Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:
– pentru Guvern și răspunsurile Guvernului – 20 de minute;
– pentru grupurile parlamentare – 40 de minute, după cum urmează: PSD – 11, AUR – 8, PNL – 6, USR – 6, SOS – 3, UDMR – 3, POT – 3, senatori neafiliați – un minut.
Dau, în continuare, cuvântul domnului Sebastian-Ioan Burduja, ministrul energiei, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă cu tema „Ministrul energiei – un lider fără direcție, între promisiuni verzi și realități gri”.
În primul rând, vă mulțumesc pentru această oportunitate. Și am venit astăzi în fața dumneavoastră din respect pentru români. Pentru că mi se pare un gest de bun-simț să vii și să spui ce ai făcut, ce îți dorești să faci, ce echipă reușești să faci cu Parlamentul României, pentru interesul țării.
Cândva, acum un secol și ceva, în Parlamentul României a avut loc un schimb de replici, celebru de altfel, între Nicolae Iorga și Ionel Brătianu. Și, la un moment dat, Nicolae Iorga îl întreabă pe Brătianu ce ar putea să învețe totuși un mare savant de la un simplu inginer. Și Brătianu îi răspunde fără să clipească: „Măsura, domnule profesor, măsura!”
Dar de asta sunt aici, să vă prezint, de fapt, faptele și cifrele și adevărul, că aceasta e datoria noastră.
România are astăzi, pentru prima dată după 17 ani, o strategie energetică națională, pe care Guvernul a adoptat-o anul trecut și care include direcția în care trebuie să mergem.*
Avem de livrat pentru români o energie sigură, o energie ieftină și o energie curată, în această ordine de priorități.* Eu mă gândeam că, indiferent de apartenența politică, parlamentarii români au un interes comun, al țării noastre. Și primul interes ar trebui să fie să livrăm românilor această securitate energetică, să nu depindem de alții, să nu fim vulnerabili celor care sunt experți în șantaj energetic de la Est, așa cum am fost ani de zile și așa cum, din păcate, încă sunt alții, în imediata noastră vecinătate.
De aceea e atât de important că am început forajul în perimetrul Neptun Deep. Gândiți-vă ce înseamnă! România, anul trecut, a devenit deja cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană – sunt date oficiale europene. Din 2027 sau poate mai curând, că proiectul e în avans, se mișcă bine, o să ne dublăm producția de gaz românesc. Gândiți-vă ce înseamnă să nu mai depindem noi de alții, să depindă alții de noi! Așa cum am spus, nu ne deranjează acest lucru, să fim prin noi înșine și pe picioarele noastre.
O energie la un preț bun mai depinde de un lucru, stimați colegi: să producem suficient. În anii din urmă, România a închis, din păcate, peste 7.000 de megawați – termocentrale pe cărbune și, parțial, pe gaz. De aceea astăzi, când avem consum mare – de exemplu, la vârful de seară –, suntem de multe ori nevoiți să apelăm la importuri. Și importurile sunt scumpe.
Știți ce am făcut pe mandatul meu? N-am închis niciun megawatt. Nici măcar unul. Mai mult decât atât, în ciuda unor voci, am finalizat Grupul 5 de la Rovinari, o investiție care a durat 10 ani de zile, 140 de milioane de euro, grup pe cărbune. De ce? Pentru că, până n-ai cu ce să înlocuiești cărbunele, tot o sursă de producție în bandă, atunci n-ar trebui să-l scoți. Și asta am făcut.
S-a spus aici că n-avem cine știe ce performanțe la fonduri europene. Ia, verificați, vă rog, pe ce loc este România la absorbția de fonduri europene din Fondul pentru modernizare. Vă spun eu: locul 1 la nivel european. Suntem campioni europeni, cele mai multe miliarde de euro. Și în total – și puteți să verificați – sunt aproape 14 miliarde de euro, din PNRR și Fondul pentru modernizare, care s-au dus în contracte semnate și proiecte deja în implementare. 10.000 de megawați – solar și eolian, 1.000 de megawați – stocare în baterii, 1,7 miliarde de euro – 4.000 de kilometri rețea de transport și distribuție, proiecte de modernizare.
Avem peste 2.000 de megawați în proiectele nucleare, deblocate după zeci de ani de zile, contract semnat anul trecut.
Avem, de asemenea, ca obiectiv să finalizăm hidrocentralele începute acum zeci de ani și blocate de tot felul de litigii, cum este cel de la Bumbești-Jiu. Treapta Dumitra – 98% terminată, blocată de două-trei organizații de mediu – și eu credeam că suntem aici să facem echipă pentru România –, pentru că acolo s-a găsit un rac, pe care nu l-a văzut nimeni, și suntem în procedură de a relua avizarea de mediu. La Răstolița am obținut, după foarte mulți ani, în județul Mureș, stimați colegi – 30 de megawați –, am obținut din nou acordul de mediu și proiectul va fi finalizat anul ăsta. Va fi o premieră națională: o hidrocentrală începută în ’89 și terminată, în sfârșit, în 2025.
Vorbeați despre proiectele Unităților 3 și 4. Anul trecut am semnat un contract de peste 3 miliarde de euro cu cine? Cu canadienii, pentru că la Reactoarele 1 și 2 este tehnologie canadiană. Cândva, acum vreo 5 decenii, România a luat o decizie foarte înțeleaptă și unică în toată regiunea noastră, la est de Berlin: a mers cu o tehnologie vestică. Celelalte state din regiunea noastră ce tehnologie nucleară au? Sovietică sau rusească. Depind de ruși. Normal că Reactoarele 3 și 4 trebuie făcute tot cu cei care dețin tehnologia CANDU, cu canadienii, care au format un consorțiu cu Ansaldo, firmă implicată și la Reactoarele 1 și 2, firmă din Italia, mare, și cu două firme americane, de mare renume mondial: Fluor și Sargent & Lundy. Vă rog să vă informați cine face Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Apropo, cu aprobarea Comisiei Europene pentru acest consorțiu.
La Iernut am reușit să resemnăm contractul, care era blocat la 80%, după mari eforturi: și politice, și diplomatice, și economice. Astăzi, termocentrala e la 97% și mai avem 3% să o terminăm. Și ne străduim pentru asta în fiecare zi. Și puteți să verificați informațiile, ce s-a făcut în acest un an și jumătate, puțin mai mult de atât, și unde este Iernutul azi și de ce avem toate șansele să o terminăm anul acesta.
Vorbeați despre Tarnița. Tarnița-Lăpuștești era un proiect uitat într-un sertar, pe care în primele săptămâni de mandat l-am repus printre prioritățile Ministerului Energiei. Am mandatat compania SAPE să îl scoată la licitație, ceea ce a și făcut, și în două rânduri n-a venit nimeni cu o ofertă eligibilă. De ce? Pentru că s-a construit foarte puțin în sectorul hidro în 30 și ceva de ani în România. Asta este realitatea. Și apoi ne-am așezat la masă cu cele mai mari firme din lumea asta, care au construit gigawați de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, și anume Itochu din Japonia și EDF din Franța, și ne punem la masă cu Hidroelectrica să facem acest proiect. El este o prioritate zero, cum sunt toate hidrocentralele cu acumulare prin pompaj. Asta am scris și în Strategia energetică națională și asta vom livra.
Ați vorbit de facturi. Din păcate, un neadevăr, pe care văd că îl perpetuați în spațiul public, cum că am plăti cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană.
Stimați colegi,
Sunt datele Eurostat. Facturile sunt plafonate în România de peste 2 ani de zile, dinaintea mandatului meu de ministru. La energie electrică avem al cincilea cel mai mic preț din Uniunea Europeană și la gaz avem al patrulea cel mai mic preț din Uniunea Europeană. Acestea sunt datele Eurostat și vă rog frumos să le verificați, să le vedeți cu ochii dumneavoastră. Cine are prețuri mai mici decât noi? Câteva țări, care iau în continuare gaz de la Federația Rusă. Sper că nimeni de aici nu ar susține un asemenea scenariu pentru
ieftinirea facturilor, pentru că, mai presus decât orice totuși libertatea n-are preț și asta ar însemna să avem o țară puternică pe picioarele ei, să nu mai depindem de alții.
Vreau să vă mai spun un lucru, apropo de creșterea capacității de producție, de proiectele noi pe care le-am pornit. Anul trecut, în România, am pus în funcțiune 1.251 de megawați noi pentru sistemul energetic. Știți ce înseamnă asta? Înseamnă cât în perioada 2016-2023 la un loc, în 8 ani. Noi am făcut într-un an cât s-a făcut înainte în opt, chiar mai mult decât atât. Și fiecare megawatt, pentru toți cei care ne urmăresc de acasă, fiecare proiect finalizat înseamnă șansa românilor de a plăti o factură mai mică. Asta este, de fapt, soluția pentru sistemul energetic național.
În concluzie, eu cred că moțiunea de astăzi nu este neapărat despre persoana mea – sau puteți să o faceți despre asta, contează mai puțin –, ci este despre direcția în care vrem să ducem sectorul energetic românesc.* Vrem să avem o energie sigură, cât mai ieftină și cât mai curată, în ordinea asta de priorități? Vrem să fim pe picioarele noastre? Sau vrem să ne întoarcem într-o beznă, în care aprinderea luminii depindea de alții? Sau, altfel spus, mergeau până la Moscova ca să ia lumină, să ne lumineze și pe noi. Nu cred că cineva de aici vrea să ne întoarcem în acele timpuri.
Iar datele pe care le-ați văzut și pe ecran – pentru că am venit pregătiți cu o prezentare, aveți și un QR code –, nu știu dacă o să intereseze pe cineva, dar poate totuși există: mergeți și vedeți raportul meu de activitate – eu îl public o dată la 3 luni – și veți vedea, în o sută și ceva de pagini, pe fiecare dimensiune în parte, hidro, gaz, nuclear, solar, eolian, stocare în baterii, absolut tot ceea ce am făcut în mandatul meu.