Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 septembrie 2018
other · adoptat
Șerban Nicolae
Discurs
## **Domnul Șerban Nicolae:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Am dorit să iau cuvântul fără să am un text scris dinainte, pentru că, din punctul meu de vedere, sunt lucruri pe care le simt, pe care le cunosc bine și pe care le susțin cu toată credința.
Propunerea de astăzi are și un caracter de noutate, are și un caracter de continuitate. Cu siguranță, caracterul de noutate este dat de faptul că revizuim Constituția, suntem în situația să revizuim Constituția pe o inițiativă cetățenească.
Din câte cunosc, în istoria României nu s-a întâmplat să existe o astfel de procedură până acum, să ajungem în situația de a revizui Constituția, ca urmare a unei inițiative cetățenești care respectă procedura prevăzută de Constituție în ceea ce privește numărul de semnături, verificarea de constituționalitate și toate celelalte criterii avute în vedere.
Caracterul de continuitate este dat și de faptul că în Senat, în urmă cu 10 ani, în mandatul 2004–2008, a existat o propunere de modificare a Codului familiei în vigoare la acea dată. La vremea respectivă, un număr de deputați și senatori au venit cu o propunere care venea în același spirit, în sensul în care, în tot cuprinsul Codului familiei acolo unde se făcea referire la „soți”, că era vorba de încheierea căsătoriei, de acordul soților, de drepturile și obligațiile soților, să urmeze sintagma „bărbat și femeie”. La vremea respectivă am propus în Comisia juridică, s-a votat, un amendament care suna în felul următor: „Se modifică articolul – cred că 3 – din Codul familiei, în sensul în care familia are la bază căsătoria liber consfințită între un bărbat și o femeie.” Cu alte cuvinte, textul a mai fost auzit în plenul Senatului, chiar în această sală, în 2008, și a primit un vot favorabil din partea Senatului. Ulterior, odată cu topirea Codului familiei în Codul civil, sintagma a fost păstrată în forma în care se află și astăzi în textul Constituției României, în sensul în care, cu modificarea de nuanță minoră, „familia are la bază căsătoria liber consfințită între soți”. În Constituție se spune: „familia se întemeiază pe căsătoria liber consfințită între soți”.
Am auzit numeroase discuții și am urmărit cu atenție argumentele și de o parte, și de alta. Am încercat ca, dincolo de ceea ce putea să fie pentru mine o idee preconcepută, să văd care sunt punctele de vedere care susțin o altă opinie, argumentele pe care se bazează, consistența lor, și să văd dacă ele pot fi reținute, pot fi luate în considerare.
S-a vorbit de familia monoparentală, de faptul că se creau discriminări față de cei care sunt în situația de familie monoparentală. Nici vorbă de așa ceva. Așa cum am menționat puțin mai devreme, în actuala formă a Constituției se vorbește de căsătoria liber consfințită între soți. Faptul că familia are la bază căsătoria, asta nu însemnă că, în situația în care există o familie monoparentală, ea nu ar fi considerată familie, că între cei care constituie acest tip de relație ar fi probleme sau că, în relația cu societatea, ar avea de suferit în vreun fel. Nicio secundă nu s-a pus problema și nicidecum nu ar fi afectată de modificarea propusă.