„Guvernul Cîțu s-a transformat și în groparul IMM-urilor12” Cabinetul premierului Florin Cîțu înmormântează, rând pe rând, toate domeniile de activitate, prin hotărâri distructive*, la adăpostul paravanului neajunsurilor și al blocajelor generate de pandemia de COVID-19. Incapacitatea decizională a miniștrilor de la Palatul Victoria este dublată de ineficiența soluțiilor pe care le adoptă pentru salvarea economiei*
, care pare țintită împotriva oricărei inițiative private de supraviețuire.
O altă țintă a Guvernului de dreapta o reprezintă angajații microîntreprinderilor*
, transformați rapid,
înainte de Paște, printr-o ordonanță de urgență de modificare a Codului muncii, în victime sigure pentru unii angajatori.
Sub pretextul „debirocratizării excesive” a procesului de angajare în firmele mici, cu o forță de muncă ce nu depășește nouă persoane, angajații nu vor mai fi obligați să completeze sau să semneze fișa postului, foaia de prezență și regulamentul intern, ci aceste proceduri se vor realiza doar printr-o solicitare a lor expresă, în scris, adresată angajatorilor. Iar de aici rezultă nu doar încălcarea flagrantă a Directivei (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană, ci și oferirea de premise legale pentru abuzarea angajaților. Prin această decizie a Guvernului nu se va mai asigura respectarea drepturilor salariaților microîntreprinderilor în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă, egalitatea de șanse și tratament, nediscriminarea, demnitatea în muncă etc. În plus, fișa postului, care ar fi trebuit să i se comunice în scris salariatului, devine istorie și, odată cu dispariția acesteia, se minimizează și capacitatea Inspecției Muncii de a mai face controale, precum și a instanțelor de judecată de a se mai raporta la acest tip de înscris.
În paralel, dar fix sub nasul premierului și al ministrului muncii, în preambulul Directivei (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European, Principiul nr. 7 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede clar că lucrătorii au dreptul să fie informați în scris, la încadrarea în muncă, în legătură cu drepturile și obligațiile lor care decurg din raportul de muncă, inclusiv în legătură cu orice perioadă de probă.
Însă, dacă efectele ordonanței de modificare a Codului muncii pot fi corectate sau anulate direct de azi pe mâine, nu același lucru se poate face și cu redresarea IMM-urilor, atât de afectate de criza sanitară și de cea financiară. Dincolo de imaginea radiografică a nucleului oricărei economii pe care o oferă IMM-urile, acestea asigură și independența și durabilitatea socioeconomică și financiară ale fiecărui stat în parte. Și, cum la noi statisticile privind numărul mare de întreprinderi mici și mijlocii desființate în ultimul an și jumătate concurează, ca consistență, cu un necrolog rezultat după un război mic, dar crâncen, evident că întreaga economie are de suferit.
Și cum să nu sufere, având în vedere că din cele 57 de măsuri de sprijin propuse de PNL și USR pentru IMM-uri au fost puse în practică doar două măsuri?!
Da, ați auzit bine, dragi colegi, au fost puse în practică doar două măsuri de sprijin și restul de 55 s-au transformat, cu concursul întregului Cabinet Cîțu, în simple promisiuni electorale*, dar care le subminează tuturor românilor bunăstarea sau chiar întreg parcursul în viață.
Granturile pentru investiții pentru microîntreprinderi, granturile pentru sporirea competitivității IMM-urilor, acordarea de ajutoare _de minimis_ , în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, realizarea de programe de sprijinire a start-upurilor, definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale, crearea unei interfețe unice pentru antreprenori, în care să fie prezentate toate oportunitățile de finanțare existente, diversificarea instrumentelor financiare prin folosirea fondurilor europene pentru garanții sau coinvestiții pentru sprijinirea creării sau dezvoltării inițiativelor ori fondurilor private care să dezvolte ecosistemul de finanțare, incluzând capitalul de risc, crowdfundingul, sprijinul pentru listarea inițială pe bursă a IMM etc., elaborarea unei strategii de comerț exterior, dezvoltarea organizațiilor de management al
destinațiilor și asigurarea cadrului legal prin care acestea pot să constituie bugete proprii din taxe specifice destinațiilor și din programe naționale de finanțare, prelungirea programului de acordare a tichetelor de vacanță pentru angajații din sectorul public și cel privat, noua Lege a turismului – absolut toate aceste angajamente luate în campania electorală din noiembrie 2020 de liberali și de partenerii lor de la USR PLUS au rămas doar pe hârtia programului lor de guvernare, la stadiul zero.
Acest context necrofag economic, determinat de Guvernul Cîțu*, îmi amintește de sloganul unei campanii umanitare – „Indiferența ucide!”. Și într-adevăr au ucis speranțele în legătură cu măsurile de sprijin guvernamental pentru IMM-uri, pentru că ajutorul nu a venit nici până azi, deși era și încă este vital pentru mica inițiativă privată.
În timp ce statele Europei s-au mobilizat exemplar și au creat fonduri necesare de susținere pentru IMM-uri, Guvernul PNL–USR s-a rezumat la vorbe și la mimarea sprijinului.* A creat un singur act normativ privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional „Competitivitate” 2014–2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.
Tot de formalism și de o serie lungă de vorbe goale a beneficiat și sectorul HoReCa. Măsura acordării unui ajutor de stat operatorilor din turism și HoReCa în 2021, în vederea compensării pierderilor înregistrate anul trecut, a fost pusă în practică în proporție de doar 5%. Dar, drept compensație pentru acordarea ajutorului minim pentru turism și HoReCa, Guvernul a eliminat rapid, în contrapondere, voucherele de vacanță pentru personalul din sectorul public, prin OUG nr. 8/2021.
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea se concentrează pe interesele specifice ale angajaților din microîntreprinderi.
„O altă țintă a Guvernului de dreapta o reprezintă angajații microîntreprinderilor”