Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ca s„ aduc c‚teva complet„ri care s„ ne permit„ s„ intr„m mai ad‚nc Ón fondul problemei ∫i poate vom reu∫i s„ Ón˛elegem situa˛ia apari˛iei acestei ordonan˛e.
S-au f„cut c‚teva referiri la date istorice. Vin ∫i fac ∫i eu ni∫te complet„ri ∫i men˛ionez la ceea ce a spus domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
Œn anul 1929, Ministerul Cultelor din Ungaria emite un ordin, prin care Ón∫tiin˛eaz„ Banca Pesti Hazai Elso Takarekpenztar c„ veniturile Funda˛iei îGojdu“ nu mai pot fi repatriate Ón Rom‚nia c„tre Banca îAlbina“ ∫i ele reveneau, Ón conformitate, Ón administrare ministerului ∫i ministrului culturii din Ungaria.
Sigur, de aici Óncep‚nd, demareaz„ discu˛iile dintre anii 1937—1940, av‚nd ca final Acordul privind retrocedarea bunurilor Funda˛iei îGojdu“, care prevedea urm„toarele: îUngaria va preda Rom‚niei, Ón cele 30 de
zile care vor urma intr„rii Ón vigoare a acordului de fa˛„, Óntregul patrimoniu al Funda˛iei «Gojdu» care se g„se∫te pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile ∫i obliga˛iile aferente...“, ∫i aceasta pentru ca îzisul patrimoniu s„ fie pus la dispozi˛ia organului reprezent‚nd Funda˛iunea, Ón acord cu scopul urm„rit prin actul de funda˛ie“.
Œn anul 1953, Ón Conven˛ia Óncheiat„ Óntre statul rom‚n ∫i Republica Popular„ Ungaria, Ón art. 1 al Conven˛iei, se prevede: îp„r˛ile declar„ stinse, Ón mod reciproc, acele drepturi, crean˛e ∫i preten˛iuni care exist„ fa˛„ de partea cealalt„, pe baza conven˛iilor sau a Ón˛elegerilor Óncheiate Ónaintea eliber„rii celor dou„ state de c„tre armata sovietic„. P„r˛ile declar„ f„r„ efect acele dispozi˛ii neefectuate din conven˛iile sau Ón˛elegerile Óntre cele dou„ state Óncheiate dup„ eliberare“. Deci, practic, pe fondul problemei, acestea sunt cele dou„ legi care creeaz„ disensiuni.
Œntre 1998 ∫i 2002 apare un schimb de documente diplomatice, un set de consult„ri la nivel bilateral, Ón vederea clarific„rii statutului juridic al bunurilor Funda˛iei îGojdu“, Ón special al imobilelor cunoscute sub numele îCur˛ile Gojdu“, din Budapesta.
Acordul privind Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, semnat la Bucure∫ti Ón 20 octombrie 2005, cu prilejul ∫edin˛ei comune a celor dou„ Guverne, nu invoc„ testamentul lui Emanoil Gojdu ∫i nu con˛ine nici o prevedere care s„ fac„ referire la faptul c„ se cedeaz„ bunuri mobile sau imobile Ón contul Funda˛iei îGojdu“.
Acordul nu limiteaz„ dreptul Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu de a revendica Ón justi˛ie Ón Ungaria bunurile mobile ∫i imobile ale Funda˛iei îGojdu“. Acordul nu abrog„, explicit sau implicit, prevederile Acordului din 1937. Drepturile funda˛iei, men˛ionate Ón Acordul din 1937, continu„ s„ fie valabile _de iure_ . Ele nu pot fi invocate de statul rom‚n Ón justi˛ia ungar„, Óntruc‚t nu este proprietar. Acordul semnat nu Ónl„tur„ drepturile existente, nu tran∫eaz„ litigiul care are ca obiect drepturile Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu ∫i constituie cadru pentru realizarea unor proiecte cu vizibilitate, Ón amintirea lui Gojdu, la Budapesta. Deci testamentul lui Gojdu continu„ s„ fie un act juridic valabil.
Acordul…, Ón litera ∫i spiritul s„u, testamentul lui Emanoil Gojdu revine, conform prevederilor statutare, Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu, care-∫i va continua, ca ∫i p‚n„ acum, activitatea. Testamentul lui Gojdu constituie doar o surs„ de inspira˛ie pentru conceptul Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare.
Vreau s„ fac c‚teva preciz„ri privind Funda˛ia îGojdu“ cu sediul la Sibiu.
