Stenogramă plen

2. Legea pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995;

3. Legea pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art. 50 (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016;

4. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul Operațional Sectorial Mediu 2007–2013;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român;

7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate;

8. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice;

## **Domnul Romulus Bulacu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum bine spuneam, moțiunea simplă are titlul „«Finanțista» ministrului Mișa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit”.

Ca să fim sinceri, scumpirile la combustibili, electricitate, gaze și credite nu au nevoie de traducere în limba română din „Finanțista” domnului ministru Mișa. Se văd cu ochiul liber, se simt la buzunar.

Actuala putere de stânga din țara noastră a reușit, în doar 10 luni, să ciuruiască bugetul României prin cheltuieli populiste, să omoare investițiile și să scoată România cu un picior afară din Uniunea Europeană, pe seama depășirii angajamentelor legate de deficitul bugetar. Implementarea programului de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile a creat dezechilibre economice greu de surmontat. Creșterea economică, bazată în totalitate pe consum, și-a arătat deja costurile. Au crescut prețurile, dobânzile, euro și dolarul față de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent și datoria publică. În acest context, contribuția investițiilor la creșterea economică este zero.

Cifrele arată că România se îndreaptă într-o direcție periculoasă, iar estimările pentru viitorul apropiat al României sunt sumbre, iar aceste estimări se bazează pe următoarele realități, de necontestat:

## 1. Haosul fiscal generat de guvernele PSD–ALDE

Își putea imagina cineva cât de mică este, pentru PSD, distanța de la agonie la extaz în privința introducerii de noi taxe și impozite? Foamea de bani la buget a generat idei năstrușnice de suprataxare a populației și a afacerilor: de la taxa pe gospodărie până la impozitul pe oul de găină, de la impozitul pe cifra de afaceri până la split TVA, idei la care, datorită reacțiilor pe măsură ale celor vizați, actuala putere a renunțat.

Au rămas în picioare însă câteva măsuri ce poartă semnătura domnului ministru Mișa, cu impact major asupra buzunarului cetățeanului și asupra afacerilor, cum ar fi: supraacciza la carburanți, contribuțiile majorate la contractele part-time sau trecerea contribuțiilor exclusiv la angajat.

Antreprenorii și potențialii investitori primesc semnale confuze de la actuala putere.

Stimați guvernanți, cum credeți că ar trebui să reacționeze aceștia când ați făcut să dispară predictibilitatea de care are nevoie mediul de afaceri pentru a-și face planuri de viitor?

2. Creșterea cheltuielilor structurale cu salarii, fără creșteri de productivitate

Școala de finanțe a PSD a dat un nou rateu, prin măriri de salarii fără creșteri de productivitate, cu sfidarea tuturor legilor economice.

Creșterile salariale din sectorul bugetar, cu mult peste creșterea productivității, în contextul în care salariile din administrația publică sunt mai mari decât cele din sectorul privat, au creat haos pe piața forței de muncă. O piață a forței de muncă deja afectată de migrația din ultimii ani, care este bulversată de promisiuni salariale cu creșteri de până la 100% în sectorul public.

În acest context, chiar dacă consumul a explodat, investițiile s-au prăbușit, atât în sectorul public, cât și în cel privat. În sectorul privat, antreprenorii au pus frână investițiilor din cauza problemelor de pe piața forței de muncă. În sectorul public, investițiile au fost tăiate masiv pentru a face loc creșterilor salariale.

Sunteți sigur, domnule ministru, că avem nevoie de un aparat de stat mare și bine hrănit, în timp ce mediul de afaceri e tot mai agresat și mai înghesuit, inclusiv în privința forței de muncă?

## 3. Micșorarea investițiilor publice

Finanțele din România sunt organizate, sub steag PSD-ist, pentru a aloca bani în vederea atingerii unor obiective populiste. Într-o economie funcțională, banii sunt

alocați pe proiecte. În primele nouă luni ale anului, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanțate din surse interne și externe, au fost cu 60% mai mici decât cheltuielile cu investițiile din perioada similară din 2016.

În 2017, cheltuielile cu salariile au crescut cu 20%, cele cu asistența socială au crescut cu 11,7%, iar cele pentru investiții au scăzut cu 20%.

Dintr-o perspectiva istorică, 2017 reprezintă minimul pentru cheltuielile de investiții din ultimii 10 ani.

4. Scăderea încasărilor fiscale

Veniturile fiscale sunt cu 1,1 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la perioada similară a anului 2016. Această evoluție reprezintă o înrăutățire a situației în trimestrul trei. După șase luni, veniturile fiscale erau doar cu 0,7 puncte procentuale din PIB mai mici relativ la 2016. Schimbarea Guvernului nu a adus nimic bun pentru veniturile la buget. Din contră, a avut o influență negativă. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât noul ministru al finanțelor publice a fost angajat în ANAF.

Cu ochiul liber se vede că avem de-a face cu scăderea veniturilor din TVA, din impozitul pe profit, din impozitele cu reținere la sursă, dar și cu creșterea evaziunii fiscale.

Domnule ministru, nu mai introduceți noi biruri, aveți mai bine grijă să le colectați pe cele în vigoare deja și să îi puneți la colț pe evazioniști!

## 5. Deficitul bugetar, scăpat de sub control

În al doilea trimestru din 2017, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 4,1% din PIB. România devine, în aceste condiții, singura țară din Uniunea Europeană supravegheată pentru devierea de la angajamentul privind ținta de deficit. În acest moment, România este singura țară din Uniunea Europeană în care crește deficitul bugetar. În toate celelalte țări, guvernele, mai responsabile ca cel de la București, profită de creșterea economică și reduc deficitele bugetare. Mai multe țări din Uniunea Europeană au ajuns deja la surplus bugetar, situație normală și, mai ales, responsabilă, în condițiile în care economiile cresc mult mai rapid decât estimările inițiale.

Așa cum spuneam, în nouă luni de zile, Guvernul PSD a distrus structura bugetului, a omorât investițiile și potențialul de creștere și a scos România cu un picior afară din Uniunea Europeană.

## 6. Creșterea inflației

În 2017, rata TVA a scăzut de la 20% la 19%. În condiții normale, fără un Guvern iresponsabil, ca cel căruia îi cerem astăzi socoteală, care aruncă cu bani în stânga și în dreapta, această scădere s-ar fi reflectat într-o scădere a ratei de inflație. Rata inflației a crescut însă de la 0,1% la 1,8% și încep să crească rapid estimările de inflație pentru 2018.

Surpriza furnizată de rata inflației trebuia să se vadă inevitabil și în ratele de dobândă. Din trimestrul trei, Banca Centrală a permis dobânzilor din piața interbancară, ROBOR, să crească spre rata dobânzii de politică monetară. Creșterea estimărilor pentru rata inflației în 2018 înseamnă creșteri ale dobânzilor și în perioada următoare. Domnule ministru, cum credeți că suportă românii o majorare atât de consistentă a costurilor creditelor?

## 7. Reacții negative ale investitorilor

Investitorii au reacționat la instabilitatea fiscală, înainte de toate, începând să crească gradual costul la care România se împrumută pentru a-și acoperi deficitul bugetar. În mai puțin de 12 luni, acest cost a crescut cu două puncte procentuale la toate scadențele. România, astăzi, se împrumută mai scump, atât pe o perioadă de șase luni, cât și pe o perioadă de 10 ani.

A doua reacție a investitorilor străini în haosul creat de politicile Guvernului a fost să reducă investițiile străine directe. După nouă luni de zile, acestea sunt mai mici cu 20% față de aceeași perioadă a anului precedent. Politicile Guvernului PSD–ALDE, și mai ales prioritățile, au speriat atât investitori autohtoni, cât și pe cei străini.

