Radu Alexandru Feldman

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

Distin∫i colegi,

Œn anul de graþie 1918, la Ómplinirea visului naþional, care atunci s-a numit Rom‚nia Mare, P. P. Carp afirma: îRom‚nia are at‚ta noroc Ónc‚t n-are nevoie de b„rbaþi de stat.“

Mi-am amintit ast„zi vorbele marelui om politic, Óntr-un moment Ón care, sorþii fiindu-ne dintre cei mai favorabili, problema admiterii Rom‚niei Ón Pactul Nord-Atlantic poate p„rea unora o chestiune deja tran∫at„, Summit-ul de la Praga nemaifiind altceva dec‚t o simpl„ formalitate ce trebuie onorat„ doar din raþiuni de protocol. Œn fond, par ei s„ spun„, trebuie s„ fii orb ca s„ nu vezi c„ lucrurile s-au schimbat, c„ nu Rom‚nia e cea care mai alearg„ dup„ NATO, NATO e cel dispus ast„zi la orice compromis, doar, doar s„ le Ónt„rim noi flancul sudic.

Formularea, desigur, e intenþionat ∫arjat„, dar surprinde un pericol real asupra c„ruia consider c„ suntem

datori s„ ne aplec„m cu toat„ seriozitatea. î™tim la aceast„ or„ ce avem de f„cut, care este traseul p‚n„ la Praga, avem Óncredere ∫i motivaþie c„ vom reu∫i visul nostru naþional de integrare“, declar„ plin de cutezanþ„ ∫i av‚nt ∫eful diplomaþiei rom‚ne, domnul Mircea Geoan„.

Optimismul ministrului de externe nu este cu totul nelegitim. Œn fond, ∫i Nicholas Burns, ambasadorul S.U.A. la NATO, ∫i Bruce Jackson, pre∫edintele Comitetului S.U.A. pentru NATO, ∫i Edgar Buckley, adjunctul secretarului general al Alianþei, toþi s-au aflat zilele trecute la Bucure∫ti ∫i aprecierile pentru eforturile Rom‚niei pe calea integr„rii au fost exprimate clar ∫i f„r„ nici o rezerv„. Cu aceea∫i claritate Óns„ ∫i cu aceea∫i fermitate au fost nominalizate ∫i îprovoc„rile“ c„rora Rom‚nia trebuie s„ le fac„ faþ„ Ón timpul cel mai scurt, Ón cazul unui e∫ec put‚ndu-se vorbi despre gre∫eli ce ne vor descalifica ∫i vor costa eforturile Rom‚niei de aderare la Alianþ„.

Un subiect despre care se vorbe∫te de mult„ vreme ∫i pentru care am fost Ón repetate r‚nduri avertizaþi este cel al Ónaltei corupþii. Sigur, premierul N„stase are perfect„ dreptate c‚nd afirm„ c„ îUn anumit nivel al corupþiei exist„ Ón orice þar„ din lume. Pentru noi este important s„ elimin„m sursele majore de corupþie, Ón primul r‚nd pentru a asigura atractivitatea investiþiilor str„ine“. Numai c„, ∫tim bine, credibilitatea unor astfel de declaraþii se cere susþinut„ de m„suri semnificative ∫i este practic redus„ la zero Ón momentul Ón care tocmai autorul lor se face vinovat de un comportament de felul celui avut Ón timpul crizei declan∫ate de Raportul îArmagedon II“. Arest„rile abuzive, interogatoriile Ón regim de tortur„, agresiunile Ómpotriva presei, intercept„rile telefonice, toate ilustrau limpede acþiunile Ón forþ„, declan∫ate de putere, Ómpotriva celor care demascau corupþia ∫i nu l„sau loc nici unor iluzii privind eventualele acþiuni ale puterii Ómpotriva corupþiei. Faptul c„ nici p‚n„ azi Adrian N„stase nu ∫i-a onorat promisiunea public„ de a ie∫i pe postul naþional de televiziune ∫i de a clarifica fiecare din acuzele pe care i le aducea raportul nu face dec‚t s„ þin„ prezent Ón memoria celor care ne monitorizeaz„ un episod nefericit, ce Óntreþine grave semne de Óntrebare, referitor la rangul ∫i cotele p‚n„ la care se ridic„ azi corupþia Ón Rom‚nia. Afirmaþia de zilele trecute a lordului Robertson, secretarul general al NATO, îAlianþa nu poate accepta þ„ri Ón care corupþia face ravagii, pentru c„ ea nu distruge numai statele respective, dar poate afecta ∫i NATO“, mi se pare, Ón context, un avertisment peste care puterea nu poate s„ treac„ f„r„ a fi con∫tient„ de riscurile la care se expune.