Sebastian-Ioan Burduja

## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Apel pentru salvarea unei generații pierdute: copiii rămași singuri acasă*”.

Știm că din România au plecat peste 4 milioane de români, iar recordul absolut a fost atins în anul 2018, când au plecat 240.000 de români din țară.

Nu-i o coincidență. Dacă nu avem memoria scurtă, ne amintim că în 2018 un guvern de tristă amintire a aruncat țara în aer, a aruncat economia în aer, a aruncat justiția în aer și a compromis și imaginea României pe plan internațional. La ce să mai stea românii în țară, în acele condiții?

În tot acest context însă, vorbim prea puțin despre copiii rămași singuri acasă, deci copiii care au cel puțin un părinte plecat la muncă sau alungat la muncă, dacă vreți, în străinătate.

Prima mare problemă este că nu știm câți sunt. Datele diferă.

DGASPC-urile, dacă le întrebăm, ne spun că au 95.000, că avem 95.000 de copii în această situație; inspectoratele școlare județene ne spun că sunt 160.000, iar ONG-urile ne spun că sunt până la 350.000 de copii în această situație.

Acestea sunt datele unui grup de lucru organizat pe tema aceasta la nivelul Administrației Prezidențiale, un grup de lucru foarte bun, sub coordonarea doamnei Sandra Pralong.

Deci prima provocare este să aflăm câți copii sunt în această situație cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate.

O să vă întrebați: ce probleme au acești copii? Și aici există studii care arată că au o rată de abandon școlar mai mare, dezvoltare psihosocială deficitară, infracționalitate mai mare, mai ales în cazul adolescenților, și, sigur, acces deficitar la servicii de bază: sănătate, educație, cultură.