8. Spolierea companiilor de stat

Din foamea de bani la buget, PSD a confiscat rezervele, provizioanele și dividendele tuturor companiilor de stat. Măsura luată de PSD, de strângere a unei sume suplimentare la buget din profitul companiilor de stat pentru acoperirea promisiunilor electorale privind majorările de salarii, sporește datoria publică privată. Respectivele societăți sunt nevoite să apeleze la împrumuturi pentru asigurarea cel puțin a unui capital de mentenanță, nemaivorbind de investiții pentru dezvoltare. Asta înseamnă dobânzi mai mari și, implicit, presiuni tot mai mari pe autoritățile care reglementează diverse tarife în zone de monopol unde activează companiile de stat.

9. Atacuri la adresa multinaționalelor și a băncilor

De când se află în fruntea Guvernului, premierul Mihai Tudose a început o campanie susținută împotriva multinaționalelor, a fondurilor private de pensii și a băncilor. Susține că ia leafa cash, nicidecum pe card, care este purtător de comisioane, și că statul e mai bun administrator, justificând astfel mutarea pilonului II de pensii, administrat privat, la pilonul I, administrat de stat. Campania PSD nu este nicidecum una protecționistă, care să aibă drept obiectiv protejarea companiilor și a capitalului autohton, ci este un atac concertat împotriva sectorului privat, a economiei care nu poate fi controlată de partidul-stat PSD.

Domnule ministru al finanțelor,

Partidele de opoziție au explicat, în mai multe rânduri, că:

1. promisiunile făcute de PSD în campania electorală din

2016 sunt populiste, falimentare și nesustenabile;

2. nu poți să faci, pe termen mediu, creștere economică bazată pe creșterea consumului și pe micșorarea investițiilor, așa cum a promis PSD;

3. nu este posibil să mărești fără limite salariile bugetarilor

și să micșorezi, în același timp, taxele;

4. nu este permis să mărești salariul minim fără să existe

o creștere a productivității;

5. nu poți să crești cheltuielile și să reduci veniturile

statului fără să depășești angajamentul privind limitarea deficitului la 3%.

Stimați colegi,

Practica falimentară a PSD–ALDE nu poate fi întreruptă decât în două feluri: printr-o acțiune politică coerentă

a actualei opoziții, care să sancționeze comportamentul Guvernului în domeniul financiar, sau printr-o criză economică și financiară, inevitabilă în asemenea condiții, care ar cutremura România din temelii.

Prin prezenta moțiune vă propunem prima variantă, pe cea responsabilă, prin care încă s-ar mai putea corecta erori ale actualei puteri.

Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL, PMP și USR, cerem Guvernului Tudose:

1. luarea de măsuri pentru readucerea, cât mai rapid, a

României în parametrii asumați de deficit bugetar;

2. asigurarea stabilității și a predictibilității fiscale, atât de

necesare mediului de afaceri;

3. adoptarea de măsuri pentru protejarea întreprinderilor

și a capitalului românesc;

4. reducerea impozitelor pe forța de muncă;

5. încurajarea investițiilor directe;

6. reducerea cheltuielilor cu salarii și cu asistența socială;

7. demararea unor proiecte importante de investiții publice

finanțate din bugetul de stat și din bugetul comunitar;

8. demisia ministrului finanțelor.

- Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, 6 noiembrie 2017, ora 16.00, Biroul permanent propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și pentru grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului, 20 de minute;

– dezbateri pe grupurile parlamentare, 30 de minute, repartizate, după calcul, după cum urmează: PSD, 15 minute; PNL, 6 minute; USR, 3 minute; ALDE, 2 minute; UDMR, 2 minute; PMP, 2 minute.

Sunt observații?

Dacă nu sunt observații,

Rog senatorii care doresc să ia cuvântul pentru dezbaterea moțiunii să se înscrie la domnul secretar Vela și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit pe domnul ministru al finanțelor publice – microfonul central, vă rog –, pentru a prezenta poziția Guvernului față de moțiunea simplă.

Vă rog, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc sincer pentru oportunitatea oferită de a prezenta situația bugetară, situația economică, incomparabil mai bună decât în anul 2016, precum și principalele măsuri întreprinse în conformitate cu programul de guvernare.

Vreau să readuc în discuție și să amintesc că România se situează în acest moment printre cele mai dinamice economii ale Uniunii Europene, iar direcția de dezvoltare este apreciată de investitori și de organisme internaționale.

Astfel, România înregistrează a doua creștere economică din Uniunea Europeană, 6,1%, după Malta, iar aceasta reprezintă singura cale pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

Vreau să vă amintesc că pachetul de reducere și simplificare a fiscalității, ca parte integrantă a componentei economice din Programul de guvernare 2017–2020, contribuie la crearea premiselor necesare pentru asigurarea unui ritm sustenabil de creștere economică, suficient de înalt astfel încât România să poată îndeplini criteriile de convergență stabilite de Uniunea Europeană.

Pachetul de reducere și simplificare a fiscalității are un rol decisiv în ceea ce privește creșterea competitivității românești vizând următoarele paliere:

– simplificarea și eficientizarea sistemului fiscal, cu efecte pozitive în ceea ce privește atractivitatea României ca destinație pentru investițiile străine directe;

– creșterea competitivității companiilor autohtone pe piața locală și creșterea capacității acestora la export;

– de asemenea, reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri autohton, cu implicații majore în ceea ce privește relansarea investițiilor private și sporirea capacității de supraviețuire a start-upurilor.

Unul din obiectivele politicii fiscal-bugetare pentru anul acesta, care a stat la baza construcției bugetului pe anul 2017, a fost alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea acestora în funcție de relevanța lor.

O prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare, selecție, de implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor europene, în vederea simplificării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.

Domnule ministru,

V-aș ruga să încheiați; ați depășit timpul.

Vreau să menționez măsurile în privința evaziunii și combaterii evaziunii fiscale.

Au fost derulate 14.166 de acțiuni de monitorizare și control, în urma cărora au rezultat sancțiuni și confiscări în valoare de 0,28 de miliarde de lei.

Vreau să menționez că au fost verificate 70 de domenii de risc fiscal în 10 domenii de activitate.

Vreau să menționez că, într-o singură zi, pe baza unor controale realizate în puncte vamale, prin realizarea unui al doilea filtru de control, au fost stabilite 1,7 milioane de lei din verificarea a 1.100 de contribuabili.

Deci s-au întreprins măsuri semnificative în combaterea evaziunii fiscale.

La nivelul investițiilor din sectorul majoritar privat, în semestrul I 2006..., în semestrul I, vreau să menționez că 26 de miliarde de lei..., reprezentând 87,3%, din totalul de 81,7%, față de semestrul I din anul 2016.

Vreau să vă spun că în primul semestru din 2017, conform datelor din bilanțurile contabile, cifra de afaceri pe total economie a depășit 609 miliarde, în creștere cu 8,5% față de semestru I al anului 2016. De asemenea, profitul brut a crescut cu 8,4%, conducând la o rată a profitabilității de 6%.

De asemenea, vreau să menționez că nivelul disponibilităților în lei și în valută la dispoziția Trezoreriei Statului aflate în soldul contului curent general al Trezoreriei la această dată acoperă actualmente peste șapte luni necesar brut de finanțare.

Vreau să menționez că Ministerul Finanțelor Publice a obținut cel mai scăzut cost istoric pentru maturitate la euroobligațiuni, în valoare de un miliard de euro. E cea mai mică dobândă obținută de România vreodată.

