliescu nu este aici, pentru c„ vreau s„ v„ spun Óntre noi, f„r„ s„ ne aud„, c„ domnul Frunda, pe care-l stimez mult, i-a adus o ofens„ acestui lider politic pe care pute˛i s„-l critica˛i ∫i pot s„-l critice foarte mul˛i, dar care, depun m„rturia mea din 1990 din momente grele, Ón problema minorit„˛ilor a fost impecabil ∫i toate minorit„˛ile datoreaz„ unui om politic de statura lui foarte mult.
Domnule Eckstein Kovács Péter, punctul 62 spune clar c„ principiile interna˛ionale prefer„, ∫ti˛i foarte bine, acordarea de drepturi individuale. Ave˛i dreptate cu acel echivoc..., dar unde g„sim ast„zi bine subliniat„ problema autonomiei culturale? Œn fi„rile Baltice, Ón Ucraina, Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Serbia ∫i Ón Muntenegru; m-am s„turat la Podgorica ∫i la Belgrad discut‚nd aceast„ chestie Ón cadrul Academiilor reunite.
E nevoie s„ ne aducem aminte din ce structuri vin, fa˛„ de ce t„v„lug interna˛ionalist, fie el de tip stalinist sau titoist, se Ómpotrivesc aceste ˛„ri? Unde mai g„si˛i aceast„ tendin˛„ aproape fireasc„ de ghetoizare cultural„ dup„ t„v„lugul interna˛ionalist?
Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ dintre cei 3 îoameni-frontier„“, cei 3 creatori ai Uniunii Europene, care vorbeau dup„ Ónfr‚ngerea Germaniei limba german„ c„ era singura lor limb„ comun„, Alcide De Gasperi, Robert Schuman ∫i Konrad Adenauer, doi erau minoritari ∫i doi au Ónceput ac˛iunea lor, ∫ti˛i..., politic„, cu problemele Alsaciei ∫i cu problemele Trento-ului. Au renun˛at dup„ aceea!
Problemele sunt mult mai complicate. De ce s„ nu punem spa˛iul de multiculturalitate pe care l-a˛i evocat ∫i dumneavoastr„? De ce aceast„ autonomie care a r„mas... Personal nu-mi spune lucruri foarte rele, dar ∫tiu c„ oamenii pot s„ o aplice foarte r„u ∫i s„ ajungem la adev„rate ghetoiz„ri. Uniunea Civic„ Maghiar„ spune, vorbe∫te de monopolul politic, etnic, minoritar ∫i a∫a mai departe... Putem s„ avem unele reac˛ii dure...
Noi avem nevoie de o lege, a spus-o toat„ lumea aici, dar a spus-o exact Ón spiritul echivocului Comisiei de la Vene˛ia ∫i, mai ales, al comisarului O.S.C.E.-ului. Nu e neap„rat„ nevoie de ea pentru integrare, dar e bun„!
E bine s„ o avem, dar, pentru numele lui Dumnezeu, ˛ine˛i seama c„ noi ∫i social-democra˛ii, intelectualii, suntem cu to˛ii ni∫te intelectuali aici, avem toleran˛a diversit„˛ii Ón Rom‚nia ∫i nu intoleran˛a unit„˛ii, c„ suntem pentru democra˛ia care recunoa∫te dreptul minorit„˛ilor ∫i — har Domnului! — nu pentru etnocra˛ia de care nici unul nu vrea s„ aud„. Dar haide˛i s„ mergem cu ni∫te pa∫i nu m„run˛i, constructivi ∫i e posibil s„ elimin„m prostia aceea cu Ónsemnele na˛ionale ale minorit„˛ilor na˛ionale, e posibil s„ elimin„m o serie Óntreag„ de lucruri ∫i s„ o trimitem m„car la Camer„ demn„ de o adunare de intelectuali.
Ierta˛i-m„, domnule reprezentant al Guvernului, ∫i cu asta termin, nivelul intelectual al acestui proiect este, cum se spune tot mai mult la Strasbourg, îvery, very down“. Mul˛umesc.
Totodat„, putem vorbi ∫i despre minorit„˛i care au ap„rut recent ∫i care nu pot s„ fie tratate Ón acela∫i fel, cel pu˛in din acest punct de vedere, ca ∫i acelea pe care le putem numi, pe drept cuv‚nt, tradi˛ionale, adic„ a c„ror existen˛„ pe teritoriul de ast„zi al Rom‚niei se poate m„sura Ón secole ∫i Ón mai multe genera˛ii. Sigur c„ peste 200 de ani ∫i cei care au ap„rut acum la noi — nu sunt foarte mul˛i — ar putea, eventual, s„ formeze astfel de comunit„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 Rela˛ia dintre stat ∫i cet„˛enii s„i se poate aprecia ∫i prin prisma Ón care statul este purt„torul intereselor tuturora, care, fiind contribuabili, deci fiind cet„˛eni ai statului respectiv, au o legitim„ Óndrept„˛ire s„ pretind„ statului s„ le poarte interesele. Prin urmare, cet„˛eanul nu este un supus al statului. Aceasta e valabil ∫i pentru majoritate. De multe ori uit„m aceast„ chestiune.
A∫adar, cu c‚t e Ón m„sur„, cu c‚t mai mul˛i cet„˛eni apar˛in‚nd diverselor grupuri ∫i grupurilor aflate Ón minoritate g„sesc c„ statul este purt„torul intereselor lor ∫i ap„r„torul lor, Ón sensul Ón care ei pot s„-∫i prezerve identitatea — Ón cazul de fa˛„, vorbim despre o identitate colectiv„, pentru c„ despre aceasta este vorba, vorbind despre comunit„˛i —, acest lucru Ónt„re∫te securitatea na˛ional„ ∫i securitatea regional„.
Pentru c„ evenimentele din ultimele decenii au dovedit acest lucru, mai ales Ón spa˛iul acesta sud-est-european, c„ problematica despre care vorbim aici are serioase implica˛ii Ón acest domeniu ∫i poate provoca crize care, mai apoi, intr„ Ón aten˛ia organismelor paneuropene. Acestea, din p„cate, sunt dispuse s„ se ocupe numai cu tratamentul, nu cu preven˛ia. Noi suntem Óntr-un caz mult mai avansat aici, Ón Rom‚nia, ∫i ne ocup„m cu preven˛ia.
Prin urmare, atunci c‚nd anumite comunit„˛i, care au un grad oarecare, m„surabil, de con∫tiin˛„ colectiv„ ∫i de autoorganizare, pot, a∫a cum prevede legea, s„ intervin„ Ón gestionarea banului public Ón ceea ce prive∫te problematica lor special„, specific„, aceea care se refer„ la identitatea lor, acolo vorbim despre o sporire de securitate. Acesta este miezul chestiunii, privit„ sub acest aspect.
Din alt punct de vedere, Ómi Óng„dui, onora˛i colegi — ∫i v„ prezint scuze Ón avans pentru lipsa de modestie —, s„ v„ supun aten˛iei o mic„ lucrare pe care Vasile Goldi∫ a produs-o Ón urm„ cu 100 de ani, ∫i care a ap„rut, Ón condi˛ii extrem de modeste, Ón anii 1970, la Editura Politic„, îDespre problema minorit„˛ilor“. Cei care au avut curiozitatea s„ o citeasc„ au avut ni∫te revela˛ii colosale — acest lucru s-a Ónt‚mplat cu ocazia dezbaterilor din Adunarea constituant„, atunci c‚nd era vorba de art. 6 —, revela˛ii Ón leg„tur„ cu viziunile acestui om genial care, dup„ cum ∫ti˛i, a avut o contribu˛ie decisiv„ la redactarea proclama˛iei de la Alba Iulia, pe care noi o invoc„m deseori, ∫i pe bun„ dreptate, iar al˛ii spun c„ este dep„∫it„. Iat„, nu este dep„∫it„.
Poate c„ anumite lucruri sunt perpetue, dar dorin˛a celor care Óntr-o organizare statal„ democratic„, a∫a cum este Rom‚nia de ast„zi, reprezint„ un grup cu o anumit„ identitate, diferit„ de cea a majorit„˛ii ∫i al c„ror demers este unul politic, uz‚nd de mijloace exclusiv legale, exclusiv constitu˛ionale, chiar ∫i de modificarea Constitu˛iei prin mijloace constitu˛ionale... Acest demers, ca ∫i legea aceasta pe care Guvernul Rom‚niei v-o supune aten˛iei, fac parte din aceast„ categorie.
Eu cred c„ nu trebuie s„ ne d„m Ónapoi atunci c‚nd Europa ne ofer„ exemple, ∫i mai bune, ∫i mai rele. Nu ne ofer„ tipare, nici nu sunt, nici nu sunt de conceput: c‚te ˛„ri at‚tea situa˛ii speciale Ón leg„tur„ cu problematica aceasta, dar ∫i cu multe altele.
Prin urmare, eu cred c„ este un fapt absolut pozitiv c„ noi avem dezbateri pe marginea acestui proiect de
lege ∫i, din acest punct de vedere, putem s„ ne m‚ndrim c„ am luat-o chiar Ónaintea a∫a-ziselor standarde europene. Nu exist„ astfel de standarde. Exist„ Ón diverse alte domenii chiar prea multe, dar aici poate c„ Rom‚nia va dovedi c„ este chiar Ónaintea Uniunii Europene.
Eu v„ supun aten˛iei acest proiect de lege ∫i v„ invit s„ reflecta˛i, dac„ vre˛i, Ón spiritul lui Vasile Goldi∫, la viitor ∫i s„ vota˛i proiectul de lege Ón forma care a fost prezentat„ de c„tre Guvern.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 caracterul de limb„ oficial„ a limbii rom‚ne, caracter consacrat de art. 13 din Constitu˛ie.
Dragi colegi, Ón ce m„sur„ mai poate fi respectat un asemenea caracter, Ón contextul Ón care ni se propune un act normativ prin care practic se elimin„ limba oficial„, practic se recunoa∫te dreptul de a se folosi limba minorit„˛ilor ∫i Ón penitenciare, ∫i la ∫coala de ∫oferi, Ón ni∫te dispozi˛ii care, la un moment dat, sunt nu numai hilare, ci ∫i jignitoare?
Œn cea mai simpl„ defini˛ie, prin limb„ oficial„ Ón˛elegem limba Ón care scriu ∫i vorbesc autorit„˛ile statului. De aceea, Ón urma revizuirii Constitu˛iei noastre, s-a introdus art. 120 care, Ón alin. (2), spune c„: îŒn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd unei minorit„˛i au pondere semnificativ„ se asigur„ folosirea limbii minorit„˛ii...“ — dar unde?! — î...Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i cu serviciile publice deconcentrate“. Or, analiz‚nd dispozi˛iile acestui proiect de reglementare, constat„m c‚t de departe sunt ele de spiritul ∫i litera textului constitu˛ional invocat anterior.
