Șerban Nicolae

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil asupra proiectului de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri, care au fost preluate în cuprinsul textului.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de ordonanță de urgență, la data respectivă precizând următoarele:

„Având în vedere neîndeplinirea condițiilor de adoptare a ordonanței de urgență a Guvernului, plenul CSM nu a mai examinat proiectul de act normativ sub aspectul conținutului, urmând ca asemenea observații să fie efectuate în măsura în care Consiliului îi va fi transmis spre avizare un proiect de lege având ca obiect modificarea și completarea celor două Coduri în materie penală.”

Fac precizarea că, în ceea ce privește condițiile de adoptare a ordonanței de urgență, Curtea Constituțională s-a pronunțat exact pe aceste condiții, fiind obiectul unui conflict juridic de natură constituțională, sesizat de Președintele României și de CSM, în sensul în care Curtea Constituțională a decis că au fost îndeplinite cu strictețe toate condițiile de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017.

Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO a analizat proiectul de lege și a dat un aviz favorabil, cu un amendament, cel la care s-a referit și reprezentantul Ministerului Justiției, în sensul în care acest proiect de lege se transformă într-un proiect de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 și a Legii nr. 135/2010. Așa cum rezultă din expunerea de motive, acest proiect de lege a fost inițiat ca urmare a pronunțării de către instanța de contencios constituțional a unor decizii care impun o reglementarea expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege, decizii care nu au fost încă avute în vedere de legiuitor.

Totodată, Guvernul a luat în considerare și recomandările Comisiei de la Veneția asupra relației dintre responsabilitatea ministerială politică și cea penală, adoptate în 2013, potrivit cărora: „Prevederile penale naționale cu privire la abuzul în serviciu, abuzul de putere și expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, iar nivelul sancțiunilor trebuie să fie proporțional cu infracțiunea comisă, să nu fie influențat de considerente și dezacorduri politice.”