Vreau să menționez că România a reușit menținerea unei perspective stabile din evaluarea agențiilor...

Domnule ministru, îmi cer scuze, ați epuizat timpul!

Și am să mă opresc aici, spunând că sunt multe alte măsuri de natură fiscală, de natură bugetară, de..., elemente de stabilitate macroeconomică care confirmă evoluția

pozitivă a încasărilor, confirmă munca unei echipe de specialiști de la nivelul Ministerului de Finanțe, care a reușit rectificarea pozitivă și încadrarea în niște ținte asumate la nivel european, precum și garanția încadrării în deficitul de 3%. Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim, domnule ministru, pentru profesionalism în relatarea dumneavoastră și trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Are cuvântul domnul senator Oprea, din partea Partidului Social Democrat.

Vă rog.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Mulțumesc domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Dintru început, doresc să vă spun că moțiunea simplă depusă de PNL, PMP, USR cuprinde o serie de neadevăruri, informații trunchiate, fracturi logice, dezinformări sau poate neînțelegerea textelor Comisiei Europene sau ale altor instituții financiare.

Dar să începem cu începutul. Prima frază spune că: „scumpirile la combustibili, electricitate, gaze (...) se văd cu ochiul liber, se simt în buzunar”. De acord cu această aserțiune, dar ceea ce trebuie să știe românii este că liberalizarea pieței gazelor cu patru ani mai devreme decât trebuia a fost decisă de guvernarea Cioloș, nu de către cea PSD. Despre ce piață liberă putem vorbi când există doi producători interni și unul extern? Cum poate fi controlată creșterea prețurilor? Parlamentul României a înființat o comisie specială de anchetă asupra activității ANRE, pentru care dumneavoastră, domnilor liberali, ați votat împotrivă. Oare de ce? Vă e teamă de adevăr? Comisia își desfășoară lucrările și cred că rezultatele anchetei vor da răspunsul la întrebarea de ce au crescut prețul gazelor și cel al energiei în România.

Al doilea aspect important ține de creșterea cheltuielilor cu salariile: „Școala de finanțe a PSD a dat un nou rateu prin măriri de salarii fără creșteri de productivitate, cu sfidarea tuturor legilor economice.” Întrebarea mea este: care legi economice? Cele ale școlii din Chicago? Eu, personal, cred în măsurile economice neokeynesiene, nu în austeritatea fără posibilitatea recuperării decalajelor economice.

De ce este necesară creșterea salariului minim și a salariilor din sectorul bugetar? Pentru că inclusiv dumneavoastră, semnatarii moțiunii, ați înțeles că „piața forței de muncă este deja afectată de migrația din ultimii ani”. Unii vorbesc despre 3,5 milioane de români aflați în afara granițelor țării, alții despre 5 milioane. Dar în special mediul de afaceri se plânge de puținătatea forței de muncă calificate. Un sistem va produce aceleași rezultate dacă nu se intervine asupra lui. PSD a ales să oprească migrația economică prin creșterea salariilor în țară, prin creșterea salariului minim pe economie și în sistemul bugetar, cu cel puțin două efecte previzibile: unul pe termen mediu, absolvenții noștri (pentru formarea cărora contribuim cu toții) vor alege să profeseze în România, dacă vor avea condițiile salariale corecte; și, pe termen scurt, ca cei care nu și-au întemeiat destinul definitiv în alte țări să se întoarcă acasă la familie. Corelarea creșterii salariilor cu productivitatea, teoretic, este corectă. Dar vă întreb: cât de productiv este cineva aflat sub pragul sărăciei? Gândindu-vă doar la profit, cred că uitați, domnilor și doamnelor liberali, să fiți umani.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Domnule ministru al finanțelor,

Niciodată în ultimii 25 de ani România nu s-a mai confruntat cu atâtea improvizații nereușite în domeniul fiscal ca acum. Nimeni nu cred că ar putea spune ce vreți să faceți cu fiscalitatea în țara asta. Cred că nici dumneavoastră nu știți. Însă efectele incompetenței dumneavoastră sunt devastatoare pentru economie și cred că nasc întrebări chiar și în PSD, cum ar fi: cum ați reușit în doar câteva luni să anulați complet măririle de salarii, prin creșteri substanțiale de prețuri la combustibili, gaze, electricitate sau prin devalorizarea monedei naționale? Care e secretul depășirii țintei de deficit, când România are o creștere economică de invidiat? Cum ați reușit să nemulțumiți și angajatorii, și angajații, și sindicatele și să și estimați reducerea, pe viitor, a încasărilor bugetare, mutând contribuțiile de la angajator la angajat? De ce-i atacați neîncetat cu taxe și impozite noi pe contribuabilii care-și declară și plătesc dările către stat, în timp ce asistați cu indiferență la creșterea evaziunii?

Doamnelor și domnilor senatori,

În politică nu este vorba despre prezent, ci despre viitor. Dacă vă simțiți responsabili pentru viitorul acestei țări și nu vreți ca România să intre din nou în criză, votați moțiunea pe care Partidul Național Liberal, împreună cu colegii din PMP și USR, a propus-o și o susține.

Haideți să-l scăpăm de chin pe domnul Ionuț Mișa! Să votăm moțiunea și să-l eliberăm din funcția de ministru, să-l lăsăm să se ocupe de lucruri la care se pricepe. Ar putea fi un mic pas, dar absolut necesar, ca țara noastră să revină pe drumul cel bun al creșterii economice sustenabile, bazate pe investiții, nu pe consum.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc domnului senator.

Din partea aceluiași Grup parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Cîțu.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sunt la primul mandat în Parlament, dar credeam că în Parlamentul României tratăm informațiile publice, informațiile oficiale cu mai multă responsabilitate. Am auzit, înaintea mea, colegii de la PSD confundând câteva lucruri sau chiar mințind. Doar ca o paranteză, este o diferență foarte mare între deficit excesiv și deviația de la Pactul fiscal. România este astăzi singura țară din Europa care are o deviație de la Pactul fiscal. O să fie și în deficit excesiv!

Dar, nu despre asta voiam să vorbesc astăzi, voiam să vă mărturisesc că am o supărare și două indignări. În primul rând, sunt supărat și pentru că la începutul anului am spus că implementarea acestui program de guvernare va duce la dezastru și haos în România. Astăzi, după 10 luni de zile, avem exact acest rezultat. Și sunt indignat pentru că se minte în Parlamentul României, se minte cu cifre în Parlamentul României, și sunt, iarăși, indignat pentru că mă așteptam ca domnul Ionuț Mișa să vină cu demisia direct, astăzi, aici. Văd că nu a adus-o și în continuare dorește să stea în acel portofoliu.

Să vorbim despre cifre, pentru că astăzi s-au spus multe lucruri și trebuie să spunem adevărul despre... S-a tot menționat execuția bugetară mai bună decât anul trecut. Așa, ca o privire macro, un singur indicator s-a îmbunătățit față de anul trecut. Acela este creșterea economică. În rest, toți indicatorii au scăzut. Și mă duc aici, la Ministerul de Finanțe, la pagina Ministerului de Finanțe, și mă uit la execuția bugetară la nouă luni de zile. O recunoașteți, domnule ministru, aceasta este a dumneavoastră, la nouă luni de zile! Și mă uit aici la venituri fiscale 2017 _versus_ 2016, ca procent din PIB – pentru că se măsoară ca procent din PIB veniturile fiscale, nu în cifră nominală –, și vedem o diferență de 1,1 puncte procentuale, mai slab în 2017, deși avem o execuție bugetară mai bună. De aceea, mă așteptam să nu veniți în Parlament și să mințiți, pentru că aceste cifre sunt publice și dumneavoastră ați depus un jurământ în ceea ce privește informația..., în ceea ce privește modul în care prezentați informațiile.