Distin∫i colegi,
Este o realitate faptul c„ ne dorim cu to˛ii ca poporul s„ r„m‚n„ Ón forma Ón care, de milenii, ne reg„sim pe teritoriul ˛„rii ∫i care a fost evocat„ — nu m„ pot ridica, nici m„car nu Óndr„znesc — at‚t de extraordinar de colegii care au vorbit Ónainte.
Cu toate acestea, analiza˛i cu responsabilitate, uit‚nd c„ sunte˛i de la liberali, de la P.D., de la U.D.M.R., de la alt partid. Haide˛i s„ analiz„m sensul unora din dispozi˛iile prin care ni se propun institu˛ii care sunt, practic, paralele fa˛„ de institu˛iile rom‚ne∫ti, un sistem de Ónv„˛„m‚nt, de la gr„dini˛„ p‚n„ la doctorat, paralel cu sistemul rom‚nesc. Ni se propune ca nici o numire, nici o mi∫care s„ nu se fac„ Ón ceea ce prive∫te conducerile unor institu˛ii f„r„ s„ avem agrementul, aprobarea, avizul conform etc., Ón contextul Ón care fiecare autoritate public„, p‚n„ la urm„, dispune de o autonomie func˛ional„ ∫i nu trebuie condi˛ionat„ Ón modalit„˛i procedurale de maniera celor consacrate prin acest proiect de lege.
Ni se propun structuri care, practic, sunt paralele structurilor existente Ón sistemul rom‚nesc. Este o autoritate care — nici nu i-am re˛inut numele, nu vreau s„-l invoc acum — practic se alege ∫i func˛ioneaz„ pe acela∫i criteriu ca ∫i Parlamentul Rom‚niei, prin alegeri directe care sunt supravegheate de Autoritatea Electoral„ Permanent„, are comisii de specialitate ∫i altele asemenea, emite acte normative sau individuale, indiferent, care se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei. Sunt foarte multe lucrurile...
A∫ vrea s„-mi Ónchei acest discurs mai mult printr-un mesaj, printr-o rug„minte, de a da dovad„ cu to˛ii de toat„ responsabilitatea de care suntem datori, nu numai ca rom‚ni, ci ∫i ca parlamentari, de a ne uni eforturile pentru ca actul normativ care va ie∫i Ón final s„ fie un act normativ care s„ corespund„ exigen˛elor constitu˛ionale ale sistemului din Rom‚nia anilor pe care-i tr„im ∫i din Rom‚nia care va trebui s„ devenim Ón perspectiva integr„rii noastre Ón Uniunea European„.
S-a invocat numai aici, Ón treac„t, de distinsul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, un document care a fost Ónaintat
domnului pre∫edinte al Senatului de c„tre — iat„! — reprezentan˛i ai etniei maghiare ∫i unde se spune, _expressis verbis_ , da˛i-mi voie doar at‚t s„ citez: îProiectul de lege nu beneficiaz„ de suportul societ„˛ii maghiare din Rom‚nia, fiind, de fapt, un proiect agreat ∫i promovat de cei care vor s„ monopolizeze definitiv...“ — nu ne intereseaz„ aceste lucruri — î...proiectul de lege Óncalc„ Constitu˛ia, principiul constitu˛ional al egalit„˛ii Ón fa˛a legii“ ∫i altele asemenea. Deci iat„ cum se exprim„ o structur„ asociativ„ — la fel cum este ∫i U.D.M.R.-ul, nu exist„ nici o deosebire din punct de vedere al statutului juridic — o structur„ asociativ„ despre un proiect de lege.
Avem vreunul interes ca numele nostru s„ se p„teze, fie ∫i cu o pic„tur„, de un act normativ asupra c„ruia s„ planeze vicii de constitu˛ionalitate foarte grave, pe argumentul c„-l trimitem la Curtea Constitu˛ional„? Care Curte Constitu˛ional„? Cea timorat„ de experien˛ele pe care le-am tr„it Ónainte de adoptarea pachetului de acte normative? S„ dea Dumnezeu s„ fie a∫a, dar eu zic c„ nu trebuie s„ mergem pe principiul: poate s„ ias„ legea c„, oricum, o atac„m la Curtea Constitu˛ional„.
Datoria noastr„ ca parlamentari, fiecare pe specialitatea unui domeniu — ∫i suntem eminen˛i Ón aceast„ sal„, fiecare dintre noi este foarte bun pe un domeniu... Deci s„ ne antren„m, s„ ne activ„m aceste eminen˛e ∫i s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t, dincolo de tot ceea ce ne desparte Ón plan politic, s„ ne uneasc„ dorin˛a de a elabora Ómpreun„ un act normativ cu adev„rat european ∫i un act normativ care s„ slujeasc„ nu numai interesele minorit„˛ilor, ci s„ respecte echilibrul majoritate–minoritate, ∫i care Ón nici un caz s„ nu afecteze valorile fundamentale ale statului rom‚nesc.
V„ mul˛umesc.
