În mod evident, carențele grave de neconstituționalitate ale acestui proiect de lege n-au fost descoperite astăzi în plenul Senatului, n-au fost descoperite ieri la ședința Comisiei juridice și n-au fost descoperite săptămâna trecută de Consiliul Legislativ. Ele sunt scrise în Constituția României și erau accesibile tuturor, mai ales celor care au jurat, la început de mandat, să respecte Constituția și legile țării.
Ceea ce cred eu este că Guvernul Orban, numit de popor fie „Guvernul Gaură”, fie „Guvernul Bau”12, fie... – putem continua pe aceeași linie –, nu a dorit să intre în vigoare aceste dispoziții normative.
Altfel, nu ar fi adoptat o procedură neconstituțională. Nu a dorit să reglementeze votul pentru cetățenii din diasporă,
nu a dorit să reglementeze votul pentru cei care se află temporar la serviciu... la un serviciu care depășește intervalul orar de vot 7.00–21.00 în ziua votului și așa mai departe.
Tot ceea ce se spune că ar fi foarte util și foarte necesar în această ordonanță a fost torpilat de Guvernul Orban cu bună știință, prin adoptarea sub forma unei ordonanțe de urgență a acestor reglementări.
În legătură cu diaspora, aș vrea să fac o precizare... aș vrea să fac mai multe precizări, ca să vă fie foarte clar: Partidul Social Democrat a avut senatori de diasporă pe vremea când unii încă nu primiseră ordin să se încorporeze politic. Adrian Anghel a fost senator PSD în mandatul trecut pe circumscripție de diasporă.
Dacă faceți aritmetica elementară, veți afla, cu surprindere, poate, unii, că n-ați primit ordin, că, atunci când se mărește numărul de mandate, partidele care primesc un număr mai mic de voturi au șansa să prindă un mandat de parlamentar în circumscripția respectivă. Și aveți cazuri în Senat, unde sunt colegi deveniți senatori cu câteva mii de voturi, în timp ce contracandidații lor, care au primit zeci de mii de voturi, au rămas acasă.
Din acest punct de vedere, fiți siguri că Partidul Social Democrat, pe care-l credeți nevotat în diasporă, ar avea mai mari șanse să prindă loc de parlamentar ca reprezentant al românilor din diasporă, dacă s-ar mări numărul de parlamentari. Dar n-ați dorit acest lucru și l-ați făcut printr-o ordonanță de urgență neconstituțională tocmai ca să nu intre în vigoare.
Vă reamintesc faptul că noi am avut un minister pentru românii din diasporă, iar Guvernul Orban l-a desființat. Noi am fost și primii care am inventat, care am creat un departament al românilor din diasporă, tocmai pentru a reglementa aceste chestiuni.
Dar, pentru că vorbim de cetățenii români din afara granițelor, dați-mi voie să vă citesc textul scris de un român din diasporă și care face obiectul unui dosar penal, ca să ne lămurim cum e cu... Și e cu prenume și nume, ca să nu fie dubii.
Ion Munteanu, care se află de peste nouă ani în Spania, a plecat cu soția la Madrid, la secția de votare, în jurul orei 14.30 – citez din declarația pe care a dat-o la parchet. După patru ore de așteptare, când a dat cartea de identitate, a constatat – conform cititorului – că votase în localitatea Manasia din județul Ialomița, localitatea în care s-a născut și în care avea domiciliul potrivit buletinului, la ora 11.00. Acest cetățean român din diasporă probabil că nu făcea parte din categoria celor care votează cu cine trebuie și, în felul acesta, a fost împiedicat să voteze, tocmai pentru că modificări și reglementări făcute pe genunchi sunt bine direcționate și bine intenționate.
Dacă și-ar fi dorit cu adevărat actualul Guvern demis o dezbatere, așa cum pretinde acum că ar fi necesar, așa cum nu a făcut la bugetul țării, bugetul anual, și a preferat o procedură pe mână scurtă, ar fi venit cu acest proiect de lege în Parlament în cursul anului trecut, fie în cursul lunii noiembrie, fie în cursul lunii decembrie, când eram în sesiune și puteam să dezbatem în regim de urgență, cu participarea tuturor grupurilor politice, toate aceste chestiuni, cu argumente pro și contra și, de asemenea, cu găsirea unor soluții general acceptabile.
Nu s-a dorit acest lucru și vă reamintesc faptul că Guvernul Orban a fost demis după ce a provocat Parlamentul* cu o asumare de răspundere tot pe legi electorale, încălcând chiar un acord scris cu Uniunea Democrată Maghiară din România referitor la numărul de tururi de alegeri pentru primari, nemaivorbind de faptul că textul este unul inept, care vorbește de turul doi de scrutin și la președinții de consilii
județene, deși nu exista niciun fel de procedură de două tururi de scrutin pentru aceste funcții.
Am depus o moțiune de cenzură pentru că Guvernul ne-a provocat. În preambulul acestei ordonanțe, stimați colegi, se fac afirmații false sau provocatoare și ele privesc Parlamentul în ansamblu*, nu doar pe anumiți parlamentari.
Alegerile anticipate, care au la bază dizolvarea Parlamentului, presupun o criză la nivelul Parlamentului. Să spună Guvernul că este iminentă o criză politică, că este iminentă dizolvarea Parlamentului, în condițiile în care Guvernul este, probabil, singura autoritate care nu are niciun cuvânt de spus într-o asemenea situație, dizolvarea Parlamentului fiind decisă de Președintele României, cu consultarea președinților Camerelor, a liderilor grupurilor parlamentare, în cazul în care Parlamentul nu reușește să impună un guvern timp de 60 de zile și după cel puțin două respingeri... Guvernul face afirmații sau prezumă lucruri false și care pun în inferioritate Parlamentul în ansamblul său.
De aceea, noi ne-am fi dorit o dezbatere pe toate acele subiecte pe care le-ați amintit și care probabil că ar fi fost necesare. O dezbatere ne-ar fi spus care sunt argumentele pro și contra și am fi fost raționali în găsirea unor soluții optime. Dar Guvernul Orban a preferat să nu reglementeze așa ceva. Știa bine că adoptă ordonanța cu încălcarea Constituției, știa bine că este vulnerabilă în fața oricărui atac care ar fi venit și înainte de intrarea în vigoare, și post intrare în vigoare.
Și, în aceste condiții, nu avem altă soluție, suntem obligați, pentru că, altfel, am face un soi de cauționare, o complicitate la un act anticonstituțional; ne-am face că nu vedem avizul Consiliului Legislativ, ne-am face că nu vedem decizia Curții Constituționale și am intra într-o dezbatere pe fond, în condițiile în care procedura de adoptare a fost grav viciată. Mai grav este că, dacă am accepta acest lucru, am crea prezumția și am crea precedentul ca orice alt guvern, aflat temporar în funcțiune, să profite de situația electorală, să profite de ceea ce consideră un moment politic prielnic și să se joace de-a dreptul la vot al cetățenilor, să se joace de-a alegerile și, în general, să-și bată joc de democrație*.
Vă rog să fiți de acord că nu putem intra în dezbaterea unui text de lege neconstituțional, care încalcă grav drepturile cetățenilor și care, cu bună știință și în mod vădit, a fost adoptat într-o asemenea procedură tocmai ca lucrurile bune sau frumoase enunțate în cuprinsul fondului reglementării să nu ajungă vreodată să intre în vigoare.
De aceea, noi susținem că această propunere legislativă trebuie respinsă.* Trebuie să se vină în Parlament, să se facă o dezbatere transparentă, poate nu chiar un an și jumătate, ca la legile justiției, dar suficient, în așa fel încât opinia publică să cunoască toate argumentele și toate poziționările partidelor politice.
Vă mulțumesc.
Vocevoce proprie
Marker
Cadru
Justificarea combină interesele electorale ale partidului cu apelul la principii constituționale.
„Partidul Social Democrat, pe care-l credeți nevotat în diasporă, ar avea mai mari șanse să prindă loc de parlamentar ca reprezentant al românilor din diasporă... ne-am face că nu vedem avizul Consiliului Legislativ, ne-am face că nu vedem decizia Curții Constituționale”