Tiberiu Aurelian Prodan

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**

Mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

Este foarte posibil ca declara˛ia mea de ast„zi s„ fie considerat„ inoportun„, c‚nd, iat„, a∫a cum au ar„tat ∫i ceilal˛i colegi ai mei, apele fac, din nou, ravagii Ón Rom‚nia.

Departe de mine inten˛ia de a minimaliza consecin˛ele acestor nedorite calamit„˛i, dar nici nu cred c„ putem s„ r„m‚nem insensibili fa˛„ de un alt fenomen, cu efecte aproape la fel de nocive, poluarea limbii rom‚ne.

Cred c„ to˛i oamenii de pe glob, inclusiv rom‚nii, au dreptul la o comunicare corect„. At‚ta vreme c‚t aceast„ comunicare va fi alterat„ prin abunden˛„ de gre∫eli gramaticale, folosirea eronat„ a unor cuvinte sau nereguli ∫i nerespectarea regulilor dialogului, Ónseamn„ c„ ea nu se realizeaz„.

Din p„cate, alarmele date Ón leg„tur„ cu invadarea limbii rom‚ne cu termeni argotici care o s„r„cesc r„m‚n f„r„ ecou, al„turi de Óng„duitoarea acceptare a afluen˛ei de cuvinte obscene rostite Ón public sau prezente Ón muzic„.

Nu Ón ultimul r‚nd, dup„ 1990, asist„m la un exces de englezisme, care au invadat de-a dreptul toate tipurile de comunicare ∫i care, nu de pu˛ine ori, sunt termeni necunoscu˛i pentru cei c„rora le sunt adresa˛i, obstruc˛ion‚nd, astfel, comunicarea. De la jurnali∫tii din presa scris„ ∫i audiovizual„, la VIP-uri sau oameni politici, gre∫elile de exprimare, erorile gramaticale ∫i — de ce s„ nu recunoa∫tem? — vulgarit„˛ile de limbaj, Ón loc s„ ∫ocheze, par s„ nu mai mire pe nimeni. Ba, mai mult, ele sunt, adesea, copiate cu un exces de zel demn de o cauz„ mai bun„. Multe îvedete“ sunt realmente Ón imposibilitatea intelectual„ de a se exprima mai bine dec‚t ∫tim. Din p„cate, frecven˛a apari˛iilor acestora este alarmant„. Aici ar trebui s„ intervin„ starea de veghe ∫i de continu„ denun˛are a tot ceea ce polueaz„ discursul politic, pentru a pune la col˛ metaforele de bodeg„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Cred c„ aspectele pe care le-am prezentat mai sus trebuie s„ constituie tot at‚tea motive de Óngrijorare ∫i s„ ne dea de g‚ndit asupra viitorului limbii rom‚ne. Este bine cunoscut faptul c„, de-a lungul anilor, limba rom‚n„ a trebuit s„ accepte diver∫i termeni str„ini, neologisme, adesea asimilate complet, fenomenul fiind Ón concordan˛„ cu procesul de modernizare a societ„˛ii noastre. Cu toate astea, avalan∫a de termeni str„ini constatat„ dup„ 1990, al„turi de s„r„cia de vocabular, la care se adaug„ abunden˛a aproape agresiv„ a gre∫elilor de exprimare ∫i a violen˛ei de limbaj, reprezint„ un serios semnal de alarm„ ∫i, totodat„, probe de incultur„, pentru c„ a spune îtarget“ Ón loc de î˛int„“ ∫i îbrand“ Ón loc de marc„ este un snobism ce trebuie tratat cu rezerv„. Limba nu se poate ap„ra singur„, ci o ap„r„m noi, vorbitorii, ∫i tocmai de aceea trebuie s„ ne pese de viitorul ei. Suntem cu to˛ii responsabili pentru aceasta ∫i cred c„ nu gre∫esc cu nimic adres‚nd un apel institu˛iilor desemnate s„ fac„ educa˛ie comunica˛ional„ ∫i s„-∫i ia Ón serios atribu˛iile.