Noi suntem convin∫i c„, dup„ ce vom adopta aceast„ lege, vom fi exact Ón situa˛ia Ón care am fost de at‚tea ori, c‚nd unii au crezut sau au Óncercat s„ inoculeze Ón mintea oamenilor c„ printr-o m„sur„ legislativ„ sau institu˛ional„ s-ar arunca s„m‚n˛a discordiei Óntre rom‚ni ∫i maghiari. Niciodat„ nu a fost a∫a. V„ aduc aminte c‚t„ discu˛ie ∫i ce r„bufnire de sentimente se auzeau ∫i se citeau Ón pres„ Ónaintea deschiderii Consulatului din Cluj. Dup„ ce s-a Ónt‚mplat s„ intre Ón func˛iune, lucrurile au intrat Óntr-o perfect„ normalitate. Inscrip˛iile bilingve, care ∫ocau Ón prima faz„ ∫i deseori erau ∫terse, nu mai constituie dec‚t un decor pl„cut ∫i util Ón peste 1.000 de localit„˛i ale acestei ˛„ri.
A∫a se va Ónt‚mpla ∫i cu aceast„ lege. A∫a se va Ónt‚mpla ∫i cu aceste consilii ale autonomiei culturale, pentru c„ nu se Ónt‚mpl„ altceva dec‚t c„ vom Óncerca, prin aceasta, ca anumite decizii ∫i anumite alegeri ale unor oameni care nu sunt st„p‚nii ∫colii sau ai institu˛iei de cultur„, ci sunt slujba∫ii acesteia... Vor fi ale∫i, ˛in‚nd cont de exact ceea ce trebuie acelei comunit„˛i, Ón a c„rei slujb„ va intra sau este acea institu˛ie.
Noi suntem convin∫i c„ Ón aceast„ ˛ar„, a∫a cum este scris ∫i e bine scris Ón Constitu˛ia Rom‚niei: îRom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na˛ionalitate, de origine etnic„...“, nu mai continuu, se cunosc textele Constitu˛iei ∫i sunt citite c‚nd pun‚nd accentul pe: îRom‚nia este stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“, c‚nd pus accentul pe: îRom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na˛ionalitate, de origine etnic„...“. Aceste dou„
texte trebuie citite Ómpreun„. Œn citirea european„, acum, aceste dou„ texte se contopesc Ón cuv‚ntul de patriotism, cuv‚nt invocat deseori, chiar dac„ nu era pronun˛at Ón acest mod, de cei care au pledat pentru necesitatea ∫i juste˛ea aprob„rii acestei legi.
De fapt, tot fundamentul pe care ne baz„m noi este comunitatea cet„˛enilor acestei ˛„ri, din care nu c„ dorim sau ne pretindem, pur ∫i simplu facem parte. Este un enun˛, este o constatare, este un fapt. Œntre cet„˛enii acestei ˛„ri exist„ o comunitate de interese. Interesele care ne leag„ sunt profunde ∫i sunt peste sau deasupra acelei caracteristici pe care noi o numim limb„, cultur„, tradi˛ii. G‚ndi˛i-v„ dac„ aceste valori supreme de limb„, de cultur„, de tradi˛ii mai au ceva care, deasupra lor, leag„ aceste comunit„˛i ∫i fac ca, prin acest leg„m‚nt, aceast„ ˛ar„, Rom‚nia, s„ fie mult mai puternic„ dec‚t dac„ ar fi locuit„ numai de rom‚ni sau numai de maghiari sau numai de sa∫i. Fac ca — a∫a cum s-a adus vorba de Sf‚ntul ™tefan — s„ fie un spa˛iu Ón care se realizeaz„ unul din dezideratele formulate Ónc„ de la Ónceputul mileniului Ón scrisoarea lui ™tefan — iat„, coinciden˛„ de leg„turi Ón istorie de denumiri. C„ ∫i Sf‚ntul ™tefan avea Ónv„˛„minte c„tre fiul lui, Imre, care a murit Óntr-un accident ∫i nu a mai devenit rege al Ungariei, dar Ón aceste Ónv„˛„minte era scris c„ trebuie s„ ai grij„ de cei care vorbesc o alt„ limb„, pentru c„ numai a∫a — iat„ ideea multiculturalit„˛ii — ˛ara ta va fi puternic„ ∫i va rezista Ómpotriva celorlalte atacuri.
Œn acest sens, eu cred, sunt convins c„ ceea ce ne leag„ sunt cei doi st‚lpi ai oric„rei societ„˛i: idealismul ∫i solidaritatea.
Idealismul este o no˛iune prin care eu cred c„ interesele mele pot fi reprezentate de oamenii pe care Ói aleg, deleg decizia Ón m‚na lor, Ón tot ceea ce m„ prive∫te pe mine, Ói trimit Ón Parlament, Ón consilii municipale, Ón Guvern ∫i le spun, le dau dreptul de a lua decizii privind soarta mea ∫i soarta comunit„˛ii mele. Solidaritatea este ac˛iunea prin care cei ce au dreptul de a lua aceste decizii o s„ ia deciziile Ón a∫a fel Ónc‚t cei care au delegat aceast„ responsabilitate s„-∫i aib„ dezideratele Óndeplinite, iar cei care au mai mult s„ aib„ ∫i datoria de a da celor care nu au sau nu pot s„ aib„ Ónc„.
