Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimaþi colegi, v„ rog s„ v„ ocupaþi locurile. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ anunþ c„ ∫i-au anunþat prezenþa la ∫edinþa noastr„ de ast„zi, din cei 140 de senatori, un num„r de 109 colegi senatori. Avem 15 colegi care sunt plecaþi Ón deplasare, Ón str„in„tate.

V„ rog s„ permiteþi, conform celor aprobate Ón ∫edinþa anterioar„, s„ continu„m ∫i s„ deschid ∫edinþa noastr„ solemn„ consacrat„ depunerii jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor de c„tre senatori.

V„ reamintesc c„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 8/2002, jur„m‚ntul scris se roste∫te individual, se semneaz„ de fiecare senator ∫i se depune la pre∫edintele Senatului.

V„ rog.

Dau cuv‚ntul domnului secretar al Senatului, domnul Mihai Ungheanu.

Invit pentru depunerea jur„m‚ntului pe doamna senator St„noiu Rodica Mihaela.

Se preg„te∫te domnul senator Br„di∫teanu ™erban.

## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu:**

îEu, St„noiu Rodica Mihaela, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 30 Olt, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Br„di∫teanu ™erban.

Se preg„te∫te domnul senator Frunda György.

## **Domnul ™erban Br„di∫teanu:**

Jur„m‚nt de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor

îEu, Br„di∫teanu ™erban, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 40 V‚lcea, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Frunda György. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Ila∫cu.

## **Domnul Frunda György:**

îEu, Frunda György, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 28 Mure∫, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Ilie Ila∫cu. Se preg„te∫te domnul senator Maior Liviu.

## **Domnul Ilie Ila∫cu:**

îEu, Ila∫cu Ilie, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 4 Bac„u, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Maior Liviu. Se preg„te∫te domnul senator Marcu Ion.

## **Domnul Liviu Maior:**

îEu, Maior Liviu, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 5 Bihor, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Marcu Ion. Se preg„te∫te domnul senator Pan„ Viorel Marian.

## **Domnul Marcu Ion:**

îEu, Marcu Ion, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 37 Timi∫, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute bunul Dumnezeu!“ Doamne ajut„!

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Pan„ Viorel Marian.

Se preg„te∫te domnul senator Rus Ioan Aurel.

## **Domnul Viorel Marian Pan„:**

îEu, Pan„ Viorel Marian, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 14 Constanþa, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

Va depune jur„m‚ntul domnul senator Rus Ioan Aurel.

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Jur„m‚nt de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor

îEu, Rus Ioan Aurel, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electoral„ nr. 6 Bistriþa-N„s„ud, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.

Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“

Domnule pre∫edinte, Lista pentru jur„m‚nt s-a Óncheiat.

## Stimaþi colegi,

V„ anunþ c„ mai avem trei colegi senatori care trebuie s„ depun„ jur„m‚ntul de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor: domnul senator Verestóy Attila va depune jur„m‚ntul joi, fiind plecat Ón str„in„tate, la fel ∫i domnul senator H‚r∫u Ion, Grupul parlamentar P.S.D., iar domnul senator Belu Ioan, Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, este internat Ón spital, c‚nd va avea posibilitatea, va veni ∫i va depune jur„m‚ntul, bineÓnþeles, dup„ ie∫irea din spital.

Cu aceasta, v„ rog s„ Ómi permiteþi s„ declar Ónchis„ ∫edinþa solemn„ de depunere a jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor.

Stimaþi colegi,

Trecem la urm„torul punct, respectiv ordinea de zi a ∫edinþei noastre de ast„zi.

Dac„ aveþi observaþii?

Domnul senator P„curaru, v„ ascult.

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Am o singur„ intervenþie, sper ∫i foarte scurt„. Pe ordinea de zi, la punctul nr. 15, deci ultimul punct pe ordinea de zi, avem proiectul de Lege privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului. Sigur c„ este un proiect de lege important, pe care Ól vom susþine ∫i Ól vom vota, exist„, Óns„, din punct de vedere tehnic, ni∫te necorel„ri Óntre definiþia spaþiului public, a∫a cum este Ón text ∫i a∫a cum este Ón normele europene.

Solicitarea pe care o am ∫i o supun aprob„rii plenului este de a am‚na cu o s„pt„m‚n„ aceast„ dezbatere, am spus, pe o lege important„, pe care noi o susþinem, dar pentru clarific„ri, ∫i din nici un fel de alt motiv, s„ se poat„ rediscuta aceast„ definiþie la comisie. Mulþumesc.

V„ rog, dac„ sunt ∫i alte puncte de vedere legate de ordinea de zi?

Deci s-a f„cut o solicitare, s„ scoatem de pe ordinea de zi de ast„zi ultimul punct, proiectul de Lege privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului, av‚nd Ón vedere cererea expres„ a unor asociaþii profesionale, da, ale produc„torilor.

Eu cred c„ este corect s„ revedem ∫i s„ facem o lege bun„, dac„ este vorba de o armonizare legislativ„.

Deci am‚narea cu o s„pt„m‚n„, v„ rog s„ votaþi aceast„ propunere.

Cu 88 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, s-a aprobat am‚narea cu o s„pt„m‚n„ a dezbaterii acestui proiect de lege.

Legat de programul de lucru dac„ sunt observaþii? Deci se deruleaz„ p‚n„ la ora 19,30, v„ anunþ c„ Óntreb„rile ∫i interpel„rile sunt radiodifuzate ast„zi. Dac„ sunt obiecþii la program? Nu.

Dac„ nu sunt, v„ rog s„ votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat ∫i programul de lucru.

Vom trece la urm„torul punct, declaraþii politice.

Œl rog pe domnul vicepre∫edinte Paul P„curaru s„ preia conducerea ∫edinþei noastre de ast„zi.

Mulþumesc, putem continua.

La declaraþii politice Grupul social-democrat, al P.S.D., are 38 de minute, Grupul P.R.M., 22 de minute, Grupul P.N.L., 10 minute, Grupul U.D.M.R., 9 minute, Grupul Partidului Democrat, 10 minute, iar senatorii independenþi, 6 minute.

Este Ónscris la cuv‚nt, la declaraþii politice, din partea Grupului P.S.D., domnul senator Adrian P„unescu. Nu este prezent.

Din partea Grupului P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

V„ rog.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ Televiziunea este claxonul puterii, Radioul este, probabil, schimb„torul de viteze. Œn vreme ce Televiziunea Rom‚n„ a fost Óntrecut„ ca audienþ„ de mai multe posturi private, printre care ProTv, Antena 1 ∫i OTV, iat„ c„ nici un post privat de radio nu a reu∫it s„ surclaseze postul naþional, fiindc„ Radio Rom‚nia a fost, este ∫i mai mult ca sigur va r„m‚ne o legend„ vie, o Ónalt„ academie de educaþie, informare ∫i culturalizare a poporului.

Din 22 decembrie 1989 ∫i p‚n„ acum Radio Rom‚nia a p„strat echidistanþa politic„ ∫i eu unul nu Ómi aduc aminte s„ fi protestat cineva Ómpotriva politicii acestui post.

Din p„cate, tot ce e bun nu poate dura, cel puþin la noi, unde o echip„ de diversioni∫ti vrea s„ pun„ m‚na pe tot ce mi∫c„ Ón þara asta. Ca s„ demonstreze ce?!

Ne aducem aminte de ∫edinþa furtunoas„ din decembrie 2001 din plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, c‚nd, prin falsificarea grosolan„ a votului, a fost debarcat consiliul de administraþie ∫i Ón fruntea instituþiei a fost adus„ o echip„ fidel„ actualei puteri, condus„ de Drago∫ ™euleanu. Acela nu a fost primul vot falsificat ∫i probabil c„ nu a fost nici ultimul, iar istoria Ói va judeca aspru pe cei care confund„ Parlamentul cu o mo∫ie proprie.

Œntr-un timp fulger„tor, Drago∫ ™euleanu a instalat o dictatur„ _sui generis_ Ón acea instituþie. Œn primul r‚nd, ∫i-a fixat lui Ónsu∫i un salariu de circa 70 milioane de lei pe lun„, mai mult dec‚t vreo cinci senatori ai Rom‚niei la un loc, care au fost votaþi de popor, pe c‚nd pe el nu ∫tim cine l-a votat. Apoi, a Ónceput s„ piard„ pe drum mai toate comunicatele ∫i manifest„rile opoziþiei parlamentare, fie ignor‚ndu-le, fie plas‚ndu-le la ore cu audienþ„ redus„, cum ar fi orele 17,00 sau 19,00.

Œn paralel sunt difuzate, aproape Ón totalitate, ∫tiri ∫i reportaje despre activitatea actualei puteri. Iat„, de pild„, ce s-a difuzat azi, 4 martie 2002, la radiojurnalul de la ora 13,00: primele ∫apte ∫tiri sunt Ón exclusivitate despre activitatea reprezentanþilor puterii. Am aici comunicatul pe care l-am obþinut chiar de la Radio Rom‚nia ∫i ceea ce m-a determinat s„ vin ast„zi Ón faþa dumneavoastr„!

2. Premierul Adrian N„stase va participa Ón aceast„ dup„-amiaz„ la lansarea oficial„ a sistemului naþional pentru achiziþii publice prin Internet.

3. ™edinþa delegaþiei permanente a P.S.D., sub conducerea lui Adrian N„stase, Ón desf„∫urare la aceast„ or„.

4. Pre∫edintele Iliescu l-a decorat pe pre∫edintele Curþii Supreme de Justiþie a Uniunii Europene cu Ordinul îSteaua Rom‚niei“.

5. Programul vizitei ministrului rom‚n de externe, Mircea Geoan„, Ón Cehia, corespondenþ„ din Praga, reporter Septimiu Roman.

6. Negociatorul-∫ef Vasile Pu∫ca∫ particip„ la Conferinþa european„ extinderea Uniunii Europene, ultima sut„ de metri sau ultima ∫ans„, Maastricht, Olanda.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului Partidului Democrat are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Prezentarea joi, 28 februarie, Ón ∫edinþ„ de Guvern a proiectului de Ordonanþ„ de urgenþ„ privind unele m„suri referitoare la accelerarea procesului de privatizare nu reprezint„ altceva dec‚t faptul c„ ministrul Ovidiu Mu∫etescu recunoa∫te deschis e∫ecul din privatizare.

Mai mult, chiar, Óntregul Cabinet Adrian N„stase este unanim Ón aceast„ problem„, o dovad„ fiind decizia de asumare a r„spunderii Ón faþa Parlamentului pentru acest proiect de lege.

F„r„ Óndoial„, asist„m la un nou program de imagine a Guvernului Adrian N„stase, o Óncercare de a ascunde nereu∫itele ∫i marile nereguli prin bine cunoscuta tehnic„ a frazelor de genul: îAcest proiect de lege reprezint„ o dovad„ a angajamentului ferm al actualului Guvern de a continua ∫i accelera reforma, astfel Ónc‚t efectele benefice ale m„surilor politice, economice ∫i sociale s„ se poat„ face simþite c‚t mai cur‚nd.“

Dup„ cum declara ministrul privatiz„rii, Ovidiu Mu∫etescu, dincolo de caracterul pur demagogic al Óntreprinderii pesediste, Ón domeniul privatiz„rii nu putem s„ nu observ„m costurile imense ale absolvirii A.P.A.P.S. de p„cate. P‚n„ Ón prezent, dincolo de meritul de a fi client fidel al instanþelor de judecat„, A.P.A.P.S., de peste un an, a fost structura total absent„ Ón procesul de reform„.

Nu aceea∫i absenþ„ a fost Ónregistrat„ c‚nd A.P.A.P.S. s-a implicat efectiv Ón servirea clientelei politice ∫i s-a f„cut tot posibilul s„ se Ómpr„∫tie ceaþ„ ∫i s„ se creeze confuzie, elocvente Ón cazul Re∫iþa ∫i îAro“. Singurul trofeu ar fi cel de la îSidex“, dar, iat„, ∫i aici a r„zb„tut jocul de culise, scandalul de la Londra neput‚nd fi ignorat.

Œn rest, anul trecut, de pild„, din 300 de societ„þi comerciale pe care A.P.A.P.S. se oblig„ s„ le privatizeze, nu au trecut Ón proprietate privat„ dec‚t 198.

Pierderile societ„þilor din portofoliu, unde A.P.A.P.S. gestioneaz„ actul managerial, au crescut exponenþial. Nu este un secret faptul c„ datoriile societ„þilor comerciale de stat dep„∫esc de trei ori capitalul social, ceea ce Ónseamn„ c„ sunt Ón cvasifaliment.

Pe fondul acesta vine acum A.P.A.P.S., la dorinþa expres„ a premierului Adrian N„stase, ∫i dore∫te s„ schimbe o lege a privatiz„rii care nu c„ nu este bun„, a∫a cum Óncearc„ Guvernul s„ insinueze, dar legea nu a fost aplicat„ niciodat„ de c„tre A.P.A.P.S., iar rezultatele extrem de slabe sunt o consecinþ„ fireasc„.

Œn cazul noului proiect de lege, nimic spectaculos, fiind o lege copiat„ dup„ cele dou„ legi anterioare, promovate de guvernele precedente. ™tergerea datoriilor s-a mai aplicat, v‚nzarea pe un euro nu este altceva dec‚t un îremake“ palid al privatiz„rii pe un dolar.

Cu o lege care se dore∫te nou„, de fapt, un plagiat, actualul Guvern vrea s„ Ó∫i asume r„spunderea Ón faþa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 Parlamentului pentru a-∫i repara onoarea pierdut„ Ón privatiz„ri de genul îRafo“.

Nu putem s„ nu observ„m faptul c„ actualul Executiv a instituit deja un sistem prin care o lege este valabil„ pentru premianþi ∫i alta pentru investitorii necalificaþi Ón fazele superioare ale P.S.D.

Revenim la cazul îRafo“. Aici datoriile au fost ∫terse dup„ ce societatea a fost privatizat„. Prin noul proiect de lege se afirm„ clar: îŒn spiritul promov„rii transparenþei Ón procesul de privatizare, A.P.A.P.S. are Ón vedere crearea unei grile de evaluare pentru societ„þile care urmeaz„ a fi privatizate. Œn felul acesta, fiecare potenþial cump„r„tor poate cunoa∫te valoarea datoriilor care vor fi anulate, asigur‚ndu-se un grad total de transparenþ„ ∫i un tratament egal pentru toþi investitorii.“

Foarte interesant„ aceast„ abordare. De ce spun acest lucru? Duplicitatea actualului Guvern este evident„: Ón doar dou„ luni Executivul se metamorfozeaz„. Iat„, pe 20 decembrie 2001 Guvernul ∫terge datoriile la îRafo“, dup„ privatizare, iar la 1 martie 2002 acela∫i Guvern vorbe∫te de o lege care s„ asigure un grad total de transparenþ„ ∫i un tratament egal pentru toþi investitorii.

Putem face dou„ supoziþii. Una ar fi, ∫i cea mai grav„, c„ s-a lucrat cu informaþii privilegiate Ón cazul îRafo“, cunosc‚ndu-se c„ A.P.A.P.S. lucreaz„ la un nou proiect de lege a privatiz„rii, lege care, repet, dore∫te transparenþ„ ∫i un tratament egal pentru toþi investitorii.

Cea de-a doua supoziþie, ∫i cea mai simpl„, este aceea c„ A.P.A.P.S. s-a apucat s„ Óntocmeasc„ un proiect de lege Ón prip„, ceea ce poate aduce prejudicii sistemului economic prin nefundamentarea ei. Nu putem s„ nu amintim aici costul aventurii Guvernului N„stase pe noul drum al privatiz„rii.

Pe acest proiect de lege Guvernul cere Parlamentului s„ aprobe ∫tergerea unui volum al datoriilor de peste 30.000 de miliarde de lei. Œn nici un caz Partidul Democrat, prin votul s„u, nu va Ómp„rt„∫i experimentele A.P.A.P.S. Ón privatizare ∫i la ascunderea urmelor din afacerea îRafo“.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul Partidului Democrat mai are la dispoziþie 5 minute.

Din partea Grupului Partidului Naþional Liberal are cuv‚ntul domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege,

Distin∫i colegi,

Œn anul de graþie 1918, la Ómplinirea visului naþional, care atunci s-a numit Rom‚nia Mare, P. P. Carp afirma: îRom‚nia are at‚ta noroc Ónc‚t n-are nevoie de b„rbaþi de stat.“

Mi-am amintit ast„zi vorbele marelui om politic, Óntr-un moment Ón care, sorþii fiindu-ne dintre cei mai favorabili, problema admiterii Rom‚niei Ón Pactul Nord-Atlantic poate p„rea unora o chestiune deja tran∫at„, Summit-ul de la Praga nemaifiind altceva dec‚t o simpl„ formalitate ce trebuie onorat„ doar din raþiuni de protocol. Œn fond, par ei s„ spun„, trebuie s„ fii orb ca s„ nu vezi c„ lucrurile s-au schimbat, c„ nu Rom‚nia e cea care mai alearg„ dup„ NATO, NATO e cel dispus ast„zi la orice compromis, doar, doar s„ le Ónt„rim noi flancul sudic.

Formularea, desigur, e intenþionat ∫arjat„, dar surprinde un pericol real asupra c„ruia consider c„ suntem

datori s„ ne aplec„m cu toat„ seriozitatea. î™tim la aceast„ or„ ce avem de f„cut, care este traseul p‚n„ la Praga, avem Óncredere ∫i motivaþie c„ vom reu∫i visul nostru naþional de integrare“, declar„ plin de cutezanþ„ ∫i av‚nt ∫eful diplomaþiei rom‚ne, domnul Mircea Geoan„.

Optimismul ministrului de externe nu este cu totul nelegitim. Œn fond, ∫i Nicholas Burns, ambasadorul S.U.A. la NATO, ∫i Bruce Jackson, pre∫edintele Comitetului S.U.A. pentru NATO, ∫i Edgar Buckley, adjunctul secretarului general al Alianþei, toþi s-au aflat zilele trecute la Bucure∫ti ∫i aprecierile pentru eforturile Rom‚niei pe calea integr„rii au fost exprimate clar ∫i f„r„ nici o rezerv„. Cu aceea∫i claritate Óns„ ∫i cu aceea∫i fermitate au fost nominalizate ∫i îprovoc„rile“ c„rora Rom‚nia trebuie s„ le fac„ faþ„ Ón timpul cel mai scurt, Ón cazul unui e∫ec put‚ndu-se vorbi despre gre∫eli ce ne vor descalifica ∫i vor costa eforturile Rom‚niei de aderare la Alianþ„.

Un subiect despre care se vorbe∫te de mult„ vreme ∫i pentru care am fost Ón repetate r‚nduri avertizaþi este cel al Ónaltei corupþii. Sigur, premierul N„stase are perfect„ dreptate c‚nd afirm„ c„ îUn anumit nivel al corupþiei exist„ Ón orice þar„ din lume. Pentru noi este important s„ elimin„m sursele majore de corupþie, Ón primul r‚nd pentru a asigura atractivitatea investiþiilor str„ine“. Numai c„, ∫tim bine, credibilitatea unor astfel de declaraþii se cere susþinut„ de m„suri semnificative ∫i este practic redus„ la zero Ón momentul Ón care tocmai autorul lor se face vinovat de un comportament de felul celui avut Ón timpul crizei declan∫ate de Raportul îArmagedon II“. Arest„rile abuzive, interogatoriile Ón regim de tortur„, agresiunile Ómpotriva presei, intercept„rile telefonice, toate ilustrau limpede acþiunile Ón forþ„, declan∫ate de putere, Ómpotriva celor care demascau corupþia ∫i nu l„sau loc nici unor iluzii privind eventualele acþiuni ale puterii Ómpotriva corupþiei. Faptul c„ nici p‚n„ azi Adrian N„stase nu ∫i-a onorat promisiunea public„ de a ie∫i pe postul naþional de televiziune ∫i de a clarifica fiecare din acuzele pe care i le aducea raportul nu face dec‚t s„ þin„ prezent Ón memoria celor care ne monitorizeaz„ un episod nefericit, ce Óntreþine grave semne de Óntrebare, referitor la rangul ∫i cotele p‚n„ la care se ridic„ azi corupþia Ón Rom‚nia. Afirmaþia de zilele trecute a lordului Robertson, secretarul general al NATO, îAlianþa nu poate accepta þ„ri Ón care corupþia face ravagii, pentru c„ ea nu distruge numai statele respective, dar poate afecta ∫i NATO“, mi se pare, Ón context, un avertisment peste care puterea nu poate s„ treac„ f„r„ a fi con∫tient„ de riscurile la care se expune.

Nimeni nu Ó∫i imagineaz„ c„ Ón c‚teva luni Rom‚nia va Óndeplini baremurile economice sau c„ dotarea Armatei Rom‚ne va fi la nivelul celei britanice. Dar un pic de cinste, de bun„-credinþ„ ni se pretinde, Ón modul cel mai r„spicat, ∫i nimeni alþii dec‚t cei care conduc azi þara nu vor putea fi f„cuþi vinovaþi dac„ nici m„car la aceste capitole nu ne vom dovedi competitivi.

Funcþionarea liber„ ∫i corect„ a instituþiilor statului, separarea puterilor Ón stat, retrocedarea propriet„þilor cultelor religioase, cre∫terea rolului societ„þii civile ∫i maturizarea organizaþiilor neguvernamentale, relaþiile cu vecinii, lipsa unui centru politic puternic sunt alte îdosare“ ce au fost aduse Ón atenþia interlocutorilor rom‚ni de Ónalþii demnitari americani. Nu sunt lucruri noi, sunt subiecte care, mereu ∫i mereu, pe parcursul timpului, au mai fost semnalate ca neÓmpliniri Ón procesul de adaptare a Rom‚niei la standardele Alianþei.

Œntr-un bilanþ general, pa∫ii f„cuþi, repet ceea ce am mai spus, sunt Óns„ semnificativi ∫i trebuie evitate erorile care ne-ar scoate din curs„. Sarcina ce revine Guvernului este cople∫itoare ∫i nu m„ Óndoiesc c„ sunt Ón asentimentul tuturor c‚nd afirm c„ suntem datori s„ Ól susþinem cu toat„ convingerea. Parlamentul poate ∫i trebuie s„ Ó∫i aduc„ Ón continuare o contribuþie important„ la finalizarea cu succes a opþiunii pentru NATO.

Œn acest sens, Ón spiritul transparenþei care trebuie s„ caracterizeze toate acþiunile Executivului, pentru o evaluare ∫i potenþare a eforturilor care se fac, propun Birourilor permanente, Ón numele Partidului Naþional Liberal, s„ adreseze primului-ministru invitaþia de a prezenta Óntr-o ∫edinþ„ extraordinar„ a Parlamentului Programul de acþiune adoptat Ón perspectiva lunilor care ne mai despart de examenul îPraga, 2002“. Œn situaþia Ón care premierul Adrian N„stase nu consider„ benefic„ o asemenea consultare cu Legislativul, Ói cer, Ón temeiul art. 113 din Constituþia Rom‚niei, s„ angajeze r„spunderea Guvernului Ón faþa Parlamentului, pentru Óndeplinirea acestui program.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului U.D.M.R. are cuv‚ntul domnul senator Pete ™tefan.

## **Domnul Pete ™tefan:**

Declaraþia mea se refer„ la dezvoltarea rural„. Noþiunea de dezvoltare se identific„ frecvent cu cea de cre∫tere, de∫i ele nu sunt sinonime. Dac„ cre∫terea Ónseamn„ extinderea Óntregii activit„þi Óntr-un teritoriu ∫i ea este m„surabil„ prin num„rul de cre∫tere a locurilor de

munc„ ∫i prin cre∫terea veniturilor populaþiei, atunci dezvoltarea are ca scop cre∫terea durabil„ a productivit„þii individuale, comunitare ∫i instituþionale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru individ. Programele de dezvoltare au Ón vedere schimbarea condiþiilor fundamentale, ceea ce necesit„ timp Óndelungat; sunt dezvoltate instituþiile, posibilit„þile, resursa uman„ ∫i nu se refer„, ∫i nu se ofer„ numai un simplu sprijin care s„ asigure cre∫terea resurselor pe termen scurt. Problemele rurale sunt foarte complexe ∫i, Ón general, nu pot fi realizate prin acþiuni pe termen scurt. Guvernele care se succed au obligaþia de a elabora programe integrate succesive, cu efecte durabile, care s„ se manifeste Ón principal prin Ómbun„t„þirea condiþiilor instituþionale ∫i umane. Dezvoltarea rural„ cuprinde toate acþiunile Óndreptate spre Ómbun„t„þirea calit„þii vieþii populaþiei din spaþiul rural, spre p„strarea peisajului natural ∫i cultural ∫i care asigur„ dezvoltare durabil„ Ón spaþiile rurale.

Agricultura este elementul determinant al dezvolt„rii rurale Ón majoritatea spaþiului rural. Este adev„rat faptul c„ Ón Uniunea European„, Ón anul 1997 agricultura reprezenta 1,6% din PIB, iar populaþia ocupat„, doar 5%, c„ num„rul fermierilor din þ„rile Uniunii Europene era de 7,4 milioane, ceea ce arat„ o descre∫tere a rolului economic al acestui sector ∫i c„ Ón Uniunea European„ viitorul regiunilor rurale nu depinde Ón totalitate numai de agricultur„, dar, cu toate astea, Uniunea European„ face eforturi deosebite pentru ca mo∫tenirea rural„ a Europei s„ nu dispar„, ca ∫i baza sa economic„ tradiþional„.

îAgenda 2000“ a introdus principii noi: rolul multifuncþional al agriculturii ∫i abordarea integral„ a dezvolt„rii rurale. A sc„zut acest rol ca surs„ de venit ∫i de ocupare a forþei de munc„, dar ea a r„mas cel mai important exploatator al p„m‚ntului, deci cu o importanþ„ major„ din punct de vedere al mediului rural. Analiza politicilor agricole comunitare ale Uniunii a determinat speciali∫tii s„ trag„ concluzia c„ Ón viitor accentul trebuie deplasat de la politica agricol„ spre dezvoltare ∫i integrare rural„. Din acest motiv, þ„rile membre, pentru realizarea politicilor agricole, au o structur„ instituþional„ solid„, capabil„ s„ gestioneze dezvoltarea rural„, sfera civil„ din spaþiul rural este parte activ„ Ón elaborarea ∫i aplicarea programelor de dezvoltare rural„, iar atenþia Uniunii Europene Ón ultima perioad„ a crescut vizibil spre dezvoltarea rural„.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului P.R.M. are cuv‚ntul domnul senator Vasile Horga.

## **Domnul Vasile Horga:**

A devenit o obi∫nuinþ„ a tuturor guvernanþilor din ultimul deceniu, indiferent de culoarea democratic„ pe care o afi∫eaz„, preluarea mai mult sau mai puþin voalat„ la datoria public„ a unor obligaþii faþ„ de bugetul de stat a unor contribuabili, indiferent de forma de proprietate, av‚nd drept numitor comun doar interesul clasei politice dominante la momentul respectiv.

Prin astfel de mijloace au fost ∫terse datorii la bugetul statului de multe sute de mii de miliarde, Ón timp ce acesta devine tot mai neÓndestul„tor pentru a satisface interesele, uneori minimale, de funcþionare normal„ a instituþiilor statului rom‚n. Au fost ∫i r„m‚n afectate grav Ón continuare sectoare vitale ale statului, cum sunt Ónv„þ„m‚ntul, s„n„tatea, cultura, asistenþa social„, agricultura, enumer‚nd doar c‚teva reprezentative, f„r„ a considera c„ celelalte o duc mai bine. Exist„ un paradox peste care nici un guvern postdecembrist nu a trecut: lipsa resurselor necesare supravieþuirii statului a fost c„utat„ Ón Ómprumuturi contractate de acesta pe piaþa intern„ sau extern„, cu un serviciu al datoriei publice ating‚nd mai bine de 36% din nivelul cheltuielilor totale din bugetul anului 2002, Ón timp ce venituri potenþiale, reale, datorate de unii contribuabili, au fost ∫terse cu o u∫urinþ„ dezarmant„. Oricine se Óntreab„ cum de este posibil s„ renunþi cu at‚ta u∫urinþ„ s„ Óþi Óncasezi o creanþ„ cert„ pe care o ai faþ„ de un contribuabil, Ón timp ce nu g„se∫ti o alt„ cale de a suplini resursa la care ai renunþat dec‚t intensific‚nd presiunile fiscale sau cresc‚nd gradul de fiscalitate asupra contribuabililor, la care se Óncadreaz„, Ón general, cet„þenii, micii Óntreprinz„tori ∫i, poate, unele Óntreprinderi mari.

Asemenea politic„ clientelar„ a distrus mediul economic ∫i social rom‚nesc, a determinat tot mai mulþi contribuabili, dintre cei cu posibilit„þi financiare deosebite, s„ devin„ clienþi permanenþi, sponsori ai guvernelor de orice culoare, Ón timp ce povara menþinerii unui stat bolnav Ón funcþiune a revenit pe spinarea cet„þenilor ∫i a micilor Óntreprinz„tori. Micul contribuabil rom‚n Ó∫i pl„te∫te impozitele c„tre stat de multe ori cu o precizie de ceasornic. Acesta nu a fost ∫i nu va fi niciodat„ scutit de un leu majorare de Ónt‚rziere sau de penalizare, chiar dac„ operaþiunea Ón sine de Óncasare a acelor sume derizorii Ól va costa mai mult pe stat dec‚t va obþine de la cet„þean, dar Ón acest caz statul trebuie s„ se arate intransigent ∫i nemilos, ca nu cumva m‚ine ∫i ace∫tia s„ ridice pretenþii de iertare sau de scutire de impozite. Voi aminti doar c‚þiva din marii profitori ai banului public: Combinatul Siderurgic Galaþi, Compania Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“, îRafo“ One∫ti, Banca Agricol„, îPetrom“ ∫i alþii, care Ón ultima perioad„ au fost scutiþi de c„tre Guvernul social-democrat de a alimenta bugetul public naþional cu sume de zeci de mii de miliarde, prin ∫tergerea major„rilor ∫i penaliz„rilor datorate, care au fost

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) are cuv‚ntul domnul senator Liviu Maior.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œnc„ sub impresia jur„m‚ntului pe care l-am depus, m„ g‚ndeam ce bine ar fi ca Biblia s„ stea aici, pe tribuna aceasta de la care vorbim. Poate c„ am fi puþin mai temperaþi Ón afirmaþiile pe care le facem, mai cu fric„ de Dumnezeu.

Ceea ce doresc ∫i consider c„ este obligaþia mea este faptul c„ s„pt„m‚na trecut„, la Bruxelles, s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 deschis Convenþia european„ privind viitorul Europei, o convenþie format„ din reprezentanþi ai parlamentelor naþionale, ai guvernelor ∫i a Parlamentului ∫i Comisiei Europene. A fost o prim„ Óntrunire deloc lipsit„ de o confruntare evident„ care, probabil, va marca mult„ vreme dezbaterea aceasta privind viitorul Europei Óntre parlamentele naþionale ∫i reprezentanþii celorlalte instituþii. S-a ajuns la un moment dat, Ónc‚t noi, parlamentarii, nu la propunerea noastr„, pentru c„ ne simþeam oarecum Óntr-o inferioritate noi, cei din þ„rile candidate, dar cei din þ„rile membre au propus s„ p„r„sim ∫edinþa solemn„ de deschidere a Convenþiei datorit„ unui Regulament de proceduri pe care pre∫edintele Valery Giscard d’Estaing Óncerca s„ Ól impun„ cam cu forþa. N-a þinut ∫i, p‚n„ la urm„, acest regulament se va dezbate Ón cursul s„pt„m‚nii viitoare. Este o prim„ faz„ Ón care aceast„ convenþie caut„ s„ asculte opþiunile cet„þenilor, s„ asculte societatea civil„ Ón leg„tur„ cu reforma instituþional„ a Uniunii, cu problema elabor„rii unei Constituþii europene, cu privire la formula de stat pe care s„ o adopte actuala Uniune ∫i nu Ónt‚mpl„tor a fost invocat„ Convenþia de la Philadelphia care a elaborat Constituþia american„ Ón 1787.

Sigur c„ un alt element pe care trebuie s„ Ól ∫tiþi cu toþii, doamnelor ∫i domnilor colegi, este c„ la aceast„ convenþie ni s-a spus foarte clar c„ noi nu reprezent„m þ„ri, noi reprezent„m instituþii din þ„rile care ne-au trimis la Bruxelles ∫i nu vom putea s„ venim cu formule ca aceea c„ Rom‚nia dore∫te o anumit„ formul„ constituþional„ sau un anumit tip de stat. Nu a∫a se va proceda. Dar se va recurge la formula consensului ∫i sigur c„ aceast„ Convenþie, p‚n„ la mijlocul anului viitor, va reu∫i s„ Ó∫i elaboreze, Óntr-adev„r, proiectul care se arat„, dup„ mine, fascinant.

Nu Ól retrage.

## **Domnul Liviu Maior:**

Dar vreau s„ v„ spun c„ n-am s„ fac acest lucru pentru c„ ∫tiu c„ am st‚rnit un cuib de vipere. Am c„lcat aceste vipere care manevreaz„ sute de miliarde de lei ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 sunt capabile s„ poarte o campanie Ómpotriva unui senator din Parlamentul Rom‚niei, pe care s„ Ól fac„ cel mai corupt, cel mai ordinar ∫i cel mai nenorocit personaj ales de c„tre electoratul rom‚nesc.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul, din partea P.N.L., domnul senator Ion S‚rbulescu.

## **Domnul Ion S‚rbulescu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declaraþia mea se refer„ la suspendarea obligaþiilor bugetare reprezent‚nd major„ri de Ónt‚rziere ∫i transformarea acestora Ón obligaþii investiþionale.

Declinul grav al economiei naþionale postdecembriste este, pe de o parte, efectul unei subutiliz„ri accentuate a capacit„þilor productive existente, iar, pe de alt„ parte, datorit„ lipsei de capital, consecinþa absenþei investiþiilor generatoare de locuri de munc„ ∫i, implicit, venituri pentru stat, societ„þi ∫i populaþie.

Este un adev„r incontestabil c„ regresul investiþiilor medii anuale sub 50%, comparativ cu anul 1989, a condus la regresul producþiei naþionale ∫i, pe cale de consecinþ„, la incapacitatea statului de a satisface nevoile vitale ale societ„þii: Ónv„þ„m‚nt, s„n„tate, cultur„, ∫tiinþ„, ap„rare naþional„. Aici se afl„ cauza reducerii continue ∫i dureroase a nivelului de trai ∫i calit„þii vieþii marii majorit„þi a populaþiei.

Pornind de la constatarea c„ importante societ„þi comerciale se afl„ Ón incapacitatea acoperirii obligaþiilor bugetare, const‚nd Ón datorii curente ∫i major„ri de Ónt‚rziere, ∫i c„ majoritatea activelor acestor societ„þi sunt expuse execut„rii silite ∫i nu le permite obþinerea de credite, propunem suspendarea obligaþiilor bugetare reprezent‚nd major„ri de Ónt‚rziere ∫i reconsiderarea acestora Ón obligaþii investiþionale, Ón baza unui plan de afaceri concret.