Un alt lucru care s-a spus de aici și este o minciună, dar am tot auzit în spațiul public – despre rectificarea bugetară pozitivă pe care a făcut-o acest Guvern acum câteva luni de zile. Și citesc din Legea rectificării bugetare, și mă uit la alin. (3) din art. 1, care spune așa: „Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează – domnule ministru, diminuează înseamnă să scadă, da? – în venituri cu suma de 1,3 miliarde, la cheltuieli se diminuează cu suma... – nu se vede aici –, iar deficitul se majorează cu suma de 978 de milioane de lei.” Deci deficitul crește, veniturile și cheltuielile scad. Aceasta este o rectificare negativă. Și tot mă uit la..., ați spus de deficit și mă uit din nou la pagina..., la Ministerul de Finanțe, la deficit, la execuție bugetară, pentru că așa măsurăm performanța unui Guvern, și vedem că, după nouă luni de zile, acest deficit în 2017 este dublu față de cel de anul trecut. Asta nu este o performanță. Deficitul este cu negativ, este

Domnule senator,

Vă rog să încheiați; ați depășit cu 5 minute...

O să închei. O să închei, domnule președinte, imediat.

Sigur...

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

În același timp, le-ați spus celor de la Comisia Europeană că nu știu legislația în ceea ce privește TVA, iar, după aceea, ați venit și ați schimbat legislația.

Pe lângă toate acestea, domnule Ionuț Mișa, ce ați făcut de când ați preluat acest portofoliu arată că rămâneți doar un perceptor. Niciodată nu veți putea juca în liga băieților care înțeleg..., băieților mari, care înțeleg cu ce se mănâncă macroeconomia. Trebuia să vă dați de mult demisia. Ăsta era lucrul onorabil pe care trebuia să-l faceți.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Cîțu.

În continuare, de la Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, doamna senator Dinu.

Microfonul central.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

## Domnule ministru,

Stimați colegi,

Moțiunea pe care o dezbatem astăzi are la bază realități pe care cei mai mulți dintre noi nu le putem ignora, realități care pentru ministrul Ionuț Mișa și pentru majoritatea guvernamentală parcă nu există.

Din păcate, moțiunea de astăzi, deși este despre activitatea ministrului finanțelor publice, în realitate, trebuie să sublinieze derapajul fiscal-bugetar al Guvernului. Este un guvern iresponsabil, care se joacă în materia finanțelor țării. Avem un guvern care nu știe să administreze bugetul național și care risipește resursele bugetare, iar costurile sunt decontate de cetățeni, de fiecare dintre noi.

Avem creștere economică de 6,1% pe trimestrul al II-lea. Asta arată că economia are capacitatea de a performa, însă acest ritm de cheltuieli bugetare va pune bețe în roate economiei. Din păcate, ministrul Mișa este omul nepotrivit, la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Nu este suficient să vă ascundeți după cifre, când toată lumea vede dimensiunea dezastrului. Cifrele nu țin de foame și nici nu ne fac să ne simțim mai bine, când vedem creșteri ale prețurilor la carburanți, la alimente și la servicii. Știm cu toții, avem un guvern care nu observă creșterile de prețuri, avem un guvern care refuză să observe impactul introducerii accizei la carburanți și creșterile substanțiale ale prețurilor combustibililor și, implicit, ale serviciilor.

De fapt, vorbim despre activitatea dumneavoastră într-o guvernare ratată. O guvernare care a aruncat bursa în aer atunci când a acceptat discuția despre naționalizarea pilonului II de pensii; a aruncat în aer încrederea mediului de afaceri, încrederea investitorilor, când a jucat ping-pong cu transferul contribuțiilor de la angajat la angajator, dar mai ales atunci când a decis să introducă taxa de solidaritate; a girat Legea split TVA, o lege care împovărează companiile și care afectează poziția României ca destinație pentru investiții străine; a înregistrat două premiere importante în ultimii ani: creșterea-record a ROBOR și un deficit de 4,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Toate aceste s-au întâmplat în câteva luni, de când sunteți ministru.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul senator Traian Băsescu.

Microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că mi-ați arătat două degete, două minute, dar lui Mișa... A avut 30 de minute și le-a depășit. O să încerc.

În momentul de față, cred că Mișa este doar o victimă, domnul ministru Mișa. Artizanii acestui dezastru se numesc Dragnea, Vâlcov, Olguța Vasilescu și alți specialiști, în mod deosebit din Kiseleff, și nu din Palatul Victoria.

Aș mai sublinia faptul că acum se culeg doar roadele nesăbuinței, ale demagogiei și ale plății de voturi din bani de la bugetul de stat. Pentru că nu Mișa și Tudose sunt cei care au avut contribuțiile majore la dezechilibrele macroeconomice care se prefigurează, ci ei poartă cu totul alte nume. Și le repet: Dragnea, Vâlcov, Olguța Vasilescu și nu-l uitați pe vorbărețul Ponta, care, imediat ce a venit la guvernare, a ținut să-și servească clientela politică cu revenirea la pensiile speciale, pe care un prim-ministru responsabil își asumase răspunderea de a le desființa. Acum culegem efecte, iar măririle de salarii fără creștere de productivitate își arată roadele. Avem creștere de inflație ca urmare a introducerii accizei suplimentare la combustibil, ca urmare a confiscării banilor companiilor naționale, ca urmare a tăierii banilor pentru investiții, ca urmare a introducerii taxei integrale pe contractele part-time, ca urmare a introducerii, ce urmează să se facă, a taxei de solidaritate. Asta s-ar chema că românii ar trebui să plătească o taxă de solidaritate cu prostia unor guvernanți.

Efectele..., efectele nu pot fi, efectele unei politici economice și bugetare falimentare nu pot fi îndepărtate doar prin îndepărtarea lui Mișa. Trebuie îndepărtați Dragnea, Olguța Vasilescu, Vâlcov și, bineînțeles, astăzi, un vot pentru ministrul „Mișa pilon II”. Eu, de acu’, așa o să vă spun, domnule ministru, Mișa pilon II!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Băsescu 25%!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Tánczos Barna.

Vă rog.

Microfonul central.

Dragi colegi,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Constituția prevede ca moțiunea simplă să fie un instrument democratic, un prilej de dezbatere punctuală a unor probleme punctuale, fără a avea însă rezultate imediate și concrete. Am avut, de foarte multe ori, exemple când moțiunile simple nu au fost urmate de demiteri. Tocmai din acest motiv, probabil, văd destul de rarefiate rândurile opoziției, tocmai ale celor care au semnat această moțiune simplă.

Moțiunea celor trei partide vrea să fie o descriere succintă a climatului economic, a mediului de afaceri, a situației în care se află Guvernul astăzi, când pregătește bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. În ce măsură este corectă sau nu această analiză?

La o asemenea întrebare răspunsurile sunt subiective și depind de cel care le dă, depind de partidul care formulează răspunsul, de ministrul care răspunde, de persoană, de protestatarul sau de sindicalistul care, pe moment, are un anumit interes de a răspunde într-un fel sau altul. Un lucru este însă cert: răspunsurile sunt diferite. Dar a fost nevoie de o nouă lege a salarizării în administrația publică locală și PSD-ul a avut puterea, convingerea și curajul să propună și să aprobe această lege. Și legea a fost susținută de foarte mulți din Palatul Parlamentului.

A fost într-adevăr nevoie și este nevoie în continuare de reducerea fiscalității. Și sunt măsuri concrete, sunt rezultate concrete, chiar dacă ele, câteodată, nu sunt duse până la capăt în ceea ce privește gândirea pe termen lung. Am văzut efectele negative, posibilele efecte negative ale reducerii la 10% a impozitului pe venit. Este în continuare nevoie de reducerea TVA.

Dar, stimați colegi, este nevoie, în același timp, de coerență și de predictibilitate, este nevoie de politici fiscale clare, stabilite din timp. Este nevoie de profesionalism și de fermitate în cazul în care măsurile sunt calculate, sunt fundamentate și sunt luate ca atare. Și este nevoie de senatori, deputați, de lideri de partid, de premier și de miniștri care ascultă – ascultă păreri pro și contra –, ascultă critici, dacă este nevoie, și pe cele corecte le iau în considerare în momentul în care fundamentează anumite decizii.

Mulțumesc domnului senator.

Încheiem dezbaterile din partea grupurilor parlamentare și dau cuvântul domnului ministru.

Microfonul central, vă rog, pentru a da răspunsuri la întrebările formulate de colegii noștri. Vă rog, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vreau, foarte scurt, să fac câteva mențiuni.

S-a vorbit de deficitul structural și deviația semnificativă. Vreau să vă menționez că în anul 2015 deficitul structural a fost 0,8%, iar în anul 2016 2,4%. Deci de aici provin abaterea și deviația semnificativă.

S-a vorbit de execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017 și vreau să vă menționez că s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde, care reprezintă 0,81% din PIB, conform metodologiei naționale, față de deficitul programat pentru... aferent lunii septembrie, de 2,35% din PIB. Deci ne încadrăm, fără absolut nicio problemă, în ținta de deficit.

Vreau, de asemenea, să vă menționez că am văzut în textul moțiunii vorbindu-se de deficitul de 4,1% din PIB, referindu-se la deficitul ajustat sezonier și calculat conform metodologiei ESA 2010. Și am să vă citesc ce spune Eurostatul: „Datorită unui model sezonier de taxe, alte venituri și alte elemente de cheltuieli, evoluția trimestrială este volatilă și specifică țării. Prin urmare, utilizatorii trebuie să fie atenți în analiza lor înainte de a face orice extrapolare sau de a trage concluzii bazate pe evoluțiile trimestriale. Utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că amplitudinea sezonalității și natura sezonalității variază considerabil între țări.” Și cred că am răspuns și legat de metodologia legată de deficitul ajustat sezonier și de modul în care acesta trebuie evaluat și analizat, cu echilibru.

Legat de datoria publică, am să vă menționez că datoria publică este, începând cu anul 2012, 37,3%, anul 2013 – 37,8%, 2014 – 39,4%, 2015 – 38%, anul 2016 – 37,6% și la 30.06.2017 este 37,2%, deci mai mică.

De asemenea, vreau să vă spun, conform comunicatului Eurostat din data de 24 octombrie 2017, că la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului II, România, cu un nivel al datoriei publice din PIB de 37,2%, s-a situat pe locul 5 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare și cu mult sub gradul de îndatorare al statelor membre ale UE, situat la 83,4% din PIB.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului ministru.

Stimați colegi,

Conform prevederilor art. 158 alin. (1) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor.

Conform art. 133 alin. (1) din regulament, votul secret asupra moțiunii poate fi exprimat prin bile sau electronic.

Vă propun, pentru celeritate, ca procedură de vot, votul secret electronic.

Sunt observații?

Dacă nu sunt, vă

Trecem la votul asupra moțiunii.

Mulțumesc.

Mulțumim reprezentantului Guvernului, domnului ministru. Sper că v-a lămurit cu explicațiile extrem de prețioase. Trecem la partea legislativă.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București la 21 aprilie 2016 (L382/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Nicolae Nasta, reprezentantul Guvernului.

Microfonul 9, vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cooperarea cu partenerul ucrainean în domeniul transporturilor militare, în special pe cale rutieră și feroviară, se fundamentează, potrivit prezentului acord, pe prevederile tratatelor internaționale la care cele două state sunt părți, în special ale Acordului dintre părțile la Tratatul Nord-Atlantic privind statutul forțelor lor și ale Acordului dintre părțile la Tratatul Nord-Atlantic și statele participante la Parteneriatul pentru pace privind statutul forțelor, precum și pe prevederile relevante ale legislației interne.

Acordul interguvernamental supus atenției dumneavoastră are un conținut preponderent tehnic, reglementând aspecte referitoare la desemnarea ministerelor apărării și a ministerelor de interne din cele două state în calitate de autorități competente pentru organizarea transporturilor militare, la modalitățile concrete de organizare, planificare și realizare a transporturilor militare, aspecte cu privire la trecerea frontierei, la modalitatea de asigurare a protecției transporturilor militare, precum și la răspunderea în cazul producerii unor daune.

De asemenea, acordul nu conține prevederi contrare legislației românești și nici nu contravine obligațiilor și angajamentelor...

Mulțumim domnului secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare. Microfonul 7, domnul...

de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București la 21 aprilie 2016.

La data de 24 octombrie anul curent, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și cei ai Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, în ședințe separate, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 89 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului, făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Cooperare Economică, precum și a statutului acestei bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963 (L397/16.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Attila György.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să fiți de acord cu ratificarea celui de-al treilea protocol care vizează activitatea Băncii Internaționale de Cooperare Economică.

Acest protocol a reprezentat un moment de cotitură în activitatea băncii, întrucât s-au stabilit viitoarele coordonate de activitate ale acestei instituții financiare internaționale. Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, domnul senator Teodorovici.

Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Față de cele menționate de domnul secretar de stat, vreau să mai adaug doar că există un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. De asemenea, un aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică externă.

Iar în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, colegii senatori au decis să adopte raport de admitere, fără amendamente, în forma de la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, Cameră decizională.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (L123/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Domnule Șerban Nicolae, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Cei care au fost la comisiile de specialitate – au fost trei comisii sesizate în fond cu această propunere legislativă – cunosc argumentația care a stat la baza propunerii. Ea a fost lansată pentru prima dată în legislatura trecută.

Potrivit procedurii, încă valabilă la Senat, neintrând pe ordinea de zi a Senatului, a fost clasată. Motiv pentru care în cursul acestui an, în prima parte, în prima sesiune din acest an, am reluat propunerea privind acordarea unui regim derogatoriu în ceea ce privește regimul juridic și, de asemenea, în ceea ce privește regimul fiscal pentru suprafețe de teren de tip insulă, grind, ostrov și altele asemănătoare, așa-numitele terenuri câștigate apelor – terenuri, suprafețe de uscat rezultate în urma fie a acțiunii naturale a apelor, fie în urma unor lucrări de amenajare hidrotehnică, lucrări de îndiguiri, lucrări de irigații pentru sectorul agricol, lucrări de protecție, lucrări de deviere de curs de apă și toate celelalte asemănătoare, care au dus la acumulări de suprafețe de uscat care în prezent nu produc nimic.

Nu sunt nici zone cu regim special protejat în ceea ce privește flora sau fauna, nu fac parte din circuitul turistic, nu fac parte din patrimoniul de mediu al României, ci pur și simplu sunt suprafețe inutile, care ar putea, pe considerente economico-sociale, să intre în circuitul comercial, pe bază de investiții private, și care să producă atât resurse bugetare pentru bugetul central și bugetele locale, cât și locuri de muncă.

Veți observa din propunerea pe care am făcut-o că e vorba de câteva condiționări care să susțină un asemenea argument, și anume faptul că această lege creează un cadru legislativ atractiv. Sau stimulativ.

Nu am identificat eu aceste suprafețe de teren și nu este în interesul meu, pentru că această lege propune autorităților publice locale să identifice, după apariția legii, acele suprafețe de teren pretabile unor activități economice din cele prevăzute de lege. Pe baza unor asemenea analize și pe baza unor planuri urbanistice bine documentate se pot identifica aceste suprafețe de teren, păstrând regimul de proprietate în favoarea statului, terenurile nefiind înstrăinabile în niciun fel, ci rămânând în patrimoniul statului, urmând a fi valorificate prin concesiune către investitorii privați.

Domnule senator...

...cu dificultăți economice, astfel încât ele ar putea să stimuleze și ocuparea forței de muncă, și dezvoltarea economico-socială a zonei.

Mi-am însușit observațiile formulate de Consiliul Legislativ, motiv pentru care – domnule președinte, e o chestiune pe care trebuie s-o precizez – chiar titlul legii se modifică, în sensul în care e vorba de o lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu, aplicabil anumitor terenuri, construcțiilor edificate pe acestea și anumitor activități economice autorizate.

Pentru orice întrebări vă stau la dispoziție și vă rog să susțineți această propunere legislativă. Mulțumesc.

Suntem convinși de necesitatea legii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului Attila György.

Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc.

Prin propunerea legislativă se propune instituirea unui regim fiscal derogatoriu și a unui regim juridic special pe insule, grinduri și alte suprafețe de uscat cu potențial de exploatare economică.

Menționez că Guvernul nu a putut formula un punct de vedere la proiectul supus dezbaterii, așa cum a fost astăzi amendat în comisiile de specialitate ale Senatului.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, domnul Teodorovici.

Microfonul 6.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost sau, în fine, a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru dezvoltare regională au transmis avize favorabile. Și un aviz negativ din partea Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică.

În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, senatorii prezenți au decis să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la prezenta propunere.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe supune dezbaterii și adoptării plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, microfonul 2, doamna senator.

## Bună ziua!

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Nu este de mirare că nu există un punct de vedere al Guvernului la acest proiect de lege. Pentru că, până la urmă, în afară de colegii domnului senator Șerban Nicolae, cred că nimeni nu ar putea susține o asemenea inițiativă legislativă.

Această inițiativă legislativă are foarte multe minusuri, am să le citesc în continuare, dar am să încep prin a vă spune că, dacă acest proiect de lege trece, acesta ar fi un eșec, atât tehnic, cât și politic, pentru Senat ca putere legiuitoare a țării. Nu am face decât să legiferăm pentru interesele unor oameni care își doresc măsuri derogatorii fiscale pentru anumite activități economice.

Cred că nu întâmplător s-a strigat din sală Belina. Mai sunt și alte insule, grinduri și ostroave în această țară care nu așteaptă decât investitorii potriviți pentru a deveni productive.

Am să încep prin a vă spune acum câteva din neajunsurile majore ale acestui proiect de lege.

În primul rând, modalitatea de trecere a bunurilor, și anume a acestor terenuri identificate ochiometric de către inițiatori, în proprietatea publică a statului se face prin modificarea unei legi organice, Legea nr. 213/1998, cu inventarul acestor terenuri. Deci nu prin această lege. Trecerea bunurilor din domeniul public al statului în domeniul public al UAT-urilor se face tot cu modificarea acestei legi organice, cea menționată anterior, și deci nu prin această lege. Darea în administrare a bunurilor proprietate publică a statului se face tot cu modificarea legii organice, deci nu prin această lege. Iar prin Decizia Curții Constituționale nr. 1/2014 știm că UAT-urile nu pot avea calitatea de subiect al dreptului de administrare, acest drept constituindu-se prin acte juridice de drept administrativ, deci nu prin această lege.

În ceea ce privește concesionarea terenurilor de către UAT-uri, există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune a bunurilor de proprietate publică, care spune că au calitatea de concedent, în numele statului, orașului sau comunei, pentru bunurile proprietate publică a statului, ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale. Deci nu prin această lege și nu UAT-urile.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc doamnei senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul...

A, domnul Deneș.

Îmi cer scuze, domnule Șerban, vă dau cuvântul la sfârșit, ca inițiator.

Microfonul 3, domnul senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Câteva observații, dacă doriți, legate de această inițiativă legislativă.

Sigur, antevorbitorul citea bine, dar nu înseamnă că, dacă citești bine, și spui bine ceea ce spui. Nici nu se puteau reglementa printr-o astfel de propunere legislativă chestiuni punctuale de trecere din domeniul public al statului în domeniul public al UAT-urilor și din domeniul public al UAT-urilor dreptul de concesionare, ci se reglementează niște facilități care se fac către anumite societăți comerciale care vor desfășura astfel de tipuri de activități.

Dar trebuie să spunem foarte clar: aceste terenuri pe care se dorește a se crea aceste facilități sunt la ora actuală terenuri care nu au nicio utilitate, dacă doriți, sunt grinduri, insule, terenuri nefolosibile nici pentru zona agricolă. În astfel de terenuri, dacă până acum nu s-a făcut niciun tip de investiție, este clar că sunt ineficiente din punct de vedere economic, dacă nu se acordă anumite facilități din punctul de vedere al reducerii taxelor și impozitelor pe care ar trebui să le plătească, repet, ar trebui să le plătească acele societăți care fac aceste tipuri de activități comerciale.

Vă aduceți foarte bine aminte cei care am discutat în Comisia pentru buget și în Comisia pentru administrație publică că am făcut câteva modificări, ca amendamente, prin care am spus că aceste facilități de reducere cu 50% a taxelor și impozitelor pentru astfel de tipuri de activități pot fi acordate de către UAT-uri. Adică, cu alte cuvinte, în situația în care consideră consiliile locale și consiliile județene că e nevoie de aceste facilități, se vor face. Dacă nu, sigur, tot hotărârile de consiliu local și consiliu județean vor hotărî dacă vor face sau nu aceste facilități de reducere cu 50%.

Din acest punct de vedere, legea sau propunerea legislativă, dacă va deveni lege – bineînțeles, nu este proiect de lege, este propunere legislativă –, dacă va deveni lege, creează un cadru general. Chestiunile punctuale, cum făceam precizarea, le hotărăsc consiliile locale, consiliile județene, iar trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al UAT-urilor și darea în concesiune a acelor terenuri se fac punctual, prin lege organică, nu se pot face printr-o astfel de propunere legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc domnului senator.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Îmi cer scuze, nu v-a pronunțat numele.

Dacă nu, dau cuvântul inițiatorului, pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră.

Domnul Șerban Nicolae, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Cred că cei care..., mă rog, cei care critică această propunere legislativă ori n-au citit-o, ori au citit-o prin intermediar. Or, cine citește textul de lege, spune că transferul acestor terenuri se face în baza Legii nr. 213, adică în conformitate cu dispozițiile legii organice. Nu se propune nicăieri modificarea unei legi organice. Este elementar și este în limba română.

Dacă cineva ține neapărat, pot să spun chiar așa: terenurile la care se referă articolul 2, identificate potrivit prezentei legi, intră în domeniul public al statului potrivit dispozițiilor Legii nr. 213, nicidecum prin modificarea unei legi organice. Este elementar pentru oricine.

Pe de altă parte, dacă tot ține neapărat cineva să spună de insula Belina, nu se aplică această propunere legislativă, pentru că insula Belina – dacă mai e insulă, habar n-am, că nu asta mă interesează și, cu atât mai puțin, nu știam eu anul trecut de insula Belina – este trecută în domeniul public al unității administrativ-teritoriale Teleorman, deci nu se aplică regimul prevăzut de această propunere legislativă. Dincolo de remarcile populiste și electoraliste, nu văd care ar fi legătura.

În schimb, e vorba de suprafețe de teren care nu produc nimic și aș fi vrut să văd că cineva vine cu propunere de îmbunătățire. Și am avut colegi la comisiile de specialitate care au făcut propuneri concrete: să se extindă acest mecanism. Și vă dau un exemplu, apropo de faptul că are un regim special sau derogatoriu. Ăsta este titlul legii. Da! Un regim fiscal derogatoriu care să constituie un cadru atractiv pentru investiții private în vederea dezvoltării unor activități economice cu efecte economice și sociale pe asemenea suprafețe de teren.

Vă aduc la cunoștință că există același tip de regim, cu alte criterii, e adevărat, și la parcurile industriale, și la Insula Mare a Brăilei. Și nu intrăm...

Mulțumim domnului senator. Ne-ați mai informat cu privire la problema asta.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

...nici în conflict cu normele europene. Iar, dacă veți avea curiozitatea să citiți – măcar așa, în engleză poate, dacă în română a fost atât de greu să treceți de art. 2

–, să vedeți că există, și inclusiv preluate în Codul fiscal, regim fiscal derogatoriu în materie de TVA pentru o serie întreagă de terenuri care fac parte din uniunea vamală a Uniunii Europene, dar care au regim de scutire de taxe vamale în interiorul Uniunii Europene.

Mulțumesc, domnule senator.

Deci nu intrăm cu nimic în conflict cu normele europene. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumim.

Declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Dacă din amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Dacă nu sunt susținute, vă

Vă

Doamna senator Dinu. Motivarea votului. Microfonul central.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Un motiv care a atârnat greu pentru decizia de a vota împotriva formei consolidate a legii este eliminarea art. 5. Ca urmare a acestei eliminări din textul legii, aplicarea acesteia, în eventualitatea adoptării sale, s-ar face și în privința terenurilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării și a celor din ariile naturale protejate. Deci se vor încuraja turismul, agrementul, jocurile de noroc et cetera spre a fi dezvoltate pe aceste terenuri.

Stimați colegi, abordarea turismului în arii naturale protejate trebuie să fie fundamentată științific, prin consultarea unor specialiști din multiple domenii. Numai anumite forme de turism sunt pretabile pentru aceste arii. Statistica internațională arată că România deține un avantaj competitiv important ca urmare a existenței acestor arii naturale protejate.

Întreb: ce studii s-au efectuat...

Doamna senator, e declarație politică! Vă rog!

...pentru a încuraja activități de tipul jocurilor de noroc? Este aceasta o nișă care trebuie exploatată de către România pe plan internațional?

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Doamna senator, declarații politice..., de mâine.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Nu este declarație politică.

Creăm un cadru fiscal derogatoriu pentru orientarea activităților în turism în mod asimetric și în afara logicii economice.

În schimb, măsurile aduse de această lege vor aduce costuri ecologice și sociale certe. Dezvoltarea durabilă a României, din păcate, este o preocupare la nivel de discurs politic.

În fapt, acțiunile concrete...

Doamna senator, ce legătură are? Vă rog!

...arată lipsa de preocupare pentru asigurarea unui echilibru economic, ecologic și social. Cel puțin pentru acest motiv am votat împotriva acestei legi.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Știți? Chiar mă puneți într-o situație destul de incomodă.

Stimați colegi, cu privire la sesiunea... Înainte de a continua cu următorul proiect, aș vrea să vă

Vă mulțumesc mult.

Și continuăm, așa cum a spus domnul senator Șerban Nicolae, cu punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Avem inițiator?

Dacă nu avem inițiator...

Avem inițiatori?

Da. Mai avem timp, de asta am și grăbit un pic.

Și dau cuvântul domnului Bogdan Samoilă, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 9. Vă rog, scurt.

## **Domnul Bogdan Samoilă** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În anul 2016, indisciplina rutieră a bicicliștilor a reprezentat a patra cauză generatoare de accidente de circulație, numărul persoanelor decedate și rănite grav aflându-se în trend ascendent. În acest sens, trebuie avut în vedere și obiectivul general al Uniunii Europene, asumat la nivelul României, de reducere cu 50% a mortalității din accidente rutiere în perioada 2010–2020.

Astfel, apreciem că, dincolo de factorul punitiv, menținerea actualei sancțiuni contravenționale este justificată prin prisma rolului preventiv, fiind de natură să descurajeze încălcarea regulilor de circulație, fapt ce conduce inclusiv la protejarea propriei vieți.

În cazul implicării într-un accident de circulație această categorie de participanți la trafic este mult vulnerabilă față de conducătorii de autovehicule.

Din aceste considerente, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului subsecretar de stat și dau cuvântul Comisiei juridice, domnului senator – microfonul 5 – Robert Cazanciuc.

Vă rog.

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, după cum știți, în ședința din 16 octombrie am decis împreună întocmirea unui raport suplimentar de către Comisia juridică cu privire la acest act normativ care, în esență, ce prevedea? Sancționarea bicicliștilor... diminuarea sancționării bicicliștilor de la 8 puncte la 2-3 puncte.

În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, inițiatorii și-au nuanțat propunerea astfel încât diminuarea să nu mai fie la 2-3 puncte – de la 8 –, ci la 4-5 puncte.

Membrii Comisiei juridice au considerat că această diminuare este mai degrabă de natură să contribuie la sancționarea bicicliștilor care încalcă regulile de circulație, pentru că în momentul de față sunt extrem de puține sancțiuni aplicate... o să ni se spună de foarte multe ori că este excesivă această depunctare de 8-9 puncte. De aceea, membrii Comisiei juridice au decis, în unanimitate, să vă propună un raport favorabil.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții? Cu bicicleta, cu punctele? A! Microfonul central. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum am mai spus, suntem de acord că există accidente grave care implică bicicliști, dar nu credem că regimul actual al amenzilor rezolvă această problemă.

Am mai întrebat – și întreb și acum: care este numărul de amenzi aplicate bicicliștilor în ultimul an? Pentru că, din datele pe care le avem la dispoziție, nivelul actual al amenzilor descurajează aplicarea acestora. Dacă pentru lipsa unui claxon ajungi să-i iei omului bicicleta, pentru că asta înseamnă clasa a III-a de amenzi, dacă ne uităm la valoare, acel organ care ar fi în măsură să aplice amenda va fi descurajat să o facă, pur și simplu. Practic, noi asta am încercat să facem, să aducem nivelul amenzilor la o valoare care să permită aplicarea acestora.

Și mulțumim pentru susținerea din comisii și pentru trecerea formei cu amendamente. Vă mulțumim.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă informez că raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative,

propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind combaterea exploatării ilicite a locurilor de parcare (L192/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator? Dacă nu avem...

Avem inițiator?

Doriți să o susțineți? Locul de parcare? Vă rog.

Microfonul central.

Microfonul 2?

Permiteți-mi de aici, vă rog, ca să nu mai pierd timpul.

Vă rog. Microfonul 2.

Sunt unul dintre inițiatori, însă trebuie să încep prin a le mulțumi colegilor din comisie pentru avizul... pentru raportul, de fapt, favorabil.

Pe scurt, proiectul are în atenție combaterea exploatării ilicite a locurilor de parcare. Suntem cred că milioane de șoferi în România care ne izbim de un fenomen social pe care îl cunoaștem cu toții, și anume faptul că, atunci când vrem să parcăm, cineva vine și percepe o taxă ilegală pe locul de parcare, cu limbaj licențios, fie cu amenințări, fie cu diverse alte tipuri de discurs care nu se pretează unei conduite firești și normale.

Sunt prevăzute câteva încadrări din punct de vedere legal. Punctul de vedere al Ministerului Justiției este unul negativ – și am să vă spun de ce e negativ – și consider că nu are niciun fel de legătură cu ceea ce se întâmplă în realitate. Guvernul spune că, în opinia sa, aceste fapte ale parcagiilor ilegali se încadrează la infracțiunea de înșelăciune sau art. 5 le încadrează la cerșetorie și infracțiuni legate de exploatarea minorilor sau traficul de minori.

Nu vreau să intru în detalii, pentru că e ceva care n-are legătură cu inițiativa legislativă.

Ca atare, ca ultimă idee, vă spun că impactul financiar al acestui proiect este zero, ca să nu existe niciun fel de altă discuție. Motivele sunt cele pe care vi le-am explicat mai sus. Ca atare, e un fenomen pe care ar trebui să-l stopăm într-o țară civilizată și o să vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc doamnei senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul subsecretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Samoilă.

Microfonul 9. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma prezentată de inițiatori, întrucât, din interpretarea normelor menționate, rezultă că forma de bază a infracțiunii vizează spațiul utilizat drept parcare aflat în proprietatea privată a unei persoane fizice sau juridice, pe când forma agravantă a infracțiunii este circumscrisă ipotezelor în care spațiul se află în proprietatea publică sau privată a unității administrativteritoriale.

În context, apreciem că o posibilă reglementare a problematicii supuse analizei trebuie circumscrisă spațiilor amenajate drept parcare pe terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale. În ipoteza de amenajare și utilizare ca parcare publică a unui spațiu aflat pe terenurile proprietate privată a unei persoane fizice sau juridice, aceștia, în calitate de titulari ai dreptului de proprietate privată, au la îndemână pârghiile legale necesare protejării dreptului lor, inclusiv protecția legii penale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Măcar pentru o doamnă, pentru doamna Alina, puteați să dați un aviz pozitiv, dar...

Comisia juridică, domnul Robert Cazanciuc.

Domnule președinte, în urma dezbaterilor din Comisia juridică, inițiatorul a reformulat puțin textul, astfel încât vă propunem un raport de admitere, adoptat în unanimitate.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul central. Domnul senator Șerban Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

La fel ca și la proiectul precedent, noi nu ne cramponăm de culoarea politică a inițiatorului și am căutat să facem niște propuneri de îmbunătățire. Punctul de vedere al Guvernului este unul judicios întocmit și el atrage atenția asupra a două chestiuni: că există asemenea acte antisociale care devin derajante – și nu doar pentru cei care sunt șoferi, ci, în general, pentru aspectul orașului –, dar care sunt pe terenuri care au regim de concesiune privind parcările, deci sunt în administrarea cuiva, sau pe terenuri private. De asemenea,

eu am atras atenția inițiatorilor că susțin o asemenea propunere, chiar dacă, mă rog, primul impuls al celor care au inițiat această lege a fost închisoarea – pentru orice, închisoare! –, pentru că e vorba de persoane care nu-și fac datoria. Acești parcagii ilegali, acești parcagii agasanți își pot permite asemenea atitudine în spațiul public pentru că persoanele care trebuie să-și facă datoria, fie să gestioneze, să administreze locurile de parcare publică din orașe, fie să prevină asemenea acte de înșelătorie, de cerșetorie, așa cum arăta Guvernul, nu-și fac datoria și primii care ar trebui sancționați, din punctul meu de vedere, sunt cei care au, în numele autorității publice, obligații în această privință.

Repet, punctul de vedere al Guvernului este unul corect, dar, pentru că fenomenul a devenit suficient de agasant, pentru a transmite un semnal în spațiul public din perspectiva Parlamentului, noi susținem punctul de vedere al inițiatorilor, așa cum a fost prezentat de raportul Comisiei juridice.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Dacă...

## Numai o secundă.

Vă

Mai avem un proiect... Se poate?

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Nu, pentru că deja avem una. Și votul final pe ea, bineînțeles. Să finalizăm această lege.

Una. Asta.

Da. Da, da. De acord cu dumneavoastră.

Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, s-a votat să finalizăm această lege și să o votăm... pe care o avem în discuție.

Vă rog.

Microfonul 2, doamna senator.

## Mulțumesc mult.

Grupul USR admite că există o problemă în ceea ce privește lipsa locurilor de parcare în marile orașe ale țării.

Din păcate, nu credem că soluția prezentată prin actuala propunere legislativă este cea mai potrivită.

Ne confruntăm, mai ales în București, cu o lipsă de investiții în tot ceea ce înseamnă transport public și, în general, în ceea ce înseamnă accesibilizarea transportului pentru toate categoriile de cetățeni.

A existat, la un moment dat, în dezbatere planul de mobilitate urbană durabilă. Nu știm ce s-a mai întâmplat cu el și este regretabil că, în loc să găsim vinovați la primărie și incompetența primarilor, ne îndreptăm către cei care sunt, de fapt, consecința incompetenței administrației publice locale. Apreciem că ar fi foarte oportun să ne îndreptăm atenția fix către cei vinovați, și anume: primarii și consiliile locale care, până la urmă, refuză să accesibilizeze spațiul public, să facă investiții în transport public și să prezinte planuri pentru mobilitate urbană durabilă în marile orașe.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

Vă informez că legea este organică.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative, legea făcând parte din categoria legilor organice. Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Cu 81 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și două abțineri, raportul, cu un amendament admis, a fost adoptat.

Vă

Stimați colegi, înainte de a încheia ședința, o să vă dau citire numelor și prenumelor senatorilor care au întrebări: Smarandache Miron Alexandru, Pop Gheorghe, Arcaș Viorel, Toma Vasilică, Federovici Doina Elena, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Pereș Alexandru, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Hărău Eleonora Carmen, Bulacu Romulus, Goțiu Mihai Remus, Mihail Radu Mihai, Dircă George Edward, Coliban Allen, Dinu Ramona Nicoleta, Lungu Dan.

Stocheci Cristina Mariana, Federovici Doina Elena – la interpelări –, Sbîrnea Liliana, Lupu Victorel, Avram Nicolae, Ilea Vasile, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Toma Vasilică,

Deneș Ioan, Stângă George Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Badea Viorel Riceard, Goțiu Remus Mihai, Dinu Nicoleta Ramona, Dircă George Edward, Dinică Silvia Monica, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe, Covaciu Severica Rodica.

- Vă informez că au fost transmise în scris la Guvern.

- Vă mulțumesc și declar închisă ședința. Vă rog.

Microfonul central. Vă rog.

Domnule președinte, pe procedură vreau să intervin.

Astăzi era programat un proiect de lege pentru votul final. Ați modificat ordinea de zi fără votul nostru. Trebuia să votăm un proiect de lege care era la final, pe votul final, la ora 17.00, prevăzut așa cum a aprobat Biroul permanent. Este pentru a doua oară când se întâmplă acest lucru.

Domnule senator, nu noi am ținut atât moțiunea și intervențiile. Iertați-mă. Am prelungit programul, așa cum am făcut tot timpul, ca să încheiem legea pe care o aveam în dezbatere.

A durat...

Și ce făceam? Îi opream pe domnii miniștri?

Iertați-mă. Am avut moțiunea, asta e. Asta e. Asta e astăzi, nu trebuie să vă supărați.

Cu siguranță, data viitoare o vom vota în unanimitate. Vă informez că nu intră tacit.

Nu. Mai avem două săptămâni, acolo n-avem o problemă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.15._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084143]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 159/14.XI.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei