Stenogramă plen

Susținem procedura de urgență, domnule președinte. Este o lege încă din 1969. S-o aducem la zi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele coinițiatorilor, susțin procedura de urgență, argumentul principal fiind strânsa legătură a acestei inițiative legislative cu manifestările dedicate Centenarului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 7 voturi împotrivă, din 123 de colegi senatori, procedura de urgență a fost aprobată.

124 înțeleg că suntem prezenți.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (b381/5.07.2018).

Dacă dintre inițiatori este cineva care dorește să susțină?

Nu se susține, continuăm.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Am să vă prezint, prima dată, amendamentul și motivele pentru care s-au făcut aceste modificări. Modificările au fost generate de schimbările economice, sociale și instituționale.

Și anume, pentru lămurire, aș vrea să vă spun că dispar două comisii, și anume Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică.

Apar trei comisii noi, și anume Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

Și se comasează câteva comisii și își schimbă și denumirea, și anume:

– Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului devine Comisia pentru constituționalitate;

– de asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală devine Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală;

– Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului devine Comisia pentru administrație publică;

– de asemenea, Comisia pentru transporturi și energie devine Comisia pentru transporturi și infrastructură;

– și Comisia permanentă a românilor de pretutindeni devine Comisia pentru comunitățile de români din afara țării.

Și acum raportul îl prezint de la microfonul..., ca președinte de comisie, domnule președinte?

Domnule președinte, profitați de ocazie, vă rog, de la microfonul central.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședința din 11 septembrie 2018, pentru a aproba un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului Senatului, raportul aferent acestuia și dispoziția privind republicarea regulamentului.

Modificările aduse Regulamentului Senatului au fost înscrise în anexa nr. 1 „Amendament admis” – dacă-l admiteți –, care face parte integrantă din proiectul de hotărâre.

Și, atunci, comisia supune plenului Senatului:

În temeiul prevederilor art. 64, art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„Comisiile permanente sunt următoarele:

1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și

validări;

2. Comisia pentru constituționalitate;

3. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și

piață de capital;

4. Comisia pentru politică externă;

5. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță

națională;

6. Comisia pentru afaceri europene;

7. Comisia economică, industrii și servicii;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

- Dacă sunt intervenții, obiecții, comentarii? Nu.

- Atunci,

Invit la microfon liderii grupurilor parlamentare pentru a prezenta propunerile pe funcții.

- Vă rog, procedură.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru operativitate, pentru că s-au produs o serie întreagă de modificări, dar ar însemna să stăm foarte mult să citim toate cele 21 de comisii, a câte 11 membri fiecare, toate grupurile parlamentare, în Comitetul liderilor am convenit cu colegii lideri de grup să depunem toți lista cu propunerile fiecărui grup parlamentar, repartizare pe comisii conform algoritmului rezultat din configurația politică a Senatului, în așa fel încât să dăm un singur vot pe aceste liste, astfel cum au fost ele depuse la secretarul general.

E vorba de 123 de locuri pentru Grupul PSD, 43 de locuri pentru Grupul PNL, 22 de locuri pentru Grupul USR, 21 de locuri pentru Grupul ALDE, 16 pentru UDMR.

În aceste condiții, senatorii care nu aparțin niciunui grup parlamentar, dacă se înțeleg, vor ocupa un loc în comisiile parlamentare permanente astfel cum a rezultat din opțiunile grupurilor. Urmează să consulte lista și să se facă opțiunile necesare.

Vă propun să dăm un singur vot pentru toată repartizarea, astfel cum a fost comunicată de liderii de grup.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc pentru intervenție.

Continuăm cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative. Punctul 1, Propunerea legislativă de revizuire a Constituției României (L569/2016/10.05.2017).

Invit la prezidiu liderii grupurilor parlamentare pentru două minute.

## Stimați colegi,

Așa cum spuneam, punctul 1 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă de revizuire a Constituției României. Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Înțeleg că nu este prezent niciun membru al comitetului de inițiativă împuternicit în acest sens, pentru susținerea propunerii legislative.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnule ministru, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin proiectul de lege inițiat de un număr de peste 2.700.000 de cetățeni, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 580/2016, se intenționează modificarea art. 48 alin. (1[1] ) din Constituția României, republicată, în sensul stabilirii la nivelul constituțional că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

Potrivit expunerii de motive, prin înlocuirea termenului de „soți” cu expresia „bărbat și femeie” se asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept „elementul natural și fundamental al societății” în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același sens, și în România doar „bărbatul și femeia” împreună se bucură de recunoașterea și garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie, pe baza unor importante considerente de natură istorică, culturală și morală specifice societății românești.

Proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților cu 232 de voturi, dintr-un minimum necesar de 219. La Senat, numărul voturilor necesare pentru adoptare este de 91.

Dacă se va adopta astăzi de către Senat, cetățenii vor fi chemați să-și exprime voința prin vot în cadrul referendumului național cu privire la revizuirea Constituției, în data de 7 octombrie 2018, aceasta fiind ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzute de art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale, potrivit art. 6 alin. (4) din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului nr. 3/2000.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din partea Comisiei pentru constituționalitate și a Comisiei juridice avem raport comun.

Îl invit la microfon pe domnul președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc. Microfonul 5. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate de către Biroul permanent, la 7 iunie 2017, în vederea dezbaterii și a elaborării raportului comun la Propunerea legislativă de revizuire a Constituției României, inițiată de cetățeni.

Camera Deputaților a adoptat inițiativa la 9 mai 2017.

Prin proiect se are în vedere modificarea art. 48 alin. (1) în sensul stabilirii la nivel constituțional că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, și nu pe „căsătoria liber consimțită între soți”, așa cum prevede textul actual al Constituției.

În ședința din 4 septembrie 2018, membrii celor două comisii, analizând propunerea, Decizia Curții Constituționale nr. 580 din 20 iulie 2016, având în vedere dezbaterile din cadrul comisiei, unde au fost prezenți nu numai membri ai Parlamentului, dar și foarte mulți invitați, inițiatori, organizații care au avut un cuvânt de spus cu privire la această inițiativă, au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere asupra formei transmise de la Camera Deputaților. Aș vrea să menționez că nu a fost niciun vot împotrivă. Abținerile au fost mai degrabă de ordin tehnic și cu privire la fondul chestiunii.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 580/2016 s-a constatat că modificarea art. 48 din Constituție, care vizează căsătoria și relațiile de familie ce rezultă din căsătorie, propunerea înlocuirii sintagmei „între soți” cu sintagma „între un bărbat și o femeie” nu pune în discuție valorile expres și limitativ enumerate de Constituție.

Prin urmare, inițiativa de revizuire este constituțională. Cele două comisii, stimați colegi, vă propun spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere, în forma trecută la Camera Deputaților.

Cu privire la forma de la Camera Deputaților, doar o scurtă precizare. Față de inițiativă, au fost două amendamente, la nivelul Camerei, care nu se referă la textul în sine al art. 48, ci sunt de natură tehnică, de tehnică normativă. Și anume: față de articolul unic, așa cum a fost el supus dezbaterii Camerei Deputaților inițial, a fost adoptat cu două amendamente, în sensul că au fost introduse articolele I și II. Față de articolul unic, primul articol, art. I, a detaliat faptul că actuala Constituție a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18–19 octombrie 2003. Iar art. II arată că revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Șerban Nicolae, intervenții pe procedură. Vă rog, microfonul central.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Vă solicit un pic de atenție pe o chestiune care ține de procedură. Și aș vrea să fiți de acord să avem o identitate perfectă cu Camera Deputaților pe această propunere. Fac o apreciere care bănuiesc că nu are nevoie de argumentație suplimentară. Revizuirea Constituției nu se întâmplă foarte des și nici nu avem o procedură distinctă pentru această chestiune. Dar eu vă rog să fiți de acord că, față de propunerea inițiatorilor, e nevoie de aceste două amendamente pe care le-a menționat domnul președinte al Comisiei juridice, senatorul Cazanciuc, care rezultă din avizul Consiliului Legislativ. E vorba de amendamente de natură tehnică și cei de la Camera Deputaților s-au pronunțat prin vot pe amendamente.

De aceea, înainte de dezbatere vă rog să fiți de acord să dăm un vot și pe amendamente, în așa fel încât să avem imaginea de ansamblu a propunerii de revizuire a Constituției în forma în care rezultă din avizul Consiliului Legislativ. Nu există niciun fel de impediment regulamentar și plenul Senatului este pe deplin suveran să-și aleagă propria procedură.

Domnule președinte,

Vă rog să puneți la vot propunerea mea să dăm un vot pe amendamente, astfel cum au fost citite de președintele Comisiei juridice.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Deci supun votului dumneavoastră cele două amendamente.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

112 voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Cu 9 voturi împotrivă, 112 voturi pentru... Abțineri?

...și cu 8 abțineri, cele două amendamente de tehnică legislativă au fost adoptate. Continuăm dezbaterile.

Înțeleg, intervenție de procedură.

Vă rog, doamna senator Scântei, aveți cuvântul, microfonul 2.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei**

**:**

Microfonul central.

Microfonul central pentru intervenție de procedură?! Vă rog.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Dacă coaliția face, partidul majoritar face propuneri pe procedură de la microfonul central, nu văd de ce opoziția n-ar face tot de aici, și mai ales femeie fiind, nu-i așa? Domnule președinte,

Pe procedură.

În raportul Comisiei juridice a fost menționată decizia Curții Constituționale din 2016, Decizia nr. 580, care s-a pronunțat pe constituționalitatea inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției. Corect.