Œn anul 1996 Óncepe s„ func˛ioneze la Sibiu Funda˛ia îGojdu“, declarat„ continuatoarea Funda˛iei îGojdu“ din perioada interbelic„ ∫i proprietar de drept al bunurilor Funda˛iei îGojdu“, prin decizia Tribunalului de la Sibiu. Statul rom‚n, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.471/11.12.2003, deci Guvernul condus de Adrian N„stase, ∫i la sugestia ministrului de externe Mircea Geoan„, desigur, ∫i cu buna ∫tiin˛„ a Ministerului Culturii, declar„ Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu ca funda˛ie de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006
utilitate public„, acord‚ndu-i fonduri prin Ministerul de Externe, ca s„ poat„ s„-∫i sus˛in„ drepturile Ón Ungaria.
Deci Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu, cu sediul central la Sibiu, prime∫te fonduri de la statul rom‚n, angajeaz„ cas„ de avoca˛i care o reprezint„ la Budapesta.
Ce se Ónt‚mpl„ cu Cur˛ile Gojdu? Œn 1952 acestea sunt na˛ionalizate. La 1 noiembrie 1952 trec Ón patrimoniul sectorului 7 al Prim„riei Budapesta, care are bunul obicei, cum au ∫i cei din Bucure∫ti, ∫i introduc Ón Cur˛ile Gojdu romi ∫i oameni foarte s„raci care distrug aproape Ón totalitate aceste imobile.
Se men˛iona de domnul senator Corneliu Vadim Tudor despre cele 8 imobile din Cur˛ile Gojdu. Vreau s„-i precizez distinsului nostru coleg, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, c„ am avut bucuria ∫i pl„cerea ca, Ómpreun„ cu doamna arhitect Anca Petrescu, reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare, s„ vizit„m cam o zi ∫i jum„tate Cur˛ile Gojdu din Budapesta. Anca Petrescu nu este alta dec‚t cea care a construit acest palat ∫i care a v„zut, Ómpreun„ cu mine ∫i cu ceilal˛i colegi, Ón ce stadiu se afl„ actualmente aceste Cur˛i Gojdu, dup„ ce Ón anul 1999 au fost eliberate de locatari.
Au r„mas doar pere˛ii care reprezint„ fa˛ada acelor cl„diri. ™i ace∫ti pere˛i s-ar fi vrut s„ fie d„r‚ma˛i de firma care a cump„rat aceste cl„diri, dar, Óntruc‚t sunt Ón patrimoniul UNESCO, nu li s-a permis demolarea.
Haide˛i s„ privim Óns„ Ón momentul de fa˛„ o realitate istoric„! Œn anul 2004, Prim„ria Sectorului 7 din Budapesta, av‚nd dreptul istoric sau neav‚nd dreptul istoric, vinde aceste Cur˛i Gojdu unei firme din Israel. De ce? Pentru c„ sectorul 7 din Budapesta este recunoscut ca sectorul popula˛iei de etnie ebraic„, care este a doua comunitate ca m„rime din Europa.
Odat„ intrate Ón circuitul civil, aceste îcur˛i“... ™i Ói Óntreb aici, ∫i Ói rog s„ fie aten˛i, pe distin∫ii no∫tri juri∫ti din Partidul Social Democrat, domnul T„r„cil„ ∫i domnul Iorgovan, care poate nu ascult„ Ón momentul de fa˛„. Aceste cl„diri au intrat Ón circuitul civil. Sunt proprietatea altcuiva. Cum putem noi s„ g‚ndim c„ aceste cl„diri se vor Óntoarce vreodat„ — ∫i-mi pare r„u c„ trebuie s„ spun acest lucru — la Funda˛ia îGojdu“ cu sediul central la Sibiu?
Permite˛i-mi s„ v„ spun c„ Ón Ungaria Ón 1991 Parlamentul ungar d„ o lege privind restituirea imobilelor na˛ionalizate. Spre deosebire de distinsul, fost coleg al nostru, B‚rl„deanu, care a avut un interes Ón mod deosebit ca Ón Rom‚nia imobilele s„ se retrocedeze Ón natur„, Ón alte ˛„ri care au fost Ón lag„rul fost comunist, Ón Ungaria, Ón Cehia ∫i Óntr-o parte din Slovenia, aceste cl„diri nu au fost retrocedate Ón viu, ci au fost date desp„gubiri. Legea nr. 32 care se aplic„ Ón 1993 Ón Ungaria — ∫i nu facem noi legi Ón Parlamentul ungar! — spune foarte clar c„: îse restituie numai acele cl„diri care au apar˛inut cultelor religioase“. Toate celelalte cl„diri sunt pl„tite Ón bani. Peste 7 miliarde de euro pl„te∫te statul ungar Ón decursul timpului ∫i Óncheie Ón 1998 tot ce Ónseamn„ retrocedarea imobilelor.
Cum putem noi s„ g‚ndim c„ aceste cl„diri, care acum sunt intrate Ón circuitul civil ∫i unde Ón Ungaria nu
exist„ lege, se vor Óntoarce vreodat„ la Funda˛ia îGojdu“ cu sediul central la Sibiu? Œmi pare r„u c„ trebuie s„ spunem! Sigur c„ doare, domnule senator, sigur c„ doare. ™i pe mine m„ doare, cum v„ doare ∫i pe dumneavoastr„. ™i pe actualul Guvern Ól doare, cum l-a durut ∫i pe Guvernul N„stase problema aceasta, ∫i pe to˛i ne doare faptul c„ nici la ora actual„ nu am ob˛inut nici tezaurul de la Moscova!
Dar haide˛i s„ fim pu˛in reali∫ti ∫i da˛i-mi voie s„ continuu ceea ce vreau s„ v„ spun!
Deci statul rom‚n are obliga˛ia s„ prezinte Ón clar — ∫i la ora actual„ Guvernul T„riceanu are aceast„ obliga˛ie — care este valoarea bunurilor confiscate de c„tre statul ungar Ón 1929, c‚nd trebuia returnate la Banca îAlbina“. Acea valoare trebuie s„ revin„, Ón urma negocierilor, Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu. ™i, mai mult ca sigur, valoarea de v‚nzare a imobilelor Gojdu din Budapesta, ob˛inut„ de Prim„ria Sectorului 7, trebuie s„ fie banii care trebuie s„ se Óntoarc„ la Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu. Dar trebuie s„ fim reali∫ti: cl„dirile, aceste imobile nu se vor Óntoarce niciodat„.
Se preciza de c„tre domnul senator Adrian P„unescu despre faptul c„ Biserica Ortodox„ nu ar fi avut cuno∫tin˛„ despre aceste negocieri ∫i, cu permisiunea dumneavoastr„, vreau s„ fac c‚teva preciz„ri. Propunerea de Ónfiin˛area a Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“ a fost discutat„ Ón mai multe r‚nduri cu Funda˛ia îGojdu“ cu sediul central la Sibiu. Reprezentan˛ii Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu au participat la dou„ runde de negocieri rom‚no-ungare la nivel de exper˛i privind problematica Funda˛iei îGojdu“.
La negocierile bilaterale ∫i la discu˛iile cu Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu a fost reprezentat„ de profesor preot Aurel Pavel, pre∫edintele Funda˛iei îGojdu“ cu sediul la Sibiu, ∫i de reprezentantul mitropolitului ∫i al funda˛iei, profesor dr. Cornel Sigmirean.
Mai mult de at‚t, activitatea ∫i statutul Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu nu au constituit subiecte de negociere Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria. Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu are calitate procesual„ activ„ ∫i, Ón virtutea acesteia, poate continua demersurile, Óntruc‚t are ∫i fonduri date de statul de rom‚n prin Ministerul de Externe, deci poate continua demersul de retrocedare a bunurilor Funda˛iei îGojdu“ Ón instan˛a ungar„.
Ce vreau s„ mai precizez? Œn cadrul negocierilor bilaterale, partea rom‚n„ a men˛ionat continuitatea Funda˛iei îGojdu“ ca argument pentru necesitatea includerii reprezentan˛ilor acestora Ón Consiliul director al Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“. Deci din consiliul director, principalul organ decizional administrativ ∫i de reprezentare, vor face parte un reprezentant cleric ∫i un reprezentant laic al Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu.
Deci este important s„ se disting„ cu acurate˛e Óntre sferele de activitate ale celor dou„ persoane juridice, Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ îGojdu“ ∫i Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu.
Ce vreau s„ v„ mai precizez?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006
Domnule senator, v„ rog s„-mi mai permite˛i un aspect!
C„ acest proiect, vreau s„ v„ men˛ionez — nu a∫ fi spus treaba aceasta, dac„ nu intervenea˛i —, dar proiectul Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, ∫i fac aceast„ precizare, acolo, sub egida c„reia se realizeaz„ o serie de proiecte — deci Institutul Parteneriatului Strategic Rom‚no-Ungar, Biblioteca îEmanoil Gojdu“, Muzeul îEmanoil Gojdu“, acordarea de burse rom‚nilor afla˛i Ón aceast„ funda˛ie —, se discut„ Ón prezen˛a p„r˛ilor ungare la Bucure∫ti, Ón decembrie 2002.
Eu vreau s„-i mul˛umesc pentru fairplay-ul de care a dat dovad„ domnului academician R„zvan Theodorescu, c„ a recunoscut ∫i recunoa∫te c„ aceast„ ini˛iativ„ apar˛ine Guvernului N„stase.
™i dumneavoastr„, ca reprezentant al partidului care a fost la guvernare, domnule senator Adrian P„unescu, poate ar trebui s„ v„ Óntreba˛i de ce colegii dumneavoastr„ au avut aceast„ ini˛iativ„, pentru c„ ei, de fapt, sunt ini˛iatorii acestui proiect.
Deci v„ rog s„-mi permite˛i! Chiar dac„ nu este forma a∫a, dar nu modul Ón care pune...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.