După cum bine spuneam, moțiunea simplă are titlul „«Finanțista» ministrului Mișa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit”.
Ca să fim sinceri, scumpirile la combustibili, electricitate, gaze și credite nu au nevoie de traducere în limba română din „Finanțista” domnului ministru Mișa. Se văd cu ochiul liber, se simt la buzunar.
Actuala putere de stânga din țara noastră a reușit, în doar 10 luni, să ciuruiască bugetul României prin cheltuieli populiste, să omoare investițiile și să scoată România cu un picior afară din Uniunea Europeană, pe seama depășirii angajamentelor legate de deficitul bugetar.
Implementarea programului de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile a creat dezechilibre economice greu de surmontat. Creșterea economică, bazată în totalitate pe consum, și-a arătat deja costurile. Au crescut prețurile, dobânzile, euro și dolarul față de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent și datoria publică. În acest context, contribuția investițiilor la creșterea economică este zero.
Cifrele arată că România se îndreaptă într-o direcție periculoasă, iar estimările pentru viitorul apropiat al României sunt sumbre, iar aceste estimări se bazează pe următoarele realități, de necontestat:
## 1. Haosul fiscal generat de guvernele PSD–ALDE
Își putea imagina cineva cât de mică este, pentru PSD, distanța de la agonie la extaz în privința introducerii de noi taxe și impozite? Foamea de bani la buget a generat idei năstrușnice de suprataxare a populației și a afacerilor: de la taxa pe gospodărie până la impozitul pe oul de găină, de la impozitul pe cifra de afaceri până la split TVA, idei la care, datorită reacțiilor pe măsură ale celor vizați, actuala putere a renunțat.
Au rămas în picioare însă câteva măsuri ce poartă semnătura domnului ministru Mișa, cu impact major asupra buzunarului cetățeanului și asupra afacerilor, cum ar fi: supraacciza la carburanți, contribuțiile majorate la contractele part-time sau trecerea contribuțiilor exclusiv la angajat.
Antreprenorii și potențialii investitori primesc semnale confuze de la actuala putere.
Stimați guvernanți, cum credeți că ar trebui să reacționeze aceștia când ați făcut să dispară predictibilitatea de care are nevoie mediul de afaceri pentru a-și face planuri de viitor?
2. Creșterea cheltuielilor structurale cu salarii, fără creșteri de productivitate
Școala de finanțe a PSD a dat un nou rateu, prin măriri de salarii fără creșteri de productivitate, cu sfidarea tuturor legilor economice.
Creșterile salariale din sectorul bugetar, cu mult peste creșterea productivității, în contextul în care salariile din administrația publică sunt mai mari decât cele din sectorul privat, au creat haos pe piața forței de muncă. O piață a forței de muncă deja afectată de migrația din ultimii ani, care este bulversată de promisiuni salariale cu creșteri de până la 100% în sectorul public.
În acest context, chiar dacă consumul a explodat, investițiile s-au prăbușit, atât în sectorul public, cât și în cel privat. În sectorul privat, antreprenorii au pus frână investițiilor din cauza problemelor de pe piața forței de muncă. În sectorul public, investițiile au fost tăiate masiv pentru a face loc creșterilor salariale.
Sunteți sigur, domnule ministru, că avem nevoie de un aparat de stat mare și bine hrănit, în timp ce mediul de afaceri e tot mai agresat și mai înghesuit, inclusiv în privința forței de muncă?
## 3. Micșorarea investițiilor publice
Finanțele din România sunt organizate, sub steag PSD-ist, pentru a aloca bani în vederea atingerii unor obiective populiste. Într-o economie funcțională, banii sunt
alocați pe proiecte. În primele nouă luni ale anului, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanțate din surse interne și externe, au fost cu 60% mai mici decât cheltuielile cu investițiile din perioada similară din 2016.
În 2017, cheltuielile cu salariile au crescut cu 20%, cele cu asistența socială au crescut cu 11,7%, iar cele pentru investiții au scăzut cu 20%.
Dintr-o perspectiva istorică, 2017 reprezintă minimul pentru cheltuielile de investiții din ultimii 10 ani.
4. Scăderea încasărilor fiscale
Veniturile fiscale sunt cu 1,1 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la perioada similară a anului 2016. Această evoluție reprezintă o înrăutățire a situației în trimestrul trei. După șase luni, veniturile fiscale erau doar cu 0,7 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la 2016. Schimbarea Guvernului nu a adus nimic bun pentru veniturile la buget. Din contră, a avut o influență negativă. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât noul ministru al finanțelor publice a fost angajat în ANAF.
Cu ochiul liber se vede că avem de-a face cu scăderea veniturilor din TVA, din impozitul pe profit, din impozitele cu reținere la sursă, dar și cu creșterea evaziunii fiscale.
Domnule ministru, nu mai introduceți noi biruri, aveți mai bine grijă să le colectați pe cele în vigoare deja și să îi puneți la colț pe evazioniști!
## 5. Deficitul bugetar, scăpat de sub control
În al doilea trimestru din 2017, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 4,1% din PIB. România devine, în aceste condiții, singura țară din Uniunea Europeană supravegheată pentru devierea de la angajamentul privind ținta de deficit. În acest moment, România este singura țară din Uniunea Europeană în care crește deficitul bugetar. În toate celelalte țări, guvernele, mai responsabile ca cel de la București, profită de creșterea economică și reduc deficitele bugetare. Mai multe țări din Uniunea Europeană au ajuns deja la surplus bugetar, situație normală și, mai ales, responsabilă, în condițiile în care economiile cresc mult mai rapid decât estimările inițiale.
Așa cum spuneam, în nouă luni de zile, Guvernul PSD a distrus structura bugetului, a omorât investițiile și potențialul de creștere și a scos România cu un picior afară din Uniunea Europeană.
## 6. Creșterea inflației
În 2017, rata TVA a scăzut de la 20% la 19%. În condiții normale, fără un Guvern iresponsabil, ca cel căruia îi cerem astăzi socoteală, care aruncă cu bani în stânga și în dreapta, această scădere s-ar fi reflectat într-o scădere a ratei de inflație. Rata inflației a crescut însă de la 0,1% la 1,8% și încep să crească rapid estimările de inflație pentru 2018.
Surpriza furnizată de rata inflației trebuia să se vadă inevitabil și în ratele de dobândă. Din trimestrul trei, Banca Centrală a permis dobânzilor din piața interbancară, ROBOR, să crească spre rata dobânzii de politică monetară. Creșterea estimărilor pentru rata inflației în 2018 înseamnă creșteri ale dobânzilor și în perioada următoare.
Domnule ministru, cum credeți că suportă românii o majorare atât de consistentă a costurilor creditelor?
## 7. Reacții negative ale investitorilor
Investitorii au reacționat la instabilitatea fiscală, înainte de toate, începând să crească gradual costul la care România se împrumută pentru a-și acoperi deficitul bugetar. În mai puțin de 12 luni, acest cost a crescut cu două puncte procentuale la toate scadențele. România, astăzi, se împrumută mai scump, atât pe o perioadă de șase luni, cât și pe o perioadă de 10 ani.
A doua reacție a investitorilor străini în haosul creat de politicile Guvernului a fost să reducă investițiile străine directe. După nouă luni de zile, acestea sunt mai mici cu 20% față de aceeași perioadă a anului precedent. Politicile Guvernului PSD–ALDE, și mai ales prioritățile, au speriat atât investitori autohtoni, cât și pe cei străini.
8. Spolierea companiilor de stat
Din foamea de bani la buget, PSD a confiscat rezervele, provizioanele și dividendele tuturor companiilor de stat. Măsura luată de PSD, de strângere a unei sume suplimentare la buget din profitul companiilor de stat pentru acoperirea promisiunilor electorale privind majorările de salarii, sporește datoria publică privată. Respectivele societăți sunt nevoite să apeleze la împrumuturi pentru asigurarea cel puțin a unui capital de mentenanță, nemaivorbind de investiții pentru dezvoltare. Asta înseamnă dobânzi mai mari și, implicit, presiuni tot mai mari pe autoritățile care reglementează diverse tarife în zone de monopol unde activează companiile de stat.
9. Atacuri la adresa multinaționalelor și a băncilor
De când se află în fruntea Guvernului, premierul Mihai Tudose a început o campanie susținută împotriva multinaționalelor, a fondurilor private de pensii și a băncilor. Susține că ia leafa cash, nicidecum pe card, care este purtător de comisioane, și că statul e mai bun administrator, justificând astfel mutarea pilonului II de pensii, administrat privat, la pilonul I, administrat de stat. Campania PSD nu este nicidecum una protecționistă, care să aibă drept obiectiv protejarea companiilor și a capitalului autohton, ci este un atac concertat împotriva sectorului privat, a economiei care nu poate fi controlată de partidul-stat PSD.
Domnule ministru al finanțelor,
Partidele de opoziție au explicat, în mai multe rânduri, că:
1. promisiunile făcute de PSD în campania electorală din
2016 sunt populiste, falimentare și nesustenabile;
2. nu poți să faci, pe termen mediu, creștere economică bazată pe creșterea consumului și pe micșorarea investițiilor, așa cum a promis PSD;
3. nu este posibil să mărești fără limite salariile bugetarilor
și să micșorezi, în același timp, taxele;
4. nu este permis să mărești salariul minim fără să existe
o creștere a productivității;
5. nu poți să crești cheltuielile și să reduci veniturile
statului fără să depășești angajamentul privind limitarea deficitului la 3%.
Stimați colegi,
Practica falimentară a PSD–ALDE nu poate fi întreruptă decât în două feluri: printr-o acțiune politică coerentă
a actualei opoziții, care să sancționeze comportamentul Guvernului în domeniul financiar, sau printr-o criză economică și financiară, inevitabilă în asemenea condiții, care ar cutremura România din temelii.
Prin prezenta moțiune vă propunem prima variantă, pe cea responsabilă, prin care încă s-ar mai putea corecta erori ale actualei puteri.
Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL, PMP și USR, cerem Guvernului Tudose:
1. luarea de măsuri pentru readucerea, cât mai rapid, a
României în parametrii asumați de deficit bugetar;
2. asigurarea stabilității și a predictibilității fiscale, atât de
necesare mediului de afaceri;
3. adoptarea de măsuri pentru protejarea întreprinderilor
și a capitalului românesc;
4. reducerea impozitelor pe forța de muncă;
5. încurajarea investițiilor directe;
6. reducerea cheltuielilor cu salarii și cu asistența socială;
7. demararea unor proiecte importante de investiții publice
finanțate din bugetul de stat și din bugetul comunitar;
8. demisia ministrului finanțelor.
- Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.