De aceea lu„m decizii privind taxe, impozite ∫i vot„m bugetul pentru o ˛ar„ Óntreag„ ∫i — vede˛i? — Ón toate acestea cel mai frumos lucru este c„ de 15 ani de zile am demonstrat c„ aceste decizii le putem lua Ómpreun„, fie reprezentan˛i ai comunit„˛ii majoritare rom‚ne a poporului, fie reprezentan˛i ai comunit„˛ii maghiare, tot a poporului acestei ˛„ri.
Œn acest sens, libertatea mea ∫i na˛ionalismul meu, a∫a cum s-a spus, se Óntind exact p‚n„ unde Óncepe libertatea ∫i na˛ionalismul concet„˛eanului meu. Am l„rgit un pic defini˛ia pe care a expus-o onoratul antevorbitor, domnul academician R„zvan Theodorescu.
Eu cred Ón valoarea complementarit„˛ii, dar complementaritatea trebuie s„ se nasc„ printr-o existen˛„ a unei diversit„˛i. Multiculturalitatea nu Ónseamn„ amestecarea unei culturi cu celelalte, ci Ónseamn„ ridicarea posibilit„˛ii de a oferi valorile fiec„reia celorlalte. Iat„, eu cred c„ este bine s„ d„m posibilitatea dezvolt„rii acestei multiculturalit„˛i, eu cred c„ este bine s„ d„m
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 ocazia celor care doresc, s„ decid„ cine s„ le fie dasc„lul, cine s„ fie directorul dasc„lilor, cine s„ fie îdirijorul“ unei institu˛ii culturale.
Sigur c„ aceast„ lege poate s„ fie b„nuit„ c„ ascunde altceva dec‚t ceea ce spune. Cu o doz„ de r„utate, sigur c„ po˛i s„ suspectezi pe cel care Ó˛i aduce Ón fa˛„ o carte deschis„ c„, de fapt, sub coala pe care o v„d to˛i, se ascund alte mesaje. Nu este a∫a.
Iar„∫i revin la ceea ce mi s-a Ónt‚mplat mie ast„zi ∫i am fost — cum s„ spun? — ∫ocat. Nu jignit, dincolo de jignit, ∫ocat, pur ∫i simplu. Preotul respectiv dintr-un sat din Mure∫ a scris dou„ scrisori, eu am citit numai una. Nu Ómi era Ón fire s„ iau cealalt„ scrisoare, pentru c„ era adresat„ unui grup politic cu care nu vreau s„ am comunitate ∫i nu vreau s„ am nici discu˛ii.
Am citit scrisoarea care a fost adresat„ P.S.D.-ului. Œn cealalt„ scrisoare, preotul respectiv i-a aten˛ionat pe cei care au votat gre∫it — Ón mod gre∫it au votat ∫i ast„zi — c„ r„u fac dac„ nu ˛in cont de faptul c„ satul respectiv a votat, Ón mare majoritate, pentru acea forma˛iune politic„. ™i are scrisoarea domnul care a Óncercat s„ r„sp‚ndeasc„ mitul c„ este iar un fals al U.D.M.R.-ului. Nu, domnule coleg, este o scrisoare de trist„ realitate ∫i eu cred c„, dup„ aceast„ trezire la realitate, domnul preot din satul respectiv, preot ortodox, va Óndemna enoria∫ii spre alte direc˛ii la vot.
Tot a∫a, eu cred c„ vom Ón˛elege — ∫i datorit„ faptului c„ din ce Ón ce mai mul˛i colegi de-ai no∫tri au intrat Ón b„ncile unui Parlament care va fi, peste pu˛in timp, chiar deasupra Parlamentului nostru — c„, atunci c‚nd vorbim de standarde europene, nu vorbim de ni∫te culmi la care trebuie s„ tindem s„ ajungem, ci vorbim de condi˛ii minimale. Œn citirea unui european, atunci c‚nd vorbe∫te de faptul c„ trebuie s„ asiguri Ónv„˛„m‚nt de toate gradele pentru minoritatea care are exprimat„ aceast„ nevoie, atunci nu vorbe∫te de o culme pe care trebuie s„ o atingi, ci vorbe∫te de ni∫te condi˛ii minimale pe care trebuie s„ le asiguri.
Se poate Ónt‚mpla ca minoritatea respectiv„ s„ nu aib„ dorin˛a de a utiliza Ón acest mod aceste condi˛ii create. Sunt exemple de acest gen, Ón care o comunitate italian„ din Elve˛ia nu c„ nu ar avea dreptul s„ aib„ universitate proprie, dar, Óntruc‚t universitatea dintr-o ˛ar„ vecin„, a c„rei limb„ ∫i tradi˛ie o ∫tie bine, Ói ofer„ italianului acela din Elve˛ia ceea ce Ól intereseaz„, acesta prefer„ s„ se duc„ acolo s„ Ónve˛e. Dar asta nu Ónseamn„ c„ aceste standarde acolo ar reprezenta ni∫te bariere peste care nu se trece. Sunt ni∫te ∫tachete sub care nu po˛i coborÓ.
Ca s„ Ónchei ∫i ca s„ las drumul liber celorlal˛i vorbitori — pentru c„, probabil, s-ar putea ca unii s„ fie chiar jigni˛i de ce am spus eu, eu nu cred c„ am jignit pe cineva —, eu sunt convins c„ este nevoie de aceast„ lege. Eu sunt convins c„ aceast„ lege este o lege a echilibrului Óntre anumite vise — s„ nu spun mai ur‚t, s„ nu spun altfel — ale unora care efectiv nu g‚ndesc ca noi, cei care suntem aici, Ón aceast„ comunitate de interes a na˛iunii majoritare rom‚ne cu comunitatea na˛ional„ maghiar„, ci g‚ndesc Ón altfel de termeni despre aceast„ situa˛ie pe care o tr„im.
Deci eu sunt convins c„, prin votul pe care Ól vom da, ve˛i da dreptate celor care cred Ón valorile comune, ve˛i
da dreptate indiferent Ón ce b„nci sunte˛i, Ón opozi˛ie sau la putere, vremelnic ocupat„ de unii sau de al˛ii, acum a∫a, m‚ine altfel, indiferent unde a˛i sta, unde v-a˛i a∫eza. Votul nostru pozitiv pentru aceast„ lege Ónseamn„ c„ am dep„∫it o piedic„, am trecut de Óndeplinirea unor condi˛ii minimale, am Óndeplinit un standard european. Mul˛umesc.
Deci este foarte subtil„, eu vreau s„ v„ spun c„ este mult„ ∫tiin˛„ de carte aici Ón spate, ace∫ti oameni nu duc lips„ de superspeciali∫ti, numai c„ Ó∫i folosesc fantezia creatoare Ón drept, ∫i imagina˛ia ∫tiin˛ific„ ∫i ∫tiin˛a de carte ∫i influen˛a european„ pe care o au Ón sensul promov„rii intereselor care ne Óndep„rteaz„, nu ne apropie, Ón aceast„ ˛ar„.
Pentru c„, poate s„ treac„ partidul cu t„v„lugul peste mine, poate s„ treac„ oricine, dar c‚t voi tr„i, eu voi fi o voce, o con∫tiin˛„, dac„ Óndr„znesc s„ spun, care are obliga˛ia moral„, c„ eu vin dintr-un amfiteatru de dou„ ori pe s„pt„m‚n„, m„ duc Ón fa˛a unor studen˛i c„rora trebuie s„ le spun ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ ˛ar„. Pentru c„, Ónt‚mpl„tor, eu sunt cel care ˛ine Ón spate catedra pe care, c‚ndva, a dus-o cel care s-a chemat Constantin Disescu ∫i este Ón spatele Constitu˛iei din 1923. Sigur, cu Óng„duin˛a colegilor mei din conducerea partidului.
Despre ce este vorba de fapt? Este vorba despre acest Consiliu Na˛ional al Autonomiei Culturale. De ce spun c„ este Parlament? P„i, foarte simplu, oameni buni, v„ rog s„ lua˛i cu aten˛ie, f„r„ patim„, m‚ine, Ón acest week-end, lua˛i legea ∫i ve˛i vedea: Parlamentul na˛ional, noi, nu putem s„ facem nimic dac„ nu este de acord acest îparlament“, numit Consiliu Na˛ional al Autonomiei Culturale, nimic, el propune tot. Absolut nici o solu˛ie
legat„ de minorit„˛ile na˛ionale nu se poate realiza dac„ acest îparlament“ nu este, ∫i atunci, oameni buni, care este rostul Parlamentului Rom‚niei? Œl dubl„m cu un Parlament al minorit„˛ilor? Asta Ónseamn„, da˛i-mi voie s„ v„ spun, stat Ón stat.
Mai departe, acest Consiliu Na˛ional al Autonomiei Culturale are un secretariat permanent. Ce este acest secretariat permanent? De fapt este Guvernul. Apoi urmeaz„ ministerele ∫i administra˛ia Ón teritoriu care se cheam„ Consiliul Minorit„˛ilor Na˛ionale ∫i mai este Autoritatea pentru Rela˛ii Interetnice. Am‚ndou„ ˛in de Guvern ∫i, deci, Ón tot teritoriul Rom‚niei apar aceste structuri. ™i de ce spun c„ acest Consiliu Na˛ional al Autonomiei Culturale este, de fapt, parlamentul care se preconizeaz„ ∫i unde se bate, oameni buni?!
Ei sunt foarte de∫tep˛i, este adev„rat, nu vreau s„ dau nici un nume, dar nici pe noi s„ nu ne considere mai prejos. Pretindem c„ suntem ∫i noi profesioni∫ti de ∫taif european, cel pu˛in Ón ceea ce m„ prive∫te, dac„ sunt profesor asociat ∫i la Sorbona, cu Óng„duin˛a lor ∫i, bineÓn˛eles, cu Óng„duin˛a colegilor de la partid care m„ pun pe tot felul de liste de r„stigni˛i.
Eu Ón˛eleg, oameni buni, c„ avem datorii, noi, cei care suntem la guvernare, fa˛„ de U.D.M.R. F„r„ voturile lor nu suntem... Dar este o plat„ Ón istorie. P‚n„ unde mergem? P‚n„ acolo Ónc‚t s„ le Óng„duim s„ fac„ un Parlament paralel cu cel al Rom‚niei? Uita˛i-v„ ce se Ónt‚mpl„, ca s„ v„ spun numai c‚teva vorbe. Deci toate aceste structuri care ˛in, p‚n„ la urm„ sunt dirijate suveran, suprem de acest Parlament al minorit„˛ilor, ∫i care se cheam„ Consiliul Na˛ional al Autonomiei Culturale.
De unde este Parlament, oameni buni? P„i, foarte simplu: pentru c„ este implicat„ autoritatea electoral„. Nu conteaz„ alegerile care au loc Ón republic„ prin exercitarea dreptului de vot. N-au relevan˛„ pentru ei. Pentru ei conteaz„ alegerile care se fac Ón baza acestei legi ∫i Autoritatea Electoral„ Permanent„ f„cut„ de c„tre Legea de revizuire a Constitu˛iei ∫i prins„ ca structur„ nominalizat„ de Constitu˛ie, pentru c„ Ón art. 73 scrie foarte clar: îPrin lege organic„ se reglementeaz„: a) sistemul electoral; organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Electorale Permanente“.
™i uita˛i-v„, a∫a-zisa subtilitate. O institu˛ie a statului, care este gard„ la exercitarea drepturilor electorale... ™i drepturile electorale sunt prev„zute..., sunt drepturi fundamentale, care sunt drepturi exclusiv politice ∫i care presupun implicarea partidelor politice ∫i care duc la art. 2, pentru c„ art. 2 spune c„ îsuveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n“, ∫i nu pe frac˛iuni unor structuri, ∫i c„ îpoporul o exercit„ prin organe reprezentative, alese Ón mod democratic ∫i periodic sau prin referendum“, ∫i spunem textul Constitu˛iei ∫i cu asta cred c„ argumentul de ordin constitu˛ional este f„r„ repro∫.
îNici un grup“ — alin. (2) de la art. 2 — î∫i nici o persoan„“ — acum suntem Ón cazul unor grupuri — înu pot exercita suveranitatea Ón nume propriu“. Ce ni se propune? Grupuri — etniile Ón Rom‚nia — devin, de fapt, structuri suverane care se suprapun sau creeaz„ mecanisme paralele ale statului rom‚n.
De unde rezult„ acest lucru? Din primul articol al legii p‚n„ la ultimul articol. Ia uita˛i-v„ ce se spune, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, senatori Ón spe˛„, m„ rog, c‚t om mai fi, c„ Ón˛eleg c„ suntem pe duc„...
Art. 1 alin. 2. Dup„ ce Ón art. 1 se spune: îPrezenta lege reglementeaz„ statutul juridic al minorit„˛ilor na˛ionale“... Frumos! Spune ∫i Ón Constitu˛ie c„ trebuie s„ avem o lege cu privire la..., dar problema este c„, dac„ spune Ón Constitu˛ie c„ trebuie s„ fie, p„i, e de conceput ca prin aceast„ lege s„ se creeze alte reglement„ri dec‚t cele de ordin constitu˛ional ∫i s„ facem o Constitu˛ie paralel„? Evident c„ nu.
™i uita˛i-v„ la art. 2. Ne-am b„tut Ón comisie, am vrut s„-i fac s„ Ón˛eleag„. Oameni buni, v„ vorbe∫te un om de construc˛ie! Vreau s„ scoatem aceast„ lege, dar nu putem s„ ne batem joc de Constitu˛ia ˛„rii, suntem, totu∫i, profesioni∫ti. O lege este conform„ Constitu˛iei, nu contrar„ Constitu˛iei. Uita˛i textul contrar Constitu˛iei:
îMinorit„˛ile na˛ionale sunt recunoscute ca factor constitutiv al statului rom‚n“. La Facultatea de Drept se pic„ la examenul de drept constitu˛ional dac„ nu se ∫tie no˛iunea de stat.
Statul Ónseamn„ suveranitate, Ónseamn„ teritoriu ∫i Ónseamn„ popula˛ie. Deci popula˛ia toat„, Ón ansamblul ei, formeaz„, p‚n„ la urm„, elementul constitutiv al statului respectiv. Palestinienii sunt o popula˛ie, n-au Ónc„ un stat, n-au acel teritoriu; nu vreau s„ intru Ón detalii, mai ales ca s„ declan∫ez, Doamne fere∫te!, nu ∫tiu ce mecanisme diplomatice. ™i atunci...
Eu vreau s„ v„ spun care va fi competen˛a. Consiliile astea sunt ∫i Ón teritoriu ∫i, deci, primarul de la Br„ila sau din orice col˛ de ˛ar„ — pentru c„, fiind vorba de Legea contenciosului administrativ, ea protejeaz„ reclamantul, reclamantul este aceast„ structur„ a Consiliului Na˛ional al Autonomiei — care se va duce ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005 se va judeca, pentru c„ va considera c„ este un act local refuzul... — al cui? al primarului de la Br„ila — ∫i se va judeca la tribunalul de la Covasna, se va da o solu˛ie ∫i a∫a mai departe... ™i vom crea o armat„, pur ∫i simplu, de oameni care vor umbla pe holurile tribunalelor, se va ajunge la o sumedenie de procese ∫i, de fapt, p‚n„ la urm„, la o chestiune care va bloca institu˛iile republicii.
Deci aceast„ solu˛ie este contrar„ art. 1 alin. (4), care vorbe∫te despre principiul separa˛iei puterilor. Ce s„ caute puterea judec„toreasc„, atunci c‚nd este vorba de politica legislativ„? C„ n-am reglementat noi ∫i s-a sup„rat nu ∫tiu ce consiliu? Oameni buni, nu se poate cu o asemenea reglementare.
Am Óncercat, ∫i amendamentele sunt o dovad„, s„-i facem pe colegii no∫tri care sunt la butoanele celor dou„ comisii ∫i pe membrii comisiilor care sunt majoritari s„ intr„m Óntr-o logic„ a logicului, a firescului, a normalului, a constitu˛ionalului. Am fost pu∫i Ón fa˛a aritmeticii votului. Era c‚t pe-aci nici s„ nu purt„m aceast„ discu˛ie.
Am ajuns Ón fa˛a Domniilor voastre, Ón fa˛a plenului. S-a considerat c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„. Ea este acea Camer„ care trebuie s„ discute prima dat„. Œmi Óng„dui s„ v„ re˛in aten˛ia strict tehnic, profesional, c„ este o problem„ tocmai asta, a consiliilor na˛ionale ale autonomiei culturale, care v-a∫ ruga s„ constata˛i c„, potrivit art. 61 alin. 1 din proiect: îsunt concepute ca autorit„˛i administrative autonome“, ceea ce Ónseamn„ c„ pe toat„ problema filosofiei autonomiei culturale competen˛a decizional„ revine Senatului.
V„ rog s„ m„ urm„ri˛i. Œn art. 75 din Constitu˛ie, unde se face departajarea atribu˛iilor Óntre cele dou„ Camere, se nominalizeaz„ acolo ce anume se discut„ prima dat„ la Camera Deputa˛ilor. Acolo apare problema de la art. 117 alin. (3). Ce Ónseamn„ art. 117 alin. (3)? Œnseamn„ autorit„˛i administrative autonome. ™i tot ceea ce Ónseamn„ acest Capitol V este, de fapt, acest regim juridic. Asta Ónseamn„ c„, ∫i dac„ trece legea de noi, pe problema asta se va Óntoarce la Senat.
Eu sugerez — ca s„ demonstrez c„ am venit cu ramura de m„slin aici, nu cu securea r„zboiului, nu am avut-o niciodat„, Ón nici o problem„, chiar dac„ uneori limbajul meu este de avocat ∫i poate nepotrivit pentru Parlament — colegilor de la U.D.M.R., pentru c„ ei, de fapt, au f„cut o lege pentru U.D.M.R., nu pentru minorit„˛i, eu, ca s‚rb pe jum„tate, nu m„ reg„sesc aici...
Ne vom aduna ∫i noi, c„ le dau cotiza˛ie. Acum vreau s„-i v„d ∫i eu pe ai mei din Uniune, c„ atunci c‚nd e vorba de bani vin la mine. ™i sunt un pl„titor serios acolo. Vreau s„ v„d ce pozi˛ie oficial„ vom adopta noi, dac„ s‚rbii mei, dac„ Uniunea Democratic„ a S‚rbilor sus˛ine a∫a ceva.
Dac„ o sus˛in, atunci m„ pierd pe mine de mu∫teriu. Dar m„ Óndoiesc c„ o vor sus˛ine. ™i atunci, propunerea mea este, domnilor colegi, ca s„ ne oprim aici. A fost o Óncercare. A˛i vrut s„ vede˛i dac„ suntem la post. A˛i vrut s„ for˛a˛i m‚na colegilor al„turi de care guverna˛i. Cred c„ lu„rile de cuv‚nt sunt suficiente pentru a v„ face s„ Ón˛elege˛i c„ deocamdat„ nu se poate.
Se va putea ceea ce preconiza˛i dumneavoastr„ c‚nd am Ón˛eles c„ va fi o nou„ Constitu˛ie, c„ a∫a s-a preconizat, o nou„ reform„, c‚nd am Ón˛eles c„ vom
avea un Parlament zerocameral ∫i c‚nd, probabil, ˛ara va fi autoguvernat„ pe asemenea structuri ∫i Óntr-o Europ„ pe care, m„ rog, o vede˛i dumneavoastr„, eu nu o v„d a∫a.
™i atunci, propunerea mea concret„ este s„ ne adun„m din nou comisiile, p‚n„ c‚nd va fi din nou dezbaterea Ón plen, s„ ne aplec„m serios ∫i profesional pe amendamente, s„ vedem din amendamentele respinse ce anume putem prelua ∫i, Ón orice caz, aceast„ aberant„ reglementare — era s„ spun imbecil„, dar m-am oprit la timp...
Iar trebuie s„ citez din aceste documente. Am primit aici o descriere cumplit„ despre aceast„ autonomie cultural„. Dar s„ vedem ce spune Comisia de la Vene˛ia, care este oricum o comisie a Comisiei Europene. Zice Ón felul urm„tor. Nu ∫tiu dac„ traducerea mea este prea corect„. îIntroducerea modelului autonomiei culturale pentru minorit„˛ile na˛ionale trebuie considerat„ un pas pozitiv ∫i practic — îuseful“ — pentru a Ónt„ri participarea minorit„˛ilor na˛ionale Ón via˛a public„ a ˛„rii ai c„rei cet„˛eni sunt.“ Deci este iar o apreciere care înu pu∫c„“ cu descrierea f„cut„ de domnul senator Iorgovan. Acesta este punctul 59.
Toate lucrurile asupra c„rora noi suntem obliga˛i s„ st„ruim acum au fost decise la Ónt‚lnirea C.C.C.-ului din 10 august. Atunci s-a stabilit c„ trebuie modificat Regulamentul Camerelor ∫i, p‚n„ Ón 15 septembrie, s„ fie schimba˛i pre∫edin˛ii Camerelor. Tot atunci s-a stabilit c„ p‚n„ Ón 15 noiembrie trebuie s„ treac„ prin Parlament Legea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.
A trecut ∫i primul termen, va trece ∫i al doilea...