## **Domnul Silvio Berlusconi Ñ** _preºedintele Consiliului de Miniºtri al Republicii Italiene_ **:**
Multe mulþumiri, domnule preºedinte.
Multe mulþumiri dumneavoastrã tuturor, onoraþi membri ai Parlamentului, pentru onoarea pe care mi-o faceþi de a vã putea întâlni aici, într-o ocazie atât de solemnã.
Evident, vã îmbrãþiºez din toatã inima, aºa cum se spune în Italia, dar ocazia solemnã a impus ºi impune sã nu vã las sã pierdeþi nici mãcar un minut ºi, deci, practic, astã noapte am început sã scriu, lucru care este excepþional pentru mine, un discurs în care cred cã am reuºit sã pun toate sentimentele pe care le simt pentru þara dumneavoastrã, pentru cetãþenii dumneavoastrã, pentru primul-ministru al dumneavoastrã, de care mã leagã o prietenie care se bazeazã pe respect, pe stimã, pe simpatie ºi o perioadã pe care am petrecut-o împreunã la Universitatea Sorbona.
Italia ºi România au vãzut cum destinele lor s-au întrepãtruns de-a lungul istoriei, o istorie comunã strãveche, în timpul cãreia, chiar ºi în momentele mai dificile, popoarele noastre au ºtiut sã menþinã viu dialogul ºi sã pãstreze esenþa profundã a apropierii lor, a prieteniei lor.
Un spirit constant de reînnoire a caracterizat întotdeauna relaþiile dintre þãrile noastre. O dorinþã comunã de inovare care a înflorit în timpurile noastre în împãrtãºirea, în secolul XIX, idealurilor risorgimentale de libertate ºi de independenþã.
Bogãþia acestui trecut ne-a permis, în ultimul deceniu, atunci când întreaga Europã a regãsit drumul libertãþii ºi al democraþiei, sã regãseascã o mare sintonie ºi sã reînnoiascã destinele noastre în ajunul unor noi provocãri ºi noi oportunitãþi.
Parteneriatul strategic care, din anul 1997, a fost stabilit între Italia ºi România ºi a cãrui a cincea aniversare se sãrbãtoreºte chiar astãzi este confirmarea acestui nou elan al relaþiei noastre. El se bazeazã pe conºtiinþa împãrtãºirii aceloraºi idealuri de libertate, democraþie ºi toleranþã, ce reprezintã patrimoniul comun ºi inalienabil al Europei.
Astãzi, mai mult ca oricând, trãim cu valoarea fundamentalã a libertãþii, pentru cã fãrã libertate nu poate sã existe nici o altã valoare, nu pot exista valori umane ºi nici mãcar nu pot exista valori sociale sau economice.
Pentru noi, libertatea este un drept al indivizilor, este un drept care precede societatea ºi statul. Statul existã cu scopul principal de a proteja libertatea tuturor, dar nu este aceasta sursa libertãþii tuturor. Din acest motiv, statul Ñ aºa cum îl dorim noi Ñ statul tradiþiei liberaldemocratice este un stat cu puteri mari, dar foarte bine delimitate. În cadrul acestei sfere ce îi este proprie, statul trebuie sã aibã toatã puterea necesarã. În afara acestei sfere, statul nu trebuie sã aibã nici o altã putere.
Gândirea marxistã a afirmat întotdeauna cã libertatea nu valoreazã nimic dacã nu este însoþitã de bunãstare materialã. În consecinþã, libertatea nu ar fi valoarea fundamentalã a unei societãþi.
Viziunea liberalã, viziunea noastrã, este absolut opusã. Pentru noi este esenþial ca toþi indivizii sã se poatã bucura de un adevãrat standard de viaþã, de un standard de viaþã care sã ne permitã sã avem o viaþã liberã, care sã fie lipsitã de probleme materiale, dar aceasta nu trebuie sã ducã la confundarea libertãþii cu bunãstarea
materialã. Într-adevãr, poþi fi bogat, dar nu liber, aºa cum, din pãcate, s-a întâmplat multora care au trãit sub regimuri dictatoriale.
Noi suntem ferm convinºi cã Ñ lucru care a fost demonstrat de fapte Ñ nici o bogãþie, ºi nu existã nici o îmbogãþire pentru marea majoritate a indivizilor, mai ales pentru cei sãraci, nu poate niciodatã sã existe dacã nu existã libertate, dacã libertatea nu este respectatã. Fãrã libertate individualã nu existã bunãstare ºi dacã se pierde libertatea se pierde ºi bunãstarea.
Realitatea tuturor þãrilor din întreaga lume, în orice epocã istoricã, o demonstreazã. Istoria comunismului a fost exemplul cel mai tragic, pentru cã a implicat miliarde de indivizi pe care i-a privat de libertatea individualã, pe care i-a privat de libertatea politicã, cu mirajul unei prosperitãþi ºi al unei siguranþe sociale care, în schimb, n-a fost niciodatã capabil Ñ vorbesc despre comunism Ñ sã o asigure.
Domnule preºedinte,
Stimaþi membri ai Parlamentului,
Parteneriatul nostru, acela semnat acum 5 ani, ilustreazã, practic, în cursul acestei perioade, cã s-au obþinut rezultate importante.
Aº dori sã vã reamintesc hotãrârea puternicã cu care Italia susþine decizia Consiliului European de la Helsinki, din 1999, de a începe cu România negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Acesta a fost punctul de plecare fundamental pentru procesul de apropiere de Europa.
La fel de vital este ºi parteneriatul nostru economic. Întreprinzãtorii români ºi italieni au legat raporturi atât de intense încât, în ultimii 5 ani, schimburile comerciale au fost mai mult decât duble, atingând în 2001 cifra de 6 miliarde euro, lucru care confirmã Italia ca prim partener comercial al þãrii dumneavoastrã.
Crucial a fost rolul întreprinderilor mici ºi mijlocii, unul din punctele forte ale economiei italiene, care a ºtiut sã construiascã un raport profund, constructiv ºi dinamic cu þara dumneavoastrã, creând, nu numai aici, locuri de muncã ºi bogãþie, dar ºi exportând un nivel de dezvoltare de o mare valenþã socialã. Este vorba de un mare succes, de care putem fi mândri cu toþii, marcat de numãrul semnificativ de societãþi care s-au instalat aici, un precedent care nu a fost întâlnit în nici o altã þarã.
Dacã vorbim de crearea de locuri de muncã, ne dãm cu uºurinþã seama cã întreprinderile mici ºi mijlocii italiene contribuie astãzi, în mod direct sau indirect, la ocuparea în þara dumneavoastrã a forþei de muncã, a circa 300.000 persoane, lucru care ne face sã fim mândri ºi care ne aºazã pe primul loc pentru crearea de locuri de muncã ºi pentru numãrul de investitori strãini care opereazã aici.
Dincolo de sectoarele comerciale tradiþionale, cum ar fi: textile, încãlþãminte, mobilã, întreprinderile noastre mici ºi mijlocii mijlocesc colaborarea cu firmele româneºti ºi în sectorul noilor tehnologii, în special în informaticã. Acest lucru este confirmarea vitalitãþii relaþiei economice dintre þãrile noastre, care va trebui, pe viitor, sã se confrunte cu sfidãrile dificile ale globalizãrii.
La fel de important este ºi interesul crescut pe care industria italianã mare Ñ ºi amintesc aici societãþile: ”FinCantieriÒ, ”Fin-MecanicaÒ, ”AgiÒ, ”MarconiÒ, ”AlegnaÒ, ”LansaldoÒ Ñ îl aratã faþã de þara dumneavoastrã în sectoare-cheie, cum ar fi: energie, apãrare, telecomunicaþii, credit, infrastructurã. Industria noastrã mare va putea sã dea Ñ ºi sunt sigur de lucrul acesta Ñ o contribuþie
importantã la o dezvoltare echilibratã ºi diversificatã a economiei dumneavoastrã.
Aceastã sinergie a conferit o mare concreteþe relaþiilor noastre ºi a garantat soliditate ºi forþã parteneriatului nostru. Este dorinþa noastrã, ºi vreau sã o repet astãzi, aici, cu acest prilej solemn, sã continuãm sã lucrãm pentru a aprofunda raportul constructiv care existã între cele douã economii ale þãrilor noastre, o colaborare care a putut, în mod fericit, sã se realizeze datoritã entuziasmului, capacitãþii, profesionalismului, generozitãþii oamenilor dumneavoastrã, cãrora le mulþumesc din suflet.
Domnule preºedinte,
Stimaþi membri ai Parlamentului,
Europa este strãbãtutã de un puternic suflu de înnoire. Existã deja o conºtientizare a faptului cã doar muncind împreunã în Uniunea Europeanã vom putea fi protagoniºtii politicii internaþionale ºi vom putea contribui, când vom avea o forþã militarã comunã, dacã o vom face, la pacea, dezvoltarea, securitatea continentului nostru ºi a lumii.
Procesele de lãrgire a Uniunii Europene ºi a NATO sunt un rãspuns al acestei exigenþe. Ele constituie continuarea fireascã a unui proces de integrare care, în ultimii ani, s-a dezvoltat dupã cãderea zidului de la Berlin. Procesul din ultimii ani, care s-a accelerat, se va încheia atunci când vom atinge o conciliere definitivã, cu reunificarea tuturor cetãþenilor ºi tuturor þãrilor care se recunosc în acest corpus de valori, de culturã, de civilizaþie, care este patrimoniul care ne face sã fim cetãþenii Europei.
Þara dumneavoastrã a ºtiut sã transforme, cu coerenþã, o aspiraþie puternicã resimþitã printre cetãþenii dumneavoastrã într-o clarã perspectivã politicã, ducând înainte, cu hotãrâre, candidatura dumneavoastrã dublã la Uniunea Europeanã ºi la NATO.
Conºtiente cã se aflã într-o perioadã criticã, Guvernul dumneavoastrã ºi forþele dumneavoastrã politice ºi sociale se implicã cu clarviziune în aceastã politicã de schimbare a reformelor, oferind Europei o demonstraþie de hotãrâre ºi de perseverenþã.
Desigur, decenii de diviziune îndepãrtate necesitã foarte multe eforturi pentru a transforma sistemul economic într-o economie de piaþã, pentru a armoniza legislaþia ºi administraþia publicã, sistemul judiciar la standardele Uniunii Europene ºi pentru a face compatibile forþele dumneavoastrã armate cu cele ale NATO.
Ne dãm seama cã acest lucru este dificil, dar suntem convinºi cã veþi continua pe acest drum cu mai multã angajare, adãugând progres dupã progres, completând reformele curajoase deja începute, astfel încât sã ajungeþi pregãtiþi la aceste întâlniri care vã aºteaptã.
Italia, în deplinã coerenþã cu convingerile sale profunde ale necesitãþii de reunificare a continentului european, dintotdeauna, cu orice prilej, a susþinut aspiraþiile dumneavoastrã. Va fi alãturi de dumneavoastrã mai ales acum, în momentul deciziilor. Suntem convinºi cã Europa nu ar fi o mare Europã, adevãratã, dacã nu ar cuprinde ºi România.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.