Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 septembrie 2002
other · adoptat
Radu Alexandru Feldman
Deschiderea sesiunii ordinare a Senatului
Discurs
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu am nici o îndoialã cã fiecare dintre noi, dacã am fi invitaþi la cel mai academic seminar ºi s-ar vorbi despre pluripartitism, am putea þine referate dintre cel mai temeinic pregãtite ºi cel mai temeinic articulate.
Dacã am vorbi despre opoziþie, cu siguranþã cã fiecare dintre noi ne-am putea dovedi vocaþia pentru democraþie, pentru statul de drept, pentru respectul pentru opoziþie.
Dacã vin azi în faþa dumneavoastrã la începutul unei noi sesiuni, vin pentru a vã spune cã nu o datã Ñ ºi cu sincerã durere Ñ am fost martorul felului în care, în Parlamentul României, în primul rând prin gura premierului ºi atât de des în gura dumneavoastrã, stimaþi colegi ai partidului de guvernãmânt, am vãzut cu câtã uºurinþã aþi trecut peste cuvântul opoziþiei, cu câtã uºurinþã ne-aþi minimalizat, ne-aþi desconsiderat ºi nu ne-aþi acordat acea elementarã prezumþie de nevinovãþie ºi de bune intenþii.
Dacã vreunul dintre noi ar fi îndrãznit sã arate în faþa plenului situaþia din agriculturã Ñ nu dintr-un judeþ sau altul, deoarece tragedia este cã situaþia din agriculturã nu este aºa cum a fost invocatã într-un judeþ sau altul, ci este peste tot în þarã Ñ, nu aþi fi întârziat sã ne întrebaþi: ”Dar electronistul vostru ce a fãcut?Ò ªi nu-l apãr pe cel ce a fost ministrul agriculturii în guvernarea 1996Ñ2000.
Dacã un coleg a venit cu un punct de vedere exprimat în limbajul pe care distinsul coleg considerã cã este cel mai adecvat, preºedintele nostru, un om chibzuit ºi un om pe care nu o datã am încercat sã demonstrez cã-l preþuiesc sincer ºi sper cã încercãrile mele au fost percepute ca atare, distinsul nostru preºedinte nu se poate abþine la acel comentariu ”Dar înainte cum era?Ò. Toþi ºtim cum era înainte ºi nici unul nu avem dreptul sã ne mândrim cum a fost înainte, pentru cã acest ”înainteÒ dureazã de 12 ani. Nu dureazã de un numãr de ani în care, vezi Doamne, cei care au guvernat între 1996Ñ 2000 sunt vinovaþi de tot rãul. Este un rãu pe care trebuie sã ºi-l asume întreaga clasã politicã ºi toate guvernele care au guvernat în acest interval.
Ni se reproºeazã cã suntem ingraþi, cã nu observãm performanþele internaþionale ale României. Le observãm, ne bucurãm de ele ºi le aplaudãm, dar vã rugãm, cu buna-credinþã care sunt sigur cã vã caracterizeazã pe fiecare dintre dumneavoastrã, amintiþi-vã un lucru. Cu excepþia acordului încheiat în etapa a doua ºi a treia cu F.M.I. nici unul dintre celelalte demersuri încununate, sperãm, cu un binemeritat succes, nu sunt rodul prin excelenþã al politicii duse de actualul Guvern.
Nu voi contesta niciodatã ce a fãcut preºedintele Iliescu, ce a fãcut premierul Nãstase, ce a fãcut ministrul de externe din momentul în care actualul Guvern a preluat puterea, dar sunt sigur cã nu ar fi corect, ºi nu cred cã aþi putea sã vã asumaþi eroarea sau nedreptatea sã uitaþi ce au fãcut guvernele anterioare. Nu este un lucru care s-a obþinut acum. România ºi-a câºtigat încetul cu încetul acel prestigiu ºi a dovedit în momente dramatice cã este, într-adevãr, un partener pe care se poate conta.