Œn acest sens, solicit„m Guvernului elaborarea unei metodologii unitare, care s„ stimuleze investiþiile concomitent cu acordarea de Ónlesniri la plata creanþelor bugetare, astfel:

Societ„þile comerciale vor fi obligate ∫i interesate s„ Ó∫i pl„teasc„ cu regularitate impozitele ∫i taxele curente. Vor fi scoase de sub sechestru activele echivalente major„rilor de Ónt‚rziere ∫i se vor putea gaja credite pentru investiþii noi, dezvoltare ∫i modernizare.

Se vor crea noi locuri de munc„ aduc„toare de venituri impozabile.

La finalizarea investiþiilor, creanþele bugetare reprezent‚nd major„rile de Ónt‚rziere vor fi anulate.

Consider„m c„ prin aceste m„suri, care trebuie luate Ón regim de urgenþ„ ∫i care se pot negocia cu F.M.I. ∫i Banca Mondial„, putem debloca mecanismul economicofinanciar, putem sprijini capitalizarea societ„þilor economice aflate Ón deriv„, putem crea noi locuri de munc„, d„t„toare de speranþe unei populaþii f„r„ speranþe.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului P.R.M., are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Bunduc.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Constituþia Rom‚niei, la art. 30, îgaranteaz„ dreptul la libertatea de exprimare a g‚ndurilor, a opiniilor sau a credinþelor ∫i libertatea creaþiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau alte mijloace de comunicare Ón public“.

Totodat„, Constituþia prevede ∫i dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public, consider‚nd c„ acestea sunt inviolabile, iar cenzura de orice fel este interzis„.

Recunoa∫terea internaþional„ a profesiei de jurnalist ∫i a menirii sale de a informa ∫i a comunica prin intermediul mijloacelor de informare Ón mas„, precum ∫i rolul determinant pe care Ól are Ón evoluþia societ„þii ∫i individului se reg„sesc Ón art. 17 din Hot„r‚rea Senatului Rom‚niei din 6 octombrie 1994 cu privire la rezoluþiile Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la etica ziaristic„.

Acestea îsunt elemente indispensabile ale vieþii democratice, deoarece garanteaz„ cet„þenilor participare la viaþa public„, condiþia dezvolt„rii depline a democraþiei, participare ce nu ar fi posibil„ dac„ cet„þenii nu ar primi informaþiile necesare despre viaþa public„, pe care mijloacele de informare Ón mas„ au datoria s„ le furnizeze“.

Œn acela∫i timp, Rezoluþia nr. 1.003 din 1993 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei impune, Ón art. 10, o real„ distincþie Óntre editori, patroni ∫i ziari∫ti. Œn acela∫i sens, pe l‚ng„ libertatea mijloacelor de informare Ón mas„ trebuie asigurat„ ∫i protejat„ de presiuni interne libertatea Ón cadrul mijloacelor de informare Ón mas„.

Plec‚nd de la aceste considerente, un grup de 74 senatori din toate partidele reprezentate Ón Parlament la acea dat„ au Ónaintat Senatului Rom‚niei la 4 aprilie 2000 propunerea legislativ„ intitulat„ îLegea jurnalistului“, pentru a fi dezb„tut„ ∫i adoptat„ Ón procedur„ de urgenþ„. Facem menþiunea c„ acest proiect legislativ Ó∫i propune s„ legalizeze o profesie liber„, aceea de jurnalist, care Ónc„ nu este recunoscut„ oficial Ón Rom‚nia. Œn principal, aceast„ lege are Ón vedere urm„toarele considerente: creaþia intelectual„ jurnalistic„ trebuie subordonat„ s„v‚r∫irii binelui Ón societate; Óntre gradul de atenþie acordat de jurnali∫ti unei probleme ∫i gradul de importanþ„ acordat aceleia∫i probleme de c„tre societate trebuie s„ existe o c‚t mai mare corespondenþ„; oamenii de pres„ nu trebuie s„ devin„ manipulatori ai intereselor patronale — a se vedea Clubul Rom‚n de Pres„ —, ci ei trebuie s„ fie loiali prin activitatea lor tuturor cet„þenilor þ„rii; misiunea sacr„ a jurnalistului este aceea de a oferi cititorilor, Ón mod constant ∫i permanent, o oglind„ fidel„ care s„ reflecte at‚t virtuþile, c‚t ∫i viciile care se manifest„ Ón societate; jurnali∫tii trebuie s„ fie adepþii unei circulaþii libere a ideilor ∫i s„ ofere o platform„ pentru cei care au opinii diferite de cele care prevaleaz„ Ón societate; autonomia jurnalistului faþ„ de orice grup de interese. Aceast„ situaþie nu exclude dependenþa acestuia Ón societate.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Grupul P.R.M. mai are la dispoziþie 4 minute ∫i dou„ intervenþii.

Domnul senator Gheorghe Bunduc. Pardon, a fost. Doamna senator Angela Mihaela B„lan are cuv‚ntul. Se preg„te∫te domnul Acatrinei.

## **Doamna Angela Mihaela B„lan:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Av‚nd Ón vedere calitatea mea de senator de Bucure∫ti, am primit Ón ultimele zile c‚teva memorii din partea unor angajaþi ai Óntreprinderii îRocar“ din Bucure∫ti, aflat„ foarte mult Ón ultima perioad„ Ón atenþia opiniei publice, ca urmare a evoluþiei dezagreabile a conflictului de munc„ de acolo.

Am citit cu atenþie cele trimise de oamenii muncii de la îRocar“, m-am informat pe teren, iar concluziile la care am ajuns m„ Óndrept„þesc s„ m„ adresez dumneavoastr„, ca reprezentanþii cei mai autorizaþi ai naþiunii rom‚ne, pentru c„, din p„cate, se pare c„ numai Ón dumneavoastr„ mai au Óncredere ace∫ti oameni.

™tiþi din surse directe sau prin intermediul mass-media care este situaþia la îRocar“. Un management defectuos ∫i chiar fraudulos a pus pe butuci una dintre cele mai importante firme bucure∫tene, care avea Ón 1989 peste 7.000 de salariaþi, iar acum salariaþii de acolo, circa 1.200 de oameni, se afl„ la un pas de ∫omaj, totul Ón condiþiile Ón care acþionarul principal, adic„ statul rom‚n, nu a f„cut nimic pentru a-∫i proteja proprietatea.

Nedorind s„ amplific caracterul dramatic al discursului meu, nu voi prezenta situaþia disperat„ a celor peste 1.200 de oameni ai muncii care se vor vedea Ón scurt timp r„ma∫i pe drumuri, f„r„ a mai avea posibilitatea de a-∫i Óntreþine familiile.

Dumneavoastr„ ∫tiþi foarte bine care este situaþia ∫i, f„r„ Óndoial„, aþi mai v„zut cazuri asem„n„toare. Voi Óncerca s„ prezint situaþia de acolo puþin diferit.

Œn cazul nostru avem o firm„, S.C. îRocar“ — S.A., fost„ îAutobuzul“, care, dup„ ce decenii de-a r‚ndul a fost principalul furnizor de autobuze ∫i troleibuze pentru fosta economie socialist„ a Rom‚niei, a ajuns dup„ anul 1989 principalul furnizor de autobuze, troleibuze ∫i pentru economia capitalist„ a Rom‚niei.

Totul p„rea a decurge normal la îRocar“ dup„ anii 1990, av‚nd Ón vedere Ónalta calificare a oamenilor de acolo, precum ∫i faptul c„ noua concurenþ„ nu p„rea a fi at‚t de dur„. Era vorba de o fost„ firm„ de stat maghiar„, îIcarus“, precum ∫i de o firm„ olandez„, îDaf“, ale c„ror autobuze foarte bune din punct de vedere calitativ aveau un preþ mult prea ridicat pentru piaþa rom‚neasc„.

V„ mulþumesc, doamna senator. Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Acatrinei.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œn 1990, prin Hot„r‚rea F.S.N., fostele gospod„rii de partid ∫i casele de oaspeþi au fost luate autorit„þilor locale ∫i trecute Ón subordinea Regiei Autonome a Administr„rii Protocolului ∫i Patrimoniului de Stat. O serie din aceste unit„þi nu numai c„ nu mai sunt bine administrate, ba chiar au ajuns Ón paragin„. Altele au fost v‚ndute, decapitalizate, distruse, abandonate. Œn multe cazuri fostele case de oaspeþi nu folosesc dec‚t ca locuri Ón care se þin Ónt‚lniri ale oamenilor din fosta guvernare ∫i chiar din cea prezent„.

Vreau s„ precizez de la Ónceput c„ orice stat modern din lume are case de oaspeþi, vile unde se primesc oaspeþi, a∫a cum este ∫i Casa de oaspeþi de la Suceava, proiectat„ ∫i construit„ sub Óndrumarea arhitectului Porumbescu. Ea a g„zduit vizita guvernatorului Canadei, a actualului Ómp„rat al Japoniei, pe atunci prinþ mo∫tenitor, a regelui Spaniei ∫i a altor mari personalit„þi politice ale lumii contemporane.

De aceea, vreau s„ ar„t, domnule pre∫edinte, onorat Senat, c„ Ón timpul regimului trecut toate aceste obiective au fost construite cu aport local ∫i prin contribuþia locuitorilor zonelor respective. De aceea, consider„m c„ ar fi oportun ca unit„þile de cazare ∫i producþie s„ treac„ Ón administrarea consiliilor judeþene, municipale ∫i or„∫ene∫ti. Gospod„rite pe plan judeþean sau local, obiectivele amintite s-ar putea constitui Óntr-o important„ surs„ de alimentare a bugetelor locale, care, ∫tim cu toþii, sunt tot mai sec„tuite.

Dac„ tot se vorbe∫te de descentralizare ∫i autonomie local„, Guvernul ar face bine dac„ nu ar pune Ón c‚rca autorit„þilor locale doar CET-urile, ci ∫i obiectivele ce ar putea fi aduc„toare de venituri.

Œn spiritul celor ar„tate mai sus, cerem Guvernului s„ elaboreze o hot„r‚re prin care toate bunurile luate, prin hot„r‚rea amintit„, de la autorit„þile locale s„ treac„ Ón subordinea administraþiilor pe raza c„rora se afl„ acestea Ón prezent, indiferent cine le administreaz„.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi.

Not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru ratificarea Protocolului adiþional nr. 10, semnat la Bucure∫ti la 16 noiembrie 2001, la Acordul Central European de Comerþ Liber (CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protecþia mediului;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 162/2001 pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 35/1999 privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investiþii ∫i Societatea Naþional„ a C„ilor Ferate Rom‚ne (S.N.C.F.R.) pentru finanþarea Proiectului de modernizare a c„ilor ferate, semnat la Luxemburg ∫i la Bucure∫ti la 30 iunie 1998;

— Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 56/1999 privind modul de determinare a fondului de salarii prev„zute de bugetele de venituri ∫i cheltuieli pe anul 1999 ale societ„þilor comerciale cu capital majoritar de stat care au Ónregistrat pierderi Ón anul 1998;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1999 privind transportul rutier al m„rfurilor periculoase;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii C.N.I. — S.A.;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/2001 pentru modificarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficient„ a energiei;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 133/2000 privind repartizarea capacit„þilor de infrastructur„ feroviar„;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 125/2001 privind unele m„suri pentru execuþia lucr„rilor de reabilitare a Grupului nr. 1 de 210 MW din Centrala Termoelectric„ Mintia—Deva;

## Domnule pre∫edinte,

La legea pe care aþi enunþat-o mai Ónainte au ap„rut c‚teva divergenþe la dou„ articole, au fost mediate ∫i au fost adoptate a∫a cum le-am votat noi Ón Senat.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

## Mulþumesc.

Deci la textele Ón mediere, Ón final, s-a ajuns la varianta Senatului.

Supunem la vot raportul comisiei de mediere.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 75 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Rog pe doamnele ∫i domnii senatori s„ fie prezenþi Ón sal„, la vot.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localit„þilor.

Din partea comisiei, v„ rog, domnule senator.

Au ap„rut 9 divergenþe. Din 9, la 8 au fost aprobate textele de la Senat. Pentru una singur„ am adoptat text comun, care este la nr. 4, ∫i v„ rug„m s„ Ól supuneþi la vot.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Da.

Supunem aprob„rii art. 4, textul comun al comisiei de mediere.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 69 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, a fost adoptat textul comun.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Punctul 6 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit.

Rog din partea comisiei...

Din comisie au f„cut parte domnul senator Traian Novolan, domnul senator Ion Seche, domnul senator Marin Dinu.

Deci, domnul Seche? Da, v„ rog s„ poftiþi.

La Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 97/2000 comisia a hot„r‚t s„ propun„ adoptarea textelor prev„zute Ón anexa la prezentul raport: la art. 1, text Camera Deputaþilor, Ón unanimitate; la poziþia nr. 2, text Senat, Ón unanimitate; la poziþia 3, text Senat, Ón unanimitate; la poziþia 4, text comun; la poziþia 5, text comun, Ón unanimitate.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Acestea urmeaz„ s„ fie supuse votului. Deci, am s„ v„ rog s„ parcurgem articolele care trebuie s„ fie votate.

Primul pe care Ól

Trecem acum la poziþia 4, art. 1, punctul 11, text comun.

Trecem la poziþia 5.

Domnul senator Puskás are o observaþie.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

La poziþia 5, referitor la ocuparea funcþiei de conduc„tor al cooperativei de credit, Senatul a votat varianta îstudii economice sau juridice“, iar comisia de mediere a optat numai pentru studii economice.

Consider c„ varianta Senatului este cea realist„, fiindc„ Ón prezent, Ón cadrul cooperativelor de credit sunt conduc„tori care au studii juridice, Ón jur de 180, iar Legea bancar„ nr. 58/1998 prevede ∫i la b„nci, la art. 25, citez: îConduc„torii b„ncii trebuie s„ fie rezidenþi Ón Rom‚nia, s„ exercite exclusiv funcþia pentru care au fost numiþi. Ei trebuie s„ fie licenþiaþi Ón unul dintre domeniile economic, juridic.“

Deci, dac„ un conduc„tor de banc„ poate s„ aib„ ∫i studii juridice, atunci cred c„ ∫i conduc„torul unei cooperative de credit poate s„ aib„ acela∫i tratament, s„ aib„, deci, nu numai studii economice, ci ∫i studii juridice, fapt pentru care v„ rog s„ vot„m textul Senatului.

V„ mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Dac„ sunt alte intervenþii din partea colegilor care au f„cut parte din comisia de mediere?

Deci textul negociat, textul comun a luat Ón consideraþie observaþiile Camerei Deputaþilor. Susþinem, totu∫i, varianta Senatului.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Deci, ∫i din partea comisiei se susþine varianta Senatului.

Eu

S-a votat, deci a fost respins textul comun. Urmeaz„ s„ se intre Ón... Nu se mai voteaz„ o dat„. Varianta Senatului a fost adoptat„ atunci c‚nd a fost votat„ legea Ón Senat, urmeaz„ votul Ón plenul comun al Camerelor reunite, c‚nd se va programa legea, Óntr-o ∫edinþ„ comun„.

V„ mulþumesc.

La poziþia 6 din raport comisia de mediere propune un text comun.

Dac„ sunt intervenþii la poziþia 6?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

Din nou apare sintagma îeconomice sau juridice“, ∫i la poziþia 6. Œn mod normal ar trebui, dac„ vrem s„ ne p„str„m constanþa, s„ nu adopt„m textul comun.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## Mulþumesc.

Alte intervenþii? Mulþumesc.

Œn continuare, text Senat la poziþiile urm„toare, p‚n„ la poziþia 11.

La poziþia 11, text comun al comisiei de mediere.

Dac„ sunt intervenþii, domnule senator, din partea comisiei?

Nu.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## Mulþumesc.

Supun la vot raportul comisiei de mediere, Ón totalitate, a∫a cum a fost adoptat de Senat. V„ rog s„ votaþi. V„ atenþionez c„ suntem Ón faþa unei legi organice, deci v„ rog s„ fiþi atenþi la vot. Mulþumesc.

Cu 73 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„, 4 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 7 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit. V„ rog frumos, din partea comisiei, tot domnul senator Seche.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului.

Da, suntem Ón faþa unui text comun, cu varianta Senatului. Vom vota doar raportul comisiei de mediere. Supun la vot raportul comisiei de mediere.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 8 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 114/1999 privind suspendarea aplic„rii dispoziþiilor art. 59 din Legea nr. 109/1996 privind organizarea ∫i funcþionarea cooperaþiei de consum ∫i a cooperaþiei de credit.

V„ rog, din partea comisiei de mediere, domnul senator Seche.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului la toate punctele Ón divergenþ„.

Mulþumesc, domnule senator.

Supun la vot, Ón exclusivitate, raportul comisiei de mediere. V„ rog s„ votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 3 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Trecem la punctul 9 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/1999 privind unele m„suri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice ∫i executarea silit„ a creanþelor la bugetul acestui fond.

Caracterul legii, ordinar„.

Din partea comisiei, v„ rog, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Comisia de mediere a decis prin vot adoptarea la toate punctele a textelor aprobate de Camera Deputaþilor. Fac precizarea c„ a fost justificat„ aceast„ opþiune a comisiei, deoarece, examinarea a doua f„c‚ndu-se Ón Camera Deputaþilor cu un decalaj oarecare de timp, s-au impus unele modific„ri, urmare... Practic, au prins schimbarea Guvernului. Prima examinare a fost Ónainte de alegeri, a doua examinare a fost dup„ alegeri, fapt pentru care majoritatea modific„rilor vin urmare structurii ∫i noilor noþiuni introduse de Guvernul N„stase.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Supun la vot poziþia nr. 1 din raportul comisiei de mediere, text Camera Deputaþilor.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 3 abþineri, a fost adoptat textul propus de comisia de mediere la poziþia 1.

Poziþia 2, text Camera Deputaþilor.

-

- a fost adoptat textul Comisiei de mediere.

- Poziþia 3, text Camera Deputaþilor.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 71 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„, dou„

- abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 4, text Camera Deputaþilor.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 73 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, dou„

- abþineri, a fost adoptat textul Ón varianta Camerei Deputaþilor.

- Poziþia 5, text Camera Deputaþilor.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 74 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„, 3 abþineri,

- a fost adoptat textul Ón varianta Camerei Deputaþilor. Poziþia 6, text Camera Deputaþilor. V„ rog s„ votaþi.

- Cu 75 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„, a fost

- adoptat textul Ón formula Camerei Deputaþilor.

- Poziþia 7, supun la vot textul Ón formula Camerei

- Deputaþilor.

- Cu 76 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 4 abþineri,

- a fost adoptat textul.

Poziþia 8, textul Ón formula Camerei Deputaþilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 - Cu 75 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„, 5 abþineri,

- a fost adoptat textul propus de comisia de mediere. Poziþia 9.

- Supun la vot textul Ón formula Camerei Deputaþilor.

- Cu 73 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 3 abþineri,

- a fost adoptat.

- Poziþia 10, textul Camerei Deputaþilor.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 76 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„, 4 abþineri,

- a fost adoptat.

- Poziþia 11, textul Camerei Deputaþilor.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 72 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 5 abþineri, a fost adoptat textul Ón formula Camerei Deputaþilor.

- V„ rog, votul final pe raportul comisiei de mediere. V„ mulþumesc.

- Cu 83 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3

- abþineri, a fost aprobat raportul comisiei de mediere.

Domnule secretar de stat, mai concis, dac„ puteþi...

Da, da. Vreau numai c‚teva idei s„ v„ dau.

Acest document, pe care v„ rug„m ast„zi s„ Ól supuneþi atenþiei dumneavoastr„ ∫i s„ Ól votaþi, este considerat ca fiind unul din cele mai importante documente ale secolului XX.

P‚n„ Ón prezent, acest statut a fost semnat de 139 de state ∫i a fost ratificat de 53 de state. El urmeaz„ s„ intre Ón vigoare Ón acest an, pentru c„ se sper„ c„ se va Óntruni num„rul de 60 de state care vor ratifica respectiva convenþie. De∫i a fost semnat„ de mai multe state, p‚n„ Ón prezent, a∫a cum am ar„tat, convenþia a fost ratificat„ de 53 de state, iar Rom‚nia are un interes

particular s„ se numere printre primele 60 de state care ratific„ aceast„ convenþie, pentru c„, Ón aceast„ situaþie, are dreptul de a avea un magistrat Ón cadrul acestei Curþi.

S-au depus eforturi deosebite pentru a se crea condiþii pentru ca acest statut s„ se aplice Ón bune condiþii ∫i Ón Rom‚nia. De aceea, Rom‚nia a preg„tit Ón domeniul dreptului penal internaþional unele m„suri legislative care faciliteaz„ cooperarea juridic„ ∫i judiciar„ internaþional„.

A∫a cum am subliniat, ratificarea ∫i intrarea Ón vigoare, de urgenþ„, a statutului reprezint„ o prioritate pentru majoritatea statelor ∫i problemele pe care ratificarea acestui statut le ridic„ sunt compatibile cu prevederile constituþionale actuale, dar, pentru o mai bun„ corelare, se impune modificarea, Ón perspectiv„, a Constituþiei þ„rii noastre.

Pentru aceste considerente, a fost Óntocmit de c„tre Guvern acest proiect de lege ∫i v„ rug„m s„ aveþi amabilitatea s„ Ól votaþi, pentru ca Rom‚nia s„ Ól poat„ ratifica.

Vreau s„ v„ informez c„ acest proiect de lege a fost adoptat, Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„, de c„tre Camera Deputaþilor.

V„ mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. V„ rog, din partea comisiei, domnul senator Predescu.

Domnule pre∫edinte,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri, av‚nd Ón vedere considerentele din expunerea de motive ∫i din soluþia adoptat„ de Camera Deputaþilor, precum ∫i conþinutul Convenþiei din 17 iulie 1998, de la Roma, privind Statutul Curþii Penale Internaþionale, a adoptat raport de admitere, f„r„ observaþii ∫i f„r„ amendamente.

Doresc s„ adaug doar c„ Ón competenþa Curþii Penale Internaþionale intr„ numai, spre judecare, urm„toarele crime: crima de genocid, crimele Ómpotriva umanit„þii, crimele de r„zboi ∫i crima de agresiune.

Aceast„ convenþie, Ón cele 126 de articole pe care le cuprinde, desf„∫oar„ determinarea..., ce se Ónþelege prin cele patru categorii dintre cele mai grave fapte penale, procedura de urm„rire, procedura de judecat„, obligaþiile statelor c„rora aparþin, ca cet„þeni, inculpaþii pentru asemenea infracþiuni ∫i toate Óndatoririle statelor care au ratificat aceast„ convenþie.

A∫ dori s„ mai adaug c„ la 5 decembrie 2001 aceast„ convenþie fusese semnat„ de 139 de state, ratificat„ de 47. Œntre timp, s-au mai ad„ugat c‚teva, p‚n„ la 53, ∫i sper„m, prin ratificarea noastr„, care devine deplin„ dup„ Camera Deputaþilor, s„ ne num„r„m printre primele 60, av‚nd acel drept pe care l-a menþionat domnul ministru, de a avea un judec„tor Ón formula de magistraþi a acestei instanþe internaþionale.

Am examinat cu atenþie Óntreaga convenþie, am am‚nat de c‚teva ori dezbaterea, exist‚nd temerea pentru a formula unele rezerve de procedur„, nu am g„sit asemenea obiecþii de Ónscris ca declaraþii sau rezerve ale statului rom‚n, motive pentru care v„ rog, domnilor, Ón numele comisiei, s„ adoptaþi acest proiect de lege.

Mulþumesc, domnule senator.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare sunt intervenþii?

Deci, Ón ordine, domnul senator Adrian P„unescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

A∫ vrea s„ Ól Óntreb pe domnul ministru Ivanov ce state au refuzat s„ ratifice acest document. Nu ce state nu au ratificat Ónc„. Este important s„ ∫tim cum stau lucrurile pe plan mondial.

Am aici o list„ cu statele care au semnat ∫i statele care au ratificat aceast„ convenþie. Din Europa, Albania a semnat... Eu v-a∫ pune la dispoziþie lista.

Au semnat Albania, Austria, Belgia...

Deci, care au semnat, dar nu au ratificat. A∫a m-aþi Óntrebat.

Bosnia Herþegovina, Bulgaria...

Œntrebarea a fost care au refuzat s„ semneze.

Nu se ∫tie, pentru c„ nu se þine o evidenþ„ a statelor care...

Nu avem dec‚t statele care...

Nu a refuzat nimeni, numai c„ nu a semnat. Aici se þine o evidenþ„ negativ„.

Deci, din Europa, pot s„ v„ spun c„ au semnat Germania, Marea Britanie — ce v„ spun este ∫i semnat, ∫i ratificat —, Spania, Franþa, Marea Britanie, Italia, Olanda...

Ungaria, Polonia, Luxemburg, Macedonia, Lichtenstein, Letonia...

Deci, Italia, Franþa, Spania...

Israel, Irlanda.

Eu ∫tiu la ce v„ referiþi. La problema cu America. Americanii au semnat, dar nu au ratificat p‚n„ Ón prezent. Asta este situaþia. Deci americanii au semnat, fac parte dintre semnatari, dar nu au ratificat. Probabil c„ nu au interesul ca Ón primele 60 de state...

Au semnat ceva mai t‚rziu, la 31 decembrie 2000. O ratific„, sigur.

V„ mulþumesc. Domnul senator Frunda, aveþi cuv‚ntul.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„. Distins Senat,

Eu cred c„ ratificarea acestui document este de o importanþ„ major„ pentru Rom‚nia.

Aceast„ convenþie s-a n„scut din experienþa ∫i necesitatea ultimilor ani, c‚nd conflicte armate au avut loc at‚t Ón Europa, c‚t ∫i Ón Africa ∫i Ón Asia ∫i, pentru c„ nu exista o legislaþie internaþional„, nu existau instrumentele juridice necesare ∫i o Curte internaþional„ unitar„, s-a n„scut ideea Ónfiinþ„rii acestei Curþi.

Dup„ c‚te ∫tiþi, criminali de r„zboi din fosta Iugoslavie sunt condamnaþi sau Ón curs de judecat„ la Haga, la Tribunalul Internaþional pentru Fosta Iugoslavie, care i-a condamnat pe unii ∫i Ó∫i isp„∫esc pedeapsa Ón diferite penitenciare din Europa. Alþi criminali de r„zboi sunt Ón curs de judecat„ la acela∫i tribunal, dar s-a ridicat problema ca unii criminali de r„zboi din Africa, din Ruanda, din Somalia, de exemplu, din Afganistan, din Kosovo, de exemplu, s„ fie judecaþi pentru ceea ce au f„cut sau pentru ordinele pe care le-au dat Ón timpul unor conflicte locale sau regionale. Nu se putea face acest lucru, pentru c„ nu exista o curte internaþional„ unitar„, ∫i pentru Organizaþia Naþiunilor Unite sau pentru alte organizaþii internaþionale era destul de dificil a se Ónfiinþa tribunale pentru anumite þ„ri.

De aceea, Ón mod preventiv, s-a creat aceast„ Curte Internaþional„ de la Roma. Ea are menirea de a trage la r„spundere penal„ pe cei care s„v‚r∫esc cele patru categorii de infracþiuni la care se referea distinsul domn senator Predescu ∫i pentru a exista o condamnare unitar„.

Vreau s„ v„ rog s„ observaþi c„ acest lucru este important, pentru c„ la ora actual„ avem tratamente total diferite Ón zone ale lumii actuale. Œn Statele Unite, de exemplu, exist„ pedeapsa capital„. Ei pot fi condamnaþi la moarte ∫i executaþi. Œn þ„rile europene, membre ale Consiliului Europei, pedeapsa cu moartea este interzis„. ™i, ceea ce este un element nou, pedeapsa cu moartea este interzis„ nu numai pentru timp de pace, ci ∫i pentru timp de r„zboi. Mai nou, Consiliul Europei a adoptat o convenþie care interzice pedeapsa capital„ Ón toate circumstanþele. Exact a∫a se nume∫te recomandarea respectiv„.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Dac„ sunt alte intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Av‚nd Ón vedere c„ nu avem amendamente, supun la vot raportul comisiei de specialitate.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 89 de voturi pentru ∫i 7 abþineri a fost votat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri.

Tot Ón procedur„ de urgenþ„ avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de c„l„tori.

Domnule pre∫edinte, s„ vot„m ∫i proiectul de lege. Am votat numai raportul.

M„ scuzaþi. Deci am supus raportul...

V„ rog s„ vot„m ∫i proiectul de lege. V„ rog s„ votaþi.

Atrag atenþia c„ este lege organic„.

Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, a fost votat ∫i proiectul de lege.

Punctul urm„tor pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de c„l„tori.

V„ rog frumos, din partea comisiei, domnule senator, aveþi cuv‚ntul.

™i din partea iniþiatorului.

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionel Fle∫ariu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ordonanþa nr. 86/2001 a fost emis„ Ón temeiul Legii nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe pe timpul vacanþei parlamentare de ast„-var„ ∫i a Legii nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospod„rie comunal„. Ordonanþa vine s„ umple un gol de reglementare, acest domeniu deosebit de important pentru cet„þeni, pentru colectivit„þile locale nefiind reglementat printr-o lege. Ordonanþa stabile∫te reguli clare cu privire la modul de organizare a operatorilor din domeniu, stabile∫te obligaþiile autorit„þilor administraþiei publice locale, drepturile ∫i obligaþiile utilizatorilor, modalit„þile ∫i competenþele de atestare a operatorilor. Ordonanþa a fost aprobat„ de Camera Deputaþilor, comisia sesizat„ Ón fond a Óntocmit un raport cu al c„rui conþinut suntem Óntru totul de acord.

Mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Seres Dénes.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Acest proiect de lege vine s„ Ómplineasc„ un vid legislativ ∫i s„ fac„, de asemenea, faþ„ unei cerinþe legislative. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci ∫i de la Consiliul Legislativ.

Trebuie s„ subliniez c„ domnul senator Ionel Alexandru a depus un num„r de 5 amendamente, din care 3 au fost respinse.

Av‚nd Ón vedere ∫i motivele prezentate de iniþiator, noi supunem atenþiei dumneavoastr„ acest proiect de lege, cu amendamentele formulate de comisie, pe care le susþinem.

V„ mulþumesc.

Da, v„ mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Ionel Alexandru nu este prezent, ca s„ Ól Óntreb dac„ d‚nsul susþine amendamentele.

Œnþeleg din partea iniþiatorilor c„ sunt de acord cu amendamentele comisiei.

Dac„ sunt intervenþii la dezbateri generale? Mulþumesc, nu sunt intervenþii.

Supun la vot, Ón bloc, amendamentele comisiei de specialitate a Senatului.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri, au fost votate amendamentele comisiei de specialitate. ™i cu un vot al domnului senator.

V„ rog, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ acceptaþi ca la art. 19 lit. a) s„ elimin„m un cuv‚nt, pentru acurateþea textului. Textul sun„ Ón felul urm„tor: îÓncasarea tarifelor aferente transportului public local de c„l„tori prestate“. Este superfluu cuv‚ntul îprestate“ pentru c„ tarifele nu sunt prestate. Solicit aceasta pentru acurateþea textului.

Da, mulþumesc.

Deci consider„m drept votate amendamentele, cu 89 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri.

Supun la vot propunerea domnului senator Seres Dénes, privind eliminarea.

- V„ rog s„ votaþi. Da, mulþumesc.

Propunerea a fost acceptat„ de plenul Senatului cu

- 78 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri. Supun la vot raportul comisiei de specialitate. V„ rog s„ votaþi.

- 81 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere. Supun la vot proiectul de lege.

- V„ rog s„ votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, a fost aprobat proiectul de lege.

Am o solicitare din partea comisiei, pe care sunt dator s„ o supun aprob„rii dumneavoastr„. Suntem solicitaþi, av‚nd Ón vedere prezenþa Ón sal„ a domnului deputat Kerekes, s„ d„m prioritate punctului 22 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu.

Domnul deputat are calitatea de iniþiator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 - V„ rog s„ votaþi, dac„ sunteþi de acord s„ supunem

- cu prioritate Ón dezbatere acest proiect de ordonanþ„.

- V„ rog s„ votaþi. Da, mulþumesc.

- Cu 72 de voturi pentru a fost adoptat„ solicitarea.

- Din partea iniþiatorului, domnul deputat Kerekes.

- Din partea Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret

- ∫i sport, v„ rog s„ vin„ cineva.

- Domnule senator C‚rciumaru, puteþi reprezenta comi-

- sia la acest proiect de lege?

## **Domnul Kerekes Károly** _— deputat_ **:**

Nu, nu, Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„...

Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport. _(Discuþii Ón sal„)._

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Nu, Ónseamn„ c„ este o neÓnþelegere. Deci dumneavoastr„ solicitaþi la poziþia 21.... Œmi pare foarte r„u, sunt obligat s„ resupun solicitarea.... S-a Ónþeles gre∫it.

Deci este poziþia 21, proiectul de Lege pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice.

A luat loc, din partea comisiei, domnul senator P„tru Nicolae.

Proiectul de lege are procedur„ de urgenþ„. V„ rog, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Stimaþi colegi,

Iniþiativa legislativ„ vizeaz„ eliminarea greut„þilor ivite Ón aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945, pe motive etnice.

Lipsa normelor metodologice, imposibilitatea dovedirii situaþiilor de persecutare ∫i prin martori, respectiv prevederea neconstituþional„ cu privire la termenul de introducere a cererilor a necesitat modificarea corespunz„toare a acestei ordonanþe.

Elimin‚nd aceste lacune ale legii, consider„m c„ i se asigur„ o aplicare corect„.

Trebuie s„ remarc faptul c„ at‚t Camera Deputaþilor, c‚t ∫i comisia de specialitate din Senat au adus modific„ri foarte utile acestei iniþiative legislative.

Ca atare, v„ rog s„ o adoptaþi Ón forma Ómbun„t„þit„.

Da, mulþumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul senator P„tru Nicolae.

Œntrunit„ Ón ∫edinþ„ la 12 februarie 2002, Comisia pentru munc„ ∫i protecþie social„ a dezb„tut proiectul Ón forma transmis„ de Camera Deputaþilor ∫i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport favorabil, cu amendamentele Ónscrise la anexa nr. 1 a prezentului raport.

Mulþumesc, domnule senator.

- Supun la vot amendamentele comisiei. Deci, poziþia

- nr. 1 din raport, modificarea de titlu propus„ de comisie. V„ rog s„ votaþi.

- Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 4 abþineri, a fost adoptat„ propunerea comisiei.

- Poziþia nr. 2 din raport, am Ónþeles c„ amendamentul

- este Ónsu∫it de iniþiator.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 6 abþineri, a fost adoptat„ ∫i poziþia nr. 2 din raport. Supun la vot raportul comisiei de specialitate. V„ rog s„ votaþi. Da, mulþumesc.

- Cu 84 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri

- a fost adoptat raportul.

- Supun la vot proiectul de lege.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 84 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 abþineri, a fost adoptat proiectul de lege. Felicit„ri, domnule deputat, pentru reu∫it„.

Mulþumesc.

Revenim la ordinea de zi.

Discut„m poziþia 12 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 8/2002 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Internaþional„ pentru Reconstrucþie ∫i Dezvoltare, semnat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001, pentru finanþarea proiectului de dezvoltare a pieþelor financiare rurale.

Din partea iniþiatorului, da, sunteþi prezent, domnule ministru.

Din partea comisiei, da, este prezent„ comisia. V„ rog s„ prezentaþi, succint.

## **Domnul Gheorghe Oan„** — _secretar de stat Ón Ministerul Finanþelor Publice:_

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin aceast„ ordonanþ„ de urgenþ„ se solicit„ ratificarea acordului de Ómprumut, Ómprumut care are Ón vedere dezvoltarea pieþelor financiare rurale ∫i sprijinirea implement„rii Programului SAPARD, pentru c„ acest Ómprumut contribuie la cofinanþarea dezvolt„rii pieþelor financiare rurale.

Valoarea proiectului este de 147,5 milioane dolari, din care Banca Mondial„ particip„ cu 80 milioane dolari, restul fiind aportul beneficiarilor finali, 66,6 milioane dolari, iar diferenþa de un milion dolari fiind un grant din partea Statelor Unite ale Americii. Œmprumutul se acord„ pe o perioad„ de 17 ani, cu 5 ani perioad„ de graþie. Proiectul va fi implementat sub supravegherea general„ a unui consiliu de coordonare, Ón care intr„ reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor ∫i B„ncii Naþionale a Rom‚niei, pe baz„ consultativ„. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

Suntem de acord cu raportul Óntocmit ∫i susþinem adoptarea ordonanþei de urgenþ„.

Mulþumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci, reþin‚nd argumentele prezentate de iniþiator ∫i Ón faþa plenului, a votat Ón unanimitate aviz favorabil, cu precizarea c„ legea are caracter ordinar.

- V„ mulþumesc.

Dac„ sunt intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt intervenþii.

Supun la vot raportul comisiei.

- V„ rog s„ votaþi.

- Cu 88 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i

- 5 abþineri, a fost adoptat raportul comisiei. Supun la vot proiectul de lege.

- V„ rog s„ votaþi. V„ mulþumesc.

- Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 8 abþineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 164/2000 privind instituirea unor m„suri pentru stimularea agenþilor economici produc„tori interni sau importatori de alcool, b„uturi alcoolice spirtoase ∫i b„uturi alcoolice naturale, Ón vederea achit„rii obligaþiilor c„tre bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i fondurile speciale.

Din partea iniþiatorului, domnule ministru, aveþi cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Practic, aceast„ ordonanþ„ ∫i-a produs efectele, prevederile ei au fost abrogate prin dispoziþiile art. 3 al Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 252/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul accizelor. Camera Deputaþilor a adoptat Legea de respingere a actului normativ respectiv ∫i, ca atare, v„ propunem s„ fiþi de acord cu proiectul.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnule pre∫edinte, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege, respectiv a votat pentru respingerea ordonanþei din motivele prezentate de iniþiator.

V„ mulþumesc.

## Da, v„ mulþumesc.

Supun la vot raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri, a fost adoptat raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

Supun la vot proiectul de lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 164/2000.

V„ rog s„ votaþi. V„ mulþumesc.

Cu 94 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri, a fost adoptat proiectul de Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþ„ nr. 164/2000.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv. V„ rog, domnule ministru.

## Domnule pre∫edinte,

Aceast„ ordonanþ„ urm„re∫te crearea unor mecanisme de control intern compatibile cu cerinþele preg„tirii pentru aderarea la Uniunea European„, Ón sensul accesului Rom‚niei la instrumentele financiare instituite de Uniunea European„, pentru sprijinirea preg„tirii Ón vederea ader„rii þ„rilor candidate.

Ordonanþa nr. 119/1999 asigur„, practic, preluarea de c„tre Ministerul Finanþelor Publice a funcþiei de control financiar preventiv, exercitat„ p‚n„ Ón acel moment de Curtea de Conturi a Rom‚niei. Ea define∫te obiectivele ∫i cerinþele instituirii la nivelul tuturor instituþiilor publice a unor sisteme de executare ∫i de exercitare a controlului intern, ca atribut al conducerii societ„þii, Ón concordanþ„ cu standardele internaþionale, stabile∫te obligaþia deþinerii evidenþei angajamentelor instituþiilor internaþionale, instituþiilor publice ∫i de raportare a acesteia, prin care se Ónt„re∫te monitorizarea execuþiei bugetare ∫i care contribuie la perfecþionarea procesului bugetar.

Aceast„ ordonanþ„ define∫te faptul c„ ace∫ti controlori financiari sunt funcþionari publici. Postul de controlor financiar ∫ef este o funcþie eligibil„. Refuzul de viz„ al fiec„rui controlor financiar este susþinut Ón Guvern numai de c„tre controlorul financiar ∫ef. Nivelul remuneraþiei este asiguratoriu din punct de vedere al standardelor din Rom‚nia.

Susþinem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei nr. 119/1999.

V„ mulþumesc, domnule secretar de stat.

V„ rog, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Suplimentar celor prezentate de c„tre iniþiator, a∫ vrea s„ precizez c„ acest proiect a fost adoptat de c„tre Camera Deputaþilor, prelu‚ndu-se unele modific„ri ∫i complet„ri aduse Ón decursul timpului prin Ordonanþa nr. 225/2000, Ordonanþa nr. 46/2000, Ordonanþa nr. 85/2000 ∫i Ordonanþa nr. 72/2001.

A∫ vrea, de asemenea, s„ fac precizarea c„ la dezbaterile comisiei s-au luat Ón discuþie amendamentele Ónaintate de domnul senator Ionel Alexandru ∫i, de asemenea, s-au supus dezbaterilor amendamentele formulate de c„tre doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga, membri ai comisiei noastre.

Toate amendamentele au fost respinse de c„tre comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 Preciz‚nd c„ legea are caracter ordinar,

Da, mulþumesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog, dac„ sunt dezbateri? Intervenþii?

Rog iniþiatorii amendamentelor, domnul senator Ionel Alexandru, doamna Maria Ciocan sau Vasile Horga, dac„ susþin amendamentele.

Domnul senator Horga, v„ rog frumos.

Amendamentul propus de mine Ón Comisia pentru buget, finanþe ∫i b„nci avea menirea s„ fluidizeze actul de control financiar preventiv, s„ elimine, de fapt, birocraþia care este impus„ prin art. 17 din aceast„ ordonanþ„, prin modificarea f„cut„ la Camera Deputaþilor, adic„ Ón sensul elimin„rii acelei comisii ad-hoc care se constituia din trei membri, din care unul, controlorul-∫ef sau unul din adjuncþii acestuia ∫i doi controlori financiari, alþii dec‚t cel care exercit„ controlul financiar preventiv Ón instituþia respectiv„.

Controlorul financiar delegat care Ó∫i exercit„ prerogativele Ón instituþia la care este delegat, prin amendamentul propus, poate oric‚nd s„ consulte, atunci c‚nd efectueaz„ un refuz de viz„ de control financiar preventiv, opinia altor controlori financiari preventivi, f„r„ a fi nevoie s„ se fac„ o comisie ad-hoc, format„ din trei oameni, printr-o decizie a controlorului financiar ∫ef, þin‚nd seama c„ Ón þar„ exist„ o multitudine de ordonatori principali de credite centrali ∫i foarte mulþi ordonatori de credite principali locali. Am ajunge Ón situaþia Ón care un controlor financiar ∫ef ar fi pus pe drumuri de la Baia Mare la Bucure∫ti ∫i la Suceava pentru a face parte din acea comisie ad-hoc, comisie care, de fapt, nu are alt rol dec‚t consultativ. Raportul acelei comisii este un raport consultativ pentru c„ decizia, Ón ultim„ instanþ„, este luat„ tot de controlorul delegat, controlorul financiar delegat care exercit„ acolo controlul financiar preventiv.

Atunci de ce mai este nevoie de Ónc„ o comisie pentru a face un raport, raport care este sau nu este luat Ón considerare de acel controlor financiar, c‚nd acel controlor financiar are Ómputernicirea necesar„ s„ exercite, dup„ capacit„þile sale, acel control financiar preventiv pentru operaþiunile la care el este delegat, f„r„ a mai pune la socoteal„ c„ acea comisie, la un moment dat, poate exercita presiuni asupra acelui controlor financiar pentru c„, ∫tiþi ∫i dumneavoastr„, c‚nd o comisie vine, atunci c‚nd se face un refuz de viz„ de control financiar pentru o operaþiune important„, sigur c„ se poate g‚ndi ∫i Ón acest fel!

De aceea, eu consider c„ a elimina aceast„ comisie, care nu are dec‚t un rol decorativ, practic, ∫i a l„sa controlul financiar preventiv s„ funcþioneze, a∫a cum a funcþionat el de-a lungul timpului, prin exercitarea de c„tre cel care este delegat a prerogativelor sale, este un lucru benefic pentru aceast„ lege.

Da, s-a Ónþeles, domnule senator.

Rog comisia de specialitate. ™i-a modificat cumva punctul de vedere?

Nu, ne menþinem punctul de vedere ∫i explicaþia se reg„se∫te Ón anexa cu amendamente respinse, Ón detaliu.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Supun la vot amendamentul domnului senator Horga. V„ rog s„ votaþi.

Da, amendamentul a fost acceptat cu 56 de voturi pentru, 45 de voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.

Supun acum la vot raportul Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci.

V„ rog s„ v„ pronunþaþi asupra raportului Comisiei pentru buget, finanþe ∫i b„nci. V„ rog s„ votaþi.

Raportul a fost adoptat cu 94 de voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri.

Supun la vot proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999.

- V„ rog s„ votaþi.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 102 voturi pentru,

- 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.

- V„ mulþumesc.

Av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón jurul orei 18,00, Óncepem capitolul de Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

- V„ mulþumesc.

V„ rog s„ c‚∫tig„m timp, pentru c„ avem ∫i o transmisie la radio la acest punct al Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) nu are pe nimeni Ónscris la Óntreb„ri sau interpel„ri.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Valentin Dinescu are o Óntrebare legat„ de activitatea Avocatului Poporului.

- Domnule senator, aveþi cuv‚ntul.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 55 alin. (2) din Constituþia Rom‚niei, îAvocatul Poporului nu poate Óndeplini nici o alt„ funcþie public„ sau privat„“.

Consideraþi legal s„ menþineþi provizoratul — este mai mult o sesizare a Parlamentului, a Senatului, Ón speþ„ — Ón Óndeplinirea funcþiei de avocat al poporului a domnului Ioan Muraru, care, contrar Constituþiei, deþine ∫i funcþia de profesor universitar la Universitatea Bucure∫ti, catedra de drept constituþional?

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Maria Petre are o Óntrebare adresat„ Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor. Doamna senator, v„ rog.

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œntrebarea mea se adreseaz„ Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor ∫i ea prive∫te modul de privatizare ∫i toate detaliile care privesc acest proces ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 aceast„ procedur„ cu privire la Societatea Comercial„ îHorticons“ — S.A. Fete∫ti.

Am solicitat un r„spuns scris din partea ministerului, cu toate detaliile legate de privatizarea acestei societ„þi.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, doamna senator Norica Nicolai are o Óntrebare adresat„ Ministerului Ap„r„rii Naþionale.

Œn calitatea mea de senator ∫i membru al Comisiei de ap„rare, ordine public„ ∫i siguranþ„ naþional„, am primit o sesizare formulat„ de firma îTehnorob“ — S.R.L. care reclam„ o serie de nereguli Ón executarea contractului s„u cu Clubul Sportiv al Armatei îSteaua“.

Œn prezent, pe rolul instanþelor judec„tore∫ti se afl„ mai multe cauze civile ∫i penale, legate de executarea contractului nr. 24/1992, Óncheiat Óntre petent„ ∫i Clubul Sportiv al Armatei.

V„ solicit s„ comunicaþi, domnule ministru, care este implicarea ministerului pe care Ól conduceþi Ón aceast„ cauz„, Óntruc‚t prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 66/1999 s-a aprobat transmiterea Stadionului Ghencea din administrarea Ministerului Ap„r„rii Naþionale Ón folosinþ„ gratuit„ pe o perioad„ de 20 de ani Asociaþiei îFotbal Club Steaua“.

f„cut-o c‚nd am avut ∫ansa s„ Ól Ónt‚lnesc la Palatul Parlamentului cu ocazia unei ∫edinþe Ón care Guvernul a fost prezent. I-am semnalat atunci c„ Ól caut de mult„ vreme ∫i Ómi este imposibil s„ obþin leg„tura cu dumnealui. A fost extrem de surprins, mi-a explicat c„ probabil aparatul tehnic este Ón defecþiune ∫i mi-a promis c„ pe viitor o asemenea chestiune nu va mai fi de actualitate.

De o lun„ de zile, domnule ministru, Ól caut pe domnul ministru Miron Mitrea Ón fiecare zi, cu o frecvenþ„ de 3—4 apeluri. Am Óntrebat de fiecare dat„ cu cine vorbesc, am l„sat num„rul de telefon, interiorul, num„rul pe fix ∫i num„rul pe mobil spun‚nd c„ la orice or„ din zi ∫i din noapte sunt la dispoziþia domnului ministru, s„ ne Ónt‚lnim pentru a-i supune atenþiei chestiuni care þin de domeniul pe care Ól controleaz„. Dup„ o lun„ de zile, m„ recunosc Ónvins ∫i v„ Óntreb pe dumneavoastr„, ca ministru care gestionaþi relaþiile Óntre Guvern ∫i Parlament, care sunt modalit„þile Ón care un parlamentar al opoziþiei — nu ∫tiu care este tratamentul de care beneficiaz„ colegii de partid ai domnului ministru MItrea —, care sunt condiþiile Ón care un parlamentar de pe b„ncile opoziþiei poate obþine o Ónt‚lnire cu domnul ministru Mitrea.

V„ mulþumesc nespus ∫i, repet, m„ simt extrem de st‚njenit c„ am ajuns cu o asemenea problem„, dar alt„ cale eu nu am reu∫it s„ identific.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu, ministrul finanþelor publice, ∫i sun„ Ón felul urm„tor.

V„ rog s„ precizaþi dac„ prevederile Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 163/2000 sunt aplicabile ∫i Ón cazul Ón care o societate comercial„ a achitat debitele restante numai pentru TVA. Œn acest caz, societatea poate beneficia de scutirea de plat„ a major„rii de TVA sau nu?

Solicit r„spuns Ón scris.

Mulþumesc, domnule senator. Din partea senatorilor independenþi, domnul senator Sorin Adrian Vornicu. Este absent, din p„cate.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu Feldman Alexandru.

V„ mulþumesc foarte mult.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Acsinte Gaspar, ministru pentru relaþia cu Parlamentul, ∫i m„ bucur nespus c„ Domnia sa ∫i-a f„cut timp s„ vin„ Ón sal„, cu at‚t mai mult cu c‚t abordez o chestiune, a∫ spune, delicat„, Ón orice caz eu m„ simt extrem de inconfortabil c„ ajungem s„ ridic„m asemenea Óntreb„ri. Vreau s„ v„ spun, domnule ministru, c„ am calitatea de senator de Bucure∫ti ∫i acop„r, din Óns„rcinarea partidului, ∫i un judeþ limitrof care nu are o prestare parlamentar„, respectiv judeþul Giurgiu.

Œn aceast„ calitate, l-am c„utat pe domnul ministru Mitrea, conform unei promisiuni pe care Domnia sa mi-a

V„ mulþumesc, domnule senator.

Nu mai sunt dec‚t dou„ Óntreb„ri, care Ómi aparþin, ∫i le voi pune imediat, Ónainte de a trece la capitolul interpel„ri, dup„ care vom trece la r„spunsurile pe care le dau domnii mini∫tri.

O prim„ Óntrebare o am adresat„ domnului Petru ™erban Mih„ilescu, secretar general al Guvernului.

Dup„ cum v„ este cunoscut, Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 25 din 4 ianuarie 2001, a fost constituit Departamentul pentru analiz„ instituþional„ ∫i social„, aflat Ón subordinea dumneavoastr„. Departamentul are o larg„ palet„ de atribuþii Ón domeniul politicilor publice.

Prin prezenta, v„ rog s„ ne precizaþi, domnule ministru, care au fost principalele evalu„ri, analize, prognoze, proiecte ∫i programe, realizate de Departamentul de analize instituþionale ∫i sociale Ón anul 2001 ∫i ce aveþi Ón vedere pentru anul 2002.

Am solicitat Ón egal„ m„sur„, dac„ este posibil, s„ intru Ón posesia unui Regulament de organizare ∫i funcþionare a departamentului.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului Ioan Giur„scu, pre∫edintele Consiliului Economic ∫i Social.

Prin prezenta, domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi comunicaþi lista ∫i componenþa nominal„ a comisiilor de specialitate permanente ale Consiliului Economic ∫i Social Ón anul 2001 ∫i gradul lor de Ónc„rcare pe aceast„ perioad„, gradul de solicitare a avizului Consiliului Economic ∫i Social pe categorii de acte normative, totalul actelor publicate din care, cu avizul Consiliului Economic ∫i Social, ∫tiut fiind c„ exist„ o obligativitate a avizului Consiliului Economic ∫i Social pe fiecare proiect de act normativ ∫i, Ón fine, analizele ∫i studiile economico-sociale realizate de dumneavoastr„ Ón anul 2001, av‚nd Ón vedere c„ aveþi obligaþia de a realiza astfel de evalu„ri ∫i analize pe capitolele importante de reform„ economic„ ∫i social„.

## Domnule pre∫edinte,

Œntre timp m-am documentat ∫i am extins interpelarea ∫i pentru domnul ministru Mihai T„n„sescu.

îFibrexNylon“ — S.A. S„vine∫ti, una dintre cele mai moderne ∫i eficiente unit„þi ale industriei chimice rom‚ne∫ti, produc„toare de fire ∫i fibre sintetice, care p‚n„ Ón 1994 asigura locuri de munc„ pentru 8.300 de locuitori ai zonei, din care Ón prezent au mai r„mas 1.100 salariaþi, a fost privatizat„ prin v‚nzarea pachetului majoritar pe piaþa Rasdaq, acþionar majoritar devenind grupul italian îRadici“.

Datorit„ metodei de privatizare, acþionarul majoritar nu are nici un fel de obligaþie faþ„ de statul rom‚n, iar prevederile din contractul colectiv de munc„ nu sunt respectate.

Sub motivul c„derii continue a pieþei mondiale de caprolactam„, fibre ∫i fire sintetice, personalul a fost redus treptat, acþiune ce se afl„ Ón curs de desf„∫urare, de∫i adunarea general„ a acþionarilor care a luat o astfel de hot„r‚re nu a fost legal constituit„.

Practic, se urm„re∫te falimentarea acestui obiectiv, dorinþa mascat„ a lui îRadici“ fiind de la Ónceput eliminarea concurenþei din partea îFibrexNylon“, racolarea clienþilor s„i ∫i transferarea lor la celelalte unit„þi de acela∫i profil pe care îRadici“ le deþine Ón Europa. Rom‚nia a devenit din exportator unul dintre importatorii de fire ∫i fibre sintetice.

Secþii Óntregi sunt dezafectate, iar utilajele sunt v‚ndute la fier vechi, de cele mai multe ori cu eludarea legii, f„r„ nici un fel de document ∫i cu poluarea accentuat„ a zonei.

Sfid‚nd legile rom‚ne∫ti, Ón ultimele luni îRadici“ nu a mai acordat concediile de odihn„, materialele igienicosanitare, echipamentul ∫i alimentaþia de protecþie ∫i nu a achitat obligaþiile pentru CAS faþ„ de statul rom‚n.

Faþ„ de aceast„ situaþie, de altfel, frecvent„ Ón Rom‚nia, Ón care str„inii deveniþi st„p‚ni pe obiective importante ale economiei le distrug ∫i le v‚nd la fier vechi, v„ rog s„ r„spundeþi la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Cine sunt vinovaþi pentru privatizarea frauduloas„ a societ„þii îFibrexNylon“ — S.A. S„vine∫ti? Ce m„suri intenþioneaz„ s„ Óntreprind„ ministerele conduse de dumneavoastr„ pentru a preveni, cel puþin Ón acest moment, distrugerea acestui important obiectiv al industriei rom‚ne∫ti?

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, domnului ministru Miron Mitrea.

Þin s„ subliniez nemulþumirea noastr„ c„ Ón timpul dezbaterilor Ordonanþei nr. 25/2001 pre∫edintele de ∫edinþ„, domnul vicepre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„, nu a respectat procedura, nu am primit r„spunsuri la Óntreb„rile noastre din partea reprezentantului Guvernului, fiind Ón aceast„ situaþie obligaþi s„ folosim acest mijloc dat de Regulamentul Senatului.

Œnfiinþarea prin ordonanþa de Guvern a Companiei Naþionale de Investiþii ridic„ serioase semne de Óntrebare.

Prin participarea la capitalul social al noii entit„þi a Administraþiei Porturilor Maritime Constanþa, Societ„þii Naþionale îC.F.R. Marf„“ — S.A., Aeroportului Internaþional Bucure∫ti — Otopeni, Administraþiei Canalului Navigabil Constanþa ∫i Administraþiei Porturilor Maritime Galaþi, Ministerul Lucr„rilor Publice, Transportului ∫i Locuinþei instituie la nivel naþional monopolul asupra pieþei construcþiilor, Ón particular, ∫i a investiþiilor, Ón general.

Textul ordonanþei nu las„ loc de dubii. Practic, C.N.I. — S.A. este constituit„ pe structur„ de colos, av‚nd ca obiect de activitate toate domeniile, de la construcþii, cercetare, proiectare, comenzi, producþie, consulting p‚n„ la secþii de publicitate.

Œnscrierea at‚tor obiecte de activitate nu este Ónt‚mpl„toare, C.N.I. — S.A. put‚nd fi considerat„ Ónc„ de pe acum c‚∫tig„toarea tuturor licitaþiilor importante pentru realizarea proiectelor investiþionale realizate de Ministerul Lucr„rilor Publice, Transportului ∫i Locuinþei ∫i nu numai.

Aceast„ structur„ de monopol scoate de pe piaþ„ firmele private ∫i este de neÓnþeles de ce Consiliul Concurenþei nu s-a autosesizat. Mai mult, chiar Ónfiinþarea C.N.I. — S.A. avea nevoie de un aviz al Consiliului Concurenþei.

Tot referitor la Ónfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii, cer Ministerului Lucr„rilor Publice, Transportului ∫i Locuinþei s„ fac„ dovada c„ exist„ aprobarea adun„rii generale a acþionarilor a celor cinci societ„þi comerciale de a subscrie la capitalul social al C.N.I., a∫a cum legea o cere.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, are cuv‚ntul doamna senator Norica Nicolai.

Interpelarea mea se adreseaz„ doamnei ministru Daniela Barto∫, ministrul s„n„t„þii.

Am apreciat Óntotdeauna, doamn„ ministru, eforturile dumneavoastr„ de a Óncerca s„ soluþionaþi o serie de probleme sociale ale comunit„þii prin a le identifica ∫i prin a le oferi soluþii Ón mod special.

Œn acest context, am salutat lansarea Programului naþional de prevenire ∫i combatere a tuberculozei, program care r„spunde din p„cate unei realit„þi nedorite, recrudescenþa acestei maladii. Œn acest context, la Spitalul Judeþean Cluj, la Spitalul Studenþesc, accesul Ón Secþia de tuberculoz„ este refuzat„ sistematic bolnavilor.

Din luna ianuarie, conducerea spitalului, doctorii Bojan Mircea ∫i Bugnariu Cristian, refuz„ internarea bolnavilor de tuberculoz„ ∫i menþionez dintre ace∫tia pe Cri∫an Iulia, Tudorache Mihai, Lazani Vasilica.

Din relat„rile acestor persoane, rezult„ c„ exist„ un interes Óntre a se desfiinþa Secþia de tuberculoz„ ∫i Spitalul Studenþesc, Ón vederea privatiz„rii Ón beneficiul unei firme private.

Av‚nd Ón vedere cele semnalate mai sus, v„ solicit, doamn„ ministru, s„ dispuneþi o anchet„ a acestei situaþii, s„ analizaþi menþinerea Secþiei de tuberculoz„ Ón cadrul Spitalului Studenþesc Cluj ∫i s„ luaþi m„surile care se impun.

Se poate acum?

Da, v„ rog.

V„ mulþumesc.

M„ voi adresa Ministerului de Interne, domnului ministru Ioan Rus.

Ofiþerii criminali∫ti din Secþia 10 Poliþie a Capitalei, coordonaþi de comandantul lor, au conceput un program asem„n„tor cu sistemul de identificare a amprentelor, AFIS 2000, cu ajutorul c„ruia reu∫esc s„-i identifice pe infractori Ón foarte scurt timp.

Acest lucru a fost posibil, Óns„, ca urmare a iniþiativei l„udabile a conducerii Secþiei 10 de a face chet„ de la aceia∫i poliþi∫ti pentru a cump„ra un Pentium II, un scaner ∫i un monitor.

Ce p„rere are domnul ministru Ioan Rus despre dotarea secþiilor de poliþie Ón anul de graþie 2002, raportat la nivelul infracþionalit„þii din capital„? Dar despre faptul c„, de∫i condiþiile socio-materiale ale poliþi∫tilor rom‚ni sunt grele, din salariile lor, ∫i a∫a modeste, Ó∫i cump„r„ aparatur„? A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i Ón poliþiile acelor þ„ri la care ne raport„m Ón permanenþ„ ∫i vrem s„ le ajungem din urm„?

Solicit„m r„spuns Ón scris.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul doamna senator Angela B„lan.

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei, doamnei ministru Daniela Barto∫.

Reglement„rile Casei Naþionale de Asigur„ri Sociale, Ón baza Ordinului ministrului s„n„t„þii ∫i familiei nr. 603/4189, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 851/2001, care a intrat Ón vigoare Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2002, interzic pacienþilor cu afecþiuni pulmonare s„ efectueze investigaþii ambulator Ón laboratoarele de specialitate ale Institutului Naþional de Pneumoftiziologie îMarius Nasta“ din Bucure∫ti, chiar dac„ au trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist. Conform acestui ordin, aceste investigaþii se pot face numai contra cost. Laboratoarele din Institutul îMarius Nasta“ sunt laboratoare de referinþ„, efectu‚nd analize unice, nu numai Ón Bucure∫ti, ci Ón Óntreaga þar„.

Œntreb„m pe doamna ministru Daniela Barto∫ cum poate s„ interzic„ Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei accesul gratuit al pacienþilor cu asigurarea pl„tit„ la zi la investigaþiile ∫i tehnica de v‚rf oferite de laboratoarele ∫i speciali∫tii Institutului îMarius Nasta“, ∫i acest lucru se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia anului 2002, Ón care incidenþa TBC-ului Ón r‚ndul populaþiei a atins o cot„ alarmant„, situ‚ndu-ne pe unul dintre primele locuri Ón Europa din acest punct de vedere.

Solicit„m r„spuns Ón scris.

Mai am o interpelare, domnule pre∫edinte. Se poate?

V„ rog s„ o susþineþi acum.

Mulþumesc ∫i eu, doamna senator.

Din partea Grupulului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, are cuv‚ntul domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

## Domnule pre∫edinte,

Œn calitate de senator de Bra∫ov, adresez aceast„ interpelare primului-ministru Adrian N„stase ∫i ministrului industriei ∫i resurselor, Dan Ioan Popescu.

Av‚nd Ón vedere situaþia critic„ Ón care se afl„ milioane de cet„þeni care nu pot pl„ti facturile de Óntreþinere, Ón multe cazuri acestea dep„∫ind cu mult venitul familiei ∫i care acumuleaz„ datorii de zeci de milioane de lei, ∫i dat fiind faptul c„ m„surile luate de Guvern, tarife sociale, reducerea abonamentelor, plat„ Ón cote egale, au þinut cont doar de ultimele efecte ale acestei crize, v„ rog s„ v„ precizaþi punctele de vedere asupra urm„toarelor cauze:

1. Preþul gazului metan ∫i al produselor petroliere este ridicat Ón mod nejustificat prin diverse comisioane, taxe vamale, impozite, TVA, accize.

2. Monopolul regiilor de stat Óncarc„ preþul serviciilor cu cheltuieli nejustificate: salarii mari, excedent de personal, investiþii Ón automobile de lux, sedii de cinci stele. Privatizarea ∫i restructurarea sunt blocate, iar Ón aceste condiþii nu se poate forma o concurenþ„ real„ nici la producþie, nici la distribuþie.

3. La livrarea agentului termic preþul efectiv pl„tit de cet„þean este m„rit cu valoarea pierderilor de pe traseu ale regiilor, situaþie favorizat„ de lipsa de contoare ∫i de calcularea Ón pau∫al a preþurilor.

4. Nu exist„ nici o preocupare a Guvernului Ón direcþia sprijinirii populaþiei, pentru a economisi energia, dimpotriv„, Ón momentul Ón care acest indice cre∫te, cre∫te ∫i impozitul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 5. Subvenþiile sunt insuficiente ∫i nu sunt direcþionate corect, nerezolv‚nd aceast„ grav„ problem„ social„.

Cet„þenii care acumuleaz„ datorii mari sunt pu∫i Ón situaþia de a fi executaþi silit ∫i de a r„m‚ne ∫i f„r„ locuinþ„, ceea ce nu exclude eventualitatea unei explozii sociale.

V„ rog s„ ne comunicaþi m„surile preconizate de Guvern Ón aceast„ direcþie.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Ilie Petrescu.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Educaþiei ∫i Cercet„rii.

Prevederile Statutului personalului didactic, respectiv Legea nr. 128/1997, art. 72 alin. 1 ∫i 2, Carta Universit„þii îConstantin Br‚ncu∫i“, T‚rgu-Jiu, art. 36 alin. 1, precum ∫i Regulamentul privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor conducerii din Ónv„þ„m‚ntul superior de stat Ón Universitatea îConstantin Br‚ncu∫i“, T‚rgu-Jiu, conduc, Ón cazul domnului conferenþiar universitar doctor Emil Gheorghe Moroianu, la Ónc„lcarea prevederii circularei C.N.E.A.A. nr. 257, alin. 20, Ón care se prezint„ textual obligativitatea prezenþei c„rþilor de munc„ originale, cu menþionarea transferului de la instituþia de Ónv„þ„m‚nt superior unde persoana Ó∫i are funcþia de baz„.

Consider„m c„ Ón mod ilegal conferenþiar doctor Moroianu Emil Gheorghe, cunoscut c„ are carte de munc„ la o alt„ unitate, Universitatea particular„ îTitu Maiorescu“, Bucure∫ti, la care de fapt ∫i de drept era titular, a solicitat ∫i a primit de la Universitatea îConstantin Br‚ncu∫i“, T‚rgu-Jiu, Ónc„ o norm„ de baz„, cu sporurile aferente Ón cumul legal, av‚nd dreptul numai la un cumul.

Domnia sa nu poate invoca motivul necunoa∫terii legislaþiei, aceste Ónc„lc„ri de acte normative constituind infracþiunea de abuz Ón serviciu.

Un alt aspect ar fi ∫i funcþionarea Ón mod ilegal la Slatina a unor cursuri de zi, chiar dac„ studenþii sunt Ónmatriculaþi la T‚rgu-Jiu, toate acestea cu aprobarea tacit„ a domnului rector Moroianu Gheorghe Emil, Óncasarea de drepturi salariale, Ón care cel puþin 40—50% din timp nu s-a prezentat la serviciu, precum ∫i alte abateri pe care le-a f„cut domnul conferenþiar doctor Emil Gheorghe Moroianu, precum ∫i s„v‚r∫irea unor abuzuri ∫i ilegalit„þi cu efecte negative Ón dezvoltarea ∫i consolidarea Universit„þii îConstantin Br‚ncu∫i“, T‚rgu-Jiu.

Œn numele membrilor Senatului Universit„þii îConstantin Br‚ncu∫i“, T‚rgu-Jiu, ∫i Ón numele meu personal, solicit ministerului condus de dumneavoastr„ adoptarea unor m„suri urgente care se impun pentru restabilirea unui climat de normalitate ∫i pentru respectarea normelor legale care sunt Ónc„lcate de domnul conferenþiar doctor Emil Gheorghe Moroianu.

Mulþumesc ∫i eu domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dau cuv‚ntul domnului senator Ionel Alexandru,

care are o interpelare adresat„ primului-ministru, privind situaþia B„ncii Comerciale Rom‚ne.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Domnule prim-ministru,

Conform legii marii privatiz„ri, cet„þenii rom‚ni au dreptul s„ primeasc„, pentru munca ∫i sacrificiile lor Ón perioada dictaturii, 30% din valoarea patrimoniului naþional aflat Ón administrarea statului. De la aceast„ repartiþie a fost exclus la data respectiv„ patrimoniul regiilor ∫i al b„ncilor, de∫i acesta aparþinea statului, fiind realizat prin acela∫i efort ∫i sacrificiu de c„tre Óntregul popor, care este lipsit astfel de posibilitatea de a deveni st„p‚nul de drept al cotei de 30%.

Acum Guvernul Rom‚niei are un program concret de privatizare a celei mai mari b„nci rom‚ne∫ti, respectiv Banca Comercial„ Rom‚n„, program care, Óns„, nu are nici o prevedere pentru a fi respectat dreptul de proprietate al cet„þenilor rom‚ni asupra cotei de 30% din patrimoniul acesteia.

De aceea v„ Óntreb„m de ce programul Guvernului privind privatizarea B„ncii Comerciale Rom‚ne nu prevede distribuirea titlurilor gratuite pentru cota de 30%, cot„ ce ar trebui s„ revin„ de drept cet„þenilor rom‚ni. V„ mulþumim anticipat.

Mulþumesc domnule senator.

Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are cuv‚ntul domnul senator Ioan Aurel Rus, cu o interpelare adresat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Daniela Barto∫.

- Œn cadrul Spitalului or„∫enesc Beclean fiinþeaz„ Secþia

- de bolnavi psihic ∫i cronici, unic„ Ón judeþul BistriþaN„s„ud.

- Pentru ace∫ti bolnavi nu se aplic„, Óns„, tariful de spi-

- tal judeþean.

Spitalul or„∫enesc abia supravieþuie∫te, iar prin metoda actual„ ministerul Ól stranguleaz„ definitiv.

- V„ rog, interveniþi urgent, doamn„ ministru, ∫i aprobaþi

- aceste tarife.

Solicit r„spuns scris.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Œnainte de a da cuv‚ntul domnilor mini∫tri secretari de stat, prezenþi pentru a r„spunde Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor anterioare, Ómi permit s„ susþin ∫i eu ultima interpelare a zilei.

- Interpelarea este adresat„ Guvernului, domnului minis-

- tru al administraþiei publice, Octav Cozm‚nc„. Domnule ministru,

Dup„ cum cunoa∫teþi, aproape jum„tate din populaþia urban„ a Rom‚niei locuie∫te Ón apartamente, aceste apartamente construite Óntre anii 1960—1989—1990, cu extrem de multe probleme, Ón afar„ de cele de confort. Locatarii Ón momentul de faþ„ sunt preocupaþi de o list„ Óntreag„ de probleme, m„ refer la sumele exorbitante care trebuie pl„tite la Óntreþinere, care dep„∫esc de multe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 ori veniturile realizate, ameninþ„rile repetate c„ se va Óntrerupe furnizarea unor servicii care reprezint„ condiþii minime de civilizaþie, ap„, c„ldur„ ∫i gaze, din cauza vecinior r„u-platnici, defecþiuni Ón subsolurile blocurilor care genereaz„ mizerie, mirosuri, discuþii ∫i cheltuieli peste puterea financiar„ a majorit„þii locatarilor, lifturi Ónvechite, uneori un adev„rat pericol pentru viaþa celor care le utilizeaz„, greu de Ónlocuit datorit„ costurilor ridicate, nerespectarea de c„tre unii locatari a unor norme minime de convieþuire social„, contravenþii care se Ónmulþesc ∫i datorit„ intervenþiei slabe a organelor care trebuie s„ vegheze la respectarea acestora, instalaþii sanitare degradate care afecteaz„ construcþiile. Pe l‚ng„ toate aceste presiuni, asupra omului de la bloc mai apare una, generat„ de primarii care au apartamente, locuinþe sociale, mai multe sau mai puþine Ón fiecare bloc, deci sunt membri importanþi ai asociaþiei de proprietari.

S„ vedem care este situaþia acestor apartamente deþinute de prim„rii. Œn aceste apartamente tr„iesc familii numeroase cu venituri mici. Acestea nu Ó∫i pl„tesc de cele mai multe ori Óntreþinerea, av‚nd datorii de zeci de milioane de lei.

Administrarea blocurilor se face prin intermediul asociaþiilor de proprietari, unul dintre proprietari fiind prim„ria. Œn calitate de proprietar, prim„ria nu ia nici un fel de m„suri care s„ permit„ chiria∫ului s„u s„ Ó∫i achite datoriile.

Œncepem r„spunsurile pe care domnii mini∫tri secretari de stat prezenþi le au la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Alexe Costache Ivanov, din partea Ministerului Justiþiei, care r„spunde Óntreb„rii puse de domnul senator Valentin Dinescu.

Œnþeleg c„ domnul senator nu este prezent. C‚∫tig„m timp l„s‚nd r„spunsul Ón scris, care va fi transmis de secretariat domnului senator.

Dac„ puteþi r„spunde domnului senator Ionel Alexandru, privind dreptul la libera circulaþie Ón cazul Stoene∫ti?

V„ mulþumesc.

Da. La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„, stimate domnule senator, adresat„ ministrului justiþiei, referitoare la stadiul cercet„rilor Ón dosarul privind evenimentele de la Stoene∫ti din ianuarie 1999, v„ comunic„m urm„toarele.

Secþia de urm„rire penal„ ∫i criminalistic„ a Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie, prin rechizitoriul din 19 aprilie 1999, a dispus trimiterea Ón judecat„, Ón stare de arest preventiv, a inculpaþilor: Cozma Miron, Loi∫ Dorin Mihai, Beja Romeo ∫i Casapu Stelian, pentru s„v‚r∫irea infracþiunilor de instigare la nerespectarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti, asociere pentru s„v‚r∫irea de infracþiuni, favorizarea infractorului ∫i ultraj contra bunelor moravuri ∫i tulburarea lini∫tii publice, const‚nd Ón aceea c„ Ón luna februarie 1999 au determinat numero∫i mineri ∫i lideri sindicali din Valea Jiului s„ se opun„, prin ameninþ„ri, faþ„ de organele care puneau Ón executare o hot„r‚re a Curþii Supreme de Justiþie prin care Cozma Miron fusese condamnat la 18 ani Ónchisoare, instig‚nd la manifest„ri care au tulburat grav lini∫tea public„. Pe rolul Parchetului Militar Teritorial se afl„ o singur„ cauz„ penal„, av‚nd drept obiect decesul numitului Harap Constantin, survenit la 17 februarie 1999 pe raza comunei Stoene∫ti, ∫i distrugerea mai multor bunuri aparþin‚nd forþelor de intervenþie care au acþionat pentru ap„rarea ordinii de drept ∫i lini∫tii publice. P‚n„ Ón prezent nu s-a putut stabili o leg„tur„ Óntre moartea persoanei sus-menþionate ∫i confrunt„rile care au avut loc cu acel prilej. Parchetul Militar nu a fost sesizat Ón leg„tur„ cu alte fapte legate de evenimentele de la Stoene∫ti.

V„ rog s„ primiþi, domnule senator, asigurarea Óntregii mele consideraþii.

Semneaz„ doamna Rodica Mihaela St„noiu, ministrul justiþiei.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Da, mulþumesc.

Dac„ aveþi comentarii suplimentare, domnule senator?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu.

Mulþumesc.

Nu sunt comentarii suplimentare.

Domnule secretar de stat, mai aveþi un r„spuns, tot al domnului senator Ionel Alexandru, privind ancheta F.N.I.

Œn aceast„ interpelare, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, pentru c„ nu am avut materialul necesar, pe care l-am solicitat din partea Parchetului, solicit„m prelungirea termenului.

Da.

V„ rog, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

Eu am Ónþeles c„ a solicitat ∫i data trecut„ prelungirea termenului. Deci s-au Óncheiat cele dou„ s„pt„m‚ni, conform Regulamentului Senatului. Oricum, eu v„ acord ∫i acest termen Ón speranþa c„, poate, veþi reu∫i p‚n„ atunci s„ o extr„daþi pe doamna Maria Vlas din Israel sau de pe unde se afl„.

V„ mulþumesc.

Dac„ ar depinde de mine, s„ fiþi sigur c„ s-ar rezolva.

## Da.

Mulþumesc domnului secretar de stat.

Este prezent domnul ministru Acsinte Gaspar, care cred c„ poate s„ r„spund„ la Óntrebarea pus„ de domnul senator Radu Feldman Alexandru privind relaþia dintre parlamentari ∫i mini∫tri.

V„ rog, domnule ministru.

## **Domnul Acsinte Gaspar** — _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Domnul senator Radu Alexandru din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, deputat Ón Circumscripþia electoral„ Bucure∫ti...

## Senator!

Senator! M„ scuzaþi! Obi∫nuit cu deputat…

… senator Ón Circumscripþia electoral„ Bucure∫ti, mi-a adresat o Óntrebare, Ón calitatea mea de ministru pentru relaþia cu Parlamentul, al c„rei conþinut este urm„torul: îCare sunt condiþiile Ón care un parlamentar al opoziþiei poate stabili o Ónt‚lnire cu domnul Miron Mitrea Ón chestiuni cu obiect parlamentar?“

Stimate domnule senator,

Þin s„ v„ informez c„, potrivit raporturilor constituþionale dintre Parlament ∫i Guvern, membrii Guvernului au obligaþia de a informa Parlamentul Ón condiþiile prev„zute Ón alin. (1) al art. 110 din Constituþie. Informarea parlamentarilor se realizeaz„ ∫i prin r„spunsurile pe care mini∫trii le dau la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de deputaþi ∫i senatori. Desigur c„ r„spunsurile primite la Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care le-au adresat nu exclud posibilitatea ca deputaþii ∫i senatorii s„ solicite Óntrevederi cu membrii Guvernului pentru clarificarea unor probleme ce þin de exercitarea mandatului de parlamentar, ∫i repet acest lucru, deci pentru clarificarea unor probleme ce þin de exercitarea mandatului de parlamentar, ∫i nu de probleme strict personale. F„r„ nici o deosebire Óntre parlamentari, dup„ cum fac parte din majoritate sau din opoziþie, mini∫trii ∫i-au stabilit o zi pe s„pt„m‚n„ c‚nd se Ónt‚lnesc la sediul ministerului cu deputaþii sau senatorii. Œn cazuri excepþionale, atunci c‚nd apar probleme care nu au putut fi prev„zute, aceste Ónt‚lniri sunt reprogramate, cu anunþarea din timp a deputatului sau a senatorului care a solicitat aceast„ Óntrevedere.

V„ informez, domnule senator, c„ domnul ministru Miron Mitrea, ministrul lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuinþei, ∫i-a afectat s„pt„m‚nal ziua de luni, cu Óncepere de la ora 16,00, pentru Ónt‚lnirile cu parlamentarii.

B„taie de joc!

V„ rog s„ reþineþi acest lucru ∫i s„ v„ adresaþi pentru Ónt‚lnirea pe care dumneavoastr„ vreþi s„ o aveþi cu domnul ministru, bineÓnþeles o Ónt‚lnire Ón care veþi Ónvedera acele probleme care þin de exercitarea mandatului dumneavoastr„ de parlamentar, de senator, a∫a cum aþi spus, c„ Ón afar„ de faptul c„ sunteþi senator de municipiul Bucure∫ti aveþi Ón coordonare pe linie politic„ ∫i Circumscripþia electoral„ a judeþului Giurgiu.

V„ rog s„ primiþi, domnule senator, asigurarea distinsei mele consideraþii ∫i sunt convins, indiferent la care membru al Guvernului v„ veþi adresa Ón probleme care þin de exercitarea mandatului de senator, veþi g„si Ónþelegerea necesar„. Am vrut s„ v„ Ónvederez de la Ónceput c„ modalit„þile de intrare Ón contact ale parlamentarilor cu membrii Guvernului sunt multiple. Uzaþi de Óntreb„ri, de interpel„ri, de moþiuni, de Óntrevederi personale Ón rezolvarea problemelor care þin de exercitarea mandatului de dumneavoastr„.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc ∫i eu, domnule ministru. Domnul senator Radu Feldman Alexandru?

## Domnule ministru,

Sunteþi recunoscut ca un om care st„p‚niþi p‚n„ la detaliu legile ∫i regulamentele ∫i o discuþie cu dumneavoastr„ pe norme, pe legi, pe felul Ón care sunt prev„zute Ón aceste regulamente ∫i legi posibilit„þile de dialog Óntre un parlamentar ∫i un membru al Cabinetului, Óng„duiþi-mi s„ spun c„ le cunosc. Specificul, Óns„, al interpel„rilor, specificul Óntreb„rilor nu acoper„ problematica care poate s„ motiveze o Ónt‚lnire Óntre un parlamentar ∫i un ministru. Œn momentul Ón care te duci cu un dosar, cu o situaþie care trebuie susþinut„ cu o mulþime de argumente, de probe, de elemente este foarte greu s„ obligi plenul Senatului, cei care asist„ Ón sal„ la aceast„ procedur„ a Óntreb„rilor sau a interpel„rilor, la o discuþie la care ministrul Ón cauz„ ar putea spune foarte firesc: îNu sunt preg„tit pentru o asemenea discuþie. Am nevoie de documentele de la minister.“ ∫i a∫a mai departe. Ora pe care dumneavoastr„ spuneþi c„ domnul ministru Miron Mitrea a pus-o la dispoziþia parlamentarilor, cel puþin Ón cazul Senatului, mi se pare aproape o form„ de ironie. Pentru c„ a∫a cum bine ∫tie ∫i domnul Miron Mitrea, cu o Óndelungat„ activitate parlamentar„ Ónainte de a ajunge titularul ministerului pe care Ól conduce, luni dup„-mas„ Senatul, cel puþin, lucreaz„ Ón plen la ora 16,00 ∫i noi suntem obligaþi s„ fim Ón sal„ pentru capitolul îDeclaraþii politice“ sau pentru una din cele dou„ zile pe s„pt„m‚n„ c‚nd avem dezbateri legislative. Un parlamentar care p„r„se∫te lucr„rile pentru a se duce Ón audienþ„ la ghi∫eu la domnul ministru Miron Mitrea este un parlamentar care Ó∫i Óncalc„ atribuþiile ∫i angajamentele faþ„ de electorat. Œn orice convieþuire normal„ — ∫i subliniez, Ón orice convieþuire normal„ —, pe probleme prin excelenþ„ de interes public Ómi Óng„dui s„ cred c„ un membru al Cabinetului, la ora pe care dumnealui o convine ∫i la ora pe care dumnealui o are liber„, poate stabili o Ónt‚lnire cu un parlamentar. La 10,00 seara, la 11,00 seara, oric‚nd dumnealui are o or„ liber„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 V„ respect prea mult ∫i v„ Ómp„rt„∫esc ∫i v„ Óntorc respectul de care m„ asiguraþi, v„ respect prea mult ca s„ v„ rog s„ Óncerc„m s„ debloc„m o cale de comunicare. Trebuie s„ spun c„ tentativele mele de a avea un dialog cu alþi membri ai Cabinetului N„stase au fost de fiecare dat„ consumate Ón modul cel mai firesc, ∫i nu am dec‚t cuvinte de preþuire ∫i de mulþumire pentru ace∫ti Ónalþi demnitari care, totu∫i, au Ónþeles c„ nu sunt deranjaþi dec‚t pentru chestiuni publice. Nu am avut niciodat„ nici un fel de Ónt‚lnire Ón chestiuni private, particulare. A∫a c„ v„ rog s„ aveþi bun„voinþa s„ abord„m chestiunea asta dincolo de formalismul regulamentelor, Óntr-un mod care, Óntr-adev„r, s„ poat„ crea premisa unei discuþii de fond Ón sensul Ón care am solicitat.

Mulþumesc ∫i eu, domnule senator.

Dac„ Ómi permiteþi, domnule pre∫edinte?

V„ rog.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule senator,

V-am prezentat c„, Ón afara formelor de Óntreb„ri ∫i interpel„ri, sigur c„ orice parlamentar poate recurge la o Óntrevedere cu un membru al Cabinetului atunci c‚nd sunt ni∫te probleme, a∫a cum aþi explicat ∫i dumneavoastr„, care necesit„, Óntr-adev„r, o dezbatere care s„ ia ∫i timp, s„ se fac„ ∫i dovada unor probe ∫i alte lucruri care s„ duc„ la clarificarea acelor probleme care þin, Óntr-adev„r, de interesul comunit„þii sau al circumscripþiei pe care o reprezentaþi. Nu a∫ vrea s„ trataþi, totu∫i, primirea la un membru al Guvernului ca o chestiune de a v„ adresa la un ghi∫eu oarecare. Cred c„ este deja… Probabil c„ a fost o chestiune care v-a sc„pat. Dumneavoastr„ aveþi un mod elegant de a v„ adresa. V„ rog s„ aveþi Ón vedere c„, totu∫i, ministerul pe care Ól coordoneaz„ domnul Miron Mitrea, Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, este unul dintre ministerele cu o activitate deosebit de complex„ ∫i pot s„ v„ spun c„ cea mai mare parte a activit„þii pe care o desf„∫oar„ domnul ministru Miron Mitrea nu este Ón sediul ministerului ∫i ziua aceasta, daþi-mi voie s„ v„ spun — dumneavoastr„ aþi spus c„ este ziua Ón care dumneavoastr„ v„ g„siþi, ∫i pe bun„ dreptate, Ón plenul Senatului, pentru c„ acesta v„ este programul — dar ∫i pentru d‚nsul ziua ∫i ora pe care ∫i le-a fixat sunt legate tot de un program de activitate. Dar eu am s„ discut cu domnul ministru Miron Mitrea s„ g„seasc„, totu∫i, o modalitate ca, Óntr-adev„r, s„ v„ acorde aceast„ Óntrevedere care, v„ spun, face parte din obligaþiile membrilor Guvernului Ón cadrul raporturilor care sunt stabilite ∫i pe care eu le consider c„ se desf„∫oar„ — a∫a cum, de altfel, dumneavoastr„ aþi precizat Ón leg„tur„ cu ceilalþi membri ai Guvernului — Ón condiþii civilizate, indiferent c„ ne g„sim Ón opoziþie sau ne g„sim Ón majoritate.

Mulþumesc, domnule ministru.

Tot din partea Executivului, are cuv‚ntul domnul Ionel Fle∫ariu, secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice, care are r„spuns scris pentru domnul senator Adrian P„unescu, care nu este Ón sal„. Deci veþi da r„spunsul scris.

Regret foarte mult.

Regretaþi foarte mult. ™i noi Ón egal„ m„sur„.

De asemenea, aveþi r„spuns pentru domnul senator Romeo Octavian Hanganu, care v-a adresat o Óntrebare pe tema raporturilor dintre prefect ∫i inspectoratul judeþean de poliþie. ™i aveþi, Ón egal„ m„sur„, r„spuns la Óntrebarea adresat„ de domnul Iuliu P„curariu.

Mai Ónt‚i, v„ rog s„ r„spundeþi domnului senator Romeo Octavian Hanganu.

Pentru domnul senator Adrian P„unescu, dac„-mi permiteþi, o s„ transmit m‚ine r„spunsul Ón scris. Pot s„ Ól las ∫i acum, dar mai bine Ól trimit scris, pentru evidenþ„, da?

Da.

Œn ceea ce prive∫te r„spunsul pentru domnul senator Romeo Octavian Hanganu, Ón conformitate cu prevederile art. 122 alin. (2) din Constituþia Rom‚niei, îprefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ∫i conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ∫i ale celorlalte organe centrale din unit„þile administrativ-teritoriale“. Aceea∫i prevedere se reg„∫e∫te ∫i Ón art. 133 din Legea administraþiei publice locale nr. 215 din 2001. Desigur c„ prin aceasta nu trebuie s„ se Ónþeleag„ faptul c„ prefectul realizeaz„ conducerea operativ„ efectiv„, curent„ a serviciilor respective, acest atribut revenind conducerii serviciilor Ón cauz„. Acestea sunt organizate ∫i funcþioneaz„ pe baza principiului subordon„rii faþ„ de ministerul sau autoritatea administraþiei publice centrale de specialitate care a dispus Ónfiinþarea lor. Principalul instrument juridic de executare a acestei atribuþii const„ Ón avizarea numirii sau eliber„rii din funcþie a conduc„torilor serviciilor publice ale ministerelor ∫i ale celorlalte autorit„þi ale administraþiei publice centrale. Activitatea de conducere, Ón sensul art. 122 alin. (2) din Constituþie, are Ón vedere funcþia Óndeplinit„ de prefect ca reprezentant al Guvernului pe plan local, realizarea politicii acestuia la nivel teritorial, adaptarea ei Ón funcþie de nevoile ∫i specificul local. Pe aceea∫i linie se Ónscrie ∫i raportul dintre prefect ∫i inspectoratul judeþean de poliþie, indiferent de apariþia unor acte normative noi sau a modific„rii unora din domeniul administraþiei publice. Œn acest domeniu, reamintim c„ prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, Ón conformitate cu art. 134 alin. 1 din Legea administraþiei publice locale, modificat„, Óndepline∫te urm„toarele atribuþii principale: asigur„ realizarea intereselor naþionale, aplicarea ∫i respectarea legilor ∫i ordinii publice, dispune m„surile corespunz„toare pentru prevenirea infracþiunilor ∫i ap„rarea drepturilor cet„þenilor. Totodat„, autorit„þile militare ∫i organele locale ale Ministerului de Interne au obligaþia s„ informeze ∫i s„ sprijine prefectul pentru rezolvarea oric„ror probleme de interes naþional sau judeþean. Dorim s„ Ól inform„m pe domnul senator c„ Ón acest moment nu au fost preluate de la Ministerul de Interne activit„þile respective, potrivit prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 83/2001 privind Ónfiinþarea serviciilor publice comunitare de evidenþ„ a pa∫apoartelor, respectiv ale Ordonanþei Guvernului nr. 84 din acela∫i an privind Ónfiinþarea serviciilor de evidenþ„ informatizat„ a populaþiei

Mulþumesc, domnule ministru. Domnul senator Hanganu, v„ rog.

Œntru totul de acord cu faptul c„ ar trebui ca prin revizuirea Constituþiei s„ se reu∫easc„ ∫i modificarea Ón acest domeniu, numai c„ Ón acest moment situaþia este extrem de confuz„ ∫i noi am reu∫it s„ facem, prin ultimele acte normative, din prefect un personaj mai mult de coloratur„ dec‚t unul de decizie. Œn primul r‚nd — ∫i dumneavoastr„ aþi spus — prefectul nu mai are aproape nici un fel de rol Ón ceea ce Ónseamn„ numirea ∫efilor direcþiilor descentralizate, pentru c„ noi am aprobat prin Legea administraþiei publice locale ca acest aviz s„ fie efectiv consultativ. E greu s„ conduci o instituþie la care nu ai nimic de spus Ón ceea ce Ónseamn„ ∫eful instituþiei respective. Œn afar„ de asta, prin apariþia actelor noi, chiar aceast„ calitate de direcþie descentralizat„ a unora dintre instituþii dispare. Legea Poliþiei face ca, efectiv, Poliþia s„ nu mai fie o direcþie descentralizat„ a Ministerului de Interne. Pentru c„ acolo se spune clar: îÓntre poliþia judeþean„ ∫i prefect nu mai exist„ dec‚t o relaþie de colaborare“. Œn nici un caz prefectul nu mai conduce poliþia.

De asemenea, eu m„ Óntreb — ∫i este un lucru foarte important — ce se Ónt‚mpl„ Ón situaþiile de criz„, Ón situaþiile Ón care este nevoie de o decizie imediat„, local„. Cine este cel care o d„? Œn Legea Poliþiei acest lucu nu mai este stabilit.

Da, v„ mulþumesc.

Probabil, c‚t de cur‚nd se va Ónfiinþa poliþia comunitar„ ∫i atunci aceasta va fi subordonat„ direct primarilor din localit„þile respective ∫i se vor rezolva ∫i problemele ridicate de domnul senator.

Da.

Vreau s„ anunþ c„ domnul secretar de stat Radu Deac are un r„spuns la interpelarea doamnei senator Maria Ciocan, care nu este prezent„. Las„ r„spunsul la secretariat.

De asemenea, nu este prezent domnul senator Mircea Mihordea.

V„ rog s„ l„saþi r„spunsul la secretariat.

Domnul secretar de stat Ion Giurescu nu are prezent Ón sal„ pe domnul senator Adrian P„unescu pentru a-i putea r„spunde. Rog s„ l„saþi r„spunsul ∫i puteþi participa la programele ce le aveþi Ón minister Ón aceast„ sear„.

Domnule secretar de stat Fle∫ariu, aveþi Ónc„ un r„spuns de dat la interpelarea domnului senator Iuliu P„curariu.

V„ rog.

La interpelarea dumneavoastr„ referitoare la modul defectuos prin care Consiliul Judeþean Cluj a procedat la repartizarea pe consilii locale a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, precum ∫i a taxei pe valoarea ad„ugat„ v„ preciz„m urm„toarele, stimate domnule senator.

Pentru anul 2002, potrivit Legii bugetului de stat pe anul acesta, pentru judeþul Cluj s-au alocat de la bugetul de stat 81.972 milioane lei sume defalcate din impozitul pe venit — mii milioane lei — pentru echilibrarea bugetelor locale, din care, 20.493 milioane lei pentru bugetul propriu al judeþului ∫i 61.479 milioane lei pentru unit„þile administrativ-teritoriale din judeþul Cluj. Cota de 16% din impozitul pe venit se colecteaz„ la dispoziþia consiliului judeþean. Este destinat„, de asemenea, echilibr„rii bugetelor comunelor, ora∫elor, municipiilor ∫i, Ón mod excepþional, dac„ este cazul, al judeþului. Potrivit prevederilor art. 25 alin. 1 lit. b), sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale se repartizeaz„ pe comune, ora∫e ∫i municipii prin hot„r‚re a consiliului judeþean cu prioritate acelor unit„þi administrativ-teritoriale care Ónregistreaz„ venituri proprii insuficiente, dup„ consultarea primarilor ∫i cu asistenþa tehnic„ de specialitate a Direcþiei generale a finanþelor publice. Potrivit prevederilor art. 27 din Legea bugetului de stat pe anul 2002, criteriul de repartizare pe unit„þi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozitul pe venit prev„zut la art. 25 alin. 1 lit. d) ∫i a celor din cota de 16% la dispoziþia consiliului judeþean pentru echilibrarea bugetelor locale este prev„zut Ón anexa nr. 8. Pentru finanþarea cheltuielilor instituþiilor de Ónv„þ„m‚nt preuniversitar de stat, cre∫elor ∫i centrelor locale de consultanþ„ agricol„, precum ∫i a celor aferente susþinerii sistemului de protecþie a drepturilor copilului ∫i a persoanelor cu handicap s-au alocat judeþului Cluj 1.026.085,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ Óncasat„ la bugetul de stat, care se repartizeaz„ pe comune, ora∫e ∫i municipii tot prin hot„r‚re a consiliului judeþean ∫i cu asistenþa tehnic„ de specialitate a Direcþiei generale a finanþelor publice ∫i, dup„ caz, a inspectoratului ∫colar sau a inspectoratului judeþean pentru persoanele cu handicap. Œn acest context…

Domnule secretar de stat, Ómi permiteþi? Am Ónþeles c„ aveþi un r„spuns foarte amplu. Domnul senator dore∫te s„ intervin„.

De acord.

## Domnule ministru,

Œntrebarea mea a fost foarte precis„. Criteriul de repartiþie a cotei de 16%, care este dat Ón anexa nr. 8, îputerea financiar„ a localit„þii“, nu este respectat Ón Rom‚nia. Cu ocazia dezbaterii pe Legea bugetului am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002 depus un amendament prin care am Óncercat s„ impun sancþiunea pentru consiliile locale care nu respect„ criteriul de la anexa nr. 8, ∫i anume lovirea de nulitate a hot„r‚rii. A fost respins de c„tre majoritatea P.S.D. acel amendament. Realitatea, viaþa arat„ c„ se repet„ exact aceea∫i situaþie din anii precedenþi. ™i v-am dat un exemplu, Clujul, unde cota de 16% din 100 de miliarde — chit c„ execuþia bugetar„ pe 2001 a fost de 125 de miliarde lei — din cele 100 de miliarde, 65 miliarde s-au repartizat pe anexa nr. 8, iar 35 miliarde la o asociaþie a comunelor din judeþul Cluj. Deci total Ón afara criteriului stabilit Ón Legea bugetului. Eu am cerut foarte clar domnului ministru Octav Cozm‚nc„, ∫i r„spunsul m„ nemulþume∫te, ce m„suri ia pentru reinstaurarea legalit„þii la nivelul tuturor judeþelor din Rom‚nia.

Vreau s„ v„ anunþ, cu foarte mare regret, pentru c„ dac„ nu avem alt mijloc de a impune legea, legea votat„ de majoritatea actual„, privitor la Ómp„rþirea resurselor financiare pe unit„þi administrative — o chestie politic„ de importanþ„ major„ —, m„ simt obligat, domnule ministru, ∫i v„ rog s„ Ói transmiteþi domnului ministru Octav Cozm‚nc„ acest lucru, s„ Ón∫tiinþez despre aceast„ situaþie Congresul puterilor locale ∫i regionale. Pentru simplul motiv c„ asta este p‚rghia cu care de ani de zile se pune Ón aplicare migraþia primarilor din Rom‚nia. Deci, regret, mai a∫tept acest r„spuns p‚n„ lunea viitoare ∫i Ón funcþie de r„spunsul care Ól daþi dumneavoastr„ — Óntrebarea a fost foarte bine formulat„ — voi proceda Ón consecinþ„. Regret nespus de mult c„ trebuie s„ anunþ c„ voi face un asemenea demers Ón cazul Ón care r„spunsul Guvernului va fi nemulþumitor.

## Mulþumesc, domnule senator.

Dac„-mi permiteþi, o singur„ precizare vreau s„ fac. Regret„m ∫i noi, domnule senator, Óns„, potrivit Constituþiei ∫i Legii administraþiei publice locale, singura m„sur„ care se poate lua Ómpotriva unei hot„r‚ri adoptate de un consiliu este s„ fie atacat„ la instanþa de contencios administrativ. Alte sancþiuni Ómpotriva acestor hot„r‚ri nu exist„ la ora actual„ Ón legislaþia rom‚neasc„.

## Domnule ministru,

E vorba de o situaþie la nivelul administraþiei publice locale. Este vorba de faptul c„ demersul pe care l-am f„cut cu ocazia dezbaterilor la Legea bugetului nu a sensibilizat majoritatea. Este vorba c„ ceea ce am spus atunci se Ónt‚mpl„ acum Ón Rom‚nia. Migraþia primarilor este o realitate ∫i rog Guvernul s„ ia m„surile care se impun. Simplu: o hot„r‚re de guvern spun‚nd c„ toate aceste hot„r‚ri…, pentru c„ nu exist„ sancþiune Ón lege, domnule ministru. Cine e vinovat c„ am creat aceast„ situaþie ambigu„?

## Probabil, legea.

## Mulþumesc.

Nu doresc s„ continu„m aceast„ polemic„. Domnul senator va a∫tepta r„spunsul domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

Are cuv‚ntul, din partea Autorit„þii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, doamna secretar de stat Rovana Plumb, care r„spunde domnului senator Gheorghe Zl„vog

∫i domnului senator Bunduc. Deci este o mic„ neÓnþelegere la mine, dar v„ rog s„ r„spundeþi.

**Doamna Rovana Plumb** — _pre∫edintele Autorit„þii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

## Bun„ seara!

## Domnule pre∫edinte,

Domnule senator Gheorghe Bunduc,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, Autoritatea Naþional„ pentru Protecþia Consumatorilor v„ face urm„toarea informare. Evoluþia societ„þii omene∫ti a impus introducerea pe scar„ larg„ a aditivilor la fabricarea produselor alimentare, ca o necesitate, Ón scopul u∫ur„rii procesului de fabricaþie, ambalare, depozitare ∫i transport, a amelior„rii calit„þii de conservare ∫i stabilitate a produselor, cu efectul cre∫terii eficienþei economice a producþiei, conserv„rii valorii nutritive ∫i Ómbun„t„þirii caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare.

Aditivul alimentar este definit de îCodex alimentarius“ ca fiind orice substanþ„, chiar de natur„ microbiologic„, ce nu este consumat„ Ón mod normal ca aliment sau ca ingredient tipic al alimentului, a c„rei ad„ugare Ón produsul alimentar este legat„ de p„strarea propriet„þilor acestuia, de la care se a∫teapt„ efecte convenabile directe sau indirecte asupra propriet„þilor produsului alimentar.

Securitatea alimentar„ este intens dezb„tut„ la nivel european, deci ∫i la nivelul þ„rii noastre, av‚nd Ón vedere calitatea de candidat la aderarea la Uniunea European„. Œn aceast„ calitate, prin tratatul de aderare, Rom‚nia ∫i-a asumat o serie de responsabilit„þi Ón vederea transpunerii acquis-ului comunitar prin armonizarea legislaþiei rom‚ne∫ti cu cea comunitar„. Œn domeniul alimentar, din pachetul de proiecte de acte normative elaborate, care au la baz„ adoptarea a peste 150 de directive ∫i reglement„ri europene, se num„r„ ∫i cele referitoare la aditivii alimentari, coloranþi ∫i Óndulcitori.

V„ mulþumesc, doamna secretar de stat.

Domnule secretar de stat Iacob Zelenco, am Ónþeles c„ aþi transmis r„spunsul domnului senator Mircea Nedelcu ∫i dac„ aveþi de prezentat, dar Ón rezumat, v„ rog.

**Domnul Iacob Zelenco** — _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului:_

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

Autoritatea pentru privatizare cunoa∫te problemele ridicate de îMininvest“ Deva ∫i, Ón m„sura Ón care instituþia noastr„ se poate implica Ón rezolvarea unor situaþii ce þin de opþiunea ∫i decizia acþionarului majoritar de la îISPAT—Sidex“ Galaþi, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului poate interveni direct numai Ón cazul Ón care nu se respect„ contractul de v‚nzare-cump„rare de acþiuni Óncheiat cu LNM Holding. A∫a cum prevede planul de afaceri negociat prin contract,

îISPAT—Sidex“ Galaþi se afl„ Ón perioada de integrare a combinatului Ón cadrul Grupului LNM.

Aspectele semnalate de dumneavoastr„ cu privire la renunþarea la contractul Óncheiat se Ónscriu Ón r‚ndul m„surilor temporare luate de c„tre conducere, de reducere a cheltuielilor, Ón care este antrenat combinatul, Ón vederea redres„rii financiare ∫i integrarea sa Óntr-un grup internaþional. Pentru nerespectarea clauzelor contractuale comerciale pentru care investitorul este obligat s„ le preia ∫i s„ le respecte, singura cale de soluþionare r„m‚ne justiþia. P‚n„ Ón acest moment, firma ∫i-a respectat clauzele contractuale, pl„tind avansul din preþul de acþiuni ∫i aduc‚nd capital de lucru pentru deblocarea situaþiei financiare. A.P.A.P.S. a semnalat Ón repetate r‚nduri c„ situaþia societ„þilor care depind de îISPAT—Sidex“ este extrem de sensibil„, dar conducerea combinatului a declarat c„ Ón primele 6 luni ale acestui an toate acþiunile Óntreprinse se axeaz„ pe redresarea economico-financiar„ a societ„þii ∫i pe valoarea efectiv„ a obiectivelor de investiþii ce sunt necesare.

Av‚nd Ón vedere prevederile Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 119 din 27 septembrie 2001, prin m„surile care le conþine, se va revitaliza activitatea desf„∫urat„ de societate ∫i Sidex Ó∫i va putea onora obligaþiile contractuale c„tre societ„þile cu care a colaborat p‚n„ Ón prezent. Œn urma discuþiilor avute cu reprezentanþii îISPAT—Sidex“, ace∫tia au specificat c„ sunt dispu∫i s„ renegocieze contractul comercial Óncheiat cu Poiana Rusc„—Teliuc, dar numai pe principiile economiei de piaþ„, Ón condiþiile unor oferte de preþ competitive. Trebuie Óns„ ca ∫i conducerea îMininvest“ Deva s„ revin„ la negocieri, cu o calculaþie de preþ mult mai bine fundamentat„. Prin nici un contract de v‚nzare-cump„rare de acþiuni, inclusiv cel al îSidex“, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului nu este abilitat„ ∫i nici nu poate s„ impun„ clauze referitoare la relaþiile comerciale cu terþii, fie c„ sunt beneficiari, fie c„ sunt furnizori, acest gen de relaþii fiind Ón exclusivitate la latitudinea p„rþilor.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnule senator, aveþi complet„ri?

Mulþumesc, domnule ministru pentru deranjul dumneavoastr„. Dup„ cum v-am spus, nu m„ pot declara mulþumit cu acest r„spuns, pentru c„ eu am apelat la dumneavoastr„ pe considerentul c„ îSidex“-ul a fost Ón portofoliul Autorit„þii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului ∫i am considerat c„ atunci c‚nd Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului a v‚ndut, a f„cut aceast„ privatizare, au Óncheiat contractul cu LNM Invest Holding ∫i consider„m c„ noua firm„ creat„, îISPAT—Sidex“, are datoria s„ respecte contractele preluate. BineÓnþeles c„ d‚n∫ii pun acel motiv economic. Sunt curios de unde scot d‚n∫ii minereu cu 3 dolari pe ton„, cum au cerut Œntreprinderii Miniere de la Teliuc. Aceasta, Óns„, este o alt„ problem„.

Sper c„ Ón continuare vom putea colabora, pentru a g„si totu∫i o soluþie, pentru c„ de aceast„ soluþie ∫i de g„sirea ei c‚t mai urgent depinde soarta a 420 de locuri de munc„, care, Ón cascad„, Ónseamn„ cel puþin 1.500 de suflete care nu vor mai avea p‚ine pe mas„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 27/14.III.2002

## Domnule senator,

V„ asigur c„ tot ce depinde de Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului se va face. Noi Ói vom sprijini Ón continuare Ón demersurile lor, Óns„ credem c„ ar trebui sesizat Consiliul Concurenþei ∫i Ministerul Industriei ∫i Resurselor, care are Ón portofoliu aceast„ societate, s„ se implice Ón g„sirea unor soluþii pentru aceast„ problem„.

Am Ónþeles, domnule ministru ∫i v„ asigur c„ voi sesiza aceste foruri.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ mulþumesc.

Declar Ónchis„ ∫edinþa.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 27/14.III.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei