Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, anunþându-vã cã, din totalul de 484 de deputaþi ºi senatori, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 372 de senatori ºi deputaþi, deci absenþi 112, cvorumul legal de lucru fiind de 243.

Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru în forma în care v-au fost distribuite.

Dacã la proiectul ordinii de zi existã observaþii? Dacã nu, supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Ordinea de zi a fost adoptatã.

Dacã la proiectul programului de lucru sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Programul de lucru fiind adoptat, intrãm în ordinea noastrã de zi.

La primele douã puncte în ordinea de zi, avem Raportul asupra activitãþii desfãºurate, în anul 1999 ºi în anul 2000, de cãtre Consiliul Legislativ. În aceste condiþii, dau cuvântul domnului Dragoº Iliescu, care ne va prezenta, spre informare, acest raport.

Îl rog, datoritã faptului cã avem un program încãrcat ºi avem ºi un termen foarte fix astãzi, ora 18,00, când preºedintele Consiliului de Miniºtri al Italiei va veni sã þinã o alocuþiune în faþa Camerelor reunite, sã aibã buna înþelegere ºi acest raport, care reprezintã, sigur, activitatea pe 2 ani, sã fie prezentat într-un termen de maxim 10 minute, astfel încât sã putem sã luãm cunoºtinþã de activitatea Consiliului Legislativ.

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Dragoº Iliescu Ñ** _preºedintele Consiliului Legislativ_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Daþi-mi voie sã încep prin a vã mãrturisi cã sunt deosebit de onorat cã am posibilitatea sã prezint în faþa dumneavoastrã cele douã rapoarte ale Consiliului Legislativ.

Cu permisiunea dumneavoastrã, mã voi strãdui ca prezentarea ce o voi face sã fie de o manierã sinteticã, având în vedere ºi timpul acordat, precum ºi faptul cã cele douã rapoarte sunt deja difuzate.

Aº dori totodatã ca, în prealabil, sã vã informez cã Raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe anul 2001 este deja elaborat ºi va fi depus în Parlament pentru a fi declanºatã procedura legalã în urmãtoarele zile.

Distinºi parlamentari,

Ca ºi în anii precedenþi, principalele probleme asupra cãrora Consiliul Legislativ ºi-a concentrat atenþia au fost urmãtoarele:

Ñ avizarea proiectelor de acte normative primite de la cele douã Camere ale Parlamentului, precum ºi de la Guvern;

Ñ reexaminarea legislaþiei anterioare Constituþiei în vederea asanãrii acesteia;

Ñ avizarea republicãrilor ºi rectificãrilor de acte normative;

Ñ urmãrirea armonizãrii legislaþiei interne cu reglementãrile comunitare;

Ñ asigurarea evidenþei oficiale a legislaþiei;

Ñ informatizarea evidenþei legislative.

Un loc primordial în cadrul competenþelor constituþionale ale Consiliului Legislativ revine activitãþii de avizare a proiectelor de acte normative.

În aceºti doi ani de activitate, Consiliul Legislativ a fost sesizat cu circa 3.000 de proiecte de acte normative, fiind emise un numãr de 2.960 de avize, dintre care 226 avize favorabile, 2.527 avize favorabile, cu observaþii ºi propuneri, ºi 207 avize negative, constatându-se o uºoarã scãdere faþã de anii precedenþi.

În cuprinsul avizelor, s-au formulat peste 19.000 de observaþii ºi propuneri. Cele mai frecvente observaþii care au fost semnalate iniþiatorilor prin avizele transmise pot fi grupate astfel:

Ñ existenþa unor anumite contradicþii între unele dintre dispoziþiile interne ale proiectului sau incompatibilitãþi ale acestora cu reglementãri de bazã ale sistemului legislativ;

Ñ folosirea abrogãrilor implicite, chiar ºi atunci când abrogarea expresã era posibilã;

Ñ repunerea în vigoare a unor acte abrogate, prin procedeul abrogarea abrogãrii, lucru incorect ºi cu serioase implicaþii practice, inclusiv de retroactivitate.

Un aspect cu o specificitate aparte l-au constituit proiectele de acte normative pentru aprobarea, respectiv ratificarea unor tratate, acorduri sau convenþii internaþionale.

Dintre aspectele specifice semnalate, prezentãm urmãtoarele:

Definiþia termenului de teritoriu din acordurile pentru evitarea dublei impuneri nu a fost în toate cazurile corectã ºi nici completã.

Uneori, de fapt, de multe ori, expunerile de motive sau notele de fundamentare au fost doar avizate de Ministerul Afacerilor Externe, ºi nu semnate de acesta, în calitate de coautor, aºa cum prevede Legea nr. 4/1991.

În unele cazuri, s-a acceptat aplicarea provizorie a unor acorduri internaþionale sau intrarea lor în vigoare la data semnãrii, deºi, potrivit legislaþiei române, se impunea în prealabil aprobarea, respectiv ratificarea lor.

Nu s-a respectat întotdeauna regula alternatului în cazurile acordurilor bilaterale.

În numeroase cazuri, clauzele finale ale tratatelor nu au fost redactate corect, confundându-se, spre exemplu, autenticitatea textelor cu valabilitatea acestora sau se menþiona cã tratatul a fost încheiat, deºi la momentul respectiv el era numai semnat.

În general, avizele negative au avut în vedere încãlcarea normelor constituþionale ºi a principiilor ordinii de drept, faptul cã, pe fond, ele conþineau soluþii contradictorii, imposibil de aplicat în cadrul normativ existent ori nu îndeplineau anumite cerinþe legale, expres prevãzute de lege.

Dacã în majoritatea cazurilor proiectele avizate negativ nu au mai fost promovate, iniþiatorii însuºindu-ºi punctele de vedere ale Consiliului Legislativ, au fost totuºi unele cazuri în care o serie de proiecte au fost promovate fãrã a se lua în considerare obiecþiile semnalate.

Am avut însã satisfacþia sã constatãm cã, atunci când respectivele proiecte au ajuns în faþa dumneavoastrã, în Parlament, acesta le-a infirmat pe baza aceloraºi motivaþii.

O subliniere deosebitã care se cuvine a fi fãcutã este faptul cã, în anul 2000, Parlamentul a adoptat, la propunerea Consiliului Legislativ, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã, înscriind astfel România în rândul puþinelor þãri care au o asemenea lege.

În cursul anilor 1999Ñ2000, activitatea de asanare a legislaþiei a continuat cu aceeaºi intensitate. De la începutul acþiunii ºi pânã la sfârºitul perioadei raportate, cu sprijinul Parlamentului ºi al Guvernului, au fost adoptate ºase acte normative prin care s-au abrogat peste 1.750 de acte normative.

Se poate aprecia cã etapa abrogãrilor globale, masive, a actelor normative contrare principiilor ºi prevederilor constituþionale este practic încheiatã.

Din cele peste 2.100 de acte normative anterioare anului 1989, cât existau în vigoare la data începerii activitãþii Consiliului Legislativ, la 31 decembrie 2000 mai

rãmãsese în vigoare un numãr de 348 de acte normative.

În ceea ce priveºte aceste 348 de acte normative, subliniem cã cele mai multe dintre ele au suferit modificãri în vederea armonizãrii cu legislaþia nouã, precum ºi abrogãri parþiale ale unor texte, astfel cã se poate aprecia cã ele nu constituie o primejdie la adresa statului de drept, a democraþiei.

Trebuie spus totodatã cã multe dintre ele au un caracter tehnic, fãrã implicaþii politice sau ideologice.

Putem exemplifica cu o multitudine de exemple, Legea nr. 2/1968 privind organizarea teritoriuluiÉ mai multe.

O problemã deosebitã Ñ care, din pãcate, nu a putut sã fie încã rezolvatã pânã în prezent ºi pe care am sesizat-o Guvernului în numeroase rânduri Ñ o reprezintã situaþia celor 50 de acte normative nepublicate, anterioare Constituþiei.

Întrucât în majoritatea acestor cazuri Consiliul Legislativ nu a intrat în posesia textelor respective, existenþa lor rezultând numai din unele evidenþe legislative pe care le avem, nu s-au putut face propuneri concrete de abrogare sau de înlocuire.

Precizãm cã situaþia este deosebit de sensibilã, deoarece prin unele dintre aceste acte normative nepublicate au fost conferite o serie de drepturi sau avantaje anumitor categorii de lucrãtori din diferite domenii de activitate, spre exemplu, o anumitã cantitate de lapte acordatã sau un program de lucru special.

Vreau sã vã informez, deºi acest lucru priveºte anul 2001Ñ2002, cã am reluat demersurile pe lângã Guvernul României pentru a ne ajuta ca, prin intermediul ministerelor, sã obþinem informaþii pertinente despre acele acte normative, anterioare Constituþiei, care pot fi abrogate ca atare, asupra celor care necesitã modificãri sau completãri ori asupra celor care urmeazã sã fie supuse unei novãri legislative.

Propunerile ºi punctele de vedere de la ministere au început deja sã soseascã, avem deja din partea a 12 ministere, ºi în curând începem analiza acestora.

Dupã cum este cunoscut, prin Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României s-a stabilit cã republicãrile ºi rectificãrile actelor normative se pot face numai pe baza avizului prealabil al Consiliului Legislativ.

În intervalul de timp care formeazã obiectul prezentului raport, au fost avizate 80 de republicãri de acte normative, unele dintre ele de mare întindere.

Dintre aceste 80, patru au fost avizate negativ. Motivul avizãrii negative a fost, în toate aceste cazuri, determinat de faptul cã era vorba de acte normative modificate ori completate prin ordonanþe ale Guvernului or, potrivit legii, republicarea nu putea sã aibã loc decât dupã aprobarea de cãtre Parlament a respectivelor ordonanþe.

În ceea ce priveºte rectificarea actelor normative, operaþiune, la prima vedere, simplã, ºi ea s-a bucurat de o atenþie deosebitã din partea Consiliului Legislativ, fiind avizate 85 de cereri de rectificare, ºase fiind avizate negativ. Motivul? Cu ocazia analizei s-a stabilit cã prin cererea respectivã nu se dorea îndreptarea, nu se viza îndreptarea unor erori materiale, aºa cum prevede legea, ci, în fapt, ele prevedeau modificãri de soluþii legislative.

În realizarea competenþelor de avizare a proiectelor de acte normative, Consiliul Legislativ examineazã în acelaºi timp ºi concordanþa normelor propuse cu reglementãrile Uniunii Europene, pentru a asigura armonizarea legislaþiei României cu acestea.

Activitatea desfãºuratã în acest sens de Consiliul Legislativ a urmãrit verificarea transpunerii în textul proiectelor actelor normative a obligaþiilor pe care România ºi le-a asumat prin Programul naþional de adoptare a acquis-ului comunitar, prin Programul naþional de aderare la Uniunea Europeanã, precum ºi prin Cartea albã ºi Agenda 2000. Evident, sunt documente care privesc perioada respectivã.

Consiliul Legislativ a conlucrat bine cu ministerele ºi cu alte instituþii, inclusiv punând la dispoziþia acestora textul unor directive sau regulamente.

În multe cazuri, încã în faza de concepþie a unor acte normative, am fost consultaþi, în mod neformal, de direcþiile de specialitate ale unor ministere.

Consiliul Legislativ a avut o prezenþã activã ºi la reuniunile Comitetului interministerial pentru integrare europeanã.

Nu este lipsit de importanþã faptul cã, în activitatea sa, Consiliul Legislativ a primit sprijin ºi a avut raporturi de conlucrare benefice cu Delegaþia Comisiei Europene în România, precum ºi cu Biroul TAECS al Uniunii Europene, beneficiind chiar de ajutoare concrete, materiale, tehnice din partea acestora.

Semnalãm cã, din totalul proiectelor de acte normative avizate în 1999 ºi 2000, aproape 1.300 au avut, într-o mãsurã mai mare sau mai micã, interferenþe cu dreptul comunitar.

Deºi, în general, proiectele s-au armonizat cu reglementãrile comunitare, Consiliul Legislativ a semnalat ºi unele aspecte negative, generate mai ales de preluarea selectivã a acquis-ului comunitar, precum ºi faptul cã trimiterea la reglementãrile comunitare era, uneori, fie prea generalã, fie greºitã.

Astfel, deºi se invoca dreptul comunitar, în realitate era vorba fie de instrumente ale Consiliului Europei care, dupã cum se cunoaºte, trebuie ratificate pentru a cãpãta forþa juridicã necesarã, fie de faptul cã iniþiatorul fãcea raportare la legislaþia unui stat membru, de regulã, Franþa.

În elaborarea altor proiecte de acte normative, nu s-a avut în vedere transpunerea în legislaþia internã a unui text comunitar anume, ci doar a principiilor comunitare, fapt care reprezintã numai un pas spre armonizare.

În ceea ce priveºte evidenþa oficialã a legislaþiei, informãm Parlamentul cã, în cadrul acesteia, sunt înregistrate operativ, în chiar ziua publicãrii actului normativ, toate elementele sale de identificare, precum ºi toate implicaþiile ºi conexiunile acestuia cu toate actele normative în vigoare.

Vreau sã vã spun cã aceastã activitate se desfãºoarã Ñ este o muncã de mare fineþe Ñ prin þinerea la zi a unui numãr imens de fiºe, circa 60.000 avem în prezent, ºi acest tezaur informativ este actualizat zi de zi. El este þinut la dispoziþia atât a membrilor Consiliului Legislativ, cât ºi a tuturor celor interesaþi.

Deci, de fiecare datã când aveþi nevoie de ceva în aceastã materie, puteþi apela la Consiliu.

Consiliul Legislativ þine ºi evidenþa elaborãrii actelor emise în executarea anumitor acte normative, ceea ce, evident, ajutã la procesul de transpunere în practicã a acestora din urmã. Este vorba de norme metodologice, instrucþiuni de aplicare ºi altele asemenea, fãrã de care actul normativ de bazã nu poate funcþiona.

De asemenea, Consiliul Legislativ þine evidenþa tuturor excepþiilor de neconstituþionalitate pronunþate de Curtea Constituþionalã ºi, cu ocazia analizãrii proiectelor de acte normative, face observaþiile necesare, de fiecare datã.

În raportul pe anul 2000, este prezentatã situaþia actelor normative în vigoare la 31 decembrie 2000, situaþie care cuprinde 5.965 de acte normative, dintre care 1.315 legi, 447 de ordonanþe ale Guvernului, 327 de ordonanþe de urgenþã ºi 3.473 de hotãrâri ale Guvernului. Este vorba de data de 31 decembrie 2000.

Fãrã a intra în detalii, se constatã totuºi existenþa unui numãr relativ mare de acte normative cu putere de lege emise de cãtre Guvern, deºi o bunã parte dintre acestea, dupã cum aþi vãzut, au fost emise pe baza delegãrii legislative primite din partea Parlamentului.

Semnalãm totodatã cã, în anul 2000, au fost numeroase intervenþii legislative asupra fondului legislativ deja legiferat, concretizate în numeroase modificãri ºi completãri ale unor reglementãri de bazã, ceea ce a fost de naturã sã punã în discuþie raportul optim între stabilitatea ºi mobilitatea legislaþiei.

De fiecare datã când a fost cazul, Consiliul Legislativ a semnalat acest lucru.

Tot în acest capitol se cuvine a menþiona elaborarea anualã a Repertoriului legislativ, volumul acela mare, pe care, cu siguranþã, mulþi dintre dumneavoastrã îl aveþi, precum ºi, trimestrial, a Buletinului de informare legislativã, în care publicãm studii, analize ºi puncte de vedere asupra unor probleme juridice actuale sau controversate.

Domnule preºedinte, vã cer scuze, v-aº ruga sã rezumaþi cele douã rapoarte.

Da, vã mulþumesc.

Evident, Consiliul Legislativ desfãºoarã ºi o activitate de informatizare legislativã, prin care transpune pe suport magnetic informaþiile legislative, cu toate conexiunile existente, informaþii pe care, lucru foarte important, începând din acest an, le punem la dispoziþia dumneavoastrã, prin intermediul sistemului Intranet din Camera Deputaþilor.

Ar mai fi multe de spus, printre care ºi faptul cã, an de an, rapoartele Curþii de Conturi au fost fãrã obiecþiuni, demonstrând o activitate corectã a Consiliului Legislativ, dar nu vreau sã abuzez de timpul ºi rãbdarea dumneavoastrã, astfel încât închei, asigurându-vã cã instituþia noastrã îºi desfãºoarã cu onestitate, cu competenþã ºi cu migalã activitatea, având drept unic obiectiv crearea unei legislaþii coerente ºi cât mai eficiente.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi noi vã mulþumim, domnule preºedinte Iliescu. Invit, din partea comisiilor juridice reunite, pe domnul preºedinte Olteanu, pentru a ne spune câteva cuvinte în legãturã cu cele douã rapoarte.

Vã rog, domnule preºedinte, în limita a trei minute.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Voi încerca sã mã încadrez în limita timpului acordat. ## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Raport comun privind Raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul 1999 de cãtre Consiliul Legislativ.

Cu adresele nr. 631 din 8 iunie 2000 ºi R8 din 2000, Comisiile juridice ale Parlamentului au fost sesizate spre dezbatere cu Raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul 1999 de cãtre Consiliul Legislativ.

Comisiile juridice, întrunite în ºedinþã comunã, în ziua de 21 martie 2001, pentru a dezbate raportul asupra activitãþii desfãºurate în anul 1999 de cãtre Consiliul Legislativ, au hotãrât, cu 16 voturi pentru ºi 4 voturi contra, sã-l avizeze favorabil.

În cadrul dezbaterilor s-au conturat douã opinii, respectiv cea a domnului senator Eckstein-Kov‡cs PŽter ºi a domnului deputat Emil Boc, pe care le anexãm la prezentul raport ºi v-au fost distribuite. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. A fost chiar mai mult decât ceea ce vã rugasem noi.

Da, rugãmintea mea a fost sã vã referiþi la ambele rapoarte, deci, în legãturã cu raportul pe anul 2000, vã rugãm sã ne spuneþi concluziile comisiilor reunite.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Raportul comun privind Raportul asupra activitãþii desfãºurate de Consiliul Legislativ în anul 2000 are drept concluzii avizarea favorabilã a acestui document important ºi supunerea spre dezbaterea dumneavoastrã a acestui document.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Dacã, din partea grupurilor parlamentare, cineva doreºte sã exprime un punct de vedere?

Da, domnul deputat Bolcaº, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vreau ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, sã dau o bunã apreciere activitãþii desfãºurate de Consiliul Legislativ în cei doi ani.

O singurã caracterizare: i-am simþit colegi ºi pãrtaºi la munca noastrã.

O singurã observaþie care este tristã ºi aici vã rog sã ne asumãm rãspunderea cu toþii, pentru cã noi rãspundem în faþa Consiliului Legislativ de o situaþie dramaticã care existã acolo, ºi anume, dacã veþi urmãri capitolul VII al raportului, în legãturã cu informatizarea, veþi constata cã, departe de a fi un succes, aceastã activitate este o catastrofã.

Este inadmisibil ca o instituþie de o asemenea anvergurã sã se laude cu o bazã de date legislative de 500 mega, cât un joc pe calculator pentru copii.

Este inadmisibil ca în acest raport sã se consemneze cã, din cauza lipsei de resurse umane, deci lipsã de resurse financiare, nu se pot realiza, finaliza lucrãrile la aceastã situaþie de informatizare. Vina ne aparþine.

La adoptarea celor douã bugete la care am participat, am arãtat cã se alocã fonduri de zece ori mai mari unor instituþii pe care le considerãm parazitare, în loc sã se aloce acelora care muncesc alãturi de noi.

Cu acest amendament, al asumãrii responsabilitãþilor celor care au votat acest buget, eu vã propun sã aprobãm un raport meritoriu.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule preºedinte. Dacã mai sunt alte opinii din partea grupurilor parlamentare care doresc sã se exprime? Înþeleg cã nu sunt.

În aceste condiþii, luând notã de raportul prezentat, în conformitate cu Legea de organizare ºi funcþionare în subordinea Parlamentului a Consiliului Legislativ, trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi.

Nu se supune la vot?

În conformitate cu legea ºi în conformitate ºi cu ceea ce pânã acum s-a întâmplat cu rapoartele Consiliului Legislativ, ele nu cer decât o informare a Parlamentului.

Trecem, deci, la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, Raportul de activitate al instituþiei Avocatului Poporului pe anul 2001.

Dau cuvântul domnului avocat al poporului, domnul Ion Muraru, pentru a prezenta raportul de activitate al instituþiei în anul 2001.

Vã rog, domnule Muraru.

## **Domnul Ioan Muraru Ñ** _avocatul poporului:_

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Posibilitatea de a prezenta Raportul Avocatului Poporului pe 2001 în ºedinþa comunã a celor douã Camere mã onoreazã.

Raportul, al cãrui text integral a fost depus la cele douã Camere ale Parlamentului, priveºte anul 2001, an în care instituþia a fost condusã de cãtre domnul Paul Mitroi pânã în luna octombrie când Senatul României m-a desemnat ca avocat al poporului.

În anul 2001 instituþia a desfãºurat o activitate susþinutã. Aº dori sã reþin atenþia doar cu câteva cifre, ºi anume: în anul 2001 cetãþenii au adresat Avocatului Poporului un numãr de 7.412 cereri, ceea ce reprezintã o creºtere de 63% faþã de anul 2000. Din totalul cererilor ponderea cea mai mare o reprezintã petiþiile referitoare la protecþia dreptului de proprietate. Din cererile examinate de Avocatul Poporului, un numãr de 2.970 au fost reþinute spre soluþionare. În acelaºi an, instituþia Avocatului Poporului a acordat un numãr de 3.995 de audienþe, numãr care a crescut cu 23% faþã de anul 2000.

În anul 2001 a fost realizat un numãr de 151 de anchete. Din acestea, la cererea petenþilor, s-au desfãºurat 120 de anchete, iar 31 de anchete au fost desfãºurate din oficiu.

Anchetele din oficiu s-au efectuat de Avocatul Poporului pentru constatarea sãvârºirii unor abuzuri, verificarea nerespectãrii drepturilor unor deþinuþi, verificarea respectãrii drepturilor copilului, verificarea respectãrii drepturilor cetãþenilor strãini ºi apatrizi.

În urma soluþionãrii cererilor, Avocatul Poporului a emis un numãr de 20 de recomandãri, care au fost adresate unor ministere, unor comisii pentru protecþia drepturilor copilului ºi autoritãþilor administraþiei publice locale. Recomandãrile s-au referit în principal la încadrarea într-o grupã superioarã de muncã, posterior stabilirii calitãþii de pensionar, la indentificarea ºi soluþionarea disfuncþionalitãþilor apãrute în procesul aplicãrii Legii nr. 9/1998, la instituirea unor mãsuri de protecþie în favoarea minorilor, la acordarea alocaþiei de stat pentru copii, la respectarea dreptului la un nivel de trai decent, la instituirea unor mãsuri de protecþie în favoarea adulþilor, la completarea fondurilor necesare plãþii ajutorului social, la respectarea legislaþiei în domeniul fondului funciar.

ªi noi vã mulþumim, domnule Muraru.

Dacã din partea comisiilor juridice ale celor douã Camere doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În conformitate cu art. 57 din Constituþia României, art. 5 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea ºi funcþionarea instituþiei Avocatului Poporului, precum ºi art. 1 punctul 2 ºi art. 9 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Comisiile juridice ale celor douã Camere au luat în dezbatere, în ºedinþa comunã din 3 aprilie 2002, Raportul de activitate al instituþiei Avocatul Poporului pe anul 2001.

Din raportul de activitate rezultã cã cetãþenii, în anul 2001, au adresat Avocatului Poporului un numãr de 7.412 cereri, ceea ce reprezintã o creºtere de 63% faþã de anul 2000. Cererile adresate Avocatului Poporului au vizat urmãtoarele aspecte: protecþia dreptului de proprietate, protecþia drepturilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, ordinea publicã, penitenciare ºi protecþia drepturilor cetãþenilor strãini ºi ale apatrizilor, protecþia drepturilor copilului, familiei ºi ale femeii, dreptul la muncã ºi protecþia socialã a muncii. Alte domenii: respectarea dreptului la reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, dreptul la pensie, protecþia specialã a persoanelor handicapate, dreptul la ocrotirea sãnãtãþii, reeducarea minorilor, servicii militare ºi speciale, protecþia drepturilor contribuabililor.

Faþã de cele prezentate, membrii celor douã comisii apreciazã cã activitatea instituþiei Avocatul Poporului s-a desfãºurat în strictã conformitate cu prevederile legale.

În concluzie, cele douã comisii avizeazã favorabil Raportul de activitate al instituþiei Avocatul Poporului pe anul 2001 ºi, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituþia României, îl supune spre dezbatere ºi aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim ºi noi, domnule preºedinte.

Dacã, din partea grupurilor parlamentare, cineva doreºte sã ia cuvântul în legãturã cu raportul comisiilor fãcut asupra Raportului instituþiei Avocatul Poporului? Dacã nu,

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Existã un viciu de procedurã. Pentru a supune plenului celor douã Camere spre dezbatere ºi adoptare raportul comun al unui proiect de lege, demersul trebuie sã îndeplineascã, printre altele, ºi prevederile art. 17 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

Rapoartele comune asupra proiectelor de Lege pentru aprobarea contului general de execuþie a bugetului de stat, a conturilor de execuþie ale fondurilor speciale, a contului general al datoriei publice ºi a contului general de execuþie a bugetului asigurãrilor de stat, aferente anilor 1998, 1999 ºi 2000, nu îndeplinesc prevederile articolului menþionat mai sus, care prevede cã: ”Raportul comun însoþit de avize va fi difuzat deputaþilor ºi senatorilor cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen.Ò Deputaþii au primit aceste rapoarte ieri, dupã prânz. Dat fiind faptul cã Partidul România Mare considerã aceste proiecte de lege de o importanþã excepþionalã, ele reprezintã, în fapt, validarea ºi legalizarea descãrcãrii de gestiune a guvernelor, în fapt, a ordonatorilor de credite, care s-au aflat în postura de a gestiona banul public în anii 1998Ñ2000, solicitãm trimiterea lor înapoi, la comisii, pentru întocmirea unor rapoarte corespunzãtoare.

Vã mulþumesc.

Deci, vã rog, încã o datã, solicitarea dumneavoastrã, pentru cã am înþeles ce aveþi de invocat ca articol, dar nu am înþeles care e solicitarea.

Deci art. 7...

incident care nu are nimic de-a face cu ordinea de zi pe care am votat-o, am acceptat-o ºi am pornit la discuþii. S-a ridicat un incident cu privire la caracterul regulamentar al întocmirii raportului comisiei ºi acceptãrii acestui raport al comisie de cãtre parlamentarii care participã la dezbateri. Trebuie rezolvat ca un incident aparte, distinct de ordinea de zi pe care am votat-o ºi pe care o derulãm. Dacã n-am fi în derularea ordinii de zi, n-am fi ridicat acest incident la aceastã orã. Deci vã rugãm sã supuneþi votului celor douã Camere reunite caracterul regulamentar al distribuirii ºi încunoºtinþãrii membrilor Parlamentului cu privire la rapoartele supuse dezbaterii. Asta-i toatã problema.

Vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule preºedinte. Nu voi face, la urma urmei, altceva, decât sã consult prin vot Camerele reunite. Dacã faptul cã figurau aceste rapoarte pe ordinea de zi contraziceau regulamentele noastre, acest lucru trebuia invocat la momentul aprobãrii ordinii de zi. O datã adoptatã aceastã ordine de zi înseamnã cã plenul reunit al celor douã Camere ºi-au exprimat voinþa de a dezbate aceste rapoarte exact aºa cum le-au fost prezentate. Totuºi, în legãturã cu chestiunea de procedurã invocatã de dumneavoastrã, eu o sã consult Camerele dacã doresc returnarea acestor rapoarte comisiilor reunite pentru a fi reluatã procedura. Înþeleg cã ãsta este, de fapt, lucrul pe care îl invocaþi, inclusiv antevorbitorul, niºte chestiuni de conþinut al acestor rapoarte Ñ pe care nu le cunosc Ñ ºi care sunt probleme de fond.

Deci, din acest punct de vedere, vã consult, stimaþi colegi senatori ºi deputaþi, cine este pentru returnarea rapoartelor la comisiile reunite? Vã rog sã vã exprimaþi, ºi vã rog sã numãraþi, secretarii de ºedinþã.

Vã mulþumesc.

Articolul l-am înþeles. Vã rog, solicitarea, în clar, cã nu s-a înþeles. Iertaþi-mã! Eu, cel puþin, nu am înþeles.

Da. Dorim sã se trimitã înapoi, la comisie, aceste rapoarte, pentru cã aceste rapoarte, de fapt ºi de drept, au ºi vicii de fond, în afarã de faptul cã deputaþii ºi senatorii, în mod normal, trebuie sã primeascã ºi sã analizeze aceste rapoarte cu 3 zile înainte de a fi supuse plenului.

Am înþeles. În condiþiile în care ordinea de zi a fost aprobatã aºa cum a fost aprobatã de plenul Camerelor reunite, cererea dumneavoastrã nu mai pot decât s-o supun aceluiaºi plen reunit, chiar dacã aceastã justificare are suportul regulamentar pe care dumneavoastrã îl invocaþi.

Vã rog, procedurã, domnul deputat Bolcaº!

Domnule preºedinte, apreciez pãrerea Domniilor voastre ºi o respect, dar, de data aceasta, problema se pune cu totul în alþi termeni. ªi anume, este vorba de un

56 de voturi pentru, insuficiente pentru ca acest lucru sã se ºi aprobe.

În consecinþã, trecem, în continuare, la urmãtoarea consultare pe care v-am propus-o, ºi anume sã discutãm raportul comun pe 1998, 1999 ºi 2000, comisiile reunite sã facã referire comunã ºi Curtea de Conturi, comunã, la derularea celor trei rapoarte.

Deci, vã consult, cine este pentru aceastã metodã, evident, la propunerea Birourilor permanente reunite? Vã rog sã vã exprimaþi. Vã rog sã numãraþi. E o majoritate largã.

Vã rog, cine e împotrivã? Vã rog sã numãraþi. 47 voturi împotrivã.

Dacã se abþine cineva? 6 abþineri.

Deci, cu 47 de voturi împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat dezbaterea conform procedurii propuse de Birourile permanente reunite.

Dacã din partea Guvernului doreºte cineva sã ia cuvântul? Înþeleg cã nu existã puncte de vedere din partea Guvernului care doresc sã fie susþinute.

Din partea Curþii de Conturi? Vã rog, domnule preºedinte Dan ªaguna, aveþi cuvântul! Am rugãmintea ca, în termen rezonabil, sã vã exprimaþi în legãturã cu cele trei rapoarte. ## **Domnul Dan ªaguna Ñ** _preºedintele Curþii de Conturi:_

## Domnilor preºedinþi,

## Domnilor parlamentari,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt onorat sã prezint în faþa dumneavoastrã rapoartele publice întocmite de Curtea de Conturi a României pentru execuþiile bugetare pe anii 1998, 1999 ºi 2000.

Rapoartele publice întocmite de Curtea de Conturi au fost depuse în timp util la Parlament. Conþinutul acestora este cunoscut. Mai existã ºi un mic incident. Dumneavoastrã cunoaºteþi, noua echipã a Curþii de Conturi a fost numitã în urmã cu douã luni, însã asta nu ne absolvã de faptul de a prezenta în faþa dumneavoastrã concluziile noastre în ceea ce priveºte execuþia bugetarã pe cei 3 ani.

În acea perioadã controlul Curþii de Conturi s-a desfãºurat în baza programelor de control aprobate de plenul Curþii ºi a hotãrârilor Camerelor Parlamentului Ñ Senat ºi Camera Deputaþilor Ñ cu privire la o serie de chestiuni punctuale.

ªi noi vã mulþumim.

Dacã din partea Comisiilor reunite de buget finanþe ia cineva cuvântul?

Da, vã rog, domnule vicepreºedinte!

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Comisiile reunite de buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere au examinat rapoartele privind proiectele de Lege pentru aprobarea contului general de execuþie a bugetului de stat, a conturilor de execuþie ale bugetelor fondurilor speciale ºi a contului general al datoriei publice pe anii 1998, 1999, 2000.

În raportele comisiilor sunt prezentate în detaliu constatãrile ºi sugestiile. Sunt propuneri de supunere spre dezbatere ºi adoptare a acestor proiecte de lege, cu urmãtoarele menþiuni:

La proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuþie a bugetului de stat, a conturilor de execuþie ale bugetelor fondurilor speciale ºi a contului general al datoriei publice, aferente anului 1998, se propune introducerea unui articol nou, articolul 13, cu urmãtorul conþinut: ”Guvernul României, împreunã cu ministerele interesate, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentei legi, sã analizeze mãsurile legislative ce se propun a fi luate, propuse de Curtea de Conturi a României la raportul public pe anul 1998 ºi sã prezinte Parlamentului proiectele de lege necesare.Ò

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, cã vã întrerup. Aceastã propunere este în raportul comisiei pentru Õ98...

Pentru Õ98.

Iertaþi-mã, poate e deplasat ce vã întreb, dar mai are, cum sã spun eu, vreo consecinþã faptul cã modificãm proiectul de lege de aprobare a acestui raport?

Nu. Nu modificãm, se introduce o completare, dar, de fapt, aceastã prevedere a fost adusã la îndeplinire ºi trebuie sã aibã acoperire corespondentã în proiectul de lege.

Am înþeles. Deci aceastã propunere trebuie menþionatã. O sã vã rog, când trecem de proiectul de lege, la dezbateri pe articole, sã reveniþi cu propunerea.

Aceeaºi situaþie este ºi la proiectul de lege pentru anul Õ99. De asemenea, se propune sã se introducã un articol nou pe care, în aceste condiþii, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã-l prezint la momentul potrivit. ªi la 2000 aceeaºi situaþie.

În legãturã cu execuþia bugetului propriu al Curþii de Conturi pe anul 1998, deci fac menþiunea cã cele douã comisii au prezentat raport numai asupra contului de execuþie a bugetului propriu al Curþii de Conturi pentru anul 1998, fiindcã pentru anii 1999, 2000 existã o comisie specialã ºi un coleg care este la masa comisiei va prezenta raportul...

O vom consulta ºi pe aceasta. Vã mulþumim cã ne atrageþi atenþia.

De asemenea, este propusã o hotãrâre referitoare la aprobarea execuþiei bugetului de conturi ºi atunci când o luãm în discuþie o sã prezint conþinutul.

## Vã mulþumim.

În concluzie, am înþeles, corect, ne propuneþi sã votãm aceste proiecte de lege, de aprobare a rapoartelor conturilor generale ºi speciale pe perioada 1998, 1999 ºi 2000.

Dãm cuvântul comisiei speciale pentru a ne face dumnealor referire. E vorba de Comisia comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, de control a bugetului Curþii de Conturi, care, pentru Õ99 ºi 2000, aceastã comisie specialã fiind deja înfiinþatã, poate sã ne facã dumnealor consideraþiile necesare.

Vã rog! Domnul senator Alexa, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României, a fost instituitã Comisia comunã pentru controlul execuþiei bugetului Curþii de Conturi pe anul 1999 ºi anul 2000.

Din datele puse la dispoziþia comisiei de cãtre Curtea de Conturi, rezultã cã execuþia bugetului acestei instituþii pe anul 1999 ºi 2000 s-a realizat cu economii la toate capitolele de cheltuieli, reprezentând 2 ºi respectiv 3,5 puncte procentuale faþã de total. Datele de execuþie bugetarã atestã realizarea urmãtoarelor acþiuni mai importante: asigurarea salarizãrii membrilor ºi personalului Curþii de Conturi, asigurarea desfãºurãrii lucrãrilor de investiþii, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital ºi cotizaþii, reprezentând contribuþia Curþii de Conturi a României la organismele internaþionale.

În conformitate cu art. 20 alin. 4 din Legea nr. 94/1992, comisia comunã avizeazã favorabil execuþia bugetului Curþii de Conturi a României pentru exerciþiul bugetar al anilor calendaristici 1999 ºi 2000.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã rog sã-mi permiteþi, totodatã, sã dau citire Hotãrârii privind aprobarea execuþiei bugetului Curþii de Conturi pe anii 1999 ºi 2000.

”Articol unic. Ñ Se aprobã execuþia bugetului Curþii de Conturi pe anul 1999 conform datelor din anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.Ò

”Se aprobã execuþia bugetului Curþii de Conturi pe anul 2000 conform datelor din anexa care face parte din prezenta hotãrâre.Ò

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

În consecinþã, dacã la dezbateri generale reprezentanþii grupurilor parlamentare doresc sã ia cuvântul? Înþeleg cã nu existã aceastã intenþie.

Vã rog, din partea Partidului România Mare!

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Camera Deputaþilor ºi Senat solicitã, în spiritul luptei împotriva corupþiei care trebuie sã guverneze politica de stat, ca, o datã cu rapoartele comune, sã se prezinte punctual plenului rãspunderile stabilite la nivelul ordonatorilor de credite ºi mãsurile clare preconizate pentru întronarea disciplinei financiare ºi pentru a putea fi recuperate creanþele restante, inclusiv cele ale agenþilor economici care au beneficiat de garanþii de la stat pentru credite externe contractate, sumele deturnate sub formã de înlesniri ºi scutiri nejustificate la plata obligaþiilor cãtre buget, creditele bugetare acordate pentru plata nelegalã a lucrãrilor de investiþii neexecutate sau supraevaluate, mãsurilor nelivrate ºi a serviciilor neprestate, avansuri acordate din banul public pentru activitãþi ºi acþiuni nenominalizate prin normele legale ºi rambursãri nelegale de TVA.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. Vã mulþumesc.

Dacã din partea altor grupuri parlamentare doreºte cineva sã ia cuvântul?

Dacã nu, trecem la dezbaterea pe articole a fiecãrei legi.

Vã propun pentru dezbatere Legea pentru aprobarea contului general de execuþie a bugetului de stat, a conturilor de execuþie ale bugetelor fondurilor speciale ºi a contului general al datoriei publice aferente anului 1998. Supun dezbaterii dumneavoastrã titlul. Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi! Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Vã rog sã numãraþi! 42 de voturi împotrivã. Abþineri?

Titlul a fost adoptat.

Art. 1. Observaþii?

Dacã nu sunt, îl

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propun introducerea unui articol nou, art. 13, cu urmãtorul conþinut: ”Guvernul României, împreunã cu ministerele interesate, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentei legi, sã analizeze mãsurile legislative ce se propun a fi luate, propuse de Curtea de Conturi a României la raportul public pe anul 1998 ºi sã prezinte Parlamentului proiectele de lege necesare.Ò Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Observaþii asupra amendamentului propus de comisie sub formã de articol nou, art. 13? Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi! Cine este pentru? Vã mulþumesc! Împotrivã? Nu sunt!

Abþineri? Nu sunt!

În unanimitate, art. 13, ca amendament, a fost adoptat. În condiþiile în care legea a fost adoptatã pe articole,

Stimaþi colegi,

Trebuie sã ne cerem scuze, este o dificultate tehnicã ºi cer înþelegerea dumneavoastrã ºi, evident, aprobarea dumneavoastrã.

Raportul privind execuþia bugetelor pe anul 1998 conþine 8 articole ºi, deci, articolul propus este articolul 9. Celelalte sunt din raportul din 1999. Datoritã unei greºeli tehnice, a fost ataºat la altã poziþie.

Vã rog sã mã aprobaþi, bineînþeles cã vã consult prin vot, ca legea, pânã la art. 8 inclusiv, sã fie adoptatã de cãtre dumneavoastrã, prin voturile pe care le-aþi exprimat, iar articolul care a fost propus ca fiind articol-amendament al comisiei, art. 13, sã devinã art. 9.

Cine este pentru aceastã...?

Stimaþi colegi,

Revenim. Dintr-o greºealã tehnicã care va trebui, fãrã îndoialã, amendatã, lucrurile s-au petrecut corect ºi art. 13, în fine, este art. 13. Dumneavoastrã aþi votat corect. Încã o datã, cer scuze în numele personalului tehnic. Vom vedea din ce cauzã au apãrut aceste deficienþe.

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea contului general de execuþie a bugetului de stat, a conturilor de execuþie ale bugetelor fondurilor speciale ºi a contului general al datoriei publice, aferente anului 1999.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, aºa cum ne-a fost prezentat.

Titlul legii. Observaþii? Nu sunt!

Dacã nu sunt, supun votului dumneavoastrã titlul. Cine este pentru? Vã mulþumesc! Împotrivã? 4 voturi împotrivã. Abþineri? Titlul a fost adoptat. Art. 1.

Vã rog! Domnul preºedinte Bolcaº, vã rog!

Faþã de numãrul de voturi pe care l-aþi totalizat, pentru ºi împotrivã, daþi-mi voie sã pun la îndoialã existenþa cvorumului obligatoriu, conform art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune.

Vreau sã ne respectãm votul, chiar dacã-l dãm sau chiar dacã nu-l dãm, astfel încât, în conformitate cu art. 22 din acest regulament, solicit verificarea cvorumului. Vã mulþumesc!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc.

Rog secretarii de ºedinþã sã procedeze la numãrarea membrilor Camerei Deputaþilor ºi Senatului. Într-adevãr, în acest moment, cvorumul de lucru nu este asigurat, faþã de prezenþa pe care o avem, dar nici faþã de cifrã, conform art. 39 din regulament.

În acest condiþii, invit liderii grupurilor parlamentare, ºi pe senatorii ºi deputaþii care în acest moment nu sunt în salã, îi invit sã ne însoþeascã la dezbaterea noastrã, a ºedinþei Camerelor reunite.

Stimaþi colegi,

Insist sã vã prezentaþi, pentru cã suntem în procedurã de vot ºi, practic, nu putem derula lucrãrile în procedurã de vot fãrã cvorum.

- Stimaþi colegi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Am rugãmintea sã aveþi, cei care sunteþi prezenþi în salã, rãbdare câteva minute, pentru cã, evident, colegii noºtri au ieºit din salã ºi, probabil, se aflã prin foaierele acestei sãli ºi poate cã, auzind apelul nostru ºi contribuind ºi liderii grupurilor parlamentare, vom asigura în continuare cvorumul de lucru pânã la ora 17,30, când va trebui sã întrerupem lucrãrile pentru a se amenaja sala în legãturã cu evenimentul susþinerii de cãtre preºedintele Consiliului de Miniºtri al Italiei, Silvio Berlusconi, a unei alocuþiuni în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Am rugãmintea sã vã pãstraþi locurile în salã ºi sã încercãm sã invitãm pe cei care nu sunt în salã sã participe la lucrãrile noastre.

Rog secretarii de ºedinþã sã constate cvorumul.

Iatã, cu ultimii colegi care au intrat în salã, deja am depãºit cvorumul legal de lucru ºi vã rog sã acceptaþi sã reîncepem lucrãrile.

Trecem la dezbaterea articolului 1 al legii. Observaþii? Dacã nu sunt, îl

ru? Vã mulþumesc! Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Articolul 13 a fost adoptat. Art. 14. Observaþii? Dacã nu sunt, îl

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propun introducerea, la aceastã poziþie, a unui articol nou, numerotat 14[1] , cu urmãtorul conþinut:

”Guvernul României, împreunã cu ministerele implicate, în termen de 60 de zile de la aprobarea prezentei legi, sã analizeze mãsurile legislative solicitate de Curtea de Conturi a României în raportul public anual ºi sã prezinte Parlamentului proiectele de lege necesare.Ò

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Propuneþi ca dupã art. 14 sã se introducã un articol, ca amendament, cu propunerea comisiei.

Vã consult dacã sunt observaþii în legãturã cu aceastã propunere a comisiei.

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/27.IV.2002

Cine este pentru aceastã propunere? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? 13 abþineri.

Cu 13 abþineri, a fost votat amendamentul propus de comisie.

În continuare, art. 15.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt. Art. 15 a fost adoptat.

În consecinþã, legea fiind votatã pe articole, o

unt. Abþineri? Nu sunt. Articolul 6 a fost adoptat. Art. 7. Observaþii? Dacã nu sunt, îl

Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propun introducerea, la aceastã poziþie, a unui articol nou, numerotat 16[1] , cu urmãtorul conþinut: ”Ordonatorii principali de credite, cãrora Curtea de Conturi a României nu le-a acordat descãrcarea de gestiune, au obligaþia ca în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sã ia mãsuri pentru lichidarea lipsurilor ºi abaterilor constatate ºi sã solicite aceastã descãrcare. Împotriva celor vinovaþi se vor lua mãsuri disciplinare sau penale, dupã caz.Ò

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

În legãturã cu propunerea comisiei, de completare prin amendament a art. 16 cu apariþia art. 16[1] , dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

În aceste condiþii, a fost adoptat amendamentul ºi devine art. 16[1] .

Art. 17. Observaþii?

Dacã nu sunt, îl

Vã rog sã aºteptaþi puþin, domnule preºedinte Florin Georgescu, sã terminãm, pentru cã rapoartele au fost ºi ale proiectelor de Lege pentru aprobarea contului general de execuþie a bugetelor de asigurãri sociale.

Nu, numai ale Curþii de Conturi.

Atunci, supunem votului dumneavoastrã cele trei hotãrâri privind aprobarea execuþiei bugetului Curþii de Conturi, începând cu 1998.

În consecinþã, dacã la aceste hotãrâri sunt observaþii generale? Dacã nu, trecem la dezbaterea lor aºa cum sunt prezentate.

În legãturã cu titlul, dacã sunt observaþii?

Dacã nu, supun votului titlul.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

În legãturã cu articolul unic al Hotãrârii privind aprobarea execuþiei bugetului Curþii de Conturi pe 1998, dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

Supun hotãrârea în ansamblu votului dumneavoastrã. Cine este pentru Hotãrârea privind aprobarea execuþiei bugetului Curþii de Conturi pe 1998? Vã mulþumesc. Împotrivã? Nu. Abþineri? Nu sunt. Hotãrâre adoptatã în unanimitate.

Supun dezbaterii dumneavoastrã Hotãrârea privind aprobarea execuþiei bugetului Curþii de Conturi pe 1999. Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã participe din partea grupului parlamentar?

Dacã nu, supun dezbaterii dumneavoastrã hotãrârea în conþinutul ei.

La titlu, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu. Abþineri? Nu sunt.

A fost adoptat titlul.

Articolul unic, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Adoptat în unanimitate.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Partidul Social Democrat, prin votul exprimat asupra legilor reprezentând execuþia contului bugetar pe anii 1998Ñ2000... .Prin acest vot sã nu se înþeleagã cã noi suntem de acord sau am confirmat modul dezastruos în care a fost guvernatã þara în acea perioadã, pentru cã în aceste legi nu sunt înscrise decât niºte cifre seci referitoare la veniturile ºi cheltuielile principalelor componente ale bugetului general consolidat al þãrii: bugetul de stat, bugetul privind modernizarea vãmilor, drumurilor, bugetul fondului de ºomaj, asigurãri sociale, de sãnãtate ºi aºa mai departe.

Indisciplina financiarã care a caracterizat perioada guvernãrii celor 15.000 de specialiºti este doveditã de faptul cã sute ºi mii de ordonatori de credite, începând cu primãriile ºi ºcolile ºi terminând cu ministerele, nu au avut descãrcare de gestiune pentru anii respectivi, ceea ce înseamnã cã organele Curþii de Conturi, numite dupã algoritmul politic din 1998, nu a putut sã dea descãrcare de gestiune acelor conducãtori de unitãþi, ordonatori de credite Ñ cum se numesc ei în limbaj bugetar Ñ, pentru cã se identificaserã o serie de abateri de la dispoziþiile legii. Între timp, unele s-au clarificat, altele probabil cã sunt pe rolul instanþelor de judecatã.

Faptul cã am votat aceste cifre seci, care reprezintã niºte fapte consumate.... Nu puteam sã respingem faptul cã aþi cheltuit cât aþi cheltuit, cã urmare acestor cheltuieli inflaþia a fost cât a fost, nivelul de trai a scãzut cum a scãzut.... Deci faptul cã am votat aceste legi vã rog sã înþelegeþi cã nu exonereazã pe guvernanþii de atunci de o eventualã rãspundere juridicã ulterioarã, pentru cã organele Curþii de Conturi, când verificã, spre exemplu, în anul 2002, anul 2001, în funcþie de constatãri, pot sã meargã pe firul apei în sus ºi sã vadã deficienþe, sã descopere noi abateri, ilegalitãþi, fraude întâmplate în anii 1998, 1999, 1997 ºi aºa mai departe.

Se pot înregistra în acele momente rãspunderi de naturã civilã, materialã, administrativã, Doamne fereºte!, chiar penalã, nu dorim nimãnui aºa ceva, însã este posibil aºa ceva.

ªi noi vã mulþumim, domnule Florin Georgescu.

Totuºi, trebuie sã spunem cã aceste rapoarte au fost însoþite de rapoartele Curþii de Conturi, deci a se vorbi de ilegalitãþi care existã în perioadele respective este un lucru absolut nepotrivit, pentru cã, în faþa noastrã, Curtea de Conturi ºi-a prezentat ea însãºi raportul în legãturã cu perioadele de gestiune ale acelor bugete.

Dumneavoastrã spuneþi cã existã prezumþia cum cã, în 2001, sã se descopere niºte matrapazlâcuri, tot ce e posibil, ºi atunci sã se meargã mai departe, sã se vadã dacã nu sunt origini în alþi ani. Sigur cã e o prezumþie de vinovãþie pe care dumneavoastrã o ridicaþi.

A fost un discurs politic, dar tehnic vorbind Ñ eu nu mã refer.... pentru cã ar trebui sã cobor la tribunã Ñ tehnic vorbind, acest lucru trebuie subliniat, acest buget a fost votat, aceastã descãrcare, în urma rapoartelor Curþii de Conturi. Trebuie fãcutã aceastã subliniere, dumneavoastrã pare cã neglijaþi acest lucru.

Domnule preºedinte...

Sã înþeleg cã vreþi o replicã?

Da.... nu, este o scurtã precizare pe care doresc sã o fac în faþa dumneavoastrã ºi pentru dumneavoastrã mai ales.

În primul rând, din eleganþã, trecem peste aceastã abatere de la regulament, cã aþi... practic, aþi înregistrat un discurs politic de la...

Strict procedural, domnule...

Strict procedural, trebuia sã veniþi în locul meu, aici, dar mai faceþi ºi economie de efort. E în regulã. Mai bine fãceaþi economie de bani în timpul guvernãrii!

În notele de fundamentare pentru înaintarea cãtre Parlament a acestor legi se precizeazã cã mulþi ordonatori de credite Ñ aceia cu miile de care vã menþionam eu mai devreme Ñ nu au descãrcare de gestiune pentru sume care înseamnã sute ºi mii de miliarde. S-au înregistrat aici anumite cifre care aratã cât s-a cheltuit la bugetul de stat, cât e datoria publicã, cum s-au acordat garanþiile de stat, care este datoria publicã externã ºi aºa mai departe, dar unele dintre aceste componente ale sumelor respective, la nivel central sau la nivel local, nu au corespondent în descãrcarea de gestiune a organelor Curþii de Conturi, dupã cum, vã repet, nu pornesc de la prezumþia de vinovãþie, dar vã atenþionez cã este posibil ca atunci când verifici ceva... ºi sunt destule semnale în presã, în mijloacele de informare în masã, în general, care aratã grave abateri produse în procesul de gestionare a fondurilor publice, în procesul de privatizare ºi altele. Aceasta a fost precizarea pe care vreau s-o fac.

Nu am aprobat aceste cifre pentru cã aþi guvernat bine þara, am aprobat pentru cã ele sunt înregistrate în conturile naþionale ale þãrii, dar încã se mai lucreazã ºi se va mai lucra pentru a se desluºi toate iþele, toate detaliile care au condus la efectele dezastruoase ale guvernãrii dumneavoastrã de dreapta.

Mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule Florin Georgescu.

Încã o datã, poate cã n-am fost corect înþeles. De aceea nici nu cobor, pentru cã mã refer strict procedural. Nu minimalizãm votul Parlamentului. Aici am dat un vot care a închis niºte conturi ale României pe 1998, 1999 ºi 2000.

Cã existã cazuri în anchetã, cã existã încã oameni nedescãrcaþi de... Foarte bine! Justiþia sã facã dreptate acolo unde e cazul.

Domnule Bolcaº, vã rog!

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnilor colegi ºi domnilor preºedinþi,

Personal ºi partidul pe care-l reprezint refuzãm sã transformãm Parlamentul într-un compostor de proiecte de lege înfãþiºate. Dacã ar fi vrut mecanismul constituþional ca, în mod automat, sã se închidã niºte bugete ca, pe urmã, cineva sã spunã ”Le-am închis, dar au fost frauduloaseÒ, cred cã s-ar fi dat o prevedere în acest sens.

Noi am votat împotrivã pentru cã existã Ñ ºi aceasta este singura marjã de adevãr din ceea ce s-a susþinut în disputa avutã aici Ñ serioase îndoieli în legãturã cu cheltuirea banilor publici, iar aceste îndoieli merg pânã la limita nerecuperãrii ºi repercutãrii prejudiciului în buzunarul cetãþeanului ºi, dacã vreþi, ºi în al dumneavoastrã, ºi în al meu.

Pot sã dau un vot automat pentru un asemenea proiect de lege? S-a intervenit cu amendamente ale comisiei care împuternicesc, roagã, solicitã, ºi bine cã nu implorã, ca Guvernul sã facã ceva în stabilirea unor rãspunderi.

Amendamentul sunã mai rãu decât Proclamaþia de la Islaz, pentru cã ea mãcar avea o finalitate, iar acesta, din punct de vedere juridic, nu are nici cap ºi nici coadã.

Ori suntem de acord cã au existat cheltuieli care nu se încadreazã în parametrii bugetari de noi votaþi, ori votaþi încheierea acestor exerciþii bugetare ºi spuneþi: ”Votul nostru la aprobarea bugetului n-a fãcut douã parale.Ò

”Sã-l închidem acumÒ, spune partidul de guvernãmânt, printr-o voce autorizatã a reprezentantului sãu, pentru cã numai astfel putem pune capacul pe oalã. De ce? Sunt raþiuni deja politicianiste ºi pe mine nu mã intereseazã aceasta într-o lume a banului public ºi într-o lume a interesului cetãþeanului.

Aceasta este explicaþia votului nostru. N-am vrut, nu vrem ºi niciodatã, pentru noi, o asemenea ºedinþã de aprobare de descãrcare de gestiune nu va fi o ºedinþã a formalismului, ci a responsabilitãþii pe care vã rog sã vi-o asumaþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim, domnule Bolcaº.

În continuare, stimaþi colegi, supun dezbaterii dumneavoastrã textul în divergenþã, adoptat în redactãri diferite de Camera Deputaþilor ºi Senat, la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

Este vorba de a discerne între textul Senatului ºi textul Camerei Deputaþilor, aºa cum sunt ele, în redactãri diferite, care nu s-au putut media.

Punem în dezbatere textul Senatului. O sã-l citesc pentru a nu fi confuzii. Probabil, dumneavoastrã îl aveþi în faþã.

Art. 1, care defineºte... ”Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii este autoritatea administrativã autonomã învestitã, potrivit Constituþiei, cu organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor care privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã.Ò Subliniez, este textul Senatului.

Cine este pentru acest text? Înþeleg cã majoritatea. Cine este împotriva acestui text? Nu.

Cine se abþine? Nu.

Deci, în unanimitate, textul Senatului a fost adoptat. Este o abþinere, scuzaþi-mã.

În aceste condiþii, vã rog sã fiþi de acord sã suspendãm ºedinþa pânã la ora 18,00, când vã rog sã fiþi toþi în salã, pentru alocuþiunea preºedintelui Consiliului de Miniºtri al Republicii Italia, domnul Silvio Berlusconi. Vã mulþumesc.

Avem nevoie de 20 de minute pentru amenajarea sãlii. Vã rog sã nu întârziaþi peste ora 18,00.

PAUZÃ

* * *

DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Distinºi oaspeþi,

Avem deosebita onoare ºi bucurie de a avea astãzi, ca oaspete de seamã al Parlamentului României, pe Excelenþa sa, domnul Silvio Berlusconi, preºedintele Consiliului de Miniºtri al Italiei.

Înainte de a-l ruga sã prezinte o alocuþiune în faþa dumneavoastrã, îmi face plãcere ºi sunt onorat sã evoc relaþiile excelente care existã între Italia ºi România, þãri legate de o sincerã prietenie, bazatã pe afinitãþi de limbã, culturã, aspiraþii comune.

Daþi-mi, de asemenea, voie sã evoc sprijinul prietenesc pe care Italia ni-l acordã în ultimul timp, pe drumul realizãrii dezideratelor noastre de integrare euroatlanticã.

Îmi revine plãcuta misiune, cu acest prilej, sã vã prezint câteva date din biografia înaltei personalitãþi care este invitatul nostru.

Domnul Silvio Berlusconi s-a nãscut la 29 septembrie 1936, la Milano. A urmat studii juridice, iar în 1962 ºi-a început activitatea de antreprenor în construcþii, devenind primul operator italian în domeniul construirii de centre rezidenþiale ºi comerciale.

În 1978 a pus bazele Grupului ”Fin InvestÒ, iar în 1980 a înfiinþat prima televiziune naþionalã privatã din Italia, Canale 5, cãreia aveau sã-i urmeze alte posturi naþionale ºi locale în Italia, Franþa, Germania ºi Spania.

Cu Editura ”MontadoriÒ devine, în anii Õ90, principalul producãtor italian în domeniul cãrþilor ºi publicaþiilor periodice.

În 1993 a intrat în politicã, fiind fondatorul Miºcãrii ”Fortza ItaliaÒ, care a realizat, sub conducerea Excelenþei sale, cea mai fulminantã ascensiune politicã. Dupã numai un an de zile, a obþinut primul loc la alegerile parlamentare din martie 1994 ºi a format, împreunã cu Liga Nordului ºi Alianþa Naþionalã, primul Guvern Berlusconi.

Între 1996Ñ2001, oaspetele nostru de astãzi a fost liderul opoziþiei democratice din Italia, pentru ca, dupã alegerile din 2001, sã revinã la guvernare în fruntea coaliþiei de centru-dreapta, ”Casa LibertãþilorÒ.

Domnule preºedinte al Consiliului de Miniºtri, avem onoarea sã vã oferim cuvântul pentru a ne prezenta o scurtã alocuþiune în faþa Parlamentului României.

## **Domnul Silvio Berlusconi Ñ** _preºedintele Consiliului de Miniºtri al Republicii Italiene_ **:**

Multe mulþumiri, domnule preºedinte.

Multe mulþumiri dumneavoastrã tuturor, onoraþi membri ai Parlamentului, pentru onoarea pe care mi-o faceþi de a vã putea întâlni aici, într-o ocazie atât de solemnã.

Evident, vã îmbrãþiºez din toatã inima, aºa cum se spune în Italia, dar ocazia solemnã a impus ºi impune sã nu vã las sã pierdeþi nici mãcar un minut ºi, deci, practic, astã noapte am început sã scriu, lucru care este excepþional pentru mine, un discurs în care cred cã am reuºit sã pun toate sentimentele pe care le simt pentru þara dumneavoastrã, pentru cetãþenii dumneavoastrã, pentru primul-ministru al dumneavoastrã, de care mã leagã o prietenie care se bazeazã pe respect, pe stimã, pe simpatie ºi o perioadã pe care am petrecut-o împreunã la Universitatea Sorbona.

Italia ºi România au vãzut cum destinele lor s-au întrepãtruns de-a lungul istoriei, o istorie comunã strãveche, în timpul cãreia, chiar ºi în momentele mai dificile, popoarele noastre au ºtiut sã menþinã viu dialogul ºi sã pãstreze esenþa profundã a apropierii lor, a prieteniei lor.

Un spirit constant de reînnoire a caracterizat întotdeauna relaþiile dintre þãrile noastre. O dorinþã comunã de inovare care a înflorit în timpurile noastre în împãrtãºirea, în secolul XIX, idealurilor risorgimentale de libertate ºi de independenþã.

Bogãþia acestui trecut ne-a permis, în ultimul deceniu, atunci când întreaga Europã a regãsit drumul libertãþii ºi al democraþiei, sã regãseascã o mare sintonie ºi sã reînnoiascã destinele noastre în ajunul unor noi provocãri ºi noi oportunitãþi.

Parteneriatul strategic care, din anul 1997, a fost stabilit între Italia ºi România ºi a cãrui a cincea aniversare se sãrbãtoreºte chiar astãzi este confirmarea acestui nou elan al relaþiei noastre. El se bazeazã pe conºtiinþa împãrtãºirii aceloraºi idealuri de libertate, democraþie ºi toleranþã, ce reprezintã patrimoniul comun ºi inalienabil al Europei.

Astãzi, mai mult ca oricând, trãim cu valoarea fundamentalã a libertãþii, pentru cã fãrã libertate nu poate sã existe nici o altã valoare, nu pot exista valori umane ºi nici mãcar nu pot exista valori sociale sau economice.

Suntem la fel de convinºi cã Alianþa Atlanticã nu ar reprezenta pe deplin întreg Occidentul, dacã ar fi lipsitã de aportul dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi membri ai Parlamentului,

În luna noiembrie, Summit-ul de la Praga, continuând parcursul început la Madrid, în 1997, va discuta în întregul for problema lãrgirii tocmai a Alianþei Atlantice.

Familia comunã europeanã are nevoie sã consolideze o arhitecturã de securitate împãrtãºitã, în care Alianþa Atlanticã este chematã sã joace un rol nou. Din aceste motive, detaliem sprijinul întregului proces de lãrgire, care duce la adaptarea NATO la noua realitate, care este determinatã dupã cãderea zidului de la Berlin ºi dupã Rãzboiul rece, deci ºi dupã instaurarea, la care personal am lucrat, a unui nou raport cu Federaþia Rusã.

Doresc sã subliniez, în acest sediu, cã noi considerãm esenþial ca lãrgirea sã se facã în mod echilibrat din punct de vedere geografic, incluzând Sud-Estul Europei, care este de importanþã crucialã pentru stabilitatea continentalã.

Încã de la Summit-ul de la Madrid, Italia a subliniat, cu forþã, importanþa consolidãrii flancului sudic al Alianþei ºi a contribuit astfel la formarea principiului aºa-numitei uºi deschise. Noile provocãri cãrora a trebuit sã le facem faþã dupã 11 septembrie 2001 au întãrit aceastã convingere a noastrã. Comportamentul dumneavoastrã în jurul ultimelor evenimente a fost exemplar. Am apreciat în special punerea la dispoziþie a spaþiului dumneavoastrã aerian, precum ºi trimiterea de cãtre dumneavoastrã a unui contingent militar în Afganistan, care s-a adãugat, practic, efortului pe care îl faceþi deja, prin prezenþa dumneavoastrã consistentã care este în Bosnia ºi în Kosovo.

ªi, pentru aceste motive, susþinem, cu forþã ºi convingere, legitima dumneavoastrã aspiraþie de a fi invitaþi sã aderaþi la NATO la urmãtorul Summit de la Praga.

Aceastã poziþie am confirmat-o ºi ieri, la Bruxelles, la reuniunea pe care Consiliul NATO a avut-o cu o delegaþie a dumneavoastrã, condusã de primul-ministru, în cadrul Membership Action Plan.

Domnule preºedinte,

Stimaþi membri ai Parlamentului,

Spiritul de reînnoire care strãbate continentul nu se opreºte la lãrgirea Uniunii Europene ºi NATO. El ne duce mai departe, el cheamã generaþia noastrã sã punã bazele unei noi Europe.

Convenþia cãreia i-a dat viaþã Consiliul de la Laecken are sarcina extraordinarã, stabilitã în linii esenþiale, pe care trebuie sã se bazeze convieþuirea noastrã comunã în noua ºi reunificata Uniune Europeanã. Suntem conºtienþi cã ne aflãm în faþa unei provocãri dificile, dar fascinante. Succesul cu care a fost primitã moneda euro în þãrile în care aceasta a devenit monedã unicã constituie un exemplu mobilizator, care ne dã puteri sã ne confruntãm cu acest lung ciclu de integrare. Aceste lucrãri se vor baza pe contribuþiile fundamentale ce se nasc din rãdãcinile Europei. Se va naºte mai întâi o viziune dinamicã a viitorului Uniunii, în care statele, deºi împãrtãºind o parte mereu mai importantã a suveranitãþii lor, cu o structurã superioarã, nu vor pierde individualitatea lor într-un superstat federal.

În acest spirit, vom continua sã ne ducem acþiunea noastrã mai departe, cu convingere, pentru a atinge rezultatele unei Europe reunificate. Acest spirit îl vom imprima prin preºedinþia noastrã, a cãrei responsabilitate o vom avea în cel de-al doilea trimestru al anului viitor. ªi tot în acest spirit, ne dorim ca conferinþa interguvernamentalã sã aibã loc chiar în timpul acestui semestru al nostru de preºedinþie, adicã în cea de a doua parte a anului 2003, ºi sã se încheie cu semnarea unui al doilea tratat, la Roma. Amintiþi-vã cu toþii cã Europa s-a nãscut prin primul Tratat de la Roma din 1952.

Desigur, sunt multe chestiunile pe care trebuie sã le rezolvãm, ambiþiile pe care trebuie sã le atingem, reformele pe care trebuie sã le completãm, pentru a asigura continentului nostru acea securitate, acea pace, acea prosperitate, la care toþi aspirãm.

Doar cu câþiva ani în urmã, dacã þineþi minte, era un simplu vis, nutrit de puþine spirite luminate. Ele sunt astãzi o realitate care este la îndemâna noastrã. Trecutul nostru comun ºi actualul nostru raport de colaborare ºi de prietenie sunt un patrimoniu important pentru cele douã þãri ale noastre, dar nu numai pentru noi, pentru întreaga Europã.

Cultura dumneavoastrã este o componentã esenþialã a culturii europene. Spiritul dumneavoastrã este o componentã esenþialã a spiritului european. Uniunea Europeanã este astãzi un instrument fundamental, care face sã existe întotdeauna aceastã unitate pe care o jumãtate de secol de comunism, din fericire, nu a reuºit sã o ºteargã.

Suntem conºtienþi cã viitorul care ne aºteaptã va fi un viitor comun în Europa. Sunt sigur cã, împreunã, ne confruntãm sã învingem toate aceste sfidãri care ne aºteaptã în viitorul nostru, care va trebui sã fie un viitor de bunãstare, de siguranþã, de justiþie, de democraþie ºi de pace.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi membri ai Parlamentului,

Vã mulþumesc pentru primirea dumneavoastrã.

Sunt sigur cã ne vom reîntâlni, cã vom lucra împreunã ºi cã, împreunã, vom putea sã sãrbãtorim rezultatele muncii noastre, care ne va vedea uniþi în noua, marea Europã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Excelenþã, domnule preºedinte al Consiliului de Miniºtri, vã mulþumim sincer pentru mesajul dumneavoastrã prietenesc pe care l-aþi adresat Parlamentului României ºi, prin aceastã instituþie, României, cetãþenilor ei.

Vã mulþumim pentru aprecierile pe care le-aþi fãcut la adresa României ºi mai ales pentru aceastã declaraþie de substanþã, care evocã sprijinul direct al Italiei pentru dubla noastrã candidaturã.

Suntem miºcaþi de aprecierea pe care a-þi fãcut-o cu privire la faptul cã România nu trebuie sã se socoteascã ”în aºteptareÒ pentru a fi primitã în Europa, pentru cã se aflã aici dintotdeauna. Aº continua aceastã afirmaþie, spunând cã, într-un fel, România se numãrã printre fondatorii Europei ºi aici îi este locul.

Vã mãrturisesc cã, având Italia prietenã, ne simþim mai siguri, mai încurajaþi ºi mai încrezãtori. Având forþa Italiei alãturi de noi, ne simþim mai puternici, mai motivaþi.

Pentru toate acestea, daþi-mi voie încã o datã, în numele colegilor mei, sã transmitem cele mai sincere mesaje de prietenie poporului italian, iar manifestarea pe care parlamentarii v-au fãcut-o demonstreazã sinceritatea acestor gânduri.

Vã mulþumesc ºi vã aºteptãm, în curând, sã ne expuneþi o nouã alocuþiune, dupã ce România va fi invitatã sã participe la NATO ºi va avea certificatul de membrã a Uniunii Europene.

Multã prosperitate Italiei!

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Avem rugãmintea sã aveþi înþelegere sã continuãm lucrãrile, nu cu toate punctele de pe ordinea de zi, dar mãcar cu acordarea votului pentru preºedinþia Consiliului de Administraþie al Radiodifuziunii.

Deci vã rugãm sã luaþi loc, pentru a continua lucrãrile noastre.

Aºadar, îi rog pe secretarii de ºedinþã sã se prezinte pentru a declanºa procedura de vot. ªi, în acelaºi timp, preºedinþii Comisiilor pentru culturã ºi mass-media sã ia loc în spaþiul rezervat comisiilor.

Din partea Camerei Deputaþilor, domnul secretar BorbŽly L‡szl—. Vã rog sã procedaþi la declanºarea votului. Domnii chestori sã pofteascã.

Preºedintele Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a Camerei Deputaþilor, domnul deputat Mihai Mãlaimare, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei în legãturã cu procedura.

Vã rog, poftiþi!

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Raport comun privind desemnarea candidatului pentru funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune.

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului ºi Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a Camerei Deputaþilor s-au întrunit în ºedinþã comunã, în ziua de 10 aprilie 2002, pentru audierea candidatului recomandat de cãtre membrii Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune, în persoana domnului Dragoº ªtefan ªeuleanu.

Dupã audierea candidatului, membrii comisiilor au votat, cu majoritatea membrilor celor prezenþi, 16 voturi pentru ºi douã abþineri, desemnarea domnului Dragoº ªtefan ªeuleanu drept candidat pentru ocuparea funcþiei de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune.

Au semnat cei doi preºedinþi ai comisiilor ºi secretarii. Vã mulþumesc.

Vã rog, domnii chestori sã pofteascã pentru a se distribui bilele.

Vã reamintesc cã e vot secret, cu bile.

Vã reamintesc cã procedura vot cu bile înseamnã: vot pentru Ñ bila albã în urna albã, bila neagrã în urna |grã, vot împotrivã Ñ bila neagrã în urna albã ºi bila|grã, vot împotrivã Ñ bila neagrã în urna albã ºi bila|Brudaºca Damian|prezent| |---|---|---|---| |ã în urna neagrã.||Bucur Constantin|prezent| |Vã rog, domnule secretar BorbŽly.||Bucur Mircea|prezent| |||Buga Florea|absent| |**Domnul BorbŽly L‡szl—:**||Burnei Ion|prezent| |Da. Deci am înþeles cã este o urgenþã, membrii<br>vernului ar dori sã voteze acum. Aº dori ca membrii<br>vernului sã vinã. Domnul Mitrea Miron-Tudor, doamna<br>rtoº Daniela, domnul Puºcaº Vasile, domnul Sârbu<br>rian, domnul Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard, domnul<br>gãraº Georgiu, doamna Andronescu Ecaterina, domnul<br>spar Acsinte, domnul Muºetescu Ovidiu Tiberiu, dom-<br>Rãzvan Emil Theodorescu.||Buruianã-Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Canacheu Costicã<br>Cazimir ªtefan<br>Cazan Gheorghe Romeo-Leonard<br>Cãºunean-Vlad Adrian|prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Aºadar, începem sã strigãm catalogul.<br>Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica|prezent<br>absentã|Cerchez Metin<br>Cherescu Pavel<br>Chiliman Andrei Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent| |Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Anastasescu Olga Lucheria<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Antal Istv‡n<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugen<br>Asztalos Ferenc|absent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentã<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Chiriþã Dumitru<br>Ciontu Corneliu<br>Ciuceanu Radu<br>Ciupercã Vasile Silvian<br>Cîrstoiu Ion<br>Cladovan Teodor<br>Cliveti Minodora<br>Coifan Viorel-Gheorghe<br>Cojocaru Nicu<br>Crãciun Dorel Petru<br>Creþ Nicoarã<br>Cristea Marin<br>Criºan Emil<br>Dan Matei-Agathon<br>Daraban Aurel|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentã<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Baban ªtefan<br>Babiuc Victor|absent<br>absent|Dinu Gheorghe<br>Dobre Traian|prezent<br>absent| |Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel<br>Baltã Mihai|prezent<br>prezent<br>prezent|Dobre Victor Paul<br>Dobrescu Smaranda<br>Dolãnescu Ion|absent<br>prezentã<br>absent| |Baltã Tudor|prezent|Dorian Dorel|absent| |Bar Mihai|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |Bara Radu Liviu|prezent|Dragomir Dumitru|prezent| |Barbu Gheorghe|absent|Dragoº Liviu Iuliu|absent| |Bãdoiu Cornel|prezent|Dragu George|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent| |Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan|prezentã<br>prezent|Dreþcanu Doina-Micºunica<br>Dumitrescu Cristian-Sorin|prezent<br>prezent| |Bâldea Ioan|prezent|Dumitriu Carmen|prezentã| |Becsek-Garda Dezideriu|absent|Duþu Constantin|prezent| |Bentu Dumitru|prezent|Duþu Gheorghe|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent|Enescu Nicolae|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Erdei Doloczki Istv‡n|prezent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent|Eserghep Gelil<br>Fâcã Mihail|prezent<br>prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |Bleotu Vasile|prezent|Florea Ana|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent|Florescu Ion|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã|Fotopolos Sotiris|prezent| |Boajã Minicã|prezent|Frunzãverde Sorin|prezent| |Boc Emil|prezent|Gaspar Acsinte|prezent| |Bogea Angela|prezentã|Georgescu Filip|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent|Georgescu Florin|prezent| |Bolcaº Lucian Augustin|absent|Gheorghe Valeriu|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |BorbŽly L‡szl—|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Bozgã Ion|prezent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Bran Vasile|prezent|Gingãraº Georgiu|prezent| |Brînzan Ovidiu|prezent|Giuglea ªtefan|prezent|

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Am rugãmintea ca aceia care mai sosesc sã vinã repede sã-ºi înregistreze prezenþa ºi sã votezeÉ

Membrii Biroului permanent sã vinã în sala biroului pentru numãrãtoare ºi pe dumneavoastrã vã rog sã aºteptaþi, deoarece dupã anunþarea rezultatelor urmeazã ºi ceremonia de depunere a jurãmântului.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Sã depunã jurãmântul înainte!

Stimaþi colegi, pentru a câºtiga timp, vã rog sã fiþi de acord sã dãm cuvântul domnului Alexandru Ducu Bertzi ºi domnului Victor Socaciu pentru a-ºi prezenta fiecare jurãmântul prevãzut de lege.

Domnul Ducu Bertzi, aveþi cuvântul.

## **Domnul Alexandru Ducu Bertzi Ñ** _membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ **:**

”Eu, Alexandru Ducu Bertzi, desemnat în calitatea de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii,

Sã apãr interesele României,

Drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, Sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã mã ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Victor Socaciu.

## **Domnul Victor Socaciu Ñ** _membru supleant al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ **:**

”Eu, Victor Socaciu, desemnat în calitatea de membru supleant al Consiliului de Administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii,

Sã apãr interesele României,

Drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, Sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã mã ajute Dumnezeu!Ò

Mulþumesc celor doi distinºi artiºti ºi-l rugãm pe Dumnezeu sã le pãstreze vocea ºi harul.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

”Parlamentul României Camera Deputaþilor ºi Senatul

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de cãtre deputaþi ºi senatori asupra propunerii de numire, printre membrii titulari, a domnului Dragoº ªtefan ªeuleanu în funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune, conform art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi a Societãþii Române de Televiziune, republicatã, ºi au constatat urmãtoarele:

Ñ numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 484;

- Ñ numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi: 354; Ñ numãrul total de voturi exprimate: 354;

Ñ numãrul de voturi anulate: nici unul;

Ñ numãrul total de voturi valabil exprimate: 354; dintre care:

Ñ voturi pentru: 260;

Ñ voturi împotrivã: 94.

Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 41/1994, republicatã, numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune se face cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor.

Ca urmare a faptului cã, din totalul de 484 deputaþi ºi senatori, 260 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de lege, domnul Dragoº ªtefan ªeuleanu este numit în funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule preºedinte proaspãt ales, vã adresãm, în numele colegilor prezenþi în salã ºi a colegilor care au participat la ºedinþã, sincere felicitãri. Vã dorim succes, emisiuni cât mai inspirate, adevãrate, echilibrate ºi echidistante.

Nu ne îndoim cã sub dumneavoastrã ºi sub distinºii dumneavoastrã colegi activitatea radioului se va cota mult mai sus decât cotaþi dumneavoastrã activitatea Parlamentului. Sperãm cã prin modul obiectiv în care veþi oglindi de acum activitatea Parlamentului ºi imaginea acestuia se va aºeza pe baze reale, nu înfrumuseþate sau denaturate.

Încã o datã, vã doresc ºi dumneavoastrã, ºi colegilor dumneavoastrã deplin succes!

Dacã doriþi sã spuneþi câteva cuvinte, vã rog.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Înainte, jurãmântul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, întâi trebuie sã depuneþi jurãmântul. A depus jurãmântul ca membru al Consiliului de administraþie. Vã

PAUZÃ rog sã depuneþi jurãmântul ºi ca preºedinte. Pe urmã, dacã veþi mai avea glas sã ne spuneþi ceva, vã ascultãm.

**Domnul Dragoº ªtefan ªeuleanu Ñ** _preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ **:**

## Jurãmânt.

”Eu, Dragoº ªtefan ªeuleanu, numit în funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii,

Sã apãr interesele României,

Drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, Sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã mã ajute Dumnezeu!Ò Domnilor preºedinþi,

## Domnilor parlamentari,

Aº vrea sã vã mulþumesc pentru votul pe care mi l-aþi acordat astãzi.

Aº vrea sã vã asigur cã radioul va deveni un post pentru cetãþean Ñ nu pentru decidenþi Ñ ºi va fi un post apropiat de cei care au nevoie de informaþie, pentru cei care sunt hotãrâþi sã-ºi desfãºoare activitatea în cadru democratic.

Vom sprijini toate demersurile pentru integrarea României în Uniunea Europeanã ºi NATO. Este datoria noastrã de post public sã informãm cetãþenii astfel încât sã înþeleagã care este direcþia corectã pentru evoluþia României.

Vã asigur cã postul nostru de radio va fi un post echidistant, aºa cum pãrintele radioului modern Ñ îmi îngãdui sã-l numesc pe Eugen Preda Ñ a dorit încã din 1990.

Vã asigur, de asemenea, cã, din acest moment, atât eu, cât ºi membrii consiliului, nu vom mai avea culoarea celor care ne-au trimis în consiliu, ci vom face parte dintr-un singur partid: Partidul Radiodifuziunii Române.

În acelaºi timp, mã voi strãdui sã contribui la modernizarea radioului pentru a fi parte a echipei europene a posturilor de radio democratice ºi pentru a asigura o evoluþie în urmãtorii ani pe mãsura aºteptãrilor ascultãtorilor noºtri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Încã o datã, felicitãri ºi mult succes în activitatea dumneavoastrã.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de azi. Mâine Camera Deputaþilor se va reuni în ºedinþã publicã, iar Senatul la fel. ªedinþã în plen pentru ambele Camere.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 63/27.IV.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei