Adrian Țuțuianu

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu privire la această propunere legislativă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un aviz negativ.

Al doilea lucru pe care doresc să vi-l spun.

Domnul deputat Mircea Grosaru ne-a înaintat, cred, 25 de propuneri de modificare a Legii insolvenței, fiecare propunere legislativă având în vedere un singur text. Probabil, după teza să fie cât mai multe propuneri legislative bifate.

Aș vrea să vă spun că acest mod de a legifera noi l-am sancționat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am spus că, dacă tot trebuie să modificăm Legea nr. 85/2006 sub anumite aspecte, modificarea trebuie să fie una unitară și să venim cu o propunere cu adevărat serioasă, și nu cu frânturi de acest gen, articol, alineat, care mai mult încurcă lucrurile decât le rezolvă.

Acum, cu privire la textul pe care îl avem în față, v-aș ruga să observați că ceea ce se dorește a fi modificat este art. 138 din Legea nr. 85/2006 – Legea privind procedura insolvenței –, articol care reglementează cazurile în care poate fi atrasă răspunderea persoanelor cu funcții de conducere din cadrul unei societăți comerciale, răspundere pentru aducerea societății comerciale în situația de insolvență.

Ce se dorește prin acest text?

Există procedura de promovare a acțiunii în răspundere împotriva administratorilor, directorilor sau persoanelor cu atribuții de control, și administratorul judiciar, spune legea, va exercita calea de atac în cazul în care hotărârea instanței de fond a tribunalului este una de respingere a acestei cereri de atragere a răspunderii în cadrul termenului de recurs, dar după ce se va obține hotărârea creditorului sau creditorilor majoritari, anexând procesul-verbal al adunării creditorilor.

Ce se poate întâmpla în practică? În practică se poate întâmpla așa:

– Varianta A. Lichidatorul judiciar nu manifestă suficient interes pentru promovarea acestui recurs, convoacă adunarea creditorilor în a 14-a zi, evident, nu se întrunește în termen și în cea de-a 15-a zi termenul a căzut și nu mai suntem în termen pentru a promova recursul;

– Varianta B. Așa cum s-a modificat aici, creditorul majoritar ar spune că trebuie formulat recurs și a redactat motivele de recurs.

Vreau să vă spun că, în acest caz, așa cum sună textul modificat în Comisia economică, industrii și servicii, ajungem în altă situație.

Creditorul majoritar – trebuie sesizat acest lucru – nu are calitate procesuală pentru a formula recurs. Ca atare, faptul că el anexează niște motive de recurs este inutil.

Din acest motiv, eu vă propun să revedem această propunere legislativă în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, eventual, într-o ședință comună cu comisia raportoare, pentru ca să avem un text care să fie aplicabil și să genereze ceea ce se urmărește, adică să nu scape nimeni fără să-i fie atrasă răspunderea, dacă a adus o societate comercială în situația de insolvență.