Vă reamintesc însă că legile în Parlamentul României, inclusiv legea de revizuire a Constituției, se adoptă atât pe fond, cât și pe procedură. Iar în anul 2017, în 21 iunie, în urma unei modificări a Regulamentului Senatului, inițiată de colegul senator jurist Șerban Nicolae, proiectul inițiativei de revizuire a Constituției depus în anul 2016 la această Cameră, în Senatul României, a fost transmis printr-o desesizare inventată sub aspect procedural către Camera Deputaților. Poate, dacă lucrurile ar fi rămas așa, n-am mai fi comentat astăzi procedura, dar, distinse coleg președinte al Comisiei juridice a Senatului, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 431 în 21 iunie 2017, în care a invalidat această invenție juridică. Nu-i așa? Și mai devreme, colegul meu, distins senator, a menționat: nu este prevăzut, deci putem vota orice. Și totuși nu putem vota orice, mai cu seamă dacă încălcăm Constituția.

În 21 iunie, pentru această procedură în curs pentru care noi dăm astăzi vot, Curtea Constituțională, care este singura să ne spună cum votăm o lege de revizuire a Constituției, a spus că procedura corectă pentru a vota această inițiativă, corect găsită, conform Constituției, găsită de Curte încă din anul 2016... Trebuie exercitat prin vot la Camera întâi sesizată în 2016, care a fost Senatul României, și apoi la Camera următoare, Camera Deputaților, în succesiune.

Lucrurile ar fi putut fi remediate de mai bine de un an de zile, distinși colegi. Senatorul PSD, pe care îl apreciați pentru profunda cunoaștere juridică și, mai ales, a normelor constituționale, v-a consiliat să insistați pe o procedură la Camera Deputaților, pe un vot care a fost dat cu bună-credință de foarte mulți colegi parlamentari, și din partea opoziției, și din partea PSD-ului, dar cu convingerea fermă că acest proiect este viciat pe procedură, indiferent de votul pe care noi, astăzi, în Senat, îl dăm, procedura nu este conformă cu Constituția. Și n-o spune Scântei și nu are dreptul s-o spună nici Șerban, pentru că a spus-o Curtea Constituțională prin Decizia nr. 431 din 21 iunie. Și, atunci, vin și mă întreb... Purtăm responsabilitatea celor 3 milioane de semnături pe această inițiativă legislativă. Aici nu discutăm despre fondul problemei de reglementat, aici discutăm dacă suntem capabili să respectăm o procedură și să nu invalidăm un demers absolut democratic, absolut corect din punct de vedere constituțional, noi, niște parlamentari aleși vremelnic în Parlament.

**:**

Pe procedură.

Pe procedură. Păi asta este procedura. Am încercat vreme de un an de zile, domnule...

Doamna senator...

Voi închide...

Doamna senator, vă rog să nu vă lăsați intimidată, vă rog să continuați.

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog s-o lăsăm pe colega noastră să finalizeze expunerea.

Vă rog.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Vă voi menționa... Vă voi menționa paragraful 30 din decizia Curții Constituționale. Înaintea oricărei proceduri de vot în plenul Senatului, trebuie să știți măcar textul deciziei. Curtea Constituțională a spus: în privința inițiativei de revizuire a Constituției, legiuitorul constituant a păstrat procedura parlamentară aplicabilă acesteia încă din anul 1991. Prin urmare, această procedură nu presupunea stabilirea unei prime Camere sesizate și a uneia care decidea consecutiv pronunțării acesteia, în mod definitiv, sesizarea Camerelor fiind lăsată la libera apreciere a inițiatorilor. Pe scurt, dacă Senatul a fost prima Cameră sesizată, nu aveam niciun temei juridic constituțional ca să desesizăm Camera sesizată în 2016, să mutăm proiectul la Camera Deputaților.

Suntem astăzi aici însă într-un vot. Mai avem încă putere și timp și cred că și disponibilitate politică să îndreptăm această procedură și să nu ne lăsăm conduși doar de o aroganță a unui coleg juridic, oricât de experimentat ar fi – și n-o să vreau să-mi reproșați că v-ați trezit să găsiți, în sfârșit, un notar care știe drept constituțional sau drept penal –, iar astăzi puteți să dați un vot în Birou, să convocați Birourile permanente reunite, să faceți în așa fel încât votul pe care-l dăm astăzi în Senat să fie vot al primei Camere sesizate, astfel cum a fost stabilit prin decizia Curții Constituționale, și să organizați o sesiune plenară în Camera Deputaților, astfel încât să validați procedura cerută de Curte. Altfel, rămâneți doar un mincinos, domnule Șerban Nicolae, pentru că dumneavoastră ați creat această monstruozitate de procedură, pe criteriul că n-a mai fost reglementată niciodată, deși Curtea v-a spus expres unde o găsiți.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții dacă sunt la dezbateri generale? Da.

Alte intervenții dacă sunt? Doamna senator...

După? Bine.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc**

**:**

Nu pe procedură. Pe procedură, nu.

Dezbatere.

Nu, dezbatere, doamnă.

Nicoleta, dezbatere.

Dezbatere. Nu? Îmi cer eu scuze că n-am închis microfonul! Domnul Șerban Nicolae mi-a spus că vrea o intervenție pe procedură.

## Bun. Mulțumesc.

Domnule președinte,

Lucrurile s-au lămurit, eram încă la o chestiune de procedură.

Aș vrea să fac doar câteva precizări procedurale.

Nu știu cine este „colegul juridic” la care s-a făcut referire, nici nu știu ce ar însemna un asemenea termen, dar probabil că e de tip nou.

În legătură cu procedura, s-au spus multe cuvinte fără niciun fel de conținut. Rezumându-le, aș spune: „Câinele moare de drum lung și unii de grija altora.”

Inițiatorii nu au protestat în niciun fel și nu au considerat că inițiativa pe care au avut-o ar fi lezată în vreun fel de ordinea în care se pronunță Camerele.

În acord cu decizia Curții Constituționale, nu suntem în situația de primă Cameră sesizată și de Cameră decizională. Camerele se pronunță în mod egal, iar, în cazul în care s-ar fi adoptat forme diferite în legătură cu propunerea de revizuire a Constituției, atunci s-ar fi ajuns la mediere. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile erau simple și lămurite încă de la începutul procedurii.

Ceea ce am propus eu, în deplin acord cu Constituția – și, dacă vreți, facem altă dată dezbateri pe tema asta –, ținea cont de sintagma din Constituție..., din textul constituțional privind revizuirea, în care se spune: „Proiectul sau propunerea de revizuire – citesc din memorie, dar știți că mă pricep la lucrurile astea – se aprobă de Camera Deputaților și de Senat”, ordinea fiind dată de textul constituțional, această enumerare fiind una care poate să indice o anumită ordine, fără ca vreuna din Camere să aibă drepturi superioare celeilalte. În aceste condiții, nu se pune în niciun fel în discuție să aplicăm procedura de la legile organice sau ordinare cu „prima Cameră sesizată”, cu ordine de precădere, „Cameră de reflecție” și „Cameră decizională”.

Din punctul meu de vedere, propunerea de revizuire nu are de suferit în niciun fel din ordinea în care se pronunță Camerele. Și, de fapt, acesta este spiritul Constituției: să respectăm limitele revizuirii și să ne pronunțăm cu majoritatea cerută de Constituție.

De aceea, dincolo de orice fel de alte aprecieri de natură personală, vă spun că nu avem niciun fel de problemă cu procedura și, de asemenea, că nici inițiatorii nu s-au simțit vreo secundă lezați de această ordine. În plus, remarc doar ipocrizia unora, care la Camera Deputaților nu au cerut restituirea dosarului cu întreaga propunere de la Senat, ci au dat un vot – și le mulțumesc pentru votul dat la Cameră –, cu toate grupurile parlamentare prezente.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da, mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Pauliuc, aveți cuvântul.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

La dezbateri generale.

Dezbateri generale, da.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Domnule președinte, Stimați colegi senatori,

Am ales să votez astăzi pentru susținerea inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției, potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie.

În mod tradițional, familia a fost constituită din oameni care și-au unit destinele pentru a trece mai ușor, împreună, greutățile vieții. Drumurile lungi și anevoioase sunt mult mai ușor de străbătut împreună, în familie. Așa am văzut în copilărie, în satul natal, așa i-am pomenit pe bătrâni, pe bunici și pe părinții mei, care și-au crescut cum se cuvine copiii. Pentru că asta înseamnă tradiție, nu-i așa?

Avalanșa de informații oferite de era digitală face ca tradițiile să fie uitate, modificate sau chiar abandonate. Tot mai des asistăm în public la contestarea unor obiceiuri adânc împământenite în conștiința națională, la devieri de la datini și credințe, care diluează trăsăturile specifice ale neamului românesc.

Este datoria noastră să redăm demnitatea acestei instituții fundamentale a oricărei societăți: familia. Căsătoria nu exclude deloc alte forme de comuniune, doar le separă.

Partidul Național Liberal dorește stoparea declinului demografic, care poate fi realizat pe două căi principale: sprijinirea natalității și reducerea emigrației. Un răspuns pentru ambele probleme ar fi ca în România să avem familii puternice, profund ancorate în tradiții, în care să se nască și să crească viitorii copii, în care să fie ținuți acasă de legăturile de suflet cu neamul și țara.

## Stimați colegi,

Nu este cazul să politizăm dorința a peste 3 milioane de români. Nu trebuie să încercăm să obținem un capital politic din acest vot, trebuie doar să ne exprimăm.

Pentru toate cele de mai sus, votul meu este pentru păstrarea tradiției.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Șerban Nicolae, din partea Grupului PSD.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am dorit să iau cuvântul fără să am un text scris dinainte, pentru că, din punctul meu de vedere, sunt lucruri pe care le simt, pe care le cunosc bine și pe care le susțin cu toată credința.

Propunerea de astăzi are și un caracter de noutate, are și un caracter de continuitate. Cu siguranță, caracterul de noutate este dat de faptul că revizuim Constituția, suntem în situația să revizuim Constituția pe o inițiativă cetățenească.

Din câte cunosc, în istoria României nu s-a întâmplat să existe o astfel de procedură până acum, să ajungem în situația de a revizui Constituția, ca urmare a unei inițiative cetățenești care respectă procedura prevăzută de Constituție în ceea ce privește numărul de semnături, verificarea de constituționalitate și toate celelalte criterii avute în vedere.

Caracterul de continuitate este dat și de faptul că în Senat, în urmă cu 10 ani, în mandatul 2004–2008, a existat o propunere de modificare a Codului familiei în vigoare la acea dată. La vremea respectivă, un număr de deputați și senatori au venit cu o propunere care venea în același spirit, în sensul în care, în tot cuprinsul Codului familiei acolo unde se făcea referire la „soți”, că era vorba de încheierea căsătoriei, de acordul soților, de drepturile și obligațiile soților, să urmeze sintagma „bărbat și femeie”. La vremea respectivă am propus în Comisia juridică, s-a votat, un amendament care suna în felul următor: „Se modifică articolul – cred că 3 – din Codul familiei, în sensul în care familia are la bază căsătoria liber consfințită între un bărbat și o femeie.” Cu alte cuvinte, textul a mai fost auzit în plenul Senatului, chiar în această sală, în 2008, și a primit un vot favorabil din partea Senatului. Ulterior, odată cu topirea Codului familiei în Codul civil, sintagma a fost păstrată în forma în care se află și astăzi în textul Constituției României, în sensul în care, cu modificarea de nuanță minoră, „familia are la bază căsătoria liber consfințită între soți”. În Constituție se spune: „familia se întemeiază pe căsătoria liber consfințită între soți”.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Daniel Zamfir, din partea Grupului ALDE.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred cu tărie că acesta nu este un proiect de lege despre care sau pe care orice grup parlamentar ar trebui să îl discute în această notă, și anume să se stabilească felul în care să se voteze. Nu cred că..., ăsta este un proiect de lege care nu poate fi impus, nu poate fi impus vreunui senator felul în care să voteze un astfel de proiect de lege, având în vedere că este o inițiativă legislativă care vine..., o inițiativă legislativă semnată de peste 3 milioane de români.

ALDE, așa cum a obișnuit în spațiul public, un partid profund liberal și democrat, n-a impus și nu va impune cum să voteze vreun parlamentar.

Așa cum am spus înainte, nu poate fi un proiect de lege în care să-i impui unui senator să treacă peste conștiința sa, să voteze așa cum îi impune partidul.

La nivel personal, vă spun cu toată convingerea că voi vota pentru acest proiect de lege. Așa îmi spune mie conștiința. Pe de altă parte, v-am spus, Grupul nostru ALDE a decis să voteze așa cum îi dictează conștiința.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da. Mulțumesc.

Domnul senator Alexandrescu, din partea Grupului USR.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,

Se vor face în curând 29 de ani de când am trecut printr-o revoluție sângeroasă pentru a face pasul din închisoarea totalitarismului în libertatea democrației.

De când am ieșit din acel lagăr al urii, al minciunii, în care propaganda avea puterea de a marginaliza și a discrimina orice persoană ori grup de persoane care gândeau sau erau diferiți de cum doreau cei de la putere să fie... E păcat că, după atâta timp și atâtea sacrificii, democrația românească a făcut pași mari înapoi în ultimul an și jumătate, de la alegerile din decembrie 2016. Vedem ce se întâmplă în jurul nostru, în țară și în această parte a continentului: ascensiunea populismului și erodarea democrației. Lideri ai unor state europene ce s-au ridicat la putere printr-un discurs al urii și prin manipularea cetățenilor, ce au confiscat subiectele societății și le-au exploatat ca să divizeze, asta au făcut acolo și asta fac și colegii noștri de la PSD din România.

O să fiu foarte direct astăzi. Modificarea Constituției nu este despre familie, doamnelor și domnilor colegi. Nici referendumul în sine nu este despre familie. Este vorba despre un demers populist, acaparat de politicieni în goana după legitimitatea pe care și-au pierdut-o, încercând să ne dezbine printr-un nonsubiect, printr-un nonsubiect. Ați luat subiectul familiei în brațe, stimați colegi, și l-ați folosit cu cinism în propriile interese.

Pentru Uniunea Salvați România este clar că nu familia și nici tradițiile nu contează pentru voi. Tot ce vreți este să vă faceți campanie pe spatele acestui referendum și să distrageți atenția de la atacul vostru asupra democrației. L-ați amânat de atâtea ori și v-ați hotărât să-l organizați tocmai acum, ca să distrageți atenția societății de la legile justiției, de la modificarea Codurilor penale și de la jaful pe care-l executați de un an și jumătate.

Am văzut, în schimb, că toată campania pentru modificarea Constituției României nu a fost despre importanța și iubirea familiei, ci despre pericole închipuite și vrăjmași imaginari, la fel cum fantasmagoria cu statul paralel nu este despre apărarea libertăților individuale, ci despre încercarea de a scăpa de justiție.

Vă interesează oare câte familii suferă de o sărăcie cruntă în România? Nu. Vă interesează câți copii...

Domnule senator, nu vă supărați! Domnule Alexandrescu, nu vă supărați! Rugămintea mea este... Nu avem o dezbatere de politică generală pe diferite subiecte; văd că abordați justiție, sărăcie. Foarte bine. Poate aveți alte ocazii.

Dacă aveți să vă referiți la chestiunea referendumului, pentru că aveți o serie de suporteri, de votanți, care, poate, sunt interesați cum votați, ar fi bine. Dacă nu, vă rog, scurtați-vă intervenția, pentru că sunt nevoit altfel să vă întrerup.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog foarte mult să-mi lăsați timpul de cuvânt.

Votez în calitate de... Vorbesc în calitate de reprezentant al celui de-al treilea partid parlamentar din România și, cu tot respectul pe care vi-l datorez instituțional, vă rog foarte mult să mă lăsați să-mi termin cuvântul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dar nu v-am întrerupt ca să vă tai cuvântul...

Vocea mea este... Vocea mea este vocea unor cetățeni ai României...

V-am rugat numai... V-am rugat numai un lucru: să vă referiți la subiectul care este în dezbatere. Și insist asupra acestui lucru. Aveți dreptul să vorbiți, ați vorbit cu larghețe, nu v-am limitat timpul în niciun fel, dar vă rog să...

Vă asigur..., vă asigur..., vă asigur că sunt la subiect.

Vă rog să veniți la subiect. Nu sunteți la subiect.

Sunt la subiect...

Nu sunteți.

...am fost la subiect și voi rămâne la subiect.

Da. Eu v-am atenționat și faceți cum considerați, că am și posibilitatea să vă opresc cuvântul.

Da. Vă rog.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Deci reiau, cu permisiunea dumneavoastră. Nu mai am mult, dar aș vrea să pot să termin.

Vă interesează câte familii suferă într-o sărăcie cruntă în România? Vă interesează câți copii sunt despărțiți de părinții lor plecați la muncă în Occident pentru a le oferi o viață mai bună, pentru că viața de aici e un calvar? Nu, nu vă interesează. Pe noi însă da, ne interesează și nu vom uita ce și câte ați făcut, îngenunchind această țară.

Da. Anul 2018 nu a fost un an bun pentru România. Sunt însă momente în care politicienii și partidele au de ales între calea ușoară, a sacrificării drepturilor unor oameni dintr-un interes politic meschin și mărunt, și calea cea grea, în care trebuie să pui piciorul în prag și să-ți asumi. USR nu alege calea ușoară, cea mai simplă, cea a tăcerii complice. USR are curajul de a spune adevărul.

Am ales să luptăm pentru ceea ce credem, pentru drepturile și libertățile fiecărui om în parte. Am siguranța că luăm decizia corectă privind spre viitor cu speranță. Poate nu suntem și nu gândim toți la fel în această țară, dar cu siguranță dorim să mergem în aceeași direcție: spre ziua în care vom avea o țară fără discriminare, fără sărăcie și cu adevărat democratică.

USR votează împotriva modificării Constituției, pentru că este inacceptabil să divizăm acum societatea românească. Suntem datori să creăm o societate de oameni demni, care să se respecte unii pe alții și vor să contribuie, fiecare

după mijloacele și puterile lor, la ridicarea României din starea în care a fost adusă de decenii de dictatură și de umilință.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul Titus Corlățean. Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Participăm, în sfârșit, la dezbaterea pentru aprobarea inițiativei de revizuire a Constituție, paragraful 1 din art. 48. „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”. În sfârșit, după mai bine de trei ani de la momentul în care această procedură a fost demarată, procesul de strângere de semnături, momentul în care aproape 3 milioane de cetățeni români au solicitat autorităților române, statului român să realizeze această revizuire a Constituției și după mai bine de doi ani de când Parlamentul a fost sesizat... Apropo, Senatul României a fost sesizat în luna mai 2017, mai bine de un an și jumătate, dar, evident, au apărut întotdeauna chestiuni procedurale, obstacole, atacuri la Curtea Constituțională cu privire la vehiculul de organizare a referendumului, mă refer la Legea referendumului.

Vorbim despre o inițiativă civică; a fost de la bun început o inițiativă civică, aparține cetățenilor României și ea trebuie respectată ca inițiativă civică.

Și, dincolo de multe lucruri care s-au spus dintr-o altă parte a eșichierului politic, care împărtășește alte valori, noi ne-am ferit, la PSD, să preluăm, să confiscăm această inițiativă.

Faptul că noi știm să ne respectăm electoratul nostru și opțiunile, valorile și așteptările acestui electorat, faptul că noi respectăm și dreptul la conștiință individuală și comunitară, care spune: da, susținem și am susținut politic, e foarte bine, pentru că un referendum trebuie să primească voturile necesare, dar asta nu înseamnă că am confiscat politic; am știut să respectăm faptul că este vorba despre o inițiativă civică.

Vreau să fac..., să vă prezint câteva considerente și, de fapt, să încerc câteva răspunsuri la o întrebare care a fost pusă adesea, în ultimii doi ani în special: de ce un referendum pe această temă? Și am să încerc câteva din răspunsurile – ele sunt mai multe – posibile.

De ce un referendum?

Mai întâi, pentru că, stimate doamne senatoare, stimați domni senatori, este obligația noastră, a Parlamentului, de a da curs solicitării cetățenilor români, 3 milioane de cetățeni români. Și ăsta este un lucru democratic, este o obligație a Parlamentului României să țină cont de solicitarea declanșării unui referendum de revizuire a Constituției, să respecți acest lucru și să dai posibilitatea consultării populare.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cseke Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Orice dezbatere pe revizuirea Constituției este o dezbatere importantă. Cred că toți, cei care suntem aici, indiferent de grupurile parlamentare pe care le reprezentăm, suntem de acord că, în prezent, Constituția României ar necesita, poate și în alte puncte, modificări și revizuiri.

Un asemenea text... Și revizuirea Constituției trebuie tratată cu seriozitate. Și atunci, dacă vreți, o simplă propoziție despre textul propus; v-aș spune următorul lucru: este un text care nu este perfect, dar este un text mai bun decât cel actual. În prevederile actuale ale Constituției, la acest art. 48 alin. (1) avem un text defectuos, din punctul nostru de vedere, pe care inițiativa încearcă să-l îmbunătățească și reușește să-l îmbunătățească, dar nu reușește să rezolve toate problemele.

Noi, în grupul parlamentar, în Grupul senatorial UDMR, am analizat acest text propus și v-aș spune câteva dintre ideile care s-au generat de aici.

Toți senatorii UDMR sunt de acord cu definiția căsătoriei în sensul în care aceasta să fie consimțită, să fie încheiată între un bărbat și o femeie. Toți senatorii UDMR sunt de acord cu această afirmație, cu acest text.

Există însă anumite deficiențe în formularea acestui text, pe care trebuie să le spunem aici, în plenul Senatului. Se pune, într-un fel, un semn de egalitate între noțiunile de „familie” și „căsătorie”, ceea ce este greșit.

Se încearcă inducerea ideii că, dacă nu ești căsătorit, nu ai familie, ceea ce este greșit. Oare nu există familie când o femeie care, din diferite motive, a rămas singură își crește copilul sau copiii? Oare nu există familie în acest caz? Ba da. Noi credem că există familie.

Dar când o femeie și un bărbat trăiesc împreună de foarte mult timp, au copii pe care îi cresc, copiii creați împreună, în comun, pe care îi cresc în comun? Oare în această situație nu putem să vorbim de familie? Oare copiilor acestui cuplu, dacă vreți, li se va putea spune la grădiniță și la școală: voi nu sunteți o familie? Credem că putem să vorbim despre familie și în această situație.

Da. Mulțumesc.

Domnul senator Pîrvulescu, din partea PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi cred că este unul dintre cele mai importante voturi din Senat din această sesiune parlamentară.

În primul rând, nu este o inițiativă nici a PSD-ului, nici a PNL-ului, nici a USR-ului, ci este a celor 3 milioane de semnatari, între care mă număr și eu, și nu numai. Acum trei ani de zile, am fost printre cei care am participat la strângerea de semnături.

Dragi colegi,

În anul 1997, poporul român era chemat la urne pentru a-și hotărî destinul: să devină membru al familiei europene unite sau să meargă pe propriul drum. Plin de speranță într-un viitor mai bun, poporul român a votat covârșitor pentru a face parte din această comunitate politică, economică și de valori. Mai înainte de orice însă, Europa se definește prin specificitatea ei culturală.

Pentru a intra în Uniunea Europeană am fost dispuși să renunțăm la atâta suveranitate cât a fost nevoie. Ni s-au impus condiții pe care le-am îndeplinit fără crâcnire. Ni s-a spus ce să privatizăm și am privatizat, ce să legiferăm și am legiferat. I-am mulțumit pe toți. Un singur lucru, dragi colegi, este inalienabil, nu poate fi negociat astăzi: spiritualitatea poporului român.

Suntem un popor a cărui spiritualitate este îmbibată de valorile creștine încă de la origini. Avem tradiții creștine, care fac parte din ființa acestui popor. Tocmai acest tip de spiritualitate ne-a ajutat să facem față vicisitudinilor istoriei.

Da. Suntem membri ai Uniunii Europene! Ne simțim europeni. Suntem europeni, deoarece am asimilat moștenirea celor trei culturi fondatoare. Din păcate, tocmai Europa devine mai puțin Europa atunci când își reneagă fundamentele. Europa trebuie să rămână o unitate în diversitatea culturilor naționale care compun marea civilizație europeană, și nu un tăvălug care nivelează culturi și spulberă tradiții ancestrale.

Prin urmare, ca liberal convins, sunt gata să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale oricărui semen, să respect dreptul la alteritate, numai că aici trebuie introdusă în dezbatere o distincție fundamentală: cea dintre spațiul public și spațiul privat.

Domnul senator Dorin Bădulescu. ( _Discuții la prezidiu.)_

Bună ziua, stimați colegi!

Voi fi foarte scurt, ca să ne încadrăm în program.

S-a vorbit aici despre democrație, însă democrația nu înseamnă să renunțăm la tradiții și la religie. S-a vorbit despre multe lucruri, inclusiv despre argumente juridice, însă poporul român are un mare atu: toleranța. E unul din caracterele poporului român. Însă toleranța noastră, a poporului, a nației române nu poate trece peste anumite limite și cu asta cred că suntem toți de acord.

Dacă trei milioane de români au solicitat și simt nevoia ca, într-o lume zbuciumată, să avem o astfel de reglementare, suntem datori, stimați colegi, să o facem. Nu putem pune în discuție nici argumente juridice, nici argumente de natură procedurală sau tehnică și niciun argument nu stă în fața ideii de a modifica Constituția dacă semenii noștri o cer. Poporul român are ca informație axiomatică, existențială, căsătoria liber încheiată între bărbat și femeie și toți știm acest lucru.

Nu poate fi un demers populist, pentru că este o inițiativă cetățenească. Societatea românească este scindată în momentul de față și, dacă acesta poate fi un moment zero, este momentul în care să ne reunim și să îi dăm poporului român ceea ce are nevoie și ceea ce solicită peste trei milioane de oameni. Nu divizăm societatea, ci o reformăm, dacă vreți, din punct de vedere moral, pentru că am fost invadați de tradițiile altora, nu sunt tradițiile noastre, definim conform conștiinței publice, reglementăm conform dorinței cetățenilor.

Evident, din punct de vedere juridic, ca orice alegație, poate naște comentarii diverse. Cu toate acestea, orice argument procedural sau politic nu poate fi mai puternic decât voința națiunii.

Dacă națiunea română dorește referendum pentru revizuirea Constituției în această materie, pentru a crea o diferență, pentru a nu se crea confuzie, nu reprezintă o discriminare.

În final, dacă într-o eră a globalizării există tendința să fim determinați să importăm obiceiuri care nu sunt ale noastre, cred cu tărie că acestui neam privilegiat de Dumnezeu nu i-a fost dat așa ceva și, ca atare, trebuie să rămânem așa cum Cel de Sus ne-a definit.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Având în vedere că timpul pentru dezbateri astăzi a expirat, suntem la ora 18.00, vă supun aprobării dumneavoastră prelungirea termenului... timpului, scuzați-mă, alocat dezbaterilor generale și votului până la terminarea întregii proceduri de astăzi referitoare la propunerea legislativă de revizuire a Constituției.

Nu sunt nici abțineri. În unanimitate, s-a aprobat prelungirea programului. Așadar voi da cuvântul doamnei senator Presadă, de la USR.

Unul singur de la neafiliați _. (Discuții la prezidiu.)_

Păi, da, de la PNL câți au vorbit?

Doamna senator, aveți cuvântul.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca parlamentari, atunci când trebuie să dăm un vot pe o propunere sau alta, trebuie să luăm în calcul și alte lucruri..., sunt și alte lucruri decât constituționalitatea sau legalitatea unui demers. Trebuie să ne gândim dacă propunerea pe care o avem în față este oportună și dacă ea răspunde unor nevoi reale ale societății românești.

Suntem astăzi chemați să facem acest lucru cu privire la modificarea art. 48 din Constituție. Orice parlamentar de bună-credință și onest își pune întrebarea dacă ceea ce va vota, dacă propunerea respectivă trece de Parlament, va schimba în bine sau nu modificarea propusă.

Intrăm în politică pentru că ne dorim binele semenilor noștri, pentru că ne dorim să rezolvăm o problemă prezentă în societate și de care nu s-a ocupat nimeni, dorim să propunem soluții unor probleme pe care le observăm în societate și care sunt ignorate de către toți ceilalți politicieni. Așa că noi (Grupul USR) ne-am întrebat ce problemă rezolvă propunerea de modificare a Constituției în acest caz? Care este răspunsul la această întrebare?

USR va vota împotriva acestei propuneri de modificare a art. 48 din Constituție, pentru că nu rezolvă o problemă prezentă în acest moment în societatea românească. Este o propunere care nu face decât să clasifice familiile existente în societatea românească în unele constituționale și unele mai puțin constituționale.

S-a vorbit aici despre familiile monoparentale și despre faptul că ele nu ar fi în pericol în urma modificării propuse pentru Constituție. Ce se întâmplă însă cu familiile unde părinții au făcut copii, dar nu s-au căsătorit? Ce se întâmplă cu familiile fără copii? Sunt ele neconstituționale? Ce se întâmplă cu familiile unde bunicii cresc copiii pentru că părinții au plecat la muncă în străinătate?

Pe de altă parte, vă întreb, doamnelor și domnilor senatori, cum rămâne cu sărăcia în care se zbate societatea românească? Cum rămâne cu părinții, familiile care încearcă să-și plătească ratele la bancă sau chiria muncind onest, dar nu le mai ajung banii din cauza inflației? Cum rămâne cu familiile care au în grijă bătrâni dizabilitați de boală și sărăcie și pentru care statul român nu face nimic? Cum rămâne cu familiile în care părinții nu-și pot trimite copiii la școală, pentru că statul român nu a fost preocupat să crească cetățeni educați? Cum rămâne cu familiile în care se nasc copii prematur și pentru care nu avem incubatoare? Rezolvă modificarea propusă a Constituției vreuna dintre aceste probleme? Nu.

Domnule senator Leș, aveți cuvântul. Și urmează domnul senator Baciu.

## **Domnul Gabriel Beniamin Leș:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Vă promit că n-o să fiu lung, în 25-30 de minute voi termina...

N-aș vrea să mă refer nici la procedură, pentru că am văzut că după trei ani de zile de proceduri am ajuns aici și, dacă ar fi după unii să înțeleagă procedurile, probabil ar mai trebui să stăm vreo trei ani de zile.

În ultimii 25 de ani filosofia postmodernă a modelat mentalitățile și sistemul de valori al societății: relativizarea adevărului, contestarea și relativizarea normelor de morală, contestarea autorității familiei, ateismul, secularizarea și destructurarea societății, dublată de formarea așa-zisului „om nou” – fără etnie, fără țară, fără Dumnezeu, fără familie, fără credință, fără conștiință și fără morală.

Din păcate, unii români au un sentiment național mai degrabă latent, față de care se raportează oarecum stingheri, cu excesivă rezervă. Cred că putem vorbi chiar despre un complex cu privire la identitatea noastră națională. Întâlnirea cu civilizația apuseană, cu bunăstarea lor e posibil să fi creat un complex de inferioritate, de perpetuă inadecvare în sufletul românului. Pe scena lumii unii se rușinează că sunt români, se distanțează de limbă, de cultură, de neam și de tradiții.

Nu, stimați colegi, nu putem privi cu pasivitate cum ne dezagregăm sufletește cu fiecare zi care trece peste noi. Nu este normal a vorbi despre integrare europeană, însă în același timp să privim cu invidie și inferioritate la Europa. Da, avem ce învăța de la alte națiuni. Cum de altfel nu mă revendic dintr-un popor atins de perfecțiune. Să nu uităm că Europa este sinteza filosofiei elene, civilizației romane și religiei creștine. România este în Europa prin vocație, nu trebuie să-și construiască un _alter ego_ european, căci avem în bagajul nostru european identitar toate datele pentru a contribui la consolidarea Europei și a structurilor sale fanion. România are valori, are ce da Europei și lumii, iar noi avem dreptul la identitate și demnitate națională.

Familia este unul din simbolurile fundamentale pentru identitatea omului. Fiecare om are o mamă, un tată, bunici, moși, strămoși, rudenii. Biblia subliniază importanța familiei în configurarea identității: cinstește-ți părinții, iubește-ți soțul, soția, cinstește-i pe bătrâni, iubește-ți aproapele!

Domnule senator Baciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege, Dragi colegi,

Măria Sa electoratul țării noastre a întreprins o inițiativă legislativă care numără 3.000 de voturi ale celor cu drept de vot, ale celor care ne aleg și ne trimit în Senat și, mai mult de atât, ne-a pus la treabă și ne-a spus „legiferați și clarificați această noțiune”, care a fost denaturată în ultimii ani, văzând că alții – o minoritate, e adevărat, destul de mică – au considerat că sintagma existentă în Constituție „liber consimțită între soți” trebuie înlocuită cu sintagma „între bărbat și femeie”. Și bine a făcut, fiindcă așa se clarifică de la bun început care este poziția noastră.

Nu împărtășesc unele observații făcute de unii din colegii noștri care sau au încercat să ducă în derizoriu, sau au dus în altă parte această discuție strictă pe care inițiativa legislativă a cetățenilor ne-a trimis-o, spunându-ne ce și cum să legiferăm. „Cum” în sensul să înlocuim sintagma generală cu una clară, care să nu dea loc de interpretare.

Sigur că legile niciodată nu vor fi mulțumitoare pentru toată lumea. Nicio lege nu o să întrunească un vot de 100%. Dar asta nu înseamnă că, dacă vrem să legiferăm, noi trebuie să ne gândim ca 50% plus unu să fie mulțumiți de acea lege și, la un moment dat, cât mai mare să fie majoritatea căreia legea îi vine în sprijin sau în ajutor.

Voi vota cu toată răspunderea un astfel de proiect de lege de aprobare a referendumului de modificare a Constituției prin înlocuirea acestei sintagme.

Toți cei care suntem în sală, bărbați și femei, senatori cu toții sau personal auxiliar, care asistă la aceste lucrări, suntem exact același produs, normal, al unei familii tradiționale. Familie tradițională pe care au avut-o părinții noștri, pe care au avut-o bunii și străbunii și pe care la fel o facem și noi. În urmă cu aproape șapte decenii, cel de-al treilea născut din familia Baciu din Întorsura Buzăului a venit pe lume și astăzi vă vorbește dumneavoastră.

Nu putem să ne jucăm, nici să dăm alte interpretări sau să zicem „vai de mine, că avem alte necesități” și să nu discutăm un asemenea lucru. În primul rând, suntem sub interdicția de a discuta această problemă fiindcă trei milioane de cetățeni, indiferent pe cine au votat, ne-au cerut acest lucru. Să zic, un rol destul de important a avut și Biserica – și trebuie să recunoaștem de aici, de la tribună –, care i-a sfătuit pe toți cetățenii credincioși, cu credință, să semneze acest... pentru a sprijini acest referendum.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative în forma adoptată de Camera Deputaților.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor constituționale și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, potrivit art. 151 alin. (1) din Constituția României, republicată, care prevede că propunerea de revizuire „trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.

Consult plenul în legătură cu modalitatea de vot. Domnul senator Șerban Nicolae.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum am spus și în intervenția mea, revizuirea Constituției nu se întâmplă foarte des. Nu se întâmplă ca parlamentarii să fie puși într-o asemenea situație. De aceea, responsabili și în acord cu jurământul depus de fiecare la începutul mandatului, să ne îndeplinim cu onoare și credință mandatul încredințat de popor; Grupul parlamentar al PSD din Senatul României vă propune ca modalitate de vot votul nominal. Astfel, se va face prezența și fiecare senator își va exprima deschis opțiunea de vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Vot? Vot contra.

Andronescu Ecaterina – prezentă, vot pentru Antal István Loránt – abținere Arcan Emilia – pentru Arcaș Viorel – pentru Avram Nicolae – pentru Baciu Gheorghe – pentru Badea Viorel Riceard – pentru Bădălău Niculae – pentru Bădulescu Dorin Valeriu – pentru Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – pentru Bodog Florian Dorel – pentru Botnariu Emanuel Gabriel – pentru Brăiloiu Tit Liviu – pentru Breaz Valer Daniel – pentru Bulacu Romulus – pentru Butunoi Ionel Daniel – pentru Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – pentru Cazan Mircea Vasile – pentru

Cazanciuc Robert Marius – pentru Cârciumaru Florin – pentru Chirteș Ioan Cristian – pentru Chisăliță Ioan Narcis – pentru Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – abținere Coliban Allen – contra Corlățean Titus – pentru Costoiu Mihnea Cosmin – pentru Covaciu Severica Rodica – pentru Craioveanu Elena Lavinia – pentru Crețu Gabriela – absentă Cristina Ioan – pentru Császár Károly Zsolt – pentru Cseke Attila Zoltan – pentru Dan Carmen Daniela

E la Cameră.

## **Domnul Marian Pavel:**

Dănăilă Leon, domnule profesor?

## **Domnul Leon Dănăilă**

**:**

Pentru.

## **Domnul Marian Pavel:**

Pentru.

Deneș Ioan – pentru Derzsi Ákos – pentru Diaconescu Renică – pentru Diaconu Adrian Nicolae – pentru Dinică Silvia Monica – contra Dinu Nicoleta Ramona – contra Dircă George Edward – contra Dogariu Eugen – pentru Dumitrescu Cristian Sorin – pentru Dumitrescu Iulian – pentru Dunca Marius Alexandru – pentru Fălcoi Nicu

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Contra.

## **Domnul Marian Pavel:**

Contra.

Federovici Doina Elena – pentru Fejér László Ődőn – pentru Fenechiu Cătălin Daniel – abținere Fifor Mihai Viorel – pentru Filipescu Răducu George – absent Ganea Ion – pentru Ghica Cristian – contra Gorghiu Alina Ștefania – abținere Goțiu Remus Mihai – contra Hadârcă Ion – pentru Hărău Eleonora Carmen – pentru Ilea Vasile – pentru Ilie Viorel – pentru Ionașcu Gabi – pentru Iordache Virginel – pentru Iriza Scarlat – pentru László Attila – pentru Leș Gabriel Beniamin – pentru Lungu Dan – contra Lungu Vasile Cristian – pentru Lupu Victorel – pentru Manda Iulian Claudiu – pentru Manoliu Dan – pentru Marciu Ovidiu Cristian Dan – pentru Marin Gheorghe – pentru Marin Nicolae – pentru Marussi George Nicolae – contra Matei Constantin Bogdan – pentru Mazilu Liviu Lucian – pentru Meleșcanu Teodor Viorel – Guvern, absent Mihail Radu Mihai – împotrivă Mihu Ștefan – pentru Mirea Siminica – pentru Moga Nicolae – pentru Nicoară Marius Petre – pentru Nicolae Șerban – pentru Niță Ilie – pentru Novák Csaba Zoltán – abținere Oprea Mario Ovidiu – pentru Oprea Ștefan Radu – pentru Orțan Ovidiu Florin – pentru Pavel Marian – prezent, pentru Pațurcă Roxana Natalia – pentru Pauliuc Nicoleta – pentru Pănescu Doru Adrian – absent Pereș Alexandru – pentru Pîrvulescu Eugen – pentru Pop Gheorghe – pentru Pop Liviu Marian – pentru Popa Cornel – pentru Popa Ion – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – pentru Preda Radu Cosmin – pentru Presadă Florina Raluca – contra Resmeriță Cornel Cristian – pentru Romașcanu Lucian – pentru Rotaru Ion – pentru Ruse Mihai – pentru Salan Viorel – pentru Savin Emanoil – pentru Sbîrnea Liliana – pentru Scântei Laura Iuliana – abținere Sibinescu Ionuț – pentru Silistru Doina – pentru Simionca Ioan – pentru Smarandache Miron Alexandru – pentru Soporan Aurel Horea – pentru Stan Ioan – pentru Stănescu Paul – pentru Stângă George Cătălin – pentru Stocheci Cristina Mariana – pentru Șoptică Costel – pentru Talpoș Ioan Iustin – pentru Tánczos Barna – absent Teodorovici Eugen Orlando – prezent, pentru Toma Cătălin Dumitru – prezent, pentru Toma Vasilică – pentru Trufin Lucian – pentru Turos Lóránd – abținere Țapu-Nazare Eugen – prezent, pentru Țuțuianu Adrian – prezent, pentru Valeca Șerban Constantin – prezent, pentru Vela Ion Marcel – pentru Vulpescu Ioan – prezent, pentru Wiener Adrian – contra Zamfir Daniel Cătălin – prezent, pentru

**:** Mai strigă-i o dată pe cei care sunt absenți.

## **Domnul Marian Pavel:**

Băsescu Traian – absent Cadariu Constantin Daniel

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:** Absent.

## **Domnul Marian Pavel:**

Chițac Vergil Crețu Gabriela Dan Carmen Daniela

**Doamna Dan Carmen Daniela**

**:** Prezentă, votez.

## **Domnul Marian Pavel:**

Prezentă, pentru, da? OK. Filipescu Răducu George – absent Meleșcanu Teodor Viorel – absent Pănescu Doru Adrian

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:** Absent.

E bolnav.

Tánczos... Popa Ion – absent Tánczos Barna – absent Și atât. Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae are microfonul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ca să conchidem în legătură cu repartizarea pe comisii a colegilor senatori, în acord cu ceilalți lideri de grup, fac eu anunțul privind repartizarea colegilor senatori neafiliați grupurilor parlamentare, după cum urmează:

– Comisia pentru afaceri europene: senator Gabi Ionașcu;

– Comisia pentru constituționalitate: senator Gheorghe Baciu;

– Comisia pentru românii din afara țării: senator Cristian Lungu;

– Comisia pentru comunicații și tehnologia informațiilor: senator Severica Covaciu și senator Traian Băsescu;

– Comisia pentru cercetarea abuzurilor, petiții și combaterea corupției: senator Vergil Chițac.

Urmează să fie incluși în hotărârea pe care deja am votat-o, pentru că, așa cum v-am comunicat, senatorii fără apartenență la grupuri parlamentare ocupă un loc într-o comisie din cele rămase disponibile după opțiunea grupurilor. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Sunt în măsură să vă anunț rezultatul votului. Din 136 de senatori, au fost 127 prezenți. 107 voturi pentru, 13 voturi contra, 7 abțineri.

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Propunerea legislativă de revizuire a Constituției României a fost adoptată.

În continuare... Numai puțin!

Vă rog, în continuare, pentru că mâine nu mai avem ședință, vă supun aprobării dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, adică perioada 17–22 septembrie:

– luni: începând de la 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; de la ora 13.00, ședința Biroului permanent și apoi ședința Comitetului liderilor; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plen, cu vot final de la ora 17.00; după o pauză de un sfert de oră, de la 18.15 la 19.45, întrebări, interpelări, răspunsuri;

– marți: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plen, urmate de lucrări în comisiile permanente; – joi: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 21, și sâmbătă, 22: activități în circumscripțiile electorale.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Goțiu vrea să zică ceva.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Cu aceasta...

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Domnul Goțiu dorește să mai intervină. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Am cerut cuvântul înainte de vot și domnul secretar nu era...

Îmi cer scuze că nu v-am văzut!

Propunerea pe care voiam s-o fac e legată de faptul că la începutul ședinței s-a votat programul de lucru doar pe ziua de astăzi, nu și pe ziua de mâine. Nu există niciun motiv pentru a renunța la ședința de mâine de declarații politice și, de asemenea, ținând cont că astăzi au rămas puncte pe ordinea de zi care nu au fost discutate și votate, aveam posibilitatea – și am avea în continuare, dacă se votează, posibilitatea – să ținem și ședința de plen de mâine, pentru a discuta și vota legile pe care astăzi nu am ajuns să le votăm.

Deci vă rog să supuneți votului această propunere: mâine, ședință de declarații politice, urmată de ședință de plen, pentru discutarea ordinii de zi pe care nu am avut-o astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Cred că nu ați fost atent.

Săptămâna trecută a fost aprobat programul de lucru pentru această săptămână, cu o singură zi de lucru, adică ziua de astăzi, 11 septembrie.

Vă mulțumesc.

O singură zi de plen, mă scuzați, o singură zi de plen! Mulțumesc pentru precizare.

Domnul Șerban Nicolae vrea să facă un anunț.

Mulțumesc. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

O modificare în comisii. Trebuie s-o anunț.

S-a făcut o modificare: la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală – membru, domnul senator Gheorghe Baciu, în locul domnului senator Ilie Niță și, de asemenea, domnul senator Ilie Niță, în locul domnului senator Gheorghe Baciu la Comisia pentru constituționalitate. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Trebuie să

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamna Gorghiu, sunteți invitată să conduceți ședința la partea de interpelări et cetera... întrebări și răspunsuri.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Bună seara, doamnelor și domnilor senatori! Începe sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 11 septembrie.

Conducerea ședinței este asigurată de mine, vicepreședinte Alina Gorghiu, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Nicu Fălcoi, ca secretar al Senatului, și de domnul Marian Pavel, de asemenea, secretar al Senatului.

O să încep această ședință invitând-o la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Ecaterina Andronescu, dacă are...

Eu nu știu...

Domnul senator Lupu Victorel.

Vă rog frumos să poftiți la microfon.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În seara aceasta doresc să adresez o întrebare domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Impactul programelor de sprijin pentru tinerii fermieri în anul 2018”.

## Stimate domnule ministru,

Încă de când ați preluat mandatul la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale am observat o deschidere pentru atragerea a cât mai multe fonduri europene și inițierea unor programe care să vină în sprijinul agricultorilor, dar mai ales al tinerilor fermieri.

În acest sens, vă rog să comunicați care este impactul programelor de sprijinire a tinerilor fermieri din România, precum și din județul Iași, în acest an și ce proiecte sau linii de finanțare se pot accesa de către tinerii care vor să dezvolte activități în agricultură.

Solicit un răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Îi mulțumesc domnului senator pentru întrebarea adresată ministrului.

Îl invit pe domnul senator, din partea Grupului PNL, Stângă George Cătălin, pentru a-și citi întrebarea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Obiectul întrebării îl constituie „Situația dificilă în care se găsește lacul Brateș din municipiul Galați”.

Stimate domnule ministru,

Lacul Brateș este cel mai mare lac de luncă din România, localizat în partea de nord-est a municipiului Galați, mai exact la limita sudică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

Inițial, suprafața lacului Brateș a fost de peste 7.000 de hectare, dar după anii ’50, în urma mai multor etape de modificare a lacului, cauzate de construcția căii ferate Galați–Reni și a digului Șivița–Prut, suprafața acestuia a fost redusă la vreo 2.000 de hectare.

Cu ocazia ședinței Senatului din data de 25.06.2018, am adresat o interpelare Ministerului Apelor și Pădurilor cu privire la situația juridică actuală a lacului Brateș și cu privire la demersurile ce vor fi efectuate pentru revitalizarea acestui obiectiv important pentru municipiul Galați.

În răspunsul primit mi-a fost comunicat faptul că reabilitarea lacului Brateș face parte din complexul de lucrări „Amenajarea Câmpiei Covurluiului”, ce sunt administrate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În acest sens, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați:

– care este stadiul lucrărilor de reabilitare a lacului Brateș;

– care sunt măsurile pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și autoritățile din subordinea acestuia le vor aplica pentru revitalizarea acestui obiectiv important pentru municipiul Galați.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului USR, îl invit să ia cuvântul, pentru întrebarea pe care dorește s-o adreseze, pe domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Și am constatat că aveți și o interpelare. O să vă rog să faceți cele două lecturi acum. Mulțumesc.

## Bună seara!

O să dau citire doar interpelării și o să menționez cele două întrebări pe care le mai transmit în această seară.

Așadar interpelarea este adresată Ministerului Culturii și Identității Naționale, domnului ministru George Ivașcu, și are ca obiect „Măsurile urgente pentru salvarea și protejarea cetăților dacice din Munții Orăștiei, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO”.

Domnule ministru,

În data de 20 august 2018 am vizitat două dintre cetățile dacice din Munții Orăștie: Sarmizegetusa Regia și Costești, din ansamblul celor incluse în 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Situația pe care am constatat-o la Costești, cetate aflată în administrarea Ministerului Culturii, e revoltătoare și denotă o lipsă totală de viziune și de responsabilitate a instituției pe care o conduceți în raport cu patrimoniul cultural de o valoare excepțională pe care îl administrează și în raport cu interesele legitime ale cetățenilor români.

În cele ce urmează am să vă prezint, pe scurt, detalii și imagini, pe care le veți regăsi în interpelare, cu cele constatate pe teren.

- I. Panourile de informare de la intrarea în situl arheologic

- au ruginit, iar informațiile sunt neinteligibile.

II. Nu există drum de acces amenajat. Accesul în situl arheologic se face pe o cărare _ad hoc_ . Această situație a generat o eroziune accentuată, vizibilă a solului, cu risc major de accidentări pentru turiști, mai ales când plouă.

III. Lipsa pazei și a supravegherii duce la vandalizări și distrugeri iremediabile ale monumentului istoric.

Exemple:

- III.1. inscripții „personalizate” pe zidurile fostei cetăți;

- III.2. desprinderea voluntară (vandalizarea) a unor bucăți

- din zidurile fostei cetăți;

- III.3. scormonirea și distrugerea unor părți din zidul

- superior din cărămidă nearsă;

III.4. distrugerea, sfărâmarea unor pietre de la baza fostului turn de observație din interiorul cetății;

- III.5. utilizarea zidurilor cetății pe post de toaletă publică.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea grupului de senatori fără apartenență, îl invit la cuvânt, pentru a-și citi interpelarea, pe domnul Baciu Gheorghe, cu rugămintea de a ține cont că senatorii fără apartenență au și pe interpelări, și pe întrebări trei minute cu toții.

Vă mulțumesc.

## Bună seara!

Mulțumesc, doamnă președinte.

O să încerc să fac doar o sinteză a interpelării, urmând ca doamna prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă să primească textul complet și să-mi dea răspuns la acesta.

„Câteva probleme și doleanțe ale românilor din județele Covasna și Harghita”

M-am întâlnit la începutul acestei sesiuni cu câțiva din cei care conduc societățile românești din județele Covasna și Harghita și am primit o serie de măsuri, le-am sintetizat și vin cu această interpelare pentru doamna prim-ministru.

În primul rând, ne-am gândit și am făcut aceste propuneri și altor guverne (care au fost înainte) și nu s-au soluționat. Sperăm că de această dată doamna prim-ministru va da o atenție deosebită și va rezolva problemele acestea.

## Spuneam așa:

– să se elaboreze și să se aprobe o Strategie națională de asigurare a respectării dreptului constituțional la identitate națională și al exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor de naționalitate română din unitățile administrativ-teritoriale unde aceștia sunt numeric minoritari, în județele Covasna și Harghita;

– înființarea unui Departament pentru comunități românești minoritare numeric, structură consultativă, dar care să funcționeze pe lângă cabinetul prim-ministrului sau unde găsește un loc, acolo, să fie condusă de un astfel de șef de direcție sau ce-o fi, care să țină legătura cu noi, să preia de la noi aceste propuneri și să ne ajute să le punem în practică pentru românii minoritari în aceste două județe; – numirea unui consilier guvernamental care să monitorizeze situația comunităților românești numeric minoritare, să coordoneze politicile guvernamentale, să țină legătura cu noi și să putem asigura un trai bun și pentru românii din județele Harghita–Covasna;

– asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituțiilor administrației publice locale;

– stabilirea prin lege a unor garanții în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile și discriminările românilor numeric minoritari din aceste administrații publice locale sau la nivel de județ;

Vă mulțumesc mult.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal acum, pentru că o să reluăm grupurile, îl rog pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea să-și susțină interpelarea.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale, iar obiectul interpelării se referă la „Manualul unic și problemele nenumărate”.

Domnule ministru,

Primesc deja mesaje de la părinții nemulțumiți de politica Ministerului Educației în ceea ce privește manualul unic. Nu amintesc aici greșelile de redactare, mă refer strict la implementarea ideii fixe a ministerului în ceea ce privește manualele.

Înțeleg că pentru anumite discipline și clase s-au primit, altele urmează, iar despre altele nu se știe absolut nimic. Este imposibil de înțeles modul dezastruos în care se organizează editarea și distribuirea manualelor în general, însă anul acesta ați excelat la complicarea vieții elevilor și a dascălilor.

Se pare că acolo unde s-au primit manuale se va învăța după acestea, acolo unde urmează să se primească se învață întâi după cele convenite în anul școlar trecut și apoi după cele noi, iar acolo unde nu se știe nimic se învață după cele vechi, ca și până acum.

Nu mă pot abține să nu vă întreb: de ce avem manual unic dacă nu sunteți în stare să-l puneți pe băncile elevilor? Și, în plus, de ce nu ați amânat implementarea acestui proiect – manualul unic – până la momentul în care manualele erau editate?

Care este situația exactă a manualelor unice și câte dintre acestea lipsesc în acest semestru?

Și cum justificați lucrul la clasă pe baza a două manuale pentru același obiect de studiu, motivat de întârzierea ministerului?

Solicit răspunsul în scris și vă mulțumesc.

Senator Mario Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj, din partea Partidului Național Liberal.

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al USR, pentru interpelare, îl rog pe domnul Lungu Dan să preia microfonul.

Bună seara tuturor!

În această seară am o interpelare adresată ministrului educației naționale, domnul Valentin Popa, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator USR, Circumscripția nr. 24 Iași.

Obiectul interpelării: „Situația manualelor unice”. Domnule ministru,

În virtutea opiniilor diferiților specialiști în educație, care au fost reflectate în mass-media în ultima perioadă, manualele unice, cel puțin cele de la materiile istorie, biologie și geografie, conțin grave erori de redactare și de reflectare corectă a informațiilor. În fapt, nici nu este nevoie ca un specialist să observe repetatele greșeli de scriere, de sens și de context din aceste manuale, chiar dacă nu sunt la fel de flagrante, precum amestecarea organelor în corpul uman, confundarea Mării Moarte cu cea Roșie sau a orașului Drobeta-Turnu Severin cu Turnu Măgurele.

Solicit, în contextul acestor grave erori din manualele unice, să ne comunicați, pentru fiecare dintre cele trei materii:

– câte manuale cu greșelile în forma în care au fost prezentate în presă ați tipărit până la acest moment, dacă vor fi tipărite altele corectate și în cât timp;

– cine sunt autorii acestor manuale, care este experiența lor, care a fost onorariul încasat și care sunt criteriile pe baza cărora au fost selectați de către Editura Didactică și Pedagogică pentru a realiza aceste manuale;

– care au fost costurile pentru editarea și tipărirea fiecărui manual, care este tirajul lor, individual, pe fiecare materie în parte.

Dată fiind situația creată, domnule ministru, ne interesează și care este poziția dumneavoastră față de ideea de editură unică, proiect pe care l-ați preluat de la fostul ministru al educației, pe care dumneavoastră l-ați implementat și de pe urma căruia culegeți astăzi toate consecințele negative. Este un proiect pe care îl susțineți în continuare?

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit pe doamna senator, din partea senatorilor neafiliați, Covaciu Rodica, pentru interpelare și întrebare. O să vă rog, foarte pe scurt.

Vă mulțumesc.

Nu voi mai intra în detalii privind situația în care ne aflăm din cauza pestei porcine. Îi voi solicita doar domnului ministru al agriculturii să-mi prezinte în detaliu un raport cu privire la demersurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, inclusiv prin instituțiile din subordine, de la înștiințarea venită din partea Comisiei Europene, în prima parte a anului trecut, și până în prezent, referitoare la prevenirea izbucnirii unei epidemii de pestă porcină africană în România.

De asemenea, îl rog să îmi precizeze punctual care este valoarea daunelor rezultate în urma răspândirii virusului pestei porcine în România, care sunt persoanele cu atribuții în luarea măsurilor de prevenție în acest sens (precum și funcțiile publice deținute de acestea), persoane care nu și-au îndeplinit sarcinile conferite de funcțiile respective, și ce sancțiuni veți lua față de acestea.

Legat de acțiunile de stopare a răspândirii virusului, solicit să-mi comunicați numele firmelor ce au asigurat serviciile de dezinsecție, care sunt, până în prezent, costurile aferente acestora și în ce regim s-a efectuat procedura de atribuire a respectivelor servicii?

Vă mulțumesc.

Senator Severica Covaciu.

Și mai am o întrebare foarte scurtă, domnului ministru al educației naționale.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că, la începutul anului școlar, aproximativ 4.000 de unități școlare nu au autorizație de securitate la incendiu, iar 20% nu dețin autorizație sanitară de funcționare, vă rog să îmi comunicați următoarele:

– care este cauza pentru care respectivele școli nu dețin autorizațiile necesare;

– cine este responsabil pentru aceste deficiențe din sistemul educațional;

– ce măsuri veți lua pentru intrarea în legalitate a unităților educaționale ce funcționează cu lipsa avizelor amintite anterior;

– cine răspunde pentru eventualele accidente produse din cauza lipsei autorizațiilor și a avizelor necesare. Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Reluăm cu ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator George Stângă, și urmează la cuvânt ultimul vorbitor.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal.

Obiectul interpelării este „Dezvoltarea potențialului energetic din Marea Neagră”.

În ultimii ani, potrivit datelor Parlamentului European, deși România este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu circa 97-98% producție și doar 2-3% importuri, este și cel mai mare consumator de gaze naturale. Mai mult decât atât, România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană ca nivel al rezervelor de gaz, în condițiile în care potențialul din Marea Neagră este imens.

Deși potențialul energetic există, conform proiectului Strategiei energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, este preconizat ca producția anuală de gaze naturale să cunoască un trend descendent, până la o medie de 9-10 miliarde de metri cubi pentru perioada 2016–2030.

Pentru ca producția din Marea Neagră să fie valorificată și să fie adaptată la cerințele pieței sunt necesare mai multe investiții în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale, modernizarea și extinderea conductelor de transport, în scopul preluării eficiente a zăcămintelor existente.

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să-mi transmiteți măsurile pe care ministerul coordonat de dumneavoastră le are în vedere pentru dezvoltarea potențialului de producție al resurselor de gaz din Marea Neagră și care este intervalul de timp în care acestea se vor implementa.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc, domnule senator.

Cu tristețe, vă informez că, și dacă îl solicitați oral, din partea Guvernului nu e nimeni aici.

Îl rog pe domnul senator Lungu Vasile Cristian, din partea senatorilor neafiliați, să preia microfonul, pentru interpelarea pe care Domnia Sa dorește să o depună.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea din această seară se adresează doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministru al muncii și justiției sociale, și domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, iar obiectul interpelării este „Administrarea sedativelor în mod abuziv în centrele de plasament din România”.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

Presa națională a relatat în luna august a acestui an situația copiilor din câteva centre de plasament din România, unde acești copii ar primi tratamente medicale nepotrivite condiției lor. Informațiile care circulă în spațiul public arată că în acest moment 19.300 de copii se află în centrele de plasament ale statului în România, iar 5.400 dintre acești copii iau medicamente psihiatrice, adică exact 28%. În ceea ce privește copiii cu dizabilități, din cei 5.900 de copii prezenți în centrele de plasament, 3.400 primesc tratament psihiatric, adică 57%. Printre medicamentele pe care acești copii le iau se află unele extrem de puternice, nepotrivite pentru vârsta unor copii de 10-14 ani și cu greutăți cuprinse între 29 și 60 de kg.

Jurnaliștii care au relatat situația acestor copii au observat comportamente neobișnuite ale elevilor în unele centre de plasament, care fie adormeau frecvent la școală în timpul cursurilor, fie erau extrem de agitați. Respectivii jurnaliști relatează chiar cazul unui copil diagnosticat cu tulburare de hiperactivitate și deficit de atenție la 2 ani, ceea ce reprezintă o imposibilitate medicală.

Sedativele administrate acestor copii la vârste atât de mici pot afecta grav atât sănătatea lor psihică, cât și fizică. Administrate pe termen lung și fără a fi necesare, sedativele pot duce la dezvoltarea unor forme grave de Parkinson și pot să scadă considerabil IQ-ul acestor copii.

Conform informațiilor din presă, personalul plasamentelor ar... urma astfel de practici... și-ar motiva astfel de practici prin faptul că centrele de plasament sunt suprapopulate și este dificil să țină sub control tinerii, care, adeseori, pot deveni obositori. Cu alte cuvinte, se pare că politica de stat în aceste centre de plasament este: „Mai bine psihiatrie decât terapie!”

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului USR, colegul meu de circumscripție, domnul senator Nicu Fălcoi, este invitat la cuvânt.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Întrebarea mea de astăzi se adresează ministrului culturii și identității naționale, domnul George Ivașcu, și obiectul întrebării este următorul: „Informații cu privire la evoluțiile din cadrul proiectului de reabilitare a Complexului Regiunii Porților de Fier și la stadiul actual al lucrărilor de conservare/restaurare/reabilitare a Piciorului Podului lui Traian din municipiul Drobeta-Turnu Severin”.

Stimate domnule ministru,

Ca urmare a întrebării pe care v-am adresat-o în data de 4 iunie, referitoare la stadiul în care se află proiectul de reabilitare a Piciorului Podului lui Traian din municipiul Drobeta-Turnu Severin, am primit un răspuns din partea reprezentanților Institutului Național al Patrimoniului, din care rezultă, printre altele, că la începutul lunii august anul curent o echipă din cadrul Institutului Național al Patrimoniului a discutat cu reprezentanți ai Consiliului Județean Mehedinți despre posibilele variante de punere în valoare a ruinelor Podului lui Traian, prin amenajarea zonei adiacente.

Din informațiile publicate pe pagina de internet a Consiliului Județean Mehedinți rezultă că în aceeași zi, de 6 august a.c., în care a avut loc discuția cu reprezentanții INP a fost convocată de îndată, pentru 7 august a.c., o ședință a Consiliului Județean Mehedinți, pe a cărei ordine de zi, la punctul 2, s-a aflat un proiect ce prevedea aprobarea diminuării obiectivului proiectului „Reabilitarea Complexului Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produs turistic”, cu obiectul de patrimoniu Piciorul Podului lui Traian.

Întrucât din răspunsul primit de la reprezentanții INP nu rezultă care au fost concret sugestiile și soluțiile indicate de echipa de specialiști din cadrul INP și dacă această soluție de diminuare a obiectivului proiectului „Reabilitarea Complexului Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produs turistic”, cu obiectul de patrimoniu Piciorul Podului lui Traian, a fost decisă ca urmare a recomandărilor venite din partea reprezentanților INP, vă rog să precizați:

– dacă decizia de diminuare a obiectivului proiectului „Reabilitarea Complexului Regiunii Porților de Fier și valorificarea lui ca produs turistic”, cu obiectul de patrimoniu Piciorul Podului lui Traian, a fost recomandată de echipa de specialiști din cadrul Institutului Național al Patrimoniului;

Îi mulțumesc domnului senator Fălcoi.

Îl invit să-și prezinte interpelarea pe domnul senator al Partidului Național Liberal Iancu Caracota și o să vă rog să faceți prezentarea și a întrebărilor, pentru că sunteți ultimul vorbitor din această seară.

Vă rog frumos, domnule senator, luați cuvântul.

Bună seara, doamna președinte de ședință! Interpelarea de astăzi este adresată doamnei prim-ministru al României, Viorica Dăncilă.

Stimată doamnă prim-ministru,

Analizând istoricul și evoluția epidemiei de pestă porcină africană – PPA-ul –, putem afirma că virusul s-a răspândit în țara noastră ca urmare a modului defectuos de aplicare a măsurilor sanitar-veterinare de către autoritățile responsabile.

Cele 826 de focare de pestă porcină africană din cele 12 județe afectate se datorează faptului că:

1. Nu s-au respectat recomandările Comisiei Europene cuprinse în raportul final privind un audit efectuat în România în perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2017, în vederea evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea și pregătirea pentru situații de urgență în relația cu pesta porcină africană.

2. Controalele în punctele de trecere a frontierei cu țările vecine în care a evoluat pesta porcină africană nu au fost întărite, astfel comerțul prin micul trafic ilegal cu porcine vii și produse obținute din carne de porc a favorizat introducerea virusului pestei porcine africane.

3. Au fost evaluate greșit efectivele de porci mistreți din țară și, implicit, din Delta Dunării.

4. S-au încălcat și neglijat unele prevederi legislative, spre exemplu: HG nr. 830/2016 care stabilește Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane. Art. 11 lit. d) prevede în mod expres efectuarea supravegherii intensive, prin inspecții ale porcilor domestici și ale porcilor mistreți pe o distanță de 20 de kilometri de la frontieră spre interiorul țării, începând de la frontiera cu Ucraina, țară pe al cărei teritoriu evoluează boala.

5. Intervenția la apariția primului focar de PPA în Delta Dunării a fost lipsită de profesionalism din partea instituțiilor statului, întrucât s-a întârziat luarea unor măsuri radicale de izolare a focarului prin crearea unei bariere pe câțiva kilometri în jur, unde se impunea uciderea tuturor porcilor domestici și a celor sălbatici. Măsura a fost asumată foarte târziu, când deja boala era ieșită din Deltă.

6. Nu s-a respectat HG-ul nr. 1.156/2013. Concret, s-a renunțat la efectuarea inspecției în exploatații primăvara de către medicii veterinari, ce avea ca scop identificarea eventualelor animale bolnave și intervenția cu rapiditate a autorităților, precum și actualizarea bazei de date.

Îi mulțumesc domnului senator.

Acestea fiind spuse, s-a încheiat lista celor care au prezentat verbal interpelările și întrebările.

Teoretic, acum era rândul Guvernului să răspundă întrebărilor și interpelărilor formulate de colegii noștri senatori. Din păcate, vedeți că este goală băncuța.

Ca atare, o să vă rog să-mi permiteți să dau citire celor care au depus întrebări și interpelări în scris:

– din partea PSD: Smarandache Miron Alexandru, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Vasilică, Chisăliță Ioan Narcis și Bulacu Romulus;

– din partea Grupului PNL: Hărău Eleonora Carmen și domnul Popa Cornel;

– din partea USR: domnii Mihail Radu Mihai și Alexandrescu Vlad Tudor și doamnele Dinu Nicoleta Ramona și Dinică Silvia Monica;

– de la ALDE: Nicoară Marius Petre și Bădulescu Dorin;

- iar din partea senatorilor fără apartenență: domnul

- Ionașcu Gabi.

În ceea ce privește interpelările, senatorii care le-au depus în scris:

– din partea Grupului PSD: Toma Vasilică, Mihu Ștefan, Pop Gheorghe, Botnariu Emanuel Gabriel, Ganea Ion, Cârciumaru Florin, Ilea Vasile, Arcan Emilia, Dogariu Eugen și Lupu Victorel;

– Hărău Eleonora Carmen, Cadariu Constantin Daniel – începe lista celor din partea Grupului PNL –, subsemnata are, de asemenea, o interpelare pentru ministrul de interne, Cristina Ioan, Bulacu Romulus, Popa Cornel și Țapu-Nazare;

– urmează să vă citesc senatorii USR: Wiener Adrian, Alexandrescu Vlad Tudor, Mihail Radu Mihai, Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, precum și domnul Dircă George Edward;

- din partea UDMR: Turos Lóránd;

- din partea ALDE: Bădulescu Dorin;

- și, de asemenea, închide lista domnul Ionașcu Gabi, din

- partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare. Declar ședința de sesiuni și întrebări... de întrebări,

- interpelări și răspunsuri, care nu au existat, o declar închisă. Vă mulțumesc tuturor pentru amabilitatea de a fi prezenți. O seară plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100355]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 129/19.IX.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei