Gabriela Crețu

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări, ambele în calitatea mea de membră a Comisiei pentru afaceri europene.

Prima dintre ele este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene, și are drept obiect „Activarea Fondului european pentru adaptare la globalizare”.

Întrebarea vine dintr-o frustrare, dacă vreți, pe care am avut-o pe vremea în care eram membră a Parlamentului European.

Statele membre mai dezvoltate și cu niveluri înalte de venit au utilizat, în mod sistematic, Fondul european pentru adaptare la globalizare pentru a ameliora situația persoanelor disponibilizate și a le oferi sprijin pentru reintegrarea în activitatea economică.

Noi, până foarte recent, nu am folosit niciodată această posibilitate. Din acest motiv, solicit ministerului – dat fiind obligațiile pe care le are Guvernul față de angajații aflați în dificultate, obligații care nu țin de forma de proprietate a întreprinderilor falimentare, ci de statutul de cetățeni români al angajaților și de faptul că România este, constituțional vorbind, un stat social – să precizeze dacă:

1. S-a propus Guvernului demararea pregătirilor în vederea mobilizării Fondului european pentru adaptare la globalizare în cazurile Mechel sau Oltchim, dacă demersurile actuale de restructurare duc la pierderea definitivă a locurilor de muncă pentru o parte a angajaților.

2. Și a doua parte a întrebării: pentru care alte situații Guvernul are în intenție să solicite sau a mai solicitat deja mobilizarea unor sume din acest fond în vederea finanțării programelor de sprijin și reintegrare a șomerilor, exceptând, bineînțeles, fondurile recent aprobate pentru cei 1.400 de angajați de la Nokia?

A doua întrebare este adresată domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, și se referă la „Ajutorul umanitar pentru Siria”.

Tocmai am votat astăzi să avem o zi națională pentru dreptul umanitar.

Luăm în considerare faptul că, de doi ani, Siria se confruntă cu un conflict civil care a afectat viețile a milioane de oameni.

Proporțiile crizei sunt deosebite: 1,2 milioane de refugiați în țările învecinate, peste 4 milioane de persoane care și-au părăsit casele, infrastructura de apă și electricitate grav avariată în numeroase zone ale țării și, nu în ultimul rând,

lipsa acută de alimente, medicamente și servicii medicale de bază cu care se confruntă populația civilă.

Într-o recentă cerere, Comisia Europeană, prin Direcția generală de ajutor umanitar și protecție civilă (ECHO), și-a exprimat îngrijorarea față de înrăutățirea situației umanitare și a solicitat tuturor statelor membre să sporească asistența acordată.

Apreciem, de asemenea, intenția exprimată de ministrul afacerilor externe de a răspunde solicitărilor de asistență umanitară și întrebăm care este cuantumul și natura ajutorului umanitar acordat de România Siriei de la începutul conflictului până în prezent, precum și ajutorul preconizat în viitor, sursa bugetară a acestor fonduri și organizațiile internaționale cu care România colaborează pentru acordarea ajutorului umanitar.