Stenogramă plen

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Este foarte t‚rziu. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i, pe parcurs, cei care vin s„-∫i Ónregistreze prezen˛a. Domnilor colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„, ca s„ putem Óncepe ∫edin˛a!

Suntem Ón cvorum de lucru.

Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ anun˛ c„ din totalul de 137 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 85 colegi senatori. Avem 20 colegi absen˛i motivat.

V„ consult dac„ sunt obiec˛ii la ordinea de zi, inclusiv punctul suplimentar.

Domnul senator Mihai Ungheanu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ propun ca Ón ordinea de zi de ast„zi, care cuprinde mult discutatul Acord Gojdu, care se afl„ la punctul 12, s„ treac„ mai Ón fa˛„, eventual pe punctul 4, 5, dat fiind c„ exist„, de pild„, la punctul 10 un proiect de lege care are 307 articole cu 3 anexe ∫i s-ar putea s„ Ómping„ iar„∫i c„tre marginea acestei ∫edin˛e de ast„zi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„, Acordul Guvernului Rom‚niei ∫i Ungariei.

Fac aceast„ propunere. V„ rog s„ o supune˛i la vot. Consider c„ este necesar s„ fie mai Ón fa˛„.

Se propune ca punctul 12 s„ treac„ dup„ punctul 5 din ordinea de zi.

Sunt obiec˛ii?

Nu.

Supun la vot aceast„ propunere: punctul 12 s„ treac„ la punctul 6 al ordinii de zi.

V„ rog s„ vota˛i. Rog toat„ lumea s„ voteze, stima˛i colegi.

Numai o secund„, c„ nu func˛ioneaz„, v„ rog!

V„ rog s„ vota˛i. V„ rog, toat„ lumea s„ voteze.

Cu 38 voturi pentru, 34 Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a aprobat.

Stima˛i colegi,

Supun, stima˛i colegi, votului dumneavoastr„ ordinea de zi. V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

™i domnul Mihai Ungheanu poate s„ voteze. V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 64 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o singur„ ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.

Stima˛i colegi, programul de lucru.

V„ propun p‚n„ la ora 13,30. Este ora 10,00. Trebuia s„ Óncepem la 9,00.

V„ rog s„ vota˛i. Rog to˛i colegii s„ voteze.

Haide˛i s„ nu intr„m Ón vacan˛„ cu lucr„rile noastre! Cu 42 voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri, s-a aprobat.

Avem cvorumul de lucru, stima˛i colegi.

Primul punct al ordinii de zi: probleme organizatorice. Grupul parlamentar P.N.L.-P.D. ne comunic„ o Ónlocuire la Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„: Ón locul domnului senator Io˛cu Petru Nicolae, domnul senator Cucuian Cristian.

V„ rog, dac„ sunt obiec˛ii?

Nu.

V„ rog s„ vota˛i. Numai o secund„, v„ rog! Acum, v„ rog.

Cu 69 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere, s-a aprobat.

La Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, domnul senator Radu Mircea Berceanu va fi Ónlocuit cu domnul senator Neagu Nicolae.

Obiec˛ii?

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 70 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, a fost aprobat„ ∫i aceast„ modificare.

Stima˛i colegi, programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare.

Dup„ cum observa˛i, luni vom avea de la 15,00 la 16,30, dup„ Ónt‚lnirea grupurilor, declara˛ii politice, dup„ care ne vom deplasa la Camera Deputa˛ilor, unde avem ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor; la ora 17,15 suntem Ón sal„, la 17,30 vom asculta mesajul pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„; dup„ care vom continua acolo p‚n„ la orele 20,00: dezbateri pe rapoarte ∫i votul pentru numiri la audiovizual, la pensiile private, Curtea de Conturi, asigur„ri.

Mar˛i, ∫edin˛„ Ón comisii; ora 13,00, Biroul permanent. Miercuri, la ora 9,00, lucr„ri Ón plenul Senatului; dup„-amiaz„, lucr„ri Ón comisii.

Joi, lucr„ri Ón plen.

Vineri, s‚mb„t„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale. Dac„ sunt obiec˛ii la acest program? Nu sunt obiec˛ii.

Urmeaz„ o not„ privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea unor ini˛iative legislative.

Proiectul Legii privind prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub forma de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari ∫i Turceni, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG—TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Este un proiect de lege cu prorogarea unui termen, cu rug„mintea s„ g„sim o formul„.

V„ rog, Comisia economic„, industrie ∫i servicii, pentru s„pt„m‚na viitoare, pentru c„ este o problem„ de finan˛are. Œn caz contrar, se pl„tesc penalit„˛i.

Domnul Caudiu T„n„sescu, v„ rog, s„ Óncerc„m s„ urgent„m.

Proiectul Legii privind deta∫area salaria˛ilor Ón cadrul prest„rii de servicii transna˛ionale.

De asemenea, rog Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, Comisia economic„, industrie ∫i servicii s„ avem pentru joi un raport. Este o problem„ tot de prioritate de integrare.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucure∫ti la 27 decembrie 2005 ∫i la Paris la 10 ianuarie 2006.

Propunerea legislativ„ privind desp„gubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A., Ón vederea achizi˛ion„rii de autoturisme Dacia.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Legea nr. 147 din 26 iulie 2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Obiec˛ii, v„ rog? Nu sunt.

Trecem la punctul 3, privind aprobarea transmiterii c„tre Camerei Deputa˛ilor, pentru a dezbate ∫i adopta ca prim„ Camer„ sesizat„, a urm„toarei propuneri legislative: propunere legislativ„ pentru modificarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

V„ rog, sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Voi supune votului dumneavoastr„ aceast„ propunere.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a aprobat, cu 71 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere.

Trecem la punctul 4: proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Protocolul din 1997 privind amendarea Conven˛iei interna˛ionale din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, a∫a cum a fost modificat„ prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta, adoptat prin Actul final al Conferin˛ei p„r˛ilor la MARPOL 73/78, la Londra, la 2 septembrie 1997.

Stima˛i colegi,

Invit Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului.

V„ rog, dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Alexandros Galia˛atos. Este aici?

Microfonul 10, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Alexandros Galia˛atos** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare aderarea la Protocolul din 1997 privind amendarea Conven˛iei interna˛ionale din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre neve.

Aceast„ lege devine o necesitate Ón contextul procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, av‚nd Ón vedere Comunicarea Comisiei Europene c„tre Consiliul ∫i Parlamentul European din 21 septembrie 2005, precum ∫i condi˛ionarea de a deveni parte la Memorandumul de Ón˛elegere de la Paris privind controlul statutului portului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan, s„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a adoptat Ón unanimitate raport de admitere, f„r„ amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, v„ rog, dezbateri generale. Domnul S‚rbu poate vine p‚n„ la mine.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.

Stima˛i colegi, avem un raport favorabil, f„r„ amendamente. Legea are caracter ordinar.

Am s„

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia, semnat la Bucure∫ti la 7 decembrie 2005, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia privind promovarea ∫i protejarea investi˛iilor, semnat la Bucure∫ti la 26 iunie 1997.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, v„ rog.

Domnul ™tefan Viorel, v„ rog.

Domnule secretar de stat C„t„lin Doic„, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8, v„ rog.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin semnarea Protocolului adi˛ional dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Indonezia, s-a creat un cadru juridic adecvat, Ón care Rom‚nia are Ón vedere at‚t men˛inerea rela˛iilor bilaterale cu Republica Indonezia, c‚t ∫i alinierea la acquis-ul comunitar, Ón sensul respect„rii tuturor angajamentelor politice ale Guvernului Rom‚niei asumate la Óncheierea Capitolului XXVI al negocierilor de aderare, îRela˛ii externe“, de a asigura p‚n„ la data ader„rii, 1 ianuarie 2007, conformitatea cu legisla˛ia comunitar„ a tuturor acordurilor interna˛ionale Óncheiate care ridic„ aspecte de incompatibilitate cu acquis-ul comunitar.

Principalele prevederi cuprinse Ón protocolul adi˛ional se refer„ la posibilitatea impunerii de restric˛ii privind transferurile de capital, astfel Ónc‚t prin transferul acestora s„ nu se aduc„ prejudicii intereselor Comunit„˛ii Europene, introducerea de noi clauze privind posibilitatea amend„rii acordului prin consim˛„m‚ntul reciproc al p„r˛ilor, dac„ se va considera necesar sau dac„ evolu˛ia ulterioar„ a dreptului comunitar va impune acest lucru, precum ∫i modalitatea de intrare Ón vigoare a protocolului adi˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice, av‚nd Ón vedere ∫i avizul favorabil dat de comisia de specialitate, v„ roag„ s„ fi˛i de acord cu adoptarea proiect de act normativ, Ón forma prezentat„.

Mul˛umim.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul vicepre∫edinte ™tefan Viorel ne va prezenta raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia noastr„, Ón baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei economice, industrie ∫i servicii ∫i din partea Comisiei pentru politic„ extern„, a adoptat raport de admitere, f„r„ amendamente.

Mai fac precizarea c„, Ón raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, v„ rog, dac„ ave˛i interven˛ii, Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Avem raport favorabil, f„r„ amendamente. Legea are caracter ordinar.

Pe cale de consecin˛„, stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

Au fost adoptate, cu 65 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Deci suntem Ón cvorum de lucru.

Stima˛i colegi, trecem la punctul 12, a∫a cum a˛i solicitat ∫i a˛i votat: proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, semnat la Bucure∫ti la 20 octombrie 2005.

S-a r„spuns la Óntreb„ri. Suntem la Ónceputul dezbaterilor generale.

Invit Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Stima˛i colegi,

V„ anun˛ c„ va asista la dezbaterea acestui proiect de lege Œnalt Preasfin˛ia Sa mitropolitul Ardealului Lauren˛iu Streza.

V„ rog s„ lua˛i loc.

Stima˛i colegi, intr„m pe dezbateri generale.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Ungureanu este la Consiliul Europei ast„zi, este prezent Óns„ domnul secretar de stat Lucian Leu∫tean.

Dezbateri generale, stima˛i colegi.

V„ rog s„ v„ Ónscrie˛i la cuv‚nt la dezbateri generale. Domnul senator Adrian P„unescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

De aici sau de acolo?

La tribun„. Acolo vorbi˛i numai Ón calitate de pre∫edinte de comisie.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Œnalt Preasfin˛ia Voastr„ Lauren˛iu, mitropolit al Ardealului,

Œn ciuda aparen˛elor obi∫nuite, contrar Ón„l˛imii pitice de la care ne adres„m din p„cate istoriei ast„zi, ne e dat s„ ne angaj„m Ón b„t„lia pentru limpezirea unui adev„r istoric.

Œntreaga mea copil„rie ∫i adolescen˛„ am parcurs c„r˛ile de istorie ale neamului meu ∫i am fost zguduit de incapacitatea negociatorilor rom‚ni de a c‚∫tiga drepturi fire∫ti, drepturi naturale, drepturi logice pentru poporul pe care-l reprezentau. Rareori am avut satisfac˛ia unor victorii prin for˛a argumentelor ∫i, de cele mai multe ori, nimic nu s-a putut consfin˛i cu cerneal„ dac„ nu s-a pl„tit anterior cu s‚nge.

Tr„im o clip„ ciudat„ de istorie, o clip„ de istorie Ón care adev„rurile ∫i minciunile c„l„toresc Ómpreun„, Óntr-o dev„lm„∫ie care le face din ce Ón ce mai pu˛in distincte. Adev„rurile ∫i minciunile se Ómpletesc ∫i se condi˛ioneaz„. Exist„ chiar o anumit„ tehnic„ Ón via˛a politic„ interna˛ional„ de a determina existen˛a adev„rurilor prin for˛a minciunii.

Cazul acestui act s„v‚r∫it de Guvernul de la Bucure∫ti Ón toamna trecut„ este mult mai rud„ cu Dictatul de la Viena ∫i mult mai pu˛in rud„ cu ceea ce ar fi putut fi el, ca act istoric, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia ∫i Ungaria sunt dou„ ˛„ri angajate pe acela∫i drum ∫i Ón„untrul aceleia∫i Europe.

N-am s„ insist asupra l„comiei unora dintre contemporanii no∫tri de dincolo de grani˛„. Œn fond, fiecare va Óncerca s„ ob˛in„ c‚t poate din convie˛uirea cu istoria.

Curios ∫i condamnabil mi se pare felul Ón care Guvernul de la Bucure∫ti a negociat acest pact samavolnic, care porne∫te de la una dintre cele mai teribile Ónc„lc„ri ale dreptului la proprietate. ™i anume consider„ Funda˛ia îGojdu“, cea din istorie, cea de at‚tea ori r„nit„ ∫i umilit„, cea de at‚tea ori crucificat„, drept temei pentru propriile dezvolt„ri ale unui populism est-r„s„ritean, care nici m„car nu face bine popoarelor ungar ∫i rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 ™i nu face bine pentru c„ pleac„ de la o eroare. Funda˛ia Public„ îGojdu“, funda˛ia rom‚no-maghiar„ Óntemeiat„ de Guvernele de la Budapesta ∫i Bucure∫ti, pleac„ de la ideea c„ poate face orice cu mo∫tenirea Gojdu, aflat„ ∫i acum, dup„ decenii ∫i decenii de lupte, Ón situa˛ia de a nu avea statutul precis ∫i corect pe care-l merit„ ∫i la care consim˛iser„ Ón 1937 ∫i cele dou„ Guverne, de la Bucure∫ti ∫i Budapesta.

N-a∫ vrea s„ cred c„ Guvernul de la Budapesta a a∫teptat din 1937 p‚n„ Ón 1940 s„ vin„ un dictat care s„ ia at‚tea din drepturile fire∫ti ale rom‚nilor ∫i care s„ ciunteasc„ Transilvania ∫i s-o urce din nou pe cruce pentru a pune cap„t dialogurilor fire∫ti dintre cele dou„ ˛„ri cu privire la mo∫tenirea Gojdu.

Mi se pare foarte curios, mi se pare nedrept, mi se pare imoral c„ Guvernul Rom‚niei nu a Ón˛eles s„ stea de vorb„ cu proprietarii acestei funda˛ii, care sunt ortodoc∫ii transilv„neni, nu a Ón˛eles s„ respecte voin˛a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne din Ardeal, care niciodat„ nu a fost Óntrebat„ ce perspectiv„ crede c„ se cuvine acestei funda˛ii a rom‚nilor ortodoc∫i.

Prin mi∫cula˛ii pe care le consider pur ∫i simplu puerile, cele dou„ guverne au ajuns la concluzia c„ nu e bun„ funda˛ia cum a g‚ndit-o cel ce a Óntemeiat-o ∫i i-a dat substan˛a, banii, casele, toat„ averea. Nu! Trebuie f„cute mici corecturi, at‚t de mici Ónc‚t se schimb„ total sensul ∫i destina˛ia acestei funda˛ii. Adic„ s„ se ia dreptul rom‚nilor de a-∫i gospod„ri singuri mo∫tenirea Gojdu, s„ fie invitat s„ participe la aceast„ mo∫tenire ∫i Guvernul maghiar, de∫i Guvernul rom‚n n-are el Ónsu∫i dreptul de a pune m‚na pe ceea ce nu-i apar˛ine. Funda˛iile unei ˛„ri nu sunt proprietate a guvernului acelei ˛„ri.

Œn fine, cl„dirile aflate Ón discu˛ie la Budapesta au fost trecute ca gazd„ a Funda˛iei Publice îGojdu“. Ce gest mai imprudent ∫i, a∫ spune, ce gest mai demascator dec‚t acesta: c„ toate casele Gojdu, palatele Gojdu devin masa de manevr„ a Guvernului rom‚n?

Apar aici inconveniente grave de ordin procedural. Se petrec abuzuri istorice care Óndep„rteaz„ de noi perspectiva reg„sirii acelei Funda˛ii îGojdu“ a∫a cum a fost g‚ndit„ ∫i l„sat„ ea mo∫tenire poporului rom‚n ortodox al Transilvaniei. S„ nu uit„m valorile care au trecut prin bursele acestei funda˛ii, valori excep˛ionale! Funda˛ia îGojdu“ a ajutat la iluminarea poporului rom‚n, recrut‚nd copiii de ˛„rani, de Ónv„˛„tori, de preo˛i ∫i de meseria∫i din Ardeal. ™i, Ónarm‚ndu-i cu carte, le-a dat perspectiva de a Ón˛elege istoria ∫i, Ón anumite cazuri, le-a dat ∫i curajul de a o schimba.

Cine ne d„ nou„ dreptul s„ asist„m pasivi la acest act ilegal, capitulard, care, Ón loc s„ restituie Funda˛iei îGojdu“ ∫i numai ei bunurile de toate felurile l„sate mo∫tenire de Gojdu ∫i Ónmul˛ite Óntre timp, ia ceva din Funda˛ia îGojdu“, Ómparte la doi, mai Ómparte la to˛i tinerii de toate originile, de∫i nimeni nu-i Óndrept„˛e∫te pe cei ce ˛in acum Ón m‚ini fr‚iele acestei funda˛ii, ∫i risipe∫te nu numai funda˛ia, nu numai averea ei, dar risipe∫te ∫i

speran˛a noastr„? Œn fond, aceasta pare a fi o rezolvare Ón locul rezolv„rii de fond.

Guvernul Ungariei n-are cum s„ se sustrag„ cursului firesc al Europei, de restabilire a adev„rului ∫i drept„˛ii Ón toate ˛„rile democrate, Ón toate statele de drept. Nu este mul˛umitor r„spunsul ministrului de externe rom‚n, precum c„: îGuvernul de la Budapesta nu face restituiri“. A face restituiri, Ón cazurile Óntemeiate pe care le aducem Ón discu˛ie, Ónseamn„ a te conforma cursului pe care l-au luat lucrurile Ón Europa ultimelor decenii.

Exemplul Rom‚niei trebuie urmat Ón aceast„ privin˛„, chiar dac„ noi am restituit uneori ∫i ceea ce nu era de restituit, ceea ce a fost ob˛inut prin fals Ón acte ∫i prin for˛area justi˛iei. Dar se pare c„ este de preferat un abuz de bine abuzului de r„u ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, Guvernul de la Budapesta nu poate r„m‚ne indiferent la felul Ón care decurg lucrurile Ón Europa.

Ar fi toate motivele, ar fi toate criteriile s„ ne batem pentru dreptatea Funda˛iei îGojdu“ din Sibiu. Nu avem dreptul s„ t„cem sau s„ fur„m, s„ lu„m ceea ce este al Funda˛iei îGojdu“ ∫i s„ d„m cui ni se pare nou„ c„ merit„ Ón momentul de fa˛„, s„ premiem cu samavolnicie ispite contemporane, c‚nd este de rezolvat o problem„ istoric„.

Alalt„ieri, Ón ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului, am propus colegilor no∫tri s„ invit„m la aceast„ discu˛ie ∫i pe ierarhii ortodoc∫i din Ardeal ∫i s„ invit„m ∫i pe Ónt‚i st„t„torul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, patriarhul Teoctist. S-au f„cut demersuri. Din p„cate, exist„ prea mult„ suspiciune Óntre noi ∫i, cum v„ spuneam, uneori minciuna ∫i adev„rul umbl„ Ómpreun„. Nu am putut convinge dec‚t pe mitropolitul Ardealului, Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu, s„ vin„ aici printre noi ∫i Ói mul˛umesc pentru faptul c„ d„ o not„ Ónalt„ adun„rii noastre prin prezen˛a sa.

Eu cred, pe de alt„ parte, c„ ar fi Óndestul„tor pentru istoria Senatului Rom‚niei dac„ plenul acestui Senat ar fi de acord ca, Ón cadrul unei scurte adres„ri c„tre noi to˛i, Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu s„ spun„ esen˛a lucrurilor din Funda˛ia îGojdu“.

Aici noi vom vota. De votul nostru depinde calea pe care o va lua nu numai Funda˛ia îGojdu“ de azi, ci ∫i calea pe care o vor lua acei oameni curajo∫i ∫i lumino∫i care vor Ón˛elege s„ pun„ banul lor ∫i averile lor Ón slujba ilumin„rii na˛iunilor. Este o obliga˛ie de con∫tiin˛„ ∫i eu sper ca Senatul Rom‚niei s„ recomande Guvernului s„ fac„ oric‚te funda˛ii dore∫te cu Guvernul de la Budapesta, dar nu Funda˛ia îGojdu“ ∫i nu Ón casele Gojdu. Este destul spa˛iu pe lume pentru a construi prezentul ∫i viitorul. Nu trebuie manevrat trecutul.

Avem un exemplu genial de pragmatism ∫i spiritualitate Ón aceast„ Funda˛ie îGojdu“. V„ spuneam c„ am parcurs Ón copil„rie, cu triste˛e ∫i uneori cu indignare, c„r˛ile de istorie Ón care ai no∫tri nu ∫tiau s„ se bat„ pentru drepturile noastre. Haide˛i s„ avem con∫tiin˛a Óntreag„ c„ nu am cedat Óntr-o chestiune de fond ∫i c„ ∫tim s„ ne batem ∫i pentru viitorul nostru, dac„ ∫tim s„ recuper„m cu demnitate trecutul nostru.

A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, O singur„ precizare.

Conform prevederilor regulamentelor noastre, de la tribuna Senatului, din p„cate, nu pot lua cuv‚ntul cei care asist„, ci numai ini˛iatorii care sunt membri ai Guvernului, senatorii, deputa˛ii sau pre∫edintele Rom‚niei, c‚nd adreseaz„ un mesaj celor dou„ Camere.

Aceasta este regula. Sigur, dac„ Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu are un mesaj, colegii senatori pot s„-l prezinte.

V„ rog, dac„ din partea celorlalte grupuri parlamentare se dore∫te s„ se ia cuv‚ntul?

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi, Œnalt Preasfin˛ia Voastr„,

Ast„zi este 15 iunie. Poate c„ nu este Ónt‚mpl„tor c„ tocmai ast„zi dezbatem chestiunea Funda˛iei îGojdu“. De ce? Fiindc„ ziua de 15 iunie are o semnifica˛ie aparte, ea situ‚ndu-se sub semnul de foc al Luceaf„rului.

La 15 iunie 1889, Ón jurul orei 4,00 diminea˛a, se stingea, pe un pat mizer al stabilimentului doctorului ™u˛u de pe Strada Plantelor din Bucure∫ti, singur Ón fa˛a Óngerului mor˛ii, hulit atunci ∫i ultragiat ∫i acum, dup„ 117 ani, geniul tutelar al civiliza˛iei na˛ionale, Mihai Eminescu. Cuvine-se a ne aduce mereu aminte de el, m„car pentru a vedea Ón ce fel s-ar fi comportat un asemenea om integru ∫i iubitor de ˛ar„ Óntr-o situa˛ie sau alta.

Œn textele politice ale lui Eminescu am g„sit ceva care se potrive∫te de minune, o minune trist„, desigur, la ceea ce se Ónt‚mpl„ acum. Acum, adic„ Ón aceste vremuri de ocar„, Ón care noi, rom‚nii, tot d„m Ón br‚nci s„ ced„m ceea ce este al nostru, ba chiar ne cre„m justific„ri ∫i ne ∫i umilim.

S„ nu uit„m scandalosul Tratat cu Ucraina. S„ nu uit„m cum un alt ministru de externe prezenta Ón numele Rom‚niei scuze Germaniei de mama focului, asta de parc„ noi, rom‚nii, ocupaser„m ∫i jefuiser„m Berlinul Ón primul r„zboi mondial ∫i de parc„ tot noi, rom‚nii, impusesem nem˛ilor Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i Dictatul de la Viena, bombard‚nd ∫i Teatrul Na˛ional din Bucure∫ti.

Unde or fi Ónv„˛at diploma˛ii ace∫tia mai noi o asemenea conduit„? Cine le-o fi b„gat Ón cap, c„, dac„ te coco∫ezi ∫i mergi Ón genunchi, la tot felul de Canose inventate, faci gesturi europene bine apreciate ∫i r„spl„tite?

Regretatul actor Peter Ustinov avea o vorb„ de spirit valabil„ ∫i Ón cazul unora de pe cheiul D‚mbovi˛ei: îUn diplomat nu este altceva dec‚t un osp„tar c„ruia i se permite, din c‚nd Ón c‚nd, s„ ia loc“. Fire∫te, nu putem generaliza!

Dar iat„ ce zicea Eminescu Ón îTimpul“, la 14 noiembrie 1880. Citez:

îAm ajuns, Ón adev„r, Ón aceast„ Americ„ dun„rean„, ca tocmai rom‚nii s„ fie trata˛i ca str„ini, s„ se simt„ str„ini Ón ˛ara lor proprie. Toate capetele unor rase

degenerate care s-au Óngr„m„dit Ón ora∫ele Rom‚niei, toate craniile cu c‚te 5 dramuri de creier, f„r„ seriozitate ∫i ad‚ncime, to˛i microcefalii ∫i toate st‚rpiturile Peninsulei Balcanice apar Ón acest bal mascat, sub form„ de reputa˛ii uzurpate, de mari oameni de ∫tiin˛„ f„r„ carte; toat„ aceast„ plebe s-a constituit Ón st„p‚na poporului rom‚nesc. Libertate, egalitate, fraternitate!

Ce e mai frumos Ón lume, dec‚t ca tot ce se scurge Ón Rom‚nia, ca Óntr-o mla∫tin„, s„ fie liberi ca noi, egali cu noi, frate cu noi? ™i, pe c‚nd aceast„ plebe se Ónmul˛e∫te pe zi ce merge, neamul nobil ∫i drept care cutremura odat„ p„m‚ntul la un semn al lui Mircea Basarab“ — el se refer„ la Mircea cel B„tr‚n, desigur — îs„r„ce∫te, scade ∫i moare.“ Am Óncheiat citatul.

A∫a face Guvernul acum: s„r„ce∫te acest neam, cu aparen˛a c„ Ól Ómbog„˛e∫te. ™ti˛i deviza guvern„rilor de dreapta Ónc„ din 1997: îPentru a ne fi mai bine, trebuie Ónt‚i s„ ne fie mai r„u, din ce Ón ce mai r„u!“.

Dar cine a stabilit treaba asta, domnilor de la Ministerul Afacerilor Externe? Cine tot dicteaz„ peste capul poporului rom‚n? Cine sunte˛i voi, Ón definitiv, de dispune˛i de bunurile acestui popor? Cine v-a b„gat Ón cap c„ reprezenta˛i ceva Ón ˛ara asta? Cine confisc„ tradi˛iile ∫i mo∫tenirile testamentare ale poporului rom‚n, cu aparen˛a c„ ne face un bine nemaipomenit? Mul˛umim, dar nu avem nevoie de binele vostru!

Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ indignarea fa˛„ de Ónstr„inarea sistematic„ a patrimoniului na˛ional de c„tre îpatrulaterul negru“ — pe care eu l-am botezat a∫a, s„ ˛ine˛i minte — P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.C.

Ultimele dou„ acte tr„d„toare sunt a∫a-zisa retrocedare a Castelului Bran c„tre un individ obscur, pe nume Habsburg ∫i nu mai ∫tiu cum, de care nu a auzit nimeni p‚n„ acum, ∫i, respectiv, prin Ordonan˛a Gojdu.

Dac„ Ón privin˛a Castelului Bran avem de-a face cu complicitatea diabolic„ a ministrului culturii ∫i cultelor Adrian Iorgulescu — mare minune dac„ peste doi ani, ca Ón cazul fregatelor, despre care tot eu am tras semnalul de alarm„ Ón 2004, n-o s„ afl„m c„ este o ∫pag„ ∫i aici, dar ∫i cu complicitatea versatului avocat american Mark Meyer —, Ón ceea ce prive∫te Ordonan˛a Gojdu este vorba de o nou„ capitulare Ón fa˛a preten˛iilor neru∫inate ale U.D.M.R.

Pentru cei care nu sunt prea familiariza˛i cu mo∫tenirea Gojdu, m„ v„d nevoit s„ prezint unele date.

Emanoil Gojdu a fost un rom‚n bogat, care a tr„it Ón perioada 1802—1870 la Viena ∫i Budapesta.

Deschid o parantez„. Foarte mul˛i rom‚ni — de fapt erau arom‚ni la origine — au constituit arm„tura financiar„ a Imperiului Austriac ∫i, ulterior, Austro-Ungar. Cine merge la Cimitirul Central din Viena va vedea c„, la maximum 15 metri, vizavi de morm‚ntul lui Ludwig van Beethoven, se afl„ un arom‚n de-al nostru, baronul Nicolae Dumba. Ei Ó∫i Ómpletesc r„d„cinile ∫i oasele Ón acela∫i p„m‚nt al acelui sanctuar. Asta mi se pare cea mai mare onoare pe care a atins-o Ón istorie un compatriot de-al nostru: c„ este vecin de eternitate cu cel care a compus îPastorala“ ∫i îOda Bucuriei“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 La 4 noiembrie 1869, sim˛indu-∫i sf‚r∫itul aproape, Gojdu Ó∫i face testamentul, prin care las„ cu limb„ de moarte ca, Ón cea mai mare parte a sa, averea s„-i fie administrat„ Ón cadrul unei funda˛ii care s„-i poarte numele. Moare la 3 februarie 1870, fiind Ónmorm‚ntat Ón sectorul ortodox al Cimitirului budapestan Kerepesi.

Œn ce const„ averea lui? Pentru cei care vorbesc de aceast„ mo∫tenire, dar nu ∫tiu mare lucru — pentru c„ asta este situa˛ia, este grea cartea —, este o anumit„ superficialitate Ón abordarea unor asemenea probleme.

Este vorba de un complex arhitectonic compus din 8 edificii, fiecare de c‚te 4 etaje, 7 dintre cl„diri fiind amplasate Ón lan˛ continuu ∫i legate printr-un lung pasaj, toate fiind situate Ón centrul Budapestei. Acestea se numesc, cu un termen generic, îCur˛ile Gojdu“. A mai l„sat Ón urm„ mari valori bancare, bani lichizi ∫i numeroase obiecte de pre˛. Valoarea total„ este estimat„ acum la peste 2 miliarde de euro. Degeaba Óncearc„ unii s„ subestimeze aceast„ valoare.

A∫a cum reiese din documentarul Óntocmit de Funda˛ia Strategikon, dup„ care reproduc unele date de fa˛„: îLa 3 luni de la moartea lui se Ónfiin˛eaz„ prima reprezentan˛„ a Funda˛iei «Gojdu», sub patronajul Congresului Na˛ional Bisericesc Ortodox, ea fiind condus„ de mitropolitul Andrei ™aguna“.

Œn perioada 1870—1918, Funda˛ia îGojdu“ acord„ 4.455 de burse de studii ∫i 928 de ajutoare financiare tinerilor rom‚ni ortodoc∫i din Ungaria ∫i Transilvania, la universit„˛i vestite din Berlin, Heidelberg, Graz, Insbruck, München, Lausanne, Lemberg (sau Lvov), Paris, Tübingen, Budapesta, Viena, Cern„u˛i, Cluj. Œntrei cei care au beneficiat de bursele îGojdu“ se num„r„ tineri ca Octavian Goga, Victor Babe∫, Valeriu Brani∫te, Traian Vuia, Ioan Lupa∫, Silviu Dragomir ∫i al˛ii.

Œn conformitate cu art. 249 al Tratatului de pace de la Trianon, Ungaria se oblig„ s„ restituie proprietarilor toate bunurile funda˛iilor aflate pe teritoriul ei, de patrimoniul Funda˛iei îGojdu“ urm‚nd s„ beneficieze tinerii ortodoc∫i din Rom‚nia, 90% din patrimoniu, din Regatul s‚rbo-croato-sloven, viitoarea Iugoslavie, ∫i din Cehoslovacia, 6%, precum ∫i din Ungaria, 4%.

Œn anul 1927, autorit„˛ile ungare blocheaz„ conturile Funda˛iei îGojdu“ din b„ncile budapestane. Acela a fost un prim semn de ostilitate ∫i de atacare frontal„ a deciziilor de la Trianon. Dup„ c‚˛iva ani, Germania avea s„ ocupe zona demilitarizat„ a Rinului. Era o a doua mare ofens„ adus„ Tratatului de la Versailles. Pentru cei de la Ministerul de Externe, care au ei impresia c„ ∫tiu istoria... Nu ∫tiu istoria! Astea sunt reperele fundamentale. De treburile astea trebuie s„ ˛inem cont, ca s„ nu se repete ∫i s„ nu se rescrie paginile negre ale istoriei europene. O teroare efectiv„ a fost declan∫at„ Óncep‚nd cu Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

Anii au trecut, dar bunurile, mai ales cele 8 edificii impresionante din capitala Ungariei, au r„mas, sporindu-∫i valoarea. Œn 1999, printr-o decizie a instan˛ei judec„tore∫ti, Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu ob˛ine recunoa∫terea calit„˛ii sale de continuatoare a funda˛iei omonime Ónfiin˛ate Ón anul 1870.

Totul evolua normal, p‚n„ la actul de tr„dare s„v‚r∫it de Guvernul T„riceanu, fiindc„ la 20 octombrie 2005, la Bucure∫ti, este semnat Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Ungariei privind Ónfiin˛area unei alte Funda˛ii îGojdu“, paralel„ cu cea tradi˛ional„, mo∫tenitoarea de drept.

Unde Ón lume s-a mai petrecut a∫a ceva? Acesta mi se pare al treilea atac foarte grav Ómpotriva Trianonului, din punctul de vedere al mo∫tenirii Gojdu, dup„ acelea din anii 1927 ∫i 1940. Ordonan˛a pe care Óncearc„ s-o treac„ Guvernul prin Parlament este odioas„ ∫i a provocat reac˛iile de protest ale Bisericii Ortodoxe, ale Academiei Rom‚ne, ale unui num„r impresionant de institu˛ii, funda˛ii ∫i asocia˛ii.

Venind la Senat pentru a sus˛ine aceast„ samavolnicie, t‚n„rul ministru de externe Mihai R„zvan Ungureanu s-a comportat extrem de agresiv, insult‚nd forul democratic num„rul unu al ˛„rii ∫i provoc‚nd rumoare. El a ridicat tonul, s-a Ónro∫it la fa˛„ ∫i, cu striden˛e inacceptabile Ón glas, i-a pus la zid pe ale∫ii poporului, pe motiv c„ ei ar fi ni∫te retrograzi care nu Ón˛eleg un imperativ european. Mai era pu˛in ∫i ar fi repetat ceea ce auzim de vreo 15 ani de la c„peteniile U.D.M.R.: cum c„ drumul Rom‚niei spre Europa trece obligatoriu prin Budapesta.

Atunci mi-am adus aminte c„ acest Ungureanu declarase nu demult la Viena c„ Rom‚nia este un stat aproape federal. ™i v„ asigur c„ am memorie foarte bun„! Am crezut atunci c„ a fost o sc„pare din cauza v‚rstei ∫i imaturit„˛ii. Acum Óns„ Ómi dau seama c„ junele acesta inteligent ∫i cultivat, desigur, pe care nu o dat„ l-am apreciat, e croit str‚mb ∫i dispus s„ tr„deze orice e rom‚nesc pentru a face carier„ ∫i a se men˛ine Óntr-o func˛ie cu mult prea mare pentru el. A nu se uita c„ acest fost membru supleant al C.C. al U.T.C. — desigur, nimic condamnabil Ón asta — st„ pe fotoliul unde au stat odinioar„ Vasile Alecsandri, Vasile Boerescu, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu ∫i al˛ii.

Argumentele sale erau ∫mechere∫ti. Œn mod concret, el Óncerca s„ conving„ Senatul c„ e mai bine s„ Ómp„r˛im bunurile Funda˛iei îGojdu“ cu Ungaria, dec‚t s„ nu c„p„t„m nimic.

Dar de ce nu-∫i Ómpart cu ei, cu ungurii, propriile lor averi membrii acestui Guvern de multimilionari Ón dolari? Ungaria e obligat„ prin tratate interna˛ionale s„ cedeze aceste valori, care sunt cuprinse Óntr-un testament ∫i n-au fost niciodat„ ale ei.

Œn vreme ce Ungaria ∫i ungurii din Rom‚nia au c„p„tat tot ceea ce au vrut, ba chiar ∫i ce n-au vrut de la statul rom‚n — biserici, spitale, ∫coli, muzee, gr„dini˛e, alte imobile de utilitate public„, dar ∫i p„m‚nturi ∫i p„duri —, iat„ c„, la r‚ndul ei, ˛ara vecin„ ∫i, din p„cate, neprieten„, nu vrea s„ Ónapoieze nimic din ceea ce posed„ ilegal. Nu vrea ea!

Cu o viclenie prost disimulat„, Ungureanu — are ∫i un nume parc„ predestinat! — a f„cut politic„ ungureasc„ ∫i a ˛ipat la forul suprem legislativ al ˛„rii c„ statul rom‚n timp de 7 ani, adic„ din 1999 p‚n„ Ón 2006, n-a vrut s„ ia Ónapoi bunurile mo∫tenirii Gojdu. Noi Óns„ ne aducem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 aminte c„ Ón perioada 1999—2000 el a fost secretar de stat la Ministerul de Externe, dar n-a f„cut nimic pentru retrocedarea necesar„. El a mai vorbit de politica extern„ a Rom‚niei, care ar fi, chipurile, un act de continuitate.

Care continuitate, tinere, aici absent?

Continuitate pe linia tr„d„rii criminale din anul 1948, c‚nd minoritarul obraznic Eduard Mezincescu, pus de agenta Moscovei Ana Pauker, fost„ amant„ a lui Stalin, a dat Uniunii Sovietice, printr-o simpl„ chitan˛„ de m‚n„, ca la c‚rcium„, Insula ™erpilor. Ce bine Ói st„tea Rom‚niei acum cu o baz„ strategic„ Ón Insula ™erpilor! ™i uite c„ e la Ucraina, fiindc„ a∫a au vrut Ónainta∫ii matale!

Sau poate continuitate fa˛„ de ru∫inosul Tratat cu Ucraina din 1997, c‚nd dumneata erai, repet, secretar de stat la externe, prin care au fost cedate de bun„voie Basarabia de Sud, Bucovina de Nord, f nutul Her˛a ∫i aceea∫i Insul„ a ™erpilor Ón favoarea Ucrainei, cu promisiunea mincinoas„ c„ rom‚nii de acolo vor avea mai multe drepturi ∫i vor tr„i mai bine.

Mul˛umim, dar a∫a ceva nu servim ∫i nu avem nevoie de o astfel de continuitate Ón umilin˛„, Ón tic„lo∫ie, Ón pagub„, Ón capitulare. Mereu ∫i mereu ni se cere nou„, rom‚nilor, s„ ced„m, s„ Ónchidem ochii, s„ abandon„m ∫i de fiecare dat„ n-am primit nimic Ón schimb.

Aduce˛i-v„ aminte de amplasarea la Arad a statuii celor 13 generali unguri asasini de rom‚ni — 40.000 de rom‚ni, o precizare necesar„! —, amplasare f„cut„ de c„tre Guvernul precedent. Atunci opinia public„ a fost p„c„lit„ c„ Ón aceea∫i zon„ va fi ridicat ∫i un monument al reconcilierii rom‚no-maghiare, care oricum nu stingea mai nimic din flac„ra revoltei noastre. Nici m„car aceast„ mic„ ∫i insignifiant„ compensa˛ie n-a fost f„cut„. Stigmatul de bronz al tr„d„rii e acolo ∫i ne sfideaz„ pe to˛i, de∫i Ón 1925 Ionel I. C. Br„tianu, Ónainta∫ul dumneavoastr„, al celor din P.N.L., cu acordul regelui unificator de ˛ar„, Ferdinand cel Loial, au hot„r‚t s„ o demonteze. N-au distrus-o. Eu nu sunt pentru demolarea statuilor, pentru c„ ele au o anumit„ Ónc„rc„tur„ ∫i s-ar putea ca Dumnezeu s„-i bat„ pe demolatorii de statui. Dar au considerat necesar c„ nu mai e cazul s„ sfideze demnitatea rom‚nilor ∫i au dat-o jos.

™i iat„ c„ venim noi acum, democra˛ii, europenii, capitularzii, ∫i punem la locul lor aceste simboluri ale Ónfr‚ngerii, ale neputin˛ei noastre. Œn ∫irul numeroaselor ced„ri, care — nu-i a∫a? — ne-ar b„ga Ón Europa, amintesc ∫i îRomtelecom“, îRomcim“, I.M.G.B., îARO“ C‚mpulung, îSidex“ Gala˛i, îPetrom“, B.C.R. ∫i alte obiective ∫i companii de interes na˛ional, care demonstreaz„ c„, de la epoca fanariot„ la epoca mafiot„, rom‚nii tot trebuie s„ fac„ plocoane pe la Ónaltele por˛i str„ine.

Dar nu se mai termin„ odat„ cu batjocura asta? Joi, la Senat, Mihai R„zvan Ungureanu a mai min˛it c„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ a fost informat„ ∫i c„ e de acord. Dar el Ónsu∫i, Óntr-un r„spuns scris dat doamnei senator P.R.M. Viorica Moisuc la 28 martie 2006, recuno∫tea c„ Biserica s-a pronun˛at Ómpotriv„.

Aici se afl„ Œnalta Sfin˛ia Sa Lauren˛iu Streza, mitropolitul Ardealului, pe care l-am invitat personal

alalt„ieri ∫i verbal, ∫i Ón scris. Discu˛iile privind invitarea clerului ortodox au fost mai vechi. Fire∫te, a contribuit ∫i Adrian P„unescu, dar, Ón urm„ cu 3 s„pt„m‚ni, Gheorghe Funar, cu acceptul conducerii Partidului Rom‚nia Mare, a adresat o formulare Ón scris c„tre Biroul permanent.

Nu se poate s„ discut„m despre rom‚ni Ón absen˛a rom‚nilor! A∫a se discuta Ón Dieta din Transilvania c‚nd nu erau rom‚ni. Uite, e cazul ca Ón Parlamentul Rom‚niei s„ fie ∫i rom‚nii cei mai Óndrept„˛i˛i de fa˛„.

™i atunci, ce Óncredere mai po˛i avea Óntr-un asemenea personaj ca Mihai R„zvan Ungureanu? De unde a Ónv„˛at el s„ mint„ a∫a cum respir„? De fapt, ordonan˛a Guvernului T„riceanu Óncearc„ s„ se substituie testamentului scris de Emanoil Gojdu. Eu Ól simpatizez pe T„riceanu. E un intelectual, e un om pl„cut la dialog, dar probabil sufer„ un brusc transfer de personalitate. El se crede Gojdu. El scrie noi testamente. Nu mai sunt valabile alea, sunt valabile ale lui. Ei, uite c„ nu Ónghi˛im o asemenea ofens„!

Aceast„ ordonan˛„ este profund imoral„ ∫i pentru c„ vrea s„ consfin˛easc„ o alt„ Funda˛ie îGojdu“, de data asta rom‚no-maghiar„, care s„ anihileze dreptul legitim la mo∫tenire al singurei ∫i adev„ratei Funda˛ii îGojdu“, Óntemeiat„ de mitropolitul Ardealului Andrei ™aguna ∫i reÓnfiin˛at„ la Sibiu Ón 1999 de un alt mitropolit brav al Ardealului, Antonie Pl„m„deal„.

Eu sunt convins c„ s-a a∫teptat moartea lui Antonie Pl„m„deal„, Ón 2005, pentru a se da atacul final la mo∫tenirea Gojdu. Œn timpul vie˛ii acelui rom‚n luminat ∫i aprig un asemenea sacrilegiu ar fi fost cu neputin˛„. Personal am fost martor Ón anul 2002 c‚nd, la pr‚nzul pe care l-a oferit unor oaspe˛i la M‚n„stirea S‚mb„ta de Sus, de Izvorul T„m„duirii, Œnalt Preasfin˛ia Sa Antonie, de∫i pe jum„tate paralizat, l-a pus la punct pe un Ónalt oficial al jude˛ului Bra∫ov, care cerea ca muzeul primei ∫coli rom‚ne∫ti din Scheii Bra∫ovului s„ intre Ón patrimoniul statului — precizez, al statului rom‚n, nu ungar —, dar mitropolitul s-a opus categoric, reafirm‚nd c„ acel loca∫ e al Bisericii Ortodoxe.

Œn concluzie, ceea ce vrea s„ fac„ acum Guvernul T„riceanu, care-l bag„ la Ónaintare pe acest t‚n„r insolent, Mihai R„zvan Ungureanu, este un nou act de tr„dare de ˛ar„ ∫i se va sf‚r∫i r„u. R„u pentru Guvern, precizez, pentru c„-∫i va face du∫mani Ón plus, at‚t Ón r‚ndul bisericii str„bune, c‚t ∫i Ón tot mai largi categorii ale popula˛iei.

Ave˛i grij„, c„ s-ar putea s„ nu mai apuca˛i s„ aplica˛i prevederile acestei ordonan˛e m‚r∫ave, fiindc„ acest Guvern se mai men˛ine Óntr-un fir de p„r ∫i e foarte posibil s„ v„ d„m jos de la putere chiar Ón urm„toarele zile. S„ nu spune˛i c„ nu v-am avertizat! Nu v„ juca˛i cu lucrurile sfinte ale neamului rom‚nesc!

™i Ón privin˛a caracterului legii s-a strecurat o viclenie a guvernan˛ilor. D‚ndu-∫i seama c„ nu au num„rul necesar pentru a trece infama inten˛ie, îpatrulaterul negru“ pretinde c„ ar fi vorba de o lege ordinar„, care necesit„ o majoritate simpl„, c‚nd de fapt, dac„ tot se invoc„ dimensiunea ei european„, care ne-ar ajuta la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 aderare, caracterul este de lege organic„, adic„ ar fi nevoie de cel pu˛in 69 de voturi.

Fac apel la oamenii cinsti˛i de care Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i Partidul Conservator nu duc lips„, ∫i ei ∫tiu c„-i pre˛uim ∫i dorim s„ se men˛in„ c‚t mai mult Ón politica de v‚rf a Rom‚niei, s„ se scuture odat„ pentru totdeauna de jugul U.D.M.R.-ului ∫i s„-∫i recapete coloana vertebral„. Ei au exemplul P.N.fi.C.D.-ului, care a disp„rut din istorie, Ón primul r‚nd din cauza slug„rniciei penibile fa˛„ de aceast„ organiza˛ie ilegal„, antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„.

Mai trag un semnal de alarm„. Poim‚ine, s‚mb„t„, 17 iunie, la Ditr„u, Ón jude˛ul Harghita, se Óncearc„ un bis, se Óncearc„ o nou„ proclamare a autonomiei a∫a-zisului f nut Secuiesc. ™i noi vrem s„ d„m Ungariei actele noastre de legitimitate istoric„... Bine ∫ade genera˛iei noastre!

Eu propun, ca ∫i colegul Adrian P„unescu, ca Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu Streza, pe care, repet, l-am invitat ∫i telefonic, dar ∫i oficial, Ón scris, cu acordul pre∫edintelui Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, s„ ia cuv‚ntul, fire∫te, dac„ plenul este de acord, ∫i s„ spun„ ∫i punctul de vedere al institu˛iei beneficiare a mo∫tenirii Gojdu, Biserica Ortodox„, pe care acela∫i Eminescu, cu care mi-am Ónceput discursul, o numea îmaica str„bun„ a neamului rom‚nesc“.

E prea mult pentru un regim politic s„ sfideze ∫i Biserica Romano-Catolic„, prin construc˛ia mamut de la Catedrala îSf‚ntul Iosif“ ∫i Biserica Ortodox„ Rom‚n„. Opri˛i-v„, p‚n„ nu v„ bate Dumnezeu!

V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii din partea celorlalte grupuri?

Domnul senator Prodan, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## **Domnul Tiberiu Aureliu Prodan:**

Domnule pre∫edinte, Œnalt Preasfinte mitropolit,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ca s„ aduc c‚teva complet„ri care s„ ne permit„ s„ intr„m mai ad‚nc Ón fondul problemei ∫i poate vom reu∫i s„ Ón˛elegem situa˛ia apari˛iei acestei ordonan˛e.

S-au f„cut c‚teva referiri la date istorice. Vin ∫i fac ∫i eu ni∫te complet„ri ∫i men˛ionez la ceea ce a spus domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Œn anul 1929, Ministerul Cultelor din Ungaria emite un ordin, prin care Ón∫tiin˛eaz„ Banca Pesti Hazai Elso Takarekpenztar c„ veniturile Funda˛iei îGojdu“ nu mai pot fi repatriate Ón Rom‚nia c„tre Banca îAlbina“ ∫i ele reveneau, Ón conformitate, Ón administrare ministerului ∫i ministrului culturii din Ungaria.

Sigur, de aici Óncep‚nd, demareaz„ discu˛iile dintre anii 1937—1940, av‚nd ca final Acordul privind retrocedarea bunurilor Funda˛iei îGojdu“, care prevedea urm„toarele: îUngaria va preda Rom‚niei, Ón cele 30 de

zile care vor urma intr„rii Ón vigoare a acordului de fa˛„, Óntregul patrimoniu al Funda˛iei «Gojdu» care se g„se∫te pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile ∫i obliga˛iile aferente...“, ∫i aceasta pentru ca îzisul patrimoniu s„ fie pus la dispozi˛ia organului reprezent‚nd Funda˛iunea, Ón acord cu scopul urm„rit prin actul de funda˛ie“.

Œn anul 1953, Ón Conven˛ia Óncheiat„ Óntre statul rom‚n ∫i Republica Popular„ Ungaria, Ón art. 1 al Conven˛iei, se prevede: îp„r˛ile declar„ stinse, Ón mod reciproc, acele drepturi, crean˛e ∫i preten˛iuni care exist„ fa˛„ de partea cealalt„, pe baza conven˛iilor sau a Ón˛elegerilor Óncheiate Ónaintea eliber„rii celor dou„ state de c„tre armata sovietic„. P„r˛ile declar„ f„r„ efect acele dispozi˛ii neefectuate din conven˛iile sau Ón˛elegerile Óntre cele dou„ state Óncheiate dup„ eliberare“. Deci, practic, pe fondul problemei, acestea sunt cele dou„ legi care creeaz„ disensiuni.

Œntre 1998 ∫i 2002 apare un schimb de documente diplomatice, un set de consult„ri la nivel bilateral, Ón vederea clarific„rii statutului juridic al bunurilor Funda˛iei îGojdu“, Ón special al imobilelor cunoscute sub numele îCur˛ile Gojdu“, din Budapesta.

Acordul privind Ónfiin˛area Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, semnat la Bucure∫ti Ón 20 octombrie 2005, cu prilejul ∫edin˛ei comune a celor dou„ Guverne, nu invoc„ testamentul lui Emanoil Gojdu ∫i nu con˛ine nici o prevedere care s„ fac„ referire la faptul c„ se cedeaz„ bunuri mobile sau imobile Ón contul Funda˛iei îGojdu“.

Acordul nu limiteaz„ dreptul Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu de a revendica Ón justi˛ie Ón Ungaria bunurile mobile ∫i imobile ale Funda˛iei îGojdu“. Acordul nu abrog„, explicit sau implicit, prevederile Acordului din 1937. Drepturile funda˛iei, men˛ionate Ón Acordul din 1937, continu„ s„ fie valabile _de iure_ . Ele nu pot fi invocate de statul rom‚n Ón justi˛ia ungar„, Óntruc‚t nu este proprietar. Acordul semnat nu Ónl„tur„ drepturile existente, nu tran∫eaz„ litigiul care are ca obiect drepturile Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu ∫i constituie cadru pentru realizarea unor proiecte cu vizibilitate, Ón amintirea lui Gojdu, la Budapesta. Deci testamentul lui Gojdu continu„ s„ fie un act juridic valabil.

Acordul…, Ón litera ∫i spiritul s„u, testamentul lui Emanoil Gojdu revine, conform prevederilor statutare, Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu, care-∫i va continua, ca ∫i p‚n„ acum, activitatea. Testamentul lui Gojdu constituie doar o surs„ de inspira˛ie pentru conceptul Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare.

Vreau s„ fac c‚teva preciz„ri privind Funda˛ia îGojdu“ cu sediul la Sibiu.

Œn anul 1996 Óncepe s„ func˛ioneze la Sibiu Funda˛ia îGojdu“, declarat„ continuatoarea Funda˛iei îGojdu“ din perioada interbelic„ ∫i proprietar de drept al bunurilor Funda˛iei îGojdu“, prin decizia Tribunalului de la Sibiu. Statul rom‚n, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.471/11.12.2003, deci Guvernul condus de Adrian N„stase, ∫i la sugestia ministrului de externe Mircea Geoan„, desigur, ∫i cu buna ∫tiin˛„ a Ministerului Culturii, declar„ Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu ca funda˛ie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 utilitate public„, acord‚ndu-i fonduri prin Ministerul de Externe, ca s„ poat„ s„-∫i sus˛in„ drepturile Ón Ungaria.

Deci Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu, cu sediul central la Sibiu, prime∫te fonduri de la statul rom‚n, angajeaz„ cas„ de avoca˛i care o reprezint„ la Budapesta.

Ce se Ónt‚mpl„ cu Cur˛ile Gojdu? Œn 1952 acestea sunt na˛ionalizate. La 1 noiembrie 1952 trec Ón patrimoniul sectorului 7 al Prim„riei Budapesta, care are bunul obicei, cum au ∫i cei din Bucure∫ti, ∫i introduc Ón Cur˛ile Gojdu romi ∫i oameni foarte s„raci care distrug aproape Ón totalitate aceste imobile.

Se men˛iona de domnul senator Corneliu Vadim Tudor despre cele 8 imobile din Cur˛ile Gojdu. Vreau s„-i precizez distinsului nostru coleg, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, c„ am avut bucuria ∫i pl„cerea ca, Ómpreun„ cu doamna arhitect Anca Petrescu, reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare, s„ vizit„m cam o zi ∫i jum„tate Cur˛ile Gojdu din Budapesta. Anca Petrescu nu este alta dec‚t cea care a construit acest palat ∫i care a v„zut, Ómpreun„ cu mine ∫i cu ceilal˛i colegi, Ón ce stadiu se afl„ actualmente aceste Cur˛i Gojdu, dup„ ce Ón anul 1999 au fost eliberate de locatari.

Au r„mas doar pere˛ii care reprezint„ fa˛ada acelor cl„diri. ™i ace∫ti pere˛i s-ar fi vrut s„ fie d„r‚ma˛i de firma care a cump„rat aceste cl„diri, dar, Óntruc‚t sunt Ón patrimoniul UNESCO, nu li s-a permis demolarea.

Haide˛i s„ privim Óns„ Ón momentul de fa˛„ o realitate istoric„! Œn anul 2004, Prim„ria Sectorului 7 din Budapesta, av‚nd dreptul istoric sau neav‚nd dreptul istoric, vinde aceste Cur˛i Gojdu unei firme din Israel. De ce? Pentru c„ sectorul 7 din Budapesta este recunoscut ca sectorul popula˛iei de etnie ebraic„, care este a doua comunitate ca m„rime din Europa.

Odat„ intrate Ón circuitul civil, aceste îcur˛i“... ™i Ói Óntreb aici, ∫i Ói rog s„ fie aten˛i, pe distin∫ii no∫tri juri∫ti din Partidul Social Democrat, domnul T„r„cil„ ∫i domnul Iorgovan, care poate nu ascult„ Ón momentul de fa˛„. Aceste cl„diri au intrat Ón circuitul civil. Sunt proprietatea altcuiva. Cum putem noi s„ g‚ndim c„ aceste cl„diri se vor Óntoarce vreodat„ — ∫i-mi pare r„u c„ trebuie s„ spun acest lucru — la Funda˛ia îGojdu“ cu sediul central la Sibiu?

Permite˛i-mi s„ v„ spun c„ Ón Ungaria Ón 1991 Parlamentul ungar d„ o lege privind restituirea imobilelor na˛ionalizate. Spre deosebire de distinsul, fost coleg al nostru, B‚rl„deanu, care a avut un interes Ón mod deosebit ca Ón Rom‚nia imobilele s„ se retrocedeze Ón natur„, Ón alte ˛„ri care au fost Ón lag„rul fost comunist, Ón Ungaria, Ón Cehia ∫i Óntr-o parte din Slovenia, aceste cl„diri nu au fost retrocedate Ón viu, ci au fost date desp„gubiri. Legea nr. 32 care se aplic„ Ón 1993 Ón Ungaria — ∫i nu facem noi legi Ón Parlamentul ungar! — spune foarte clar c„: îse restituie numai acele cl„diri care au apar˛inut cultelor religioase“. Toate celelalte cl„diri sunt pl„tite Ón bani. Peste 7 miliarde de euro pl„te∫te statul ungar Ón decursul timpului ∫i Óncheie Ón 1998 tot ce Ónseamn„ retrocedarea imobilelor.

Cum putem noi s„ g‚ndim c„ aceste cl„diri, care acum sunt intrate Ón circuitul civil ∫i unde Ón Ungaria nu

exist„ lege, se vor Óntoarce vreodat„ la Funda˛ia îGojdu“ cu sediul central la Sibiu? Œmi pare r„u c„ trebuie s„ spunem! Sigur c„ doare, domnule senator, sigur c„ doare. ™i pe mine m„ doare, cum v„ doare ∫i pe dumneavoastr„. ™i pe actualul Guvern Ól doare, cum l-a durut ∫i pe Guvernul N„stase problema aceasta, ∫i pe to˛i ne doare faptul c„ nici la ora actual„ nu am ob˛inut nici tezaurul de la Moscova!

Dar haide˛i s„ fim pu˛in reali∫ti ∫i da˛i-mi voie s„ continuu ceea ce vreau s„ v„ spun!

Deci statul rom‚n are obliga˛ia s„ prezinte Ón clar — ∫i la ora actual„ Guvernul T„riceanu are aceast„ obliga˛ie — care este valoarea bunurilor confiscate de c„tre statul ungar Ón 1929, c‚nd trebuia returnate la Banca îAlbina“. Acea valoare trebuie s„ revin„, Ón urma negocierilor, Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu. ™i, mai mult ca sigur, valoarea de v‚nzare a imobilelor Gojdu din Budapesta, ob˛inut„ de Prim„ria Sectorului 7, trebuie s„ fie banii care trebuie s„ se Óntoarc„ la Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu. Dar trebuie s„ fim reali∫ti: cl„dirile, aceste imobile nu se vor Óntoarce niciodat„.

Se preciza de c„tre domnul senator Adrian P„unescu despre faptul c„ Biserica Ortodox„ nu ar fi avut cuno∫tin˛„ despre aceste negocieri ∫i, cu permisiunea dumneavoastr„, vreau s„ fac c‚teva preciz„ri. Propunerea de Ónfiin˛area a Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“ a fost discutat„ Ón mai multe r‚nduri cu Funda˛ia îGojdu“ cu sediul central la Sibiu. Reprezentan˛ii Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu au participat la dou„ runde de negocieri rom‚no-ungare la nivel de exper˛i privind problematica Funda˛iei îGojdu“.

La negocierile bilaterale ∫i la discu˛iile cu Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu a fost reprezentat„ de profesor preot Aurel Pavel, pre∫edintele Funda˛iei îGojdu“ cu sediul la Sibiu, ∫i de reprezentantul mitropolitului ∫i al funda˛iei, profesor dr. Cornel Sigmirean.

Mai mult de at‚t, activitatea ∫i statutul Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu nu au constituit subiecte de negociere Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria. Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu are calitate procesual„ activ„ ∫i, Ón virtutea acesteia, poate continua demersurile, Óntruc‚t are ∫i fonduri date de statul de rom‚n prin Ministerul de Externe, deci poate continua demersul de retrocedare a bunurilor Funda˛iei îGojdu“ Ón instan˛a ungar„.

Ce vreau s„ mai precizez? Œn cadrul negocierilor bilaterale, partea rom‚n„ a men˛ionat continuitatea Funda˛iei îGojdu“ ca argument pentru necesitatea includerii reprezentan˛ilor acestora Ón Consiliul director al Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“. Deci din consiliul director, principalul organ decizional administrativ ∫i de reprezentare, vor face parte un reprezentant cleric ∫i un reprezentant laic al Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu.

Deci este important s„ se disting„ cu acurate˛e Óntre sferele de activitate ale celor dou„ persoane juridice, Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ îGojdu“ ∫i Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu.

Ce vreau s„ v„ mai precizez?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Domnule senator, v„ rog s„-mi mai permite˛i un aspect!

C„ acest proiect, vreau s„ v„ men˛ionez — nu a∫ fi spus treaba aceasta, dac„ nu intervenea˛i —, dar proiectul Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“, ∫i fac aceast„ precizare, acolo, sub egida c„reia se realizeaz„ o serie de proiecte — deci Institutul Parteneriatului Strategic Rom‚no-Ungar, Biblioteca îEmanoil Gojdu“, Muzeul îEmanoil Gojdu“, acordarea de burse rom‚nilor afla˛i Ón aceast„ funda˛ie —, se discut„ Ón prezen˛a p„r˛ilor ungare la Bucure∫ti, Ón decembrie 2002.

Eu vreau s„-i mul˛umesc pentru fairplay-ul de care a dat dovad„ domnului academician R„zvan Theodorescu, c„ a recunoscut ∫i recunoa∫te c„ aceast„ ini˛iativ„ apar˛ine Guvernului N„stase.

™i dumneavoastr„, ca reprezentant al partidului care a fost la guvernare, domnule senator Adrian P„unescu, poate ar trebui s„ v„ Óntreba˛i de ce colegii dumneavoastr„ au avut aceast„ ini˛iativ„, pentru c„ ei, de fapt, sunt ini˛iatorii acestui proiect.

Deci v„ rog s„-mi permite˛i! Chiar dac„ nu este forma a∫a, dar nu modul Ón care pune...

Aten˛ie, nu modul Ón care se pune problema...

Domnule senator, v„ rog foarte mult!

## **Domnul Tiberiu Aureliu Prodan:**

Noi ajungem la o anumit„ situa˛ie delicat„ la ora actual„. Guvernul rom‚n ∫i Guvernul ungar v„d c„ aceste cl„diri pleac„ Ón circuitul civil.

Ce hot„r„sc ei atunci? De fapt, ce se hot„r„∫te Ón anul 2002, onorabile coleg? Hot„r„sc s„ cumpere c‚te un pic din centrul Cur˛ilor Gojdu, Ón care s„ func˛ioneze aceste institu˛ii. De ce s„ cumpere acel centru? S„-l repare, s„-l utileze, ca s„ r„m‚n„ pe locul unde au func˛ionat Cur˛ile Gojdu.

Dac„ nu se va Ónt‚mpla acest lucru ∫i vom face un Centru Cultural Rom‚n-Ungar, cum sugereaz„ domnul senator Adrian P„unescu, Ón alt„ parte ∫i sub un alt nume, pute˛i s„ ∫ti˛i c„, vot‚nd acest lucru, despre Cur˛ile Gojdu nu vom mai auzi niciodat„. Aceste cl„diri intr„ Ón circuitul civil — ∫i sunt intrate! —, vor deveni un centru comercial. P‚n„ ∫i placa comemorativ„ care se afl„ pe peretele exterior al Cur˛ilor Gojdu va disp„rea.

## Domnule senator,

Aceste cl„diri sunt cump„rate de o firm„ care a dat zeci de milioane pe acestea ∫i bag„ sute de milioane de euro pentru refacerea lor. Haide˛i s„ tr„im o realitate!

Se ∫tie! Domnule senator...

## **Domnul Tiberiu Aureliu Prodan:**

Ca s„ Ónchei...

V„d c„ prezentarea acestor date reale creeaz„ o serie de discu˛ii.

Nu, nu, nu...

Deci, stima˛i colegi, dac„ nu vom vota aceast„ ordonan˛„, nu va fi nici o problem„. S-a Óncheiat cu Cur˛ile Gojdu! Vot‚nd pentru aceast„ ordonan˛„, va func˛iona biblioteca, va func˛iona muzeul...

™i ce vreau s„ v„ spun?

Œn ∫ederea mea de la Budapesta am avut pl„cutul moment s„ m„ Ónt‚lnesc cu un grup de tineri, cet„˛eni maghiari de etnie rom‚n„, care ne-au rugat, ∫i v„ roag„ ∫i pe dumneavoastr„, s„ le da˛i ∫ansa s„ func˛ioneze acest centru. Vor s„ aib„ un centru unde s„ se Ónt‚lneasc„ Ón zilele de Cr„ciun, Anul Nou, Pa∫ti...

, s„-∫i rec‚∫tige obiceiurile rom‚ne∫ti. Aten˛ie, vorbesc rom‚ne∫te!

™i, dac„ mai vre˛i s„ v„ spun ceva, am r„mas chiar foarte pl„cut surprins ca, umbl‚nd prin Budapesta...

la 5-6 cet„˛eni s„ aud vorbindu-se Ón limba rom‚n„.

Iar acei tineri din Budapesta...

Domnule senator, v„ rog s„ Óncheia˛i ∫i nu mai dialoga˛i cu sala.

## **Domnul Tiberiu Aureliu Prodan:**

...Ó∫i doresc o biseric„ ortodox„ ∫i Ó∫i doresc acest centru.

Deci este mai mult ca imperios necesar s„ vot„m pentru aceast„ ordonan˛„.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ dau imediat cuv‚ntul...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Drept la replic„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Procedur„, domnul senator Ungheanu. Microfonul 2. Tot procedur„, domnul Iorgovan. Da?

**Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Dreptul la replic„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu v-a pomenit numele.

**Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Ba da!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

C‚nd pot Óncepe?

V„ rog, domnule senator.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ungheanu. Microfonul 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea ca aici, mai ales dup„ un asemenea discurs, s„ se aud„ ∫i cuv‚ntul Bisericii Rom‚ne. Avem Óntre noi pe Œnalt Preasfin˛ia Sa mitropolitul Ardealului _. (Rumoare, discu˛ii.)_

A∫ vrea s„ sus˛in aceast„ propunere excep˛ional„ a mea. Eu ∫tiu c„ regulamentul nu permite, dar atrag aten˛ia c„ eu nu propun aici din partea grupului o nepoat„ care s„ se joace pe claviaturile unui vot parlamentar...

Este un mitropolit al Rom‚niei!

Eu vreau s„ amintesc celor de fa˛„ c‚nd capii Bisericii f„ceau parte din Parlamentul Rom‚niei.

Aceast„ Constitu˛ie pe care o avem a uitat acest lucru. Este bine s„ auzim cuv‚ntul Bisericii aici ∫i s„ g„sim o solu˛ie...

conform necesit„˛ilor noastre, ca Biserica s„ se poat„ pronun˛a Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

Un mitropolit al Ardealului, ™aguna, a deschis drumul...

V„ mul˛umesc, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Este bine s„ auzim ∫i cuv‚ntul invitatului nostru.

S-a Ón˛eles! S-a Ón˛eles propunerea dumneavoastr„. Domnul senator Iorgovan, microfonul 3.

## Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

V-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ v„ re˛in aten˛ia asupra art. 98 alin. 3 din Regulamentul Senatului: îŒn cazuri justificate, la cererea oric„rui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorit„˛ii senatorilor prezen˛i, s„ se dea cuv‚ntul la dezbateri generale ∫i altor senatori.“

## Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga respectuos s„ ave˛i Ón vedere ∫i cer un vot Ón acest sens.

Vede˛i, de la grupul nostru a vorbit cineva, a vorbit un literat, un om de cultur„, dar nu un specialist Ón probleme tehnice, juridice.

Dup„ p„rerea mea, care este cazul justificat este problema de neconstitu˛ionalitate. Œnainte de a discuta istorie ∫i alte aspecte de natur„ sentimental„, politic„ etc., trebuie s„ vedem dac„ noi suntem cu aceast„ ordonan˛„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei sau nu.

A∫ ruga respectuos 5 minute cu ochii pe ceas. A∫ spune c‚teva argumente Ón acest sens.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Am re˛inut cele dou„ propuneri.

V„ rog foarte mult!

Consult celelalte grupuri care nu au luat cuv‚ntul dac„ doresc s„ ia cuv‚ntul.

Din partea Grupului Conservator, domnul senator Gavril„ Vasilescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œnalt Preasfin˛ia Voastr„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am ascultat cu foarte mult„ aten˛ie pe antevorbitorii mei ∫i nu este prima oar„ c‚nd i-am ascultat Ón leg„tur„ cu acest subiect, ci am avut prilejul s„-i ascult pe unii dintre ei ∫i Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, unde s-a discutat proiectul de act normativ de aprobare a acordului, ∫i Ón Biroul permanent al Senatului.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Œnalt Preasfin˛ia Voastr„,

Vreau s„ Ón˛elegem un lucru.

Vorbim despre dou„ entit„˛i juridice total distincte. ™i vorbe∫te juristul Ón momentul acesta ∫i m„ voi str„dui s„ vorbeasc„ notarul, ∫i mai pu˛in senatorul. Nu exist„ nimic Ón care una s„ fie amestecat„ cu cealalt„, dec‚t numai numele Gojdu.

Nici denumirea! S-a spus la un moment dat: îDe ce denumirea funda˛iei? S„ fi schimbat denumirea!“. V„ rog s„ deschide˛i acordul ∫i ve˛i vedea c„ denumirea funda˛iei care s-a constituit prin acord este Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ îGojdu“, iar funda˛ia de la Sibiu este Funda˛ia îGojdu“.

Am spus la un moment dat: are cineva ceva Ómpotriv„ dac„ ar fi dou„ funda˛ii îEminescu“?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

S„-i spunem Funda˛ia îVoiculescu“!

## Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga din tot sufletul s„ interveni˛i, pentru c„ nu vreau s„ dialoghez cu sala.

Domnule senator Vadim, v„ rog eu s„ p„stra˛i lini∫tea.

Eu nu am protestat c‚nd colegii mei au luat cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ nu da˛i nume la funda˛ie.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nimeni Ón cuv‚ntul pe care l-a luat nu s-a referit la un lucru, at‚t Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 imunit„˛i ∫i valid„ri la noi, Ón Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, c‚t ∫i Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Camerei Deputa˛ilor, Ón care au fost ∫i reprezentan˛ii Comisiei pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.

Exist„ un amendament! Un amendament c„ruia — spun eu ∫i cred c„ Ól ∫tie toat„ lumea, dar de ce nu s-a referit nimeni la el? — Ói dau citire ∫i am s„ v„ rog s„ m„ asculta˛i. Sunt convins c„ marea majoritate dintre dumneavoastr„ ∫tie despre ce este vorba. L-a∫ ruga ∫i pe Œnalt Preasfin˛ia Sa s„ fie atent Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Este un amendament care spune Ón felul urm„tor:

îTextul acordului nu aduce nici un fel de atingere func˛ion„rii ∫i obiectivelor Funda˛iei nonprofit «Gojdu», cu sediul la Sibiu, str. Nicolae B„lcescu nr. 5, ∫i nici drepturilor acesteia, Ón calitate de continuatoare a Funda˛iei «Gojdu», create Ón baza testamentului lui Emanoil Gojdu, asupra bunurilor mobile ∫i imobile din Budapesta, care au apar˛inut Ónainte de na˛ionalizare Funda˛iei «Gojdu».

Totodat„, textul acordului nu aduce atingere Acordului dintre Rom‚nia ∫i Ungaria privind reglementarea definitiv„ a afacerilor interes‚nd Funda˛ia «Gojdu», semnat la Bucure∫ti la 27 octombrie 1937, care continu„ s„ r„m‚n„ Ón vigoare.“

Deci raportul pe care cele dou„ comisii vi-l prezint„ dumneavoastr„ are acest amendament, care a fost adoptat cu...

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Este neconstitu˛ional!

## **Domnul Nicolae Marian Iorga**

**:**

Este ˛ar„ european„!

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Deci vom fi Ón aceea∫i barc„ cu toate celelalte ˛„ri.

Respingem acest lucru...

Numai o clip„!

Trianonul.

Nu are nici o leg„tur„ cu Trianonul. ™i v„ rog frumos s„ asculta˛i ce vreau s„ spun.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫te Ón sal„.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

## Domnilor colegi,

G‚ndi˛i-v„ c„ respingem aceast„ lege. Respingem un acord Óncheiat Óntre dou„ state.

Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga foarte mult s„ uza˛i de autoritatea pe care o ave˛i. Doresc s„ termin ceea ce vreau s„ spun Ón lini∫te. Eu am ascultat c‚nd au vorbit colegii mei.

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea ∫i v„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

...a fost adoptat cu 10 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Deci, din 15 senatori prezen˛i, 10 au votat pentru acest amendament, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Se politizeaz„ prea mult acest aspect. Haide˛i s„ discut„m Óntr-un mod ∫i s„-l privim exact a∫a cum sunt lucrurile. Prea mult se politizeaz„. Nimeni nu vrea s„ atace nimic din ceea ce Emanoil Gojdu a dorit ∫i a l„sat prin testament.

Este obliga˛ia statului rom‚n. ™i domnul ministru de externe a spus c„ nu va Ónceta s„ se lupte ∫i s„ Óncerce s„ conving„ partea ungar„ s„ g„seasc„ o solu˛ie pentru ceea ce Ónseamn„ bunurile care au apar˛inut lui Gojdu, dispuse prin testament.

Dar haide˛i s„ ne g‚ndim ∫i altfel. Exist„ un acord Óntre dou„ state. Nu ∫tiu c‚t de perfect e. V„ spun eu, nu este perfect! S-a lucrat mai pu˛in profesionist. Dar nu sunt amestecate lucrurile. Acord Óntre dou„ state!

M‚ine-poim‚ine Rom‚nia va fi o ˛ar„ european„.

Voi Óncheia, dar voi Óncheia atunci c‚nd voi termina ceea ce am de spus.

G‚ndi˛i-v„ c„ Ón momentul Ón care am respins acest proiect de act normativ, acest acord, Ón momentul acela Ón via˛a interna˛ional„ se va Óntreba toat„ lumea: îDomnule, dar ce s-a Ónt‚mplat? De ce s-a respins acest acord?“

## **Voci din sal„:**

Ei ∫i?! E neconstitu˛ional! E nevinovat Gavril„ Vasilescu...

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Vor veni oamenii ∫i vor vedea oamenii... vor vedea oamenii care, de fapt...

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Este neconstitu˛ional!

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

...vor veni persoane care nu vor fi a∫a — cum s„ spun eu? — cu patosul pe care Ól manifest„ ∫i partea dreapt„, ∫i partea st‚ng„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

V„ rog, lini∫te Ón sal„!

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

...∫i vor constata urm„torul lucru: c„ de fapt Rom‚nia respinge ceva, care nu are nici un amestec cu motiva˛iile pe care dumneavoastr„ le prezenta˛i aici, dar noi totu∫i respingem Ón Parlamentul Rom‚niei un proiect de act normativ care de fapt se refer„ la acordul dintre dou„ state.

Œntrebarea mea este: cui i-ar profita o asemenea situa˛ie?

Pentru c„, Ónc„ o dat„, domnilor senatori...

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Nu vreau s„ pronun˛ nume, ca s„ nu lungim.

...sunt dou„ lucruri total distincte.

Dac„ nu ar fi a∫a, a∫ fi unul dintre cei care ar spune: îDa, domnilor, este un lucru care se refer„ la aceea∫i problem„“. Nu se refer„ la aceea∫i problem„!

Ba da.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Œn afar„ de faptul c„ se dore∫te s„ fie cinstit„ memoria lui Gojdu, care este problema care deranjeaz„?

Domnule senator…

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Care este problema care deranjeaz„ acest lucru? Or, eu v„ spun...

Domnule senator, v„ rog s„ Óncheia˛i.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

...prea mult politiza˛i acest lucru! Dac„ v-a˛i a∫eza frumos, a∫a, cu picioarele Ón ap„ rece ∫i a˛i privi lucrurile, ve˛i constata c„ nu exist„ motiv.

Rug„mintea mea este ca, atunci c‚nd lua˛i cuv‚ntul, v„ rog frumos s„ v„ referi˛i la amendament... dac„ nu clarific„ ceea ce spune˛i: c„ acordul ar fi cu totul ∫i cu totul altceva dec‚t este Ón realitate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. V„ mul˛umesc.

Nu d„ nimeni nici un vot imperativ, domnule senator!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator!

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Dar, v„ rog, citi˛i cu aten˛ie, cu domnul Dinescu l‚ng„ dumneavoastr„...

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, v„ mul˛umesc pentru cuv‚nt.

Acum nu Ón˛eleg. L-a˛i aplaudat pe Corneliu Vadim Tudor sau pe domnul Vasilescu?

Stima˛i colegi, consult dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt din partea celorlalte grupuri? Nu mai sunt.

Domnule ™erban Nicolae, v„ rog eu, cu r„bdare, lua˛i loc. E pericol de circula˛ie...

S-au f„cut dou„ propuneri.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule Ungheanu, v„ rog s„ lua˛i loc. M-a˛i rugat pentru o procedur„ ∫i am re˛inut.

Deci, stima˛i colegi, v-am comunicat c„ nu avem prevedere Ón regulament.

Sigur, pentru mine ar fi fost o mare onoare, ∫i pentru dumneavoastr„, ca Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu Streza s„ se adreseze Senatului cu un punct de vedere, pentru c„ este ∫i pre∫edintele Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu. Indiscutabil Óns„ c„ plenul Senatului este suveran. El este cel care decide. Eu nu pot s„ fac acest lucru.

™i, pentru c„ exist„ o solicitare a unui lider de grup, voi supune — v„ rog s„ fi˛i aten˛i la mine! — aceast„ propunere a domnului Ungheanu, Ón sensul ca Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu Streza, mitropolitul Ardealului, s„ se adreseze de la tribuna Senatului.

Este o propunere... Repet, eu nu am aceast„ competen˛„. Fiind vorba de regulament, numai plenul poate s„ decid„.

Domnul senator Eckstein Kovács.

Referitor la aceast„ problem„, da?

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Strict referitor la aceast„ problem„.

Noi am avut prilejul s„ ascult„m punctul de vedere al Œnalt Preasfin˛iei Sale Lauren˛iu Streza ∫i al Preasfin˛iei Sale Sofronie, mitropolitul rom‚nilor din Ungaria, cu ocazia discut„rii Ón Comisiile juridice. Invita˛ia a fost semnat„ de c„tre mine ∫i a fost o mare onoare c„ a fost printre noi.

Eu cred, domnule pre∫edinte, c„ gre∫i˛i dac„ supune˛i votului aceast„ propunere. Œnsu∫i ini˛iatorul a recunoscut c„ este Ón afara cadrului regulamentului. Biroul permanent al Senatului nu a lansat o invita˛ie oficial„.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

Desigur, grupurile parlamentare ∫i parlamentarii au dreptul s„ invite persoane care au leg„tur„...

M-am interesat, lucr„rile Biroului permanent sunt de cunoscut pentru senatori.

Aceast„ cerere este Ón afara cadrului regulamentar. Ca atare, eu cred c„ nu pute˛i s„ supune˛i votului.

## **Din sal„:**

Supune˛i la vot, domnule pre∫edinte!

Pe procedur„? Aici?

Domnul senator Pascu. Microfonul 3.

## **Domnul Corneliu Pascu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Totu∫i eu cred c„ proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 183/2005 este bine sus˛inut ∫i a fost bine sus˛inut de doi distin∫i senatori, domnul senator Vadim ∫i domnul senator P„unescu, ∫i cred c„ o acordare a cuv‚ntului Ón plenul Senatului altora dec‚t cei prev„zu˛i Ón regulament va fi un precedent care poate fi invocat oric‚nd, ∫i de lideri sindicali, ∫i de oricine, ∫i transform„m Senatul Ón altceva.

regulament. Deci, din acest punct de vedere, nu am Ónc„lca regulamentul ∫i niciodat„ nu poate s„ Óncalce emitentul regulamentului propriul regulament.

Deci, din acest punct de vedere, dac„ domnul Frunda are tot o opinie nejuridic„, poate s„ o sus˛in„ Ón continuare, dar acest lucru este, categoric, Ómpotriva a ceea ce Ónv„˛„m la ∫coal„.

Din punctul nostru de vedere, pute˛i s„ supune˛i la vot ∫i nici nu se va crea un precedent, pentru c„ tot plenul Senatului va decide dac„ va acorda cuv‚ntul persoanelor care au leg„tur„ cu legea supus„ dezbaterii. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimate coleg,

Eu am re˛inut. Din cauza asta...

Deci repet. Œn orice problem„ Ón litigiu, plenul este cel care decide. Am vrut Óns„ s„ evit, c„ se transform„ Óntr-o cutum„, indiferent ce a˛i spune dumneavoastr„.

E adev„rat c„ ∫i ieri, la plenul celor dou„ Camere, doamna ministru Macovei a luat cuv‚ntul, de∫i nu era ini˛iator al legii. ™i pre∫edintele Academiei, Ón finalul dezbaterilor, a luat cuv‚ntul pe Legea Academiei. Aici este pe Funda˛ia îGojdu“.

Deci

Mai dori˛i pe acest subiect?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog eu, haide˛i s„ abord„m subiectul cu calm ∫i s„-l rezolv„m cu calm.

Eu am discutat ∫i cu Œnalt Preasfin˛ia Sa legat de subiectul acesta ∫i v-a∫ propune, pentru o solu˛ie care s„ nu creeze nici un fel de problem„, dac„ nu, supun la vot plenului, s„ fi˛i de acord s„-i d„m posibilitatea, Ón continuare, reprezentantului P.S.D. care a luat cuv‚ntul — dureaz„ un minut ∫i jum„tate, e vorba de o pagin„ —, s„ prezinte mesajul scris al Œnalt Preasfin˛iei Sale Lauren˛iu Streza.

Nu sunte˛i de acord. Bun!

Domnul senator ™erban Nicolae.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pe acest incident procedural, eu cred c„ nu putem s„ accept„m o opinie care este, Ón mod evident, nejuridic„, cea exprimat„ de domnul pre∫edinte. Cu tot respectul, trebuie s„-i spun c„ este o opinie nejuridic„, pentru c„ nu poate fi acuzat plenul Senatului, care este autorul regulamentului, c„ l-ar Ónc„lca vreodat„.

Deciziile plenului Senatului se iau cu votul majorit„˛ii, a∫a cum s-a adoptat ∫i regulamentul. Singur plenul Senatului poate decide excep˛ii de la propriul s„u

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Supune˛i la vot, domnule pre∫edinte!

## Imediat v„ dau cuv‚ntul.

Œl rog pe domnul deputat Pavelescu s„ se ridice de pe scaunul de senator. Dac„ vre˛i s„ asista˛i, pofti˛i sus la tribun„!

Domnul senator Markó Béla. Microfonul 2, v„ rog. Legat de procedura asta. V„ rog!

## **Domnul Markó Béla:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Noi nu am luat cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu problema Ón fond ∫i nici Ón continuare nu vrem s„ lu„m cuv‚ntul, fiindc„ nu accept„m s„ se devieze dezbaterea Óntr-un sens nedorit, cu toate c„ exist„ astfel de Óncerc„ri. Discut„m o problem„ care este la fel problema U.D.M.R., P.N.L., P.D., P.C., P.S.D. sau P.R.M. ∫i trebuie s„ o rezolv„m Ómpreun„.

Dar, Ón leg„tur„ cu procedura Ón primul r‚nd, colegul care afirm„ c„ Ón orice moment noi am putea s„ deviem de la regulament nu are dreptate. Deci regulamentul poate fi modificat de c„tre plenul Senatului, dar trec‚nd prin procedura obi∫nuit„ de modificare a regulamentului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Pe de o parte. Pe de alt„ parte, eu am o rug„minte c„tre to˛i colegii. Œntr-adev„r, tindem s„ cre„m un precedent nedorit, care nu a existat Ón ace∫ti 15-16 ani.

Cu tot respectul fa˛„ de to˛i reprezentan˛ii bisericilor din Rom‚nia ∫i f„c‚nd abstrac˛ie de persoane sau institu˛ii, eu v„ solicit, stima˛i colegi, s„ nu cre„m acest precedent, Óntr-o perioad„ — ∫i m„ adresez at‚t opozi˛iei, c‚t ∫i celor din coali˛ie — c‚nd ∫i a∫a foarte mul˛i ar Óncerca s„ diminueze importan˛a Parlamentului, Ón timp ce noi avem menirea de a sublinia importan˛a institu˛iei Parlamentului, respectarea strict„ a regulilor pe care le-am creat noi. ™i, Ón general, avem, dup„ p„rerea mea, datoria ca, Óntr-o astfel de perioad„, c‚nd, ∫i din vina noastr„, a parlamentarilor, nu am reu∫it c‚teodat„ s„ d„m un prestigiu ∫i o importan˛„ necesare Parlamentului, s„ milit„m pentru un parlamentarism pur, dac„-mi permite˛i, ∫i nu s„ deviem de la aceste reguli, s„ cre„m precedente, prin care Óntr-adev„r vom invita persoane, oric‚t de respectabile — ∫i repet acest lucru —, Ón Parlament, s„ ia cuv‚ntul. ™i astfel vom ajunge Óntr-o situa˛ie c‚nd Parlamentul va deveni altceva, ∫i nu un for legislativ extrem de important Ón Rom‚nia.

Eu a∫ vrea s„ adresez aceast„ solicitare c„tre to˛i colegii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

## Imediat.

## Domnule senator Markó Béla,

V-a∫ da dreptate pe argumenta˛ia legat„ de regulament, Ón contextul Ón care Ón regulament am fi avut o prevedere de interzicere.

Œn dreptul juridic ce nu este interzis este permis, dar cu aprobare. Asta e regula! M-a Ónv„˛at domnul Frunda lucrul „sta. Mi-a ˛inut odat„ un _speech_ pe tema asta. Tot procedur„, domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Microfonul 2.

Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

E din ce Ón ce mai suspect„ insisten˛a U.D.M.R.-ului de a-l Ómpiedica pe mitropolitul Ardealului s„ ia cuv‚ntul Ón Senatul Rom‚niei.

Domnule senator Prodan, v„ rog eu foarte mult!

Am ni∫te ur„tori ∫i colind„tori aici, Ón spate, care Ómi b‚z‚ie la ureche ∫i m„ deranjeaz„.

Ce s„ face˛i? ™i dumneavoastr„ a˛i...

Nu este pe procedur„.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Ba este pe procedur„, domnilor!

Nu-mi spune˛i voi ce s„ vorbesc eu Ón Senat, unde sunt vicepre∫edinte! V„ rog foarte mult, opri˛i-v„!

Nu este pe procedur„.

Deci, domnule pre∫edinte...

V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫tea, v„ rog! Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Lini∫te, v„ rog!

Œntruc‚t domnul ministru de externe a min˛it acum o s„pt„m‚n„ c„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ este de acord cu Ónfiin˛area acestei a∫a-zise funda˛ii, este de datoria noastr„ s„ ascult„m direct de la surs„ care este realitatea.

Œnalt Preasfin˛ia Sa nu este un student care vrea s„ se afirme sau un om f„r„ loc de munc„ ce vine aici s„-∫i reclame drepturile. Este Ónt‚iul st„t„tor al Bisericii rom‚ne∫ti din Ardeal, biseric„ na˛ional„. El nu vrea s„ vorbeasc„, nu polemizeaz„ cu nimeni. El vrea s„ citeasc„ protestul oficial al mai multor Ónal˛i ierarhi, pentru a spulbera minciuna ministrului de externe.

Domnule senator...

Cine are dreptul moral s„ Ómpiedice un om care vine tocmai din inima Transilvaniei s„ spun„ jalba rom‚nilor ardeleni?

N-a spus a∫a ceva.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule senator...

Œntre cele dou„ r„zboaie mondiale bisericile aveau nu mai pu˛in de 8 senatori de drept Ón Parlamentul Rom‚niei. Noi am propus ca Œnalt Preasfin˛ia Sa s„ vorbeasc„...

V„ rog s„ asigura˛i lini∫tea ∫i ordinea Ón sal„.

Chiar p‚n„ Óntr-at‚ta s-a tic„lo∫it Parlamentul Rom‚niei? Chiar v„ calc„ ungurii „∫tia Ón picioare, pentru ni∫te nenorocite de voturi ungure∫ti?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Ia s„ v„ d„m noi o mo˛iune de cenzur„, s„ disp„re˛i cu to˛ii!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator... Domnule senator, v„ rog foarte mult.

Stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ suntem Ón Senatul Rom‚niei ∫i trebuie s„ avem o anumit„ ˛inut„ ∫i un anumit comportament ∫i v„ rog foarte mult s„ ˛ine˛i cont de el. V„ rog Ón primul r‚nd s„ p„stra˛i lini∫te, dup„ care v„ dau cuv‚ntul la fiecare, dar pe proceduri, v„ rog, ∫i nu pe discursuri.

Doamna senator Rodica St„noiu, dup„ care domnul Iorga, domnul Mele∫canu, domnul C‚mpeanu, domnul Vasilescu, pe proceduri.

St„m aici! Mai avem vreo 20 de proiecte de lege ∫i nu reu∫im s„ decidem prin vot o problem„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn˛eleg c„ Ón ∫edin˛a Biroului permanent de mar˛i, domnule pre∫edinte, nu am f„cut dec‚t s„ v„ reamintesc un principiu de drept, pe care am Ón˛eles c„-l ∫tia˛i de la domnul Frunda, de∫i, aparent, avea˛i tenta˛ia s„ m„ contrazice˛i mar˛i Ón leg„tur„ cu ceea ce este permis ∫i ceea ce este interzis.

Se ridic„ dou„ probleme: de legalitate ∫i de oportunitate.

Asupra legalit„˛ii, cred c„ nu avem nici o Óndoial„. Deci ∫i dumneavoastr„, ∫i colegii mei au ar„tat toate argumentele c„ ceea ce nu este interzis este permis, iar colegii mei care vin aici ∫i spun, apropo de regulament, c„ nu s-ar putea... Noi avem aproape Ón fiecare zi momente Ón care, prin votul Parlamentului, decidem unele lucruri care nu sunt interzise de regulament, dar nu sunt prev„zute. ™i atunci, vot„m ca s„ putem face un anumit lucru. Deci pe chestiunea de legalitate cred c„ nu este nici un fel de Óndoial„ c„ putem s„ d„m cuv‚ntul.

Pe chestiunea de oportunitate, a∫a cum s-a ridicat problema ∫i Ón Biroul permanent din partea U.D.M.R.-ului, ∫i aici unele nedumeriri ale colegilor no∫tri: c„ Ón felul acesta deschidem cutia Pandorei ∫i c„ oricine o s„ vrea s„ vorbeasc„ va veni Ón Parlament s„ vorbeasc„...

Œnt‚i c„ de fiecare dat„ se va lua votul nostru ∫i, Ón al doilea r‚nd, Biserica Ortodox„ Rom‚n„ este Biserica Ortodox„ Rom‚n„. S„ nu-i d„m dreptul s„ vorbeasc„ Ón Parlament pentru c„ ne temem, pentru considera˛iuni de oportunitate, c„ vor veni ∫i al˛ii s„ vorbeasc„ Ón Parlamentul Rom‚niei?

Este o chestiune pe care nu o pot accepta. Este nedemocratic„ Ón sine. Pentru c„ de fiecare dat„ putem s„ apreciem, dac„ cineva vrea s„ ia cuv‚ntul Ón Parlament, da sau nu.

™i, pentru acest lucru, cei care vor vota Ómpotriv„ vor vota din team„, din la∫itate ∫i din antidemocra˛ie.

Domnul senator Iorga, microfonul 2.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ca senator de Bra∫ov, deci din Ardeal, eu m„ simt penibil aici. Nu v„d de ce unii dintre noi sunt Ómpotriva faptului de a vorbi... — sunt emo˛ionat pu˛in — PreaÓnaltul Lauren˛iu Streza.

Dar, pe procedur„ concret„, domnule pre∫edinte, le dau o veste proast„ celor care sus˛in c„ se creeaz„ un precedent periculos. Precedentul a fost creat ieri Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului, Senat ∫i Camera Deputa˛ilor.

A fost Raportul Consiliului Superior al Magistraturii ∫i pe urm„ a cerut permisiunea s„ vorbeasc„ doamna Monica Macovei, ministrul justi˛iei. A fost un pic de v‚nzoleal„ acolo, din c‚te ∫tiu eu. Doamna Monica Macovei nu este deputat, vorbise pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii ∫i totu∫i, dup„ ce dumneavoastr„ v-a˛i consultat cu domnul Bogdan Olteanu, i-a˛i dat cuv‚ntul.

Iar primele cuvinte ale doamnei Monica Macovei au fost urm„toarele: îAici ar fi bine s„ vorbeasc„ c‚t mai mult„ lume, s„ vorbeasc„ toat„ lumea, ca s„ l„murim toate problemele legate de...“ aspectul care se discuta la vremea respectiv„.

Motiv pentru care eu v„ cer Ónc„ o dat„ s„ supune˛i la vot, pentru ca PreaÓnaltul Lauren˛iu Streza s„ vorbeasc„ Ón fa˛a Senatului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog s„ lua˛i loc. Domnul Mele∫canu, microfonul 2.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Avem dou„ probleme.

Avem o problem„ legat„ de propunerea de a avea un punct de vedere Ón plenul Senatului, cel al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, pe tema pe care discut„m.

Œn cazul Ón care colegii no∫tri consider„ c„ participarea la comisie nu a fost suficient„ pentru a clarifica pe to˛i senatorii, av‚nd Ón vedere c„ participarea la comisie a fost, m„ rog, practic limitat„, de∫i putea s„ vin„ oricine, a fost limitat„ mai ales la membrii Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i la membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón cazul Ón care se dore∫te acest lucru, mie mi se pare firesc s„ examin„m cu bun„voin˛„ aceast„ cerere.

A doua chestiune Óns„ este legat„ de modul Ón care s„ se fac„ cunoscut acest punct de vedere ∫i, Ón opinia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 mea, singurul autorizat s„ prezinte un punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne este Preafericitul P„rinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Dac„ Domnia sa consider„ c„ pentru a prezenta acest punct de vedere are nevoie ∫i de o discu˛ie Ón sinod, are nevoie s„ fie Ónso˛it ∫i sprijinit ∫i de al˛i Ónal˛i ierarhi, este o chestiune pe care o va decide Domnia sa.

Deci propunerea mea, pe procedur„, este s„ adopt„m o decizie privind am‚narea votului ast„zi ∫i solicitarea unui punct de vedere al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne pe tema pe care o dezbatem, din partea capului Bisericii noastre, Preafericitul P„rinte Teoctist.

V„ mul˛umesc.

Iat„, a ap„rut o a treia propunere!

Stima˛i colegi,

Eu vreau s„ v„ atrag aten˛ia Ónc„ o dat„. Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu Streza, mitropolitul Ardealului, este ∫i pre∫edintele Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu.

Œn al doilea r‚nd, punctul de vedere al Domniei sale, ∫i Ón calitate de pre∫edinte al funda˛iei, reprezint„ o pagin„ pe care a trimis-o, ∫i asta dore∫te s„ v„ spun„ aici.

S-a n„scut aceast„ team„ ∫i nu ∫tiu de ce, ∫i nu Ón˛eleg de ce! Era o problem„ care se rezolva Ón dou„ minute ∫i Óncheiam toat„ aceast„ discu˛ie.

Sigur c„ problema se complic„ Ón continuare, pentru c„ se ridic„, cum a˛i auzit, problem„ de procedur„, care Ónseamn„, constitu˛ional„ sau nu, aceast„ lege, respectiv acest tratat, o problem„, dac„ e organic„ sau ordinar„, pe care o relu„m de data trecut„.

™i, Ón acest fel, p‚n„ clarific„m toate aceste lucruri, pierdem toat„ ziua de ast„zi, Ón contextul Ón care avem cel pu˛in 10 proiecte prioritare pentru Uniunea European„, dar numai pe ideea ca to˛i s„ se aud„ vorbind la microfon ∫i s„ spun„ acela∫i lucru de 10 ori.

Nu se poate chiar a∫a!

Domnul senator C‚mpeanu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Anton C‚mpeanu:**

## Domnule pre∫edinte,

Prin urmare, socotesc c„ ar fi nu numai un act de profund„ nedreptate ∫i profund„ inelegan˛„ na˛ional„ ∫i moral„ s„ punem Ón discu˛ie...

posibilitatea cuv‚ntului Œnalt Preasfin˛iei Sale, dar este ∫i un lucru Ómpotriva prevederilor celui care a f„cut acest testament admirabil.

Prin urmare, eu cred ∫i, domnule pre∫edinte, cred c„ e bine s„ pune˛i sau nu la vot. Pune˛i-o la vot, pentru c„ noi avem dreptul s„ hot„r‚m ce vrem s„ facem ∫i cum s„ facem, atunci c‚nd se pun Ón discu˛ie chestiuni de Ónalt„ moralitate, nu numai de drept ∫i de drept interna˛ional, dar ∫i de suflet rom‚nesc!

Prin urmare, sunt pentru ca Œnalt Preasfin˛ia Sa s„ vorbeasc„.

Domnul senator Vasilescu, tot procedur„.

Domnul Puskás, poate Óncheiem, domnule! A vorbit domnul Markó Béla.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Foarte pe scurt.

Mul˛umesc, domnule C‚mpeanu, mi-a˛i u∫urat situa˛ia. V„ mul˛umesc din suflet pentru ceea ce a˛i spus.

Rog pe Œnalt Preasfin˛ia Sa s„ ne ierte. C‚teodat„ Ón Parlament se mai Óncing spiritele, dar nu este posibil, domnule, s„ nu facem...

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i la vot.

V„ rog, lini∫te!

Œndemn toat„ lumea s„ vot„m, s„ vota˛i îDa“ pe ceea ce vi se va cere s„ vot„m, c„ a∫a este corect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Puskás. Microfonul 2.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ v„ vorbesc nu numai Ón calitate de senator, vreau s„ v„ vorbesc Ón calitate de rom‚n ∫i de ortodox. G„sesc c„ toat„ discu˛ia Ón leg„tur„ cu procedurile, Ón cazul Preasfin˛iei Sale, mie mi se pare, ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ fiu destul de sever, mi se pare pur ∫i simplu deplasat„.

Nu numai c„ dumnealui reprezint„ funda˛ia de la Sibiu, dar, chiar dac„ nu ar reprezenta funda˛ia de la Sibiu, el reprezint„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ din Transilvania, adic„ tocmai aceea la care Emanoil Gojdu a f„cut referire Ón mod precis Ón testamentul lui. Am avut norocul s„ citesc cea mai mare parte a acestui testament ∫i am v„zut acolo deosebita grij„ pe care a avut-o acest mare rom‚n Ón leg„tur„ cu fra˛ii lui de neam ∫i cu fra˛ii lui de credin˛„.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca Óntotdeauna, scurt ∫i pe text. Aici s-a spus c„ nu exist„ text Ón regulament.

Art. 117 alin. 2: îLa ∫edin˛ele publice ale Senatului pot asista diploma˛i, reprezentan˛i ai presei...“ ∫i a∫a mai departe, îpe baza invita˛iei“. Corect! îCet„˛enii pot asista pe baza unor permise de acces“. Corect!

™i acum urmeaz„ alin. 3, c„ s-a spus c„ nu exist„ o reglementare, care spune: îPersoanele care asist„ la ∫edin˛„ trebuie s„ p„streze lini∫tea ∫i s„ se ab˛in„ de la orice manifestare de aprobare sau de dezaprobare“.

™i despre asta este vorba...

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Puskás, cred c„ v-a˛i gr„bit pu˛in. Œn primul r‚nd, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i, Œnalt Preasfin˛ia Sa a p„strat lini∫tea, Ón al doilea r‚nd, Œnalt Preasfin˛ia Sa nu s-a manifestat ∫i, Ón al treilea r‚nd, suntem pe o problem„ unde Œnalt Preasfin˛ia Sa este pre∫edintele unei funda˛ii similare cu cea pe care o discut„m ast„zi. Deci suntem pe subiect, nu este un asistent Óntr-o tribun„ care a venit s„ vad„ meciul nostru.

Pentru a Óncheia toat„ aceast„ discu˛ie, v„ rog s„ decide˛i.

List„ pentru liderii de grup!

65 de voturi pentru, 26 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Da˛i-mi voie s„-l invit pe Œnalt Preasfin˛ia Sa mitropolitul Ardealului, domnul Lauren˛iu Streza, s„ ne prezinte punctul de vedere.

Microfonul central, v„ rog.

**Domnul Lauren˛iu Streza** _— mitropolitul Ardealului, Cri∫anei ∫i Maramure∫ului_ **:**

Excelen˛a Voastr„, domnule pre∫edinte al Senatului Rom‚niei,

Excelen˛ele Voastre, doamnelor ∫i domnilor senatori, Regret c„ prezen˛a mea a produs discu˛ii, dar v„ mul˛umesc din tot sufletul c„ mi-a˛i dat posibilitatea s„ citesc o pagin„ ∫i c‚teva r‚nduri.

Ca reprezentant al Bisericii str„bune, m„ simt onorat de invita˛ia primit„ de a fi ast„zi al„turi de ale∫ii neamului, Ón cel mai Ónalt for legislativ al ˛„rii, pentru care ne rug„m la toate slujbele noastre biserice∫ti, ca Dumnezeu s„ le lumineze mintea spre a lua cele mai Ón˛elepte hot„r‚ri ∫i a elabora cele mai drepte ∫i morale legi pentru mai binele nostru, al tuturor.

Ca mitropolit al Ardealului ∫i pre∫edinte al Funda˛iei îGojdu“ cu sediul la Sibiu, am venit Ón numele celor 15 ierarhi ortodoc∫i din Transilvania, Banat ∫i Ungaria ∫i a celor peste 4.500 rom‚ni ortodoc∫i beneficiari ai testamentului marelui binef„c„tor, pentru a Óndeplini datoria noastr„ Ón fa˛a lui Dumnezeu ∫i a Ónainta∫ilor no∫tri.

Preciz„m de la Ónceput un lucru esen˛ial, din punct de vedere legal ∫i moral, moral ∫i legal: de mo∫tenirea Gojdu nu poate dispune nici statul rom‚n, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privat„. De aceea, nici noi, Biserica din Transilvania, care recunoa∫tem tratatul bilateral cu vecinii no∫tri, nu avem dreptul s„ renun˛„m la un bun care nu este al nostru, ci apar˛ine credincio∫ilor no∫tri.

Am fost surprin∫i c„ Ón Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare, prin Ónfiin˛area unei noi funda˛ii care va dispune de Óntreaga mo∫tenire a lui Emanoil Gojdu din Rom‚nia ∫i Ungaria, s-a exclus

mo∫tenitorul testamentar prev„zut Ón art. 7 din testament, adic„: îacea parte a na˛iunii rom‚ne din Ungaria ∫i Transilvania care ˛ine de legea r„s„ritean„ ortodox„“.

Constat„m cu regret c„ acest acord anuleaz„ practic Acordul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria din 1937, ratificat de Parlamentele ambelor ˛„ri, care este Ón vigoare ∫i care la ora actual„ este temeiul juridic Ón virtutea c„ruia Funda˛ia îGojdu“ poate intra Ón posesia mo∫tenirii testamentare.

Dup„ cum se ∫tie, voin˛a testamentar„ a decis ca averea s„ fie administrat„ de o funda˛ie rom‚neasc„ permanent„, Funda˛ia îGojdu“, pus„ sub patronajul Mitropoliei Ardealului, prin mitropolitul ∫i episcopii orientali ortodoc∫i. Dreptul la mo∫tenire ∫i administrarea propriet„˛ilor, conform testamentului, Ól are aceast„ Funda˛ie îGojdu“, care din 1996 ∫i-a reluat activitatea la Sibiu.

Potrivit hot„r‚rii Sf‚ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne din 4 aprilie 2003, Funda˛ia îGojdu“ este recunoscut„ de c„tre Biserica Ortodox„ Rom‚n„ ca singura mo∫tenitoare legal„ a bunurilor patrimoniale na˛ionalizate de cele dou„ state comuniste, Ungaria ∫i Rom‚nia, Ón 1952.

Apreciem demersurile statului rom‚n pe l‚ng„ statul ungar pentru redob‚ndirea patrimoniului mobil ∫i imobil, Óns„, a∫a cum toate bisericile de etnie maghiar„ din Transilvania ∫i-au revendicat toate mo∫tenirile, se cuvine ∫i este drept ∫i moral ca statul rom‚n, prin Guvern ∫i Parlament, s„ apere ∫i dreptul ortodoc∫ilor rom‚ni din Ungaria ∫i Transilvania, prev„zut numai pentru ei Ón testamentul lui Emanoil Gojdu.

Dumnezeu s„ ne ajute ca s„ putem r„m‚ne Ón bun„ vecin„tate, respect‚nd Óns„ ∫i dreptul testamentar legal al celor pe care ∫i Excelen˛ele Voastre Ói reprezenta˛i ∫i Ói ap„ra˛i.

V„ rug„m s„ primi˛i binecuv‚nt„rile, mul˛umirea ∫i pre˛uirea Bisericii pentru greaua ∫i importanta misiune pe care o Ómplini˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc Œnalt Preasfin˛iei Voastre.

Stima˛i colegi,

Trecem la propunerea urm„toare, a domnului Iorgovan, de continuare a dezbaterilor pe argumentele care s-au dat, de tehnic„ legislativ„, de interpretare constitu˛ional„. Vot‚nd îDa“, Ónseamn„ c„ nu Óntrerupem dezbaterile generale.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi. V„ rog s„ vota˛i.

îDa“, sunte˛i de acord s„ dezbatem Ón continuare; îNu“, sunte˛i Ómpotriv„.

Vreau s„ spun c„, chiar curios, a˛i votat to˛i!

Deci 47 voturi sunt pentru, 36 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, pentru a continua dezbaterile.

Sigur c„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 V„ rog foarte mult, rug„mintea Óns„, mare de tot, foarte pe scurt, m„car o or„ s„ intr„m pe legile care reprezint„ priorit„˛i.

V„ rog foarte mult ∫i s„ supunem ∫i aceast„ lege la vot.

Domnul Iorgovan, ave˛i cuv‚ntul. Mai dore∫te cineva?

Da.

Bine, s-a Ón˛eles!

V„ rog, pe grupuri, v„ rog foarte mult.

Microfonul 2, v„ rog. Domnule Iorgovan, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œnainte de toate, vreau s„ mul˛umesc pentru faptul c„ s-a votat ca s„ ne prezinte punctul de vedere ∫i Œnalt Preasfin˛ia Sa ∫i, Ón al doilea r‚nd, c„ ni s-a oferit posibilitatea s„ vorbim ∫i noi, care credem c„ avem ceva important de spus.

Domnule pre∫edinte,

Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ acest subiect poate fi discutat pe mai multe planuri ∫i s-a ∫i discutat. Exist„ Óns„ un plan care, dup„ p„rerea mea, este prioritar, pentru c„ noi nu putem s„ adopt„m legi...

Oricum Parlamentul Rom‚niei este o Adunare Constituant„, eventual derivat„ atunci c‚nd revizuie∫te Constitu˛ia, Ón rest, c‚nd adopt„ legi, el trebuie s„ se subordoneze Constitu˛iei.

Aceast„ ordonan˛„ este contrar„ Constitu˛iei Rom‚niei. E argumentul esen˛ial care trebuie re˛inut. Constitu˛ia nu o putem comenta, Ón sensul de a vota Ómpotriva ei.

™i de ce este acest proiect de lege contrar Constitu˛iei?

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, s„ m„ urm„ri˛i asupra art. 11 din Constitu˛ie. Ce spune art. 11, ce intr„ Ón dreptul intern?

Intr„ Ón dreptul intern din dreptul interna˛ional, evident, numai tratatul ratificat de Parlament. At‚ta vreme c‚t nu s-a produs aceast„ opera˛ie juridic„ prev„zut„ de Constitu˛ie, un tratat este orice, este inten˛ie, este propunere, este negociere, dar nu poate s„ fie act juridic care s„ angajeze Rom‚nia ca stat. Iar Rom‚nia ca stat, ca subiect de drept interna˛ional Ón rela˛ia cu alt stat, a fost angajat„, contrar acestui text de Constitu˛ie, de c„tre Guvernul Rom‚niei.

De ce a f„cut-o? S-a spus. Care este semnifica˛ia, nu vreau s„ repet. Clar c„ este un act de cedare!

Dar, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, nu avem dreptul, indiferent care este motivul, indiferent care este chestiunea de ordin politic sensibil„, s„ ced„m Ón fa˛a Guvernului, indiferent cum se cheam„ acel Guvern la nivel de prim-ministru ∫i coloraturi politice.

Domnule senator, v„ rog s„ v„ opri˛i.

Domnule Arion, dac„ ave˛i de ˛inut o ∫edin˛„, avem aici s„li. V„ dau sala Biroului permanent.

Rog mini∫trii s„ ia loc la tribun„, la locul adecvat. V„ rog foarte mult acest lucru.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi este permis„ o reflec˛ie de ordin general, dezbaterile asupra acestui proiect de lege plecat de la Guvern de aprobare a unei ordonan˛e de urgen˛„, prin care ordonan˛„ de urgen˛„ se ratific„ un tratat, scot Ón eviden˛„, o dat„ Ón plus, dac„ mai era nevoie, ideea de separa˛ie a puterilor ∫i, totodat„, ∫i necesitatea bicameralismului.

Pentru c„ ce ne-am fi f„cut dac„ nu ar fi fost, p‚n„ la urm„, aceast„ dezbatere Ón a doua Camer„?

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Guvernul Rom‚niei, potrivit Constitu˛iei noastre, negociaz„, pertracteaz„... Nu numai Guvernul, dar da˛i-mi voie s„ re˛in aten˛ia pe acela∫i filon constitu˛ional ∫i asupra unui text care Ól vizeaz„ pe pre∫edintele Rom‚niei: îPre∫edintele Rom‚niei“, spune art. 91, îÓncheie tratatele interna˛ionale Ón numele Rom‚niei, negociate de Guvern...“, ∫i textul continu„, î∫i le supune spre ratificare Parlamentului“.

Iar la revizuirea Constitu˛iei am introdus: îÓntr-un termen rezonabil“. Era un termen precis Ónainte, ceea ce scoate Ón eviden˛„ c„, Ón ceea ce prive∫te angajarea Rom‚niei ca stat Ón rela˛iile sale cu alte state, legiuitorul constituant din 1991 a stabilit ni∫te reguli. Œnt‚i exper˛ii din ministere, speciali∫tii, negociatorii... Ajunge Guvernul, care ce face? Negociaz„ pentru anumite tratate, este pre∫edintele Rom‚niei care le semneaz„, dar acele tratate nu devin acte juridice care angajeaz„ statul rom‚n dec‚t dup„ opera˛iunea ratific„rii.

™i acum Óntrebarea, domnule pre∫edinte. Nu trebuie s„ fii profesor de drept, nu trebuie s„ fii, p‚n„ la urm„, nici m„car parlamentar. Un simplu cet„˛ean de pe strad„ care cite∫te acest text ∫i care nu are instruc˛ie juridic„ se Óntreab„: îP„i, dac„, potrivit Constitu˛iei, Guvernul numai negociaz„ ∫i pre∫edintele semneaz„ ∫i Parlamentul este cel care ratific„, cum ∫i-a permis Guvernul Rom‚niei s„ ratifice ceea ce a negociat ∫i s„ scoat„ o ordonan˛„ de urgen˛„?“

Pentru c„ este Campionatul de Fotbal Mondial pe rol, mi-a∫ Óng„dui s„ spun: Guvernul Rom‚niei a reu∫it performan˛a el s„ centreze, el s„ dea ∫i cu capul. Dac„ a∫a ceva nu este posibil Ón fotbal, Ón via˛a real„, dincolo de cea parlamentar„, nu este posibil nici Ón via˛a juridic„.

Mai departe, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

Œncheia˛i, domnule senator.

Œn dou„ fraze am Óncheiat.

Un alt element de neconstitu˛ionalitate este legat chiar de regimul ordonan˛elor de urgen˛„.

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, s„ m„ verifica˛i la art. 115 ∫i s„ vede˛i dac„ acel text de gard„, introdus la revizuirea Constitu˛iei, Óng„duie Guvernului Rom‚niei s„ adopte ordonan˛e de urgen˛„ prin care se afecteaz„ drepturile fundamentale. ™i, Ón spe˛„, aici este dreptul la mo∫tenire.

Nu Óng„duie! Textul spune urm„torul lucru: ordonan˛e de urgen˛„ nu pot fi adoptate Ón domeniul legilor constitu˛ionale, nu pot afecta regimul institu˛iilor fundamentale ale statului, drepturile, libert„˛ile ∫i Óndatoririle fundamentale prev„zute de Constitu˛ie. Iar la art. 46 avem dreptul la mo∫tenire ∫i spune textul respectiv c„ este garantat.

™i, ultima fraz„, domnule pre∫edinte, nu se poate ∫i m„ doare c„ acest lucru este sus˛inut de un jurist — este adev„rat, de un notar, dar tot jurist —, nu se poate s„ venim cu amendament la tratat. Tratatul ori se ratific„ a∫a cum a fost negociat, ori cade.

V„ mul˛umesc respectuos.

Œmi place s„ cred c„ va c„dea acest tratat.

Œi dau cuv‚ntul domnului Vasilescu, nu Ón calitate de notar, ci de senator.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu ∫tiu dac„ a˛i observat, dar pu˛in mai devreme am stat pu˛in de vorb„ cu Œnalt Preasfin˛ia Sa.

™i vreau s„ v„ r„spund la Óntrebarea pe care mi-a˛i adresat-o ∫i v„ r„spund Ón fa˛a tuturor senatorilor.

R„spunsul la faptul c„ amendamentul cu care mi-a˛i spus c„ sunte˛i de acord va face parte integrant„ din textul legii... Deci legea va avea un alineat pe care Ól citez: îSe aprob„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Ungaria privind Ónfiin˛area Funda˛iei «Gojdu», cu urm„toarea interpretare: «acordul nu aduce atingere...»“, ∫i a∫a mai departe, pe care Ól ∫ti˛i.

R„spunsul este îDa“ ∫i, ca drept la replic„ domnului senator Iorgovan, vreau s„-i spun c„ nu asupra acordului discut„m, ci asupra legii, domnule senator.

E adev„rat, nu se modific„...

Dar, dac„ dumneavoastr„ nu a˛i auzit p‚n„ acum, Óntreba˛i speciali∫tii Ón problema dreptului interna˛ional public.

Mul˛umesc. V„ rog, nu dialoga˛i cu sala.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Se poate interpreta de c„tre una din p„r˛i, ∫i asupra acestui lucru a˛i fost de acord inclusiv Ón comisie.

V-a∫ ruga s„ p„stra˛i lini∫te.

Domnul Ardelean urmeaz„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Ave˛i, domnule, r„bdare. Am v„zut tot, nu v„ agita˛i. Ave˛i r„bdare, v„ rog!

Stima˛i colegi,

Sigur, la cele spuse de domnul Vasilescu avem de-a face cu o singur„ problem„: tratatul este semnat de dou„ p„r˛i. Deci problema care se pune, Ón contextul Ón care alineatul este la legea de aprobare a tratatului, asta nu Ónseamn„ c„ el este acceptat ∫i de cealalt„ parte, Guvernul de la Budapesta, ∫i, pe cale de consecin˛„, ar Ónsemna ca alineatul s„ fie corectur„ la acord.

Domnul senator Ardelean.

## **Domnul Eckstein Kovács Péter**

**:**

Pe mine nu m-a˛i v„zut!

V„ dau cuv‚ntul, domnul senator Eckstein. V„ rog frumos, nu discursuri, la obiect.

Œnalt Preasfin˛ia Voastr„, Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi...

Numai o secund„.

Rog colegii s„ p„streze lini∫tea p‚n„ se termin„ ∫edin˛a din spate, de acolo, c„ nu pot d‚n∫ii..., nu se aud. V„ rog s„ avem pu˛in„ r„bdare, un minut, dou„, c‚t...

Atrage˛i-le aten˛ia!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Doamna senator Norica Nicolai, v„ rog s„ ne comunica˛i c‚nd Ónchide˛i ∫edin˛a, ca s„ putem continua.

Domnul senator Frunda, c‚nd termina˛i ∫edin˛a, s„ putem continua lucr„rile?

V„ mul˛umesc.

Acum ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ardelean.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œnalt Preasfin˛ia Voastr„,

Stima˛i colegi,

V„ vorbesc ca un om care s-a implicat, dup„ anul 1990, Ón problematica Funda˛iei îEmanoil Gojdu“, prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 faptul c„ Vasile Goldi∫, patronul spiritual al universit„˛ii pe care o conduc la Arad, a beneficiat de bursele îEmanoil Gojdu“, at‚t la Budapesta, c‚t ∫i la Viena. Cu acest prilej, am ini˛iat din anul 1993 renovarea capelei ortodoxe de la Cur˛ile Gojdu, prin preotul Marius Maghiar, cu multe zeci de mii de euro.

La universitatea noastr„ s-a elaborat o tez„ complex„ privind Funda˛ia îEmanoil Gojdu“, astfel Ónc‚t suntem Ón posesia unor date inedite despre aceast„ funda˛ie, pe care, foarte scurt, v„ rog s„-mi permite˛i s„ vi le prezint.

Œn baza art. 249 alin. 5 din Tratatul de pace semnat de Puterile Aliate ∫i Ungaria la Trianon, statului ungar Ói revenea obliga˛ia de a restitui bunurile Funda˛iei îGojdu“ aflate pe teritoriul Ungariei statului rom‚n, Ón condi˛iile Ón care bunurile funda˛iei care a func˛ionat Ón fostul Regat al Ungariei apar˛in unor proprietari care au devenit dup„ 1918 cet„˛eni ai Rom‚niei.

Doi. Sub aspect juridic, Ón baza dreptului interna˛ional, a∫a cum rezult„ din art. 247 al Tratatului de la Trianon, statul ungar are calitatea de îtitular al obliga˛iei“, statul rom‚n, Ón formularea textului, av‚nd calitatea de îtitular al dreptului“ de a pretinde statului ungar executarea obliga˛iei de punere la dispozi˛ia sa a acestor bunuri, iar persoanele private, Ón spe˛„ Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu, au calitatea de îbeneficiar al obliga˛iei“ care incumb„ Ungariei.

Prin Ónregistrarea funda˛iei la Tribunalul din Sibiu, ca urmare a Hot„r‚rii nr....

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Ardelean...

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea, stima˛i colegi.

Domnule senator, v„ rog eu, este a patra oar„ c‚nd ascult„m istoria cu funda˛ia. V„ rog eu, nu ne prezenta˛i din nou toat„ istoria...

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Doresc s„ relev faptul c„ documentul fundamental pe care se Óntemeiaz„ preten˛iile referitoare la restituirea bunurilor Funda˛iei îGojdu“, reprezentat de Acordul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria privind reglementarea definitiv„ a afacerilor interes‚nd Funda˛ia îGojdu“, semnat la 27 octombrie 1937, acest acord nu a intrat Ón vigoare, din vina p„r˛ii ungare, p‚n„ la data de 1 septembrie 1939.

Œn aceste condi˛ii, Ón virtutea principiului de drept _nemo auditur propriam turpitudinem allegans_ , Ungaria nu ar putea invoca faptul c„ Acordul din 1937 nu intrase Ón vigoare, din moment ce Ónt‚rzierea intr„rii Ón vigoare Ói este imputabil„.

Œn baza Conven˛iei pentru reglementarea definitiv„ a unei chestiuni financiare ∫i economice dintre cele dou„ ˛„ri, semnat„ la 7 iulie 1953, Rom‚nia ∫i Ungaria renun˛au reciproc la dreptul preten˛iei crean˛ei de natur„ economic„ ∫i financiar„ aflate Ón patrimoniul statului rom‚n sau Ón patrimoniul persoanelor juridice de drept public. Din interpretarea _per al contrario_ a art. 4, rezult„

c„ Ón sfera de aplicare a Conven˛iei din 1953 nu intr„ drepturile ∫i crean˛ele persoanelor juridice de drept privat.

Apreciem c„ demersul actualului Guvern, finalizat prin semnarea Acordului din 20 octombrie 2005 dintre Guvernele Rom‚niei ∫i Republicii Ungare, nu poate fi catalogat dec‚t ca fiind un demers Ón dezinteresul na˛iunii noastre, o m„sur„ f„r„ logic„ ∫i care a fost luat„ de c„tre guvernan˛i f„r„ a consulta conducerea Funda˛iei îGojdu“ din Sibiu.

Solu˛ia pe care a g„sit-o diploma˛ia rom‚neasc„, de a Ónfiin˛a Funda˛ia Public„ Rom‚no-Ungar„ îGojdu“, cofinan˛at„ de cele dou„ state, nu poate fi benefic„ Ón conjunctura actual„, fiind o Ónc„lcare grav„ a dreptului de proprietate al Funda˛iei îGojdu“ din Sibiu. Un eventual act de ratificare ca act de voin˛„ a reprezentan˛ilor poporului va putea fi folosit Ómpotriva oric„ror ac˛iuni ulterioare de revendicare a Funda˛iei ortodoxe îGojdu“.

Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu are dreptul de a revendica Ón justi˛ie bunurile imobile ∫i mobile ale funda˛iei, iar acest lucru trebuie f„cut cu sprijinul necondi˛ionat al statului rom‚n. Sprijinul statului rom‚n trebuie s„ fie total ∫i Ón favoarea recuper„rii mo∫tenirii marelui patriot rom‚n.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii?

Domnul senator Mele∫canu Teodor, domnul senator Vasile D‚ncu.

Haide˛i s„ Ónchidem lista!

Mai dore∫te cineva?

## **Domnul Eckstein Kovács Péter**

**:**

Pe mine nu m-a˛i v„zut aici? Vreau s„ iau ∫i eu cuv‚ntul!

Dumneavoastr„ oricum v„ dau cuv‚ntul ca pre∫edinte de comisie.

P„i, nu Ón calitate de pre∫edinte de comisie...

A, vre˛i ∫i individual, nu numai ca pre∫edinte. Da? Œmi cer scuze.

V„ rog, domnule Mele∫canu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Œnalt Preasfin˛ia Voastr„,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ la ora aceasta este foarte greu s„ mai deschidem o discu˛ie cu argumente pro ∫i contra referitoare la tema Ón dezbatere.

Pentru mine este cu at‚t mai greu, cu c‚t am asistat, pentru a treia oar„ cel pu˛in, la toate aceste schimburi de argumente ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pe care am avut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 posibilitatea s„ le aud inclusiv din partea unor Ónalte fe˛e biserice∫ti, care le-au exprimat cu toat„ convingerea ∫i Ón mod argumentat.

Din punctul meu de vedere, ne afl„m Ón fa˛a a dou„ chestiuni distincte ∫i mi-ar p„rea foarte r„u s„ nu fim capabili s„ facem distinc˛ia Óntre aceste dou„ lucruri.

Una este Funda˛ia de drept privat îEmanoil Gojdu“, cu sediul la Sibiu, o funda˛ie asupra propriet„˛ilor c„reia nimeni nu poate s„ se pronun˛e Ón afar„ de conducerea funda˛iei, o proprietate la care nimeni nu poate renun˛a, nici m„car statul rom‚n. Este un lucru pe care trebuie s„-l Ón˛elegem foarte bine.

Obiectul acordului Óncheiat Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria este acela de a crea o alt„ funda˛ie, de data aceasta de drept public, care Óncearc„, Ó∫i fixeaz„ ca obiectiv fundamental s„ creeze condi˛iile minime pentru ca anumite obiective, dac„ vre˛i, pe care le-am avut Ón vedere Ón rela˛iile rom‚no-ungare, inclusiv oameni foarte importan˛i din istoria noastr„, cum a fost ∫i Emanoil Gojdu, s„ poate fi Óndeplinite Ón actualele condi˛ii.

Vreau s„ precizez foarte clar c„ obiectul Acordului dintre Rom‚nia ∫i Ungaria nu se refer„ la Funda˛ia îEmanoil Gojdu“ din Sibiu, de drept privat. Este o funda˛ie care are propriile sale reguli ∫i care trebuie — eu a∫ spune chiar c„ are obliga˛ia istoric„ ∫i patriotic„, dac„ vre˛i — s„ caute s„-∫i ob˛in„ realizarea acestor drepturi prin mijloace jurisdic˛ionale. Ceea ce noi putem ∫i trebuie s„ facem, din punctul nostru de vedere, este s„ acord„m Óntregul sprijin necesar pentru ca funda˛ia s„-∫i duc„ Ónainte procesele, revendicarea drepturilor ∫i s„ ob˛in„ satisfac˛ia deplin„ a tuturor acestor cereri.

P‚n„ atunci, noi avem dou„ posibilit„˛i: s„ nu facem nimic — este ceea ce ni se propune prin argumentele Ómpotriva ratific„rii acestui tratat — sau s„ Óncerc„m s„ oferim totu∫i o ∫ans„ tinerilor rom‚ni din Transilvania ∫i altora de a putea beneficia de dezvoltare Ón raporturile dintre Rom‚nia ∫i Ungaria. Acesta este obiectivul foarte simplu pe care ∫i l-au fixat Guvernele Rom‚niei ∫i Ungariei, semn‚nd acordul respectiv.

Œn discu˛iile pe care le-am avut, Ón dezbaterile pe care le-am avut Ón cadrul comisiilor reunite, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„, Ón repetate r‚nduri, ministrul afacerilor externe, domnul Mihai R„zvan Ungureanu — citat laudativ ∫i de domnul senator Corneliu Vadim Tudor ast„zi aici, a∫a am Ón˛eles eu —, a precizat, cu foarte mult„ claritate, c„ obiectul acordului nu este rezolvarea problemelor patrimoniale ale Funda˛iei îEmanoil Gojdu“ din Sibiu.

Acum, av‚nd Ón vedere aceste declara˛ii foarte categorice pe care le-a f„cut domnul ministru ∫i ˛in‚nd seama totu∫i de o eroare pe care trebuie s„ o recunoa∫tem — este o eroare, ∫i anume similitudinea de nume, care ar putea s„ preteze la anumite confuzii sau care ar putea fi utilizat„ Ón viitoarele procese Ómpotriva drepturilor Funda˛iei îEmanoil Gojdu“ din Sibiu —, unii dintre colegii no∫tri au propus adoptarea de c„tre Parlamentul Rom‚niei, respectiv de c„tre Senat, a unei

declara˛ii care s„ fie inclus„ Ón textul legii pe care o adopt„m Ón leg„tur„ cu ratificarea tratatului.

Textul acestei declara˛ii este urm„torul:

îTextul acordului nu aduce Ón nici un fel atingere existen˛ei, func˛ion„rii ∫i obiectivelor Funda˛iei nonprofit «Gojdu», cu sediul la Sibiu, str. Nicolae B„lcescu nr. 5, ∫i nici drepturilor acesteia Ón calitate de continuatoare a Funda˛iei «Gojdu», create Ón baza testamentului lui Emanoil Gojdu, asupra bunurilor mobile ∫i imobile din Budapesta care au apar˛inut Ónainte de na˛ionalizare Funda˛iei «Gojdu».

Totodat„, textul acordului nu aduce atingere Acordului dintre Rom‚nia ∫i Ungaria privind reglementarea definitiv„ a afacerilor interes‚nd Funda˛ia «Gojdu», semnat la Bucure∫ti la 27 octombrie 1937, care continu„ s„ r„m‚n„ Ón vigoare“.

Este o alegere a noastr„, este textul unui acord care ne este favorabil, fa˛„ de textele altor acorduri ulterioare — s-a pomenit cel din 1953 — care nu ne sunt favorabile.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn condi˛iile Ón care facem foarte clar aceast„ delimitare, Ón condi˛iile Ón care, pentru a sublinia c„ nu putem Ón nici un fel s„ aducem atingere Funda˛iei îGojdu“ din Sibiu, adopt„m o declara˛ie Ón acest sens, Ón condi˛iile Ón care Guvernul Rom‚niei a exprimat, Ón mai multe r‚nduri, nu numai inten˛ia de a sprijini, ci chiar ∫i un sprijin concret pentru funda˛ia de la Sibiu Ón a-∫i recupera propriet„˛ile, eu cred c„ alegerea pentru noi este foarte simpl„.

™i o spun Ónc„ o dat„: s„ r„m‚nem ∫i s„ a∫tept„m, p‚n„ c‚nd va veni, ∫i eu sunt convins c„ va veni, un moment Ón care cererile juste ale Funda˛iei îGojdu“ din Sibiu vor fi solu˛ionate favorabil, dar nu pot s„ v„ spun dac„ acel moment Ól voi apuca eu sau colegii mai tineri care se afl„ Ón fa˛a Senatului, sau, p‚n„ atunci, s„ Óncerc„m totu∫i, prin bun„voin˛a celor dou„ guverne, prin sprijinul financiar pe care ∫i l-au asumat Óntr-un proces care a ∫i fost declan∫at deja, s„ Óncerc„m s„ folosim ceea ce avem la Óndem‚n„ pentru ca obiectivele nobile ale marelui Emanoil Gojdu s„ nu r„m‚n„ doar un obiect de procese Ón s„lile de tribunal de la Budapesta. Aceasta este alegerea foarte simpl„ pe care o avem.

™i, Ón opinia mea, Ón condi˛iile Ón care vom adopta legea cu aceast„ declara˛ie foarte clar„, nu va putea niciodat„ s„ fie folosit„ Ómpotriva noastr„ reglementarea convenit„ Óntre cele dou„ Guverne ca o acceptare tacit„ a unei anumite solu˛ii Ón cazul Funda˛iei îEmanoil Gojdu“.

Acesta este adev„rul, acesta este lucrul pe care voiam s„ vi-l spun ∫i el este foarte simplu. Dincolo de el, se afl„, sigur, din partea multora dintre noi, sentimente care ast„zi au fost expuse, cu foarte mult talent c‚teodat„, c‚teodat„ cu o energie care a dep„∫it anumite limite.

Toate aceste argumente sunt valabile. Le Ómp„rt„∫esc ∫i eu ∫i le Ómp„rt„∫esc marea majoritate a colegilor care sunt Ón aceast„ sal„. Ele nu ˛in Óns„ de discu˛ia noastr„ privind ratificarea unei Ón˛elegeri Óncheiate Óntre cele dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Guverne, pentru c„ nu aduc Ón nici un fel atingere, a∫a cum se spune Ón declara˛ia pe care ne-au propus-o colegii no∫tri, nici existen˛ei, nici func˛ion„rii, nici obiectivelor Funda˛iei nonprofit îGojdu“ din Sibiu ∫i nici drepturilor acesteia, Ón calitate de continuatoare a Funda˛iei îGojdu“.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am dorit s„ precizez acest lucru pentru a sublinia Ónc„ o dat„ c„ nu exist„ nici un fel de impediment ca Parlamentul Rom‚niei s„ adopte, chiar atunci c‚nd ratific„ un tratat bilateral, o declara˛ie interpretativ„, o declara˛ie Ón care s„ precizeze foarte clar ceea ce am hot„r‚t noi, care este voin˛a pe care am exprimat-o ast„zi Ón aceast„ incint„.

™i, Óntruc‚t Ón discu˛iile din comisie au fost puncte de vedere potrivit c„rora textul nu este suficient de clar, textul tratatului nu este suficient de clar Ón aceast„ privin˛„, cred c„ adoptarea legii de ratificare cu aceast„ declara˛ie foarte clar„ face dreptate ∫i, Ón acela∫i timp, deschide o poart„, care poate fi utilizat„ acum Ón raporturile dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, o poart„ de care avem cu to˛ii nevoie ∫i c„reia nu putem s„-i d„m, Ón nici un fel, cu piciorul.

Aceasta este alegerea pe care v-o propunem, acesta este scopul interven˛iei mele.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, domnule senator. Domnul senator Eckstein, v„ rog.

Dup„ care domnul senator Vasile D‚ncu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Poate foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i citit materialul documentar care a Ónso˛it acest proiect de lege ∫i a˛i avut prilejul s„ citi˛i ∫i Œn˛elegerea din 1937 dintre cele dou„ state.

Dac„ a˛i remarcat..., putea˛i s„ remarca˛i c„ Ón aceast„ Ón˛elegere, al„turi de imobilele reprezent‚nd Cur˛ile Gojdu din Budapesta, dac„ vre˛i, Ón contrapartid„, statul rom‚n se obliga s„ restituie 5 imobile funda˛iilor culturale maghiare c„rora li s-au luat imobilele Ón Rom‚nia. Una dintre ele este Ón Cluj, este cl„direa centrului de la care se duc salv„rile ∫i care nu a fost restituit„ nici p‚n„ Ón momentul de fa˛„.

Deci, dac„ noi am considera c„ acest tratat se refer„ Óntr-adev„r la mo∫tenirea Gojdu, atunci noi, U.D.M.R., am avea tot interesul s„ Ól sus˛inem. Noi consider„m de altfel, Ón concordan˛„ cu inten˛iile Guvernului, c„ este vorba de un acord interna˛ional Óntre dou„ state care reglementeaz„ un sistem de burse ∫i de conlucrare pe plan cultural ∫i care, Ón acela∫i timp, d„ ∫ansa ca Ón aceste Cur˛i Gojdu s„ fie un centru cultural rom‚nesc.

Noi a∫a interpret„m. Ca atare, sus˛inem Guvernul ∫i sus˛inem adoptarea acestui act.

Domnul coleg Antonie Iorgovan este recunoscut pentru abilitatea cu care sus˛ine, c‚teodat„ cu argumente contrarii, dou„ lucruri care se bat cap Ón cap.

Eu, totu∫i, v-a∫ da citire avizului Consiliului Legislativ, care este unul favorabil, care spune c„ Ón acest domeniu, da, se pot adopta ordonan˛e de urgen˛„, cu condi˛ia s„ fie motivat„ urgen˛a. Or, ministrul de externe al Rom‚niei s-a prezentat ∫i a motivat urgen˛a. Era vorba de alocarea de fonduri guvernamentale din cele dou„ ˛„ri, care se pierdeau dac„ nu se adopta, prin ordonan˛„ de urgen˛„, acest acord bilateral.

Ca atare, dac„ sunt totu∫i interpret„ri diferite, se sus˛ine neconstitu˛ionalitatea, ceea ce nu se spune Ón nici un moment, desigur, este calea adres„rii la Curtea Constitu˛ional„. Œn schimb, ceea ce facem noi, ca Parlament al Rom‚niei, avem de ales...

™i aici a∫ fi fost foarte, foarte mul˛umit dac„ am fi beneficiat de prezen˛a domnului senator Mircea Geoan„, care a fost ministru de externe ∫i care ne-ar fi putut explica cam ce Ónseamn„ Ón via˛a politic„ extern„ a unei ˛„ri neratificarea unui acord Óncheiat de c„tre Guvern, care totu∫i se Óncheie Óntre dou„ state, unul membru al Uniunii Europene, al doilea de la 1 ianuarie 2007 sper„m s„ fie. Care sunt aceste consecin˛e? A∫ fi vrut s„-l ascult pe domnul pre∫edinte Geoan„ ∫i Ómi pare sincer r„u c„ nu-l avem printre noi.

Ceea ce cred eu este c„ acest amendament propus de colegii no∫tri de la Partidul Conservator este unul legal ∫i aici poate c„ domnul secretar de stat ne poate da l„muriri. Este vorba de o clauz„ unilateral„, care este practicat„ Ón diploma˛ie, care este punctul de vedere, de interpretare al uneia dintre p„r˛ile contractante. Desigur, acest punct de vedere nu este obligatoriu pentru cealalt„ parte, pentru c„ altfel s-ar fi cuprins Ón textul acordului, dar nu poate s„ invoce cealalt„ parte c„ noi prin acest acord am fi Ón˛eles s„ renun˛„m la orice fel de drept asupra mo∫tenirii Gojdu.

Ca atare, v„ rug„m s„ lua˛i Ón considerare ∫i aceste argumente. Este vorba de un acord Óncheiat de Guvernul Rom‚niei, care este sus˛inut Ón Parlament de o majoritate.

Mul˛umesc.

Domnul senator Vasile D‚ncu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Vasile D‚ncu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ pot vorbi ∫i, pentru c‚teva minute, ardelenii, cei care sunt nu numai senatori sau, s„ zicem, avoca˛i ai acestei cauze, dar sunt ∫i direct p„gubi˛i Ón aceast„ afacere.

Pentru noi, ardelenii, indiferent de partidul sau alian˛a din care facem parte, ast„zi, 15 iunie, este ziua Ón care copiii no∫tri absolvesc ∫i au festivit„˛i de absolvire.

Œntr-o anumit„ m„sur„, ∫i noi, care suntem aici la Bucure∫ti, ca ardeleni, avem o festivitate de absolvire,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 avem o ∫edin˛„ cu p„rin˛ii. A venit p„rintele nostru spiritual aici ∫i, de fapt, d„m un examen. A∫a cum au dat examene ∫i cei 5.000 de bursieri cita˛i aici, cei mai celebri, evident, care au beneficiat de aceste burse ale Funda˛iei îGojdu“.

G‚ndi˛i-v„ c„ aceste burse ar trebui s„ continue, pentru c„ ast„zi avem sub 1% din studen˛ii Rom‚niei care sunt din mediul rural ∫i, dac„ noi nu reu∫im prin mijloacele noastre guvernamentale, prin mijloacele bugetului ˛„rii, s„ facem acest lucru, nu cred c„ avem dreptul s„ lu„m aceast„ ∫ans„ copiilor, dintr-o alt„ surs„.

A∫ vrea s„ spun foarte simplu. Eu n-o s„ vorbesc despre argumentele juridice, s-a vorbit prea mult aici, ∫i nici de argumente istorice. Adev„rul este c„, dintr-o eroare de negociere probabil, statul rom‚n a construit o funda˛ie c„pu∫„, care face imposibil„ rec‚∫tigarea acestei mo∫teniri de drept pentru Funda˛ia îGojdu“.

Dar cel mai grav lucru care consider c„ s-a Ónt‚mplat este faptul c„ s-a f„cut o chirurgie istoric„. Pe testamentul lui Gojdu, care era un na˛ionalist eminent Óntr-o epoc„ a na˛ionalismelor, c‚nd s-a n„scut ∫i na˛iunea rom‚n„, ∫i na˛iunea maghiar„, ∫i celelalte, s-a f„cut o chirurgie ∫i s-a adus o funda˛ie ce vine cu un spirit care este contemporan nou„, acum. Este vorba despre spiritul Funda˛iei Soros.

Ast„zi poate c„ este la mare mod„ pentru unii multiculturalismul, care, evident, este important, dar nu are rost s„ facem aceast„ chirurgie pe con∫tiin˛a noastr„ istoric„. S„-l l„s„m pe Gojdu ca pe un mare na˛ionalist rom‚n al unei epoci importante din istoria omenirii.

A∫ vrea s„ mai spun un lucru care cred c„ este important. Rela˛iile noastre cu Ungaria sunt foarte bune Ón acest moment. Nu este domnul senator Mircea Geoan„ aici, dar am participat Ón Guvernul care a lucrat la Ómbun„t„˛irea acestor rela˛ii ∫i m„ bucur foarte mult c„ aceste rela˛ii au mers ascendent. A∫ vrea s„ spun un lucru. Guvernul nostru Ón decembrie 2004 a blocat negocierile cu Ungaria tocmai din cauza unor asemenea prescrip˛ii. Deci noi nu ne plas„m pe aceast„ spiral„ Ón care s-a ajuns Ón acest moment.

Eu nu a∫ face nici Guvernului din acest moment un proces de inten˛ie. Cred c„ a fost o gre∫eal„ de negociere f„cut„ de ni∫te birocra˛i, care au g‚ndit mai degrab„ s„ rezolve o problem„ foarte repede dec‚t s-au g‚ndit la implica˛iile mai profunde.

A∫ vrea s„ spun c„ orice tratat poate fi renegociat, orice acord poate fi renegociat. Fac parte dintre acei pu˛ini care s-au dus la inaugurarea Funda˛iei îSapien˛ia“ de la Cluj, din partea Guvernului Rom‚niei. Nu s-a Ónghesuit nimeni s„ mearg„. Eu am fost din partea Guvernului ∫i vreau s„ spun c„, dac„ statul rom‚n vrea s„ fac„ proiecte comune cu statul maghiar, am putea ∫i noi — eu sunt de acord, de∫i unii dintre colegii mei nu sunt de acord — s„ particip„m, de exemplu, la finan˛area Universit„˛ii îSapien˛ia“ din Cluj, care este o universitate Ón care Ónva˛„ fiii maghiarilor care pl„tesc

impozite Ón Rom‚nia. Mi se pare c„ nu ar fi un lucru gre∫it, dac„ vrem s„ facem proiecte comune.

Œns„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, am auzit, ∫i nu a∫ vrea s„ mai insist, pe un distins coleg de-al nostru, zilele trecute, spun‚nd un lucru care a fost preluat de pres„. A spus pentru un anumit partid din coali˛ia de guvernare: îVotul pentru acest acord este un test de func˛ionare a coali˛iei“.

Eu vreau s„ v„ spun c„ un vot Ómpotriva acestui acord este un test de func˛ionare a Rom‚niei. ™i mai vreau s„ v„ spun, pentru to˛i care suntem aici, cred c„ Rom‚nia nu este o ˛ar„ de unic„ folosin˛„, nu este un cort pentru inunda˛ii, este o ˛ar„ care trebuie s„ func˛ioneze.

Œn numele ardelenilor, ∫i fac apel la ardeleni, indiferent de partid, s„ respingem acest acord ∫i, dup„ aceea, s„ renegociem ∫i s„ facem toate concesiile necesare care se fac Ón asemenea ocazii.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai. Œnchei lu„rile de cuv‚nt.

Mai este vreo luare de cuv‚nt?

Domnul senator Gheorghe Funar. At‚t ∫i am Óncheiat. Doamna senator Norica Nicolae, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pozi˛ia mea vizeaz„ o chestiune de procedur„, pe care o supun aten˛iei plenului Senatului, Ón numele Grupurilor parlamentare ale Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., D.A.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Doresc s„ salut dezbaterea de ast„zi, care a fost o adev„rat„ dezbatere parlamentar„. Azi am avut sentimentul c„ tr„iesc Óntr-un Parlament Ón care dezbaterea ∫i libertatea opiniilor este o regul„.

Avem de solu˛ionat un proiect de lege care ne pune un dublu set de probleme: o problem„ ce ˛ine de continuitatea istoric„ ∫i de istoria na˛ional„ a acestei ˛„ri ∫i o problem„ care ˛ine de voca˛ia european„ a actualei Rom‚nii, Ón care rela˛iile de bun„ vecin„tate sunt privilegiate de c„tre noi to˛i.

S-au ridicat Ón cursul dezbaterilor chestiuni esen˛iale de natur„ juridic„. Suntem sesiza˛i cu acest proiect de lege, care are un set de amendamente ∫i sesizeaz„ situa˛ia tratatelor. Domnul senator Teodor Mele∫canu a f„cut de la aceast„ tribun„ o propunere ca proiectul de lege s„ fie Ónso˛it de o declara˛ie politic„.

Aceste dou„ chestiuni sunt esen˛iale pentru a r„spunde exigen˛elor Tratatului de la Viena, la care ∫i Rom‚nia, ∫i Ungaria sunt parte, cu privire la dreptul tratatelor. Nu vreau s„ lu„m o decizie Ón afara unei expertize temeinice. Doresc s„ ne asum„m o decizie, al„turi de Guvern ∫i Ón prezen˛a ministrului Ungureanu,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 cu privire la aceste dou„ situa˛ii juridice, esen˛iale pentru votul pe care noi ast„zi, ardeleni sau nu, Ól vom da Ón Parlamentul Rom‚niei Ón favoarea acestui proiect de lege.

De aceea, v„ supun, ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului Senatului retrimiterea acestui proiect de lege la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Cu aceast„ ocazie, sper c„ vom avea elegan˛a de a invita ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, care sunt cei interesa˛i Ón solu˛ionarea acestui proiect de lege ∫i de opiniile c„rora v„ asigur c„ noi vom ˛ine cont, pentru c„ ∫i Biserica, ∫i Parlamentul sunt dou„ institu˛ii fundamentale ale statului ∫i ele trebuie s„ lucreze spre binele acestei ˛„ri. ™i cred c„ este o solu˛ie Ón˛eleapt„ pe care Senatul Rom‚niei o poate lua ast„zi, prin votul nostru.

V„ mul˛umesc ∫i v„ solicit, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului plenului Senatului retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

## Domnul senator Funar.

E interesant„ aceast„ opinie. Nu e pentru prima oar„ c‚nd ne trimite˛i la comisie, comisie care a discutat, a dezb„tut, a venit cu un amendament. Amendamentul exist„...

Domnule Funar, v„ rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Œnalt Preasfin˛ia Voastr„ mitropolit al Ardealului, Domnule pre∫edinte al Senatului,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

O s„ am o foarte scurt„ ∫i punctual„ interven˛ie.

Fostul ministru de externe al Rom‚niei din 1996, probabil c„..., prezent ast„zi — ∫i distinsul nostru coleg —, probabil c„ nu a avut timp s„ citeasc„ expunerea de motive la acest proiect de lege, semnat„ de prim-ministru numai C„lin Popescu-T„riceanu, Ón loc de C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu. Dac„ ar fi citit expunerea de motive, ar fi aflat c„ este contrazis de ∫eful d‚nsului de partid.

Œi recomand s„ citeasc„ al ∫aptelea alineat din expunerea de motive, care precizeaz„ c„ partea rom‚n„ a Ónaintat un proiect de strategie comun„ privind bunurile Funda˛iei îGojdu“, prin care se propunea o solu˛ie de stingere a litigiului.

Un al doilea punct pe care vreau s„ vi-l supun aten˛iei cred c„ este de fond. Exist„ nu numai o similitudine de nume, ci o similitudine de patrimoniu ∫i, prin aceast„ stratagem„, Funda˛ia privat„ îGojdu“ r„m‚ne f„r„ patrimoniu, fiind Ónc„lcat, a∫a cum bine sublinia domnul senator Vadim, pentru a treia oar„ Tratatul de la Trianon, dar de data aceasta cu sprijinul Guvernului T„riceanu.

Un al treilea punct pe care a∫ vrea s„-l aduc Ón discu˛ie... M-a provocat distinsul reprezentant al U.D.M.R.-ului din Cluj-Napoca, care v-a spus adev„rul par˛ial. Udemeri∫tii au vrut s„ lase jude˛ul Cluj f„r„ sediu

al ambulan˛ei. Au provocat procese, exist„ hot„r‚ri judec„tore∫ti irevocabile. Imobilul apar˛ine statului rom‚n, sediul ambulan˛ei din Cluj-Napoca, de pe strada Horia nr. 55. ™i exemplul pe care a Óncercat s„ vi-l prezinte ast„zi nu ˛ine.

V„ rog s„ v„ referi˛i la subiect, domnule Funar. Poate ∫i Óncheia˛i.

Œnchei imediat, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia la care f„cea referire doamna senator Norica Nicolai probabil c„ ar putea fi luat„ Ón discu˛ie, Ón ipoteza Ón care d‚nsa ne convinge c„ o declara˛ie politic„ are valoare de peste 3 miliarde euro, c‚t este patrimoniul Funda˛iei îGojdu“.

™i Ónchei, dorind s„ Ómi exprim acordul ∫i sus˛inerea fa˛„ de toate argumentele de natur„ juridic„ pe care le-a prezentat domnul senator Iorgovan, care are perfect„ dreptate.

Iar pozi˛ia Sinodului Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, prezentat„ de Œnalt Preasfin˛ia Sa Lauren˛iu Streza, este clar„, ferm„ ∫i, dup„ opinia mea, trebuie s-o respect„m f„r„ rezerve, noi, senatorii rom‚ni.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Solcanu.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Œnalt Preasfin˛ite P„rinte Lauren˛iu Streza,

Este a doua zi c‚nd Senatul Rom‚niei dezbate un asemenea proiect de lege extrem de important.

M„ bucur„ c„, la jum„tatea unei jum„t„˛i de zile de dezbatere a acestui proiect de lege, colegii no∫tri de la putere au conchis c„ trebuie s„ mai g‚ndim asupra acestuia, cu o Ónc„rc„tur„ istoric„, emo˛ional„, sentimental„ deosebit„.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru a lua o asemenea decizie, deci de retrimitere la comisie Ón eventualitatea c„ acest proiect de lege va fi Ónso˛it ∫i de o declara˛ie politic„, ar trebui s„ avem Óns„ o negociere, o consultare cu grupurile parlamentare, pentru a ∫ti exact ce va con˛ine aceast„ declara˛ie politic„, de natur„ s„ permit„ Funda˛iei îGojdu“ pentru viitorime s„-∫i solicite drepturile istorice.

Deci am dori 5 minute de consult„ri, Ónainte de a se supune votului retrimiterea la comisie.

## Stimate coleg,

Parc„ lucr„m de azi, de ieri Ón domeniul legifer„rii ∫i Ón domeniul tratatelor ∫i acordurilor!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 Stima˛i colegi,

Am mai f„cut declara˛ii, se desemneaz„ mini∫trii de externe Ón cele dou„ p„r˛i... E un lucru mai complicat. Nu Parlamentul face a∫a ceva. Anexe la acord, nu o declara˛ie unilateral„!

L„sa˛i-o Óncolo de treab„! V„ rog eu mult.

Domnul senator Arion Viorel, dup„ care domnul senator P„unescu, dup„ care domnul senator Berceanu, dup„ care domnul senator Vasilescu.

V„ rog foarte mult. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnt‚mpl„tor, av‚nd de sus˛inut mai multe proiecte de lege, am asistat la mai multe de ∫edin˛e de dezbatere pe aceast„ lege la Camera Deputa˛ilor. Cei de la Camera Deputa˛ilor nu s-au gr„bit a∫a ca noi ∫i, p‚n„ c‚nd au dat un vot, au chibzuit foarte mult.

De aceea, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ lua˛i Ón considerare propunerea doamnei senator Norica Nicolai, care exprim„ de fapt punctul de vedere al celui mai mare grup politic din Senat, al Alian˛ei D.A., ∫i s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie.

Dac„ a˛i observat, niciodat„ n-am refuzat o doamn„. A∫a c„ nu era cazul s„ lua˛i cuv‚ntul.

Domnul senator Adrian P„unescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## V„ mul˛umesc.

Eu cred c„ dezbaterile din comisii au fost at‚t de profunde ∫i de contradictorii, Ónc‚t e o perfect„ inutilitate s„ o lu„m de la Ónceput, pentru c„ solu˛ia nu e la noi.

Dac„ Guvernul retrage, dac„ are puterea s„ retrag„ titulatura Gojdu ∫i s„ nu ocupe camere din Cur˛ile Gojdu, atunci lucrurile sunt simple. Noi nu avem nimic Ómpotriva cooper„rii, mai ales de natur„ spiritual„, dar nu numai spiritual„, dintre Rom‚nia ∫i Ungaria.

Dimpotriv„, nu credem c„ trebuie folosit mereu trecutul pentru a rezolva problemele viitorului. Trecutul vine cu toate situa˛iile lui conflictuale ∫i s„ sper„m c„ va veni o clip„ ∫i a senin„t„˛ii, ∫i a colabor„rii f„r„ suspiciune Óntre cele dou„ popoare.

De aceea, nu are ce discuta nici una din comisii. Programul nostru a fost clar. Ne-am Ónt‚lnit Ón dou„ ocazii, am stat serios de vorb„. A fost un vot de 12 la 10. Am p„r„sit Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, unde au avut loc dezbaterile, cu sentimentul c„ suntem Óntre fra˛i, dar avem p„reri diferite. Nu am sim˛it nici o obstruc˛ie din partea colegului Eckstein, dar am sim˛it c„ ne p„str„m opiniile.

De aceea, am fost nemul˛umit de solu˛ia pe care ne-o reaminte∫te colegul, cu amendamentul, pentru c„ amendamentul n-are nici o valabilitate, dec‚t eventual pentru noi. C‚nd sunt dou„ p„r˛i Ón rela˛ie, Ón reac˛ie, nu

avem de unde garanta c„ partea cealalt„ va respecta ce hot„r‚m noi pe strada 13 septembrie. E un alt 13 septembrie. ™i e normal s„ fie a∫a.

A∫a Ónc‚t s„ nu ne am„gim! Astea sunt, trebuie s„ spun, fumigene f„cute unui spectacol de sear„. Realitatea e c„ numai textul convenit Óntre cele dou„ guverne conteaz„ ∫i numai ceea ce Parlamentul va vota va deveni realitate.

De aceea, eu cred c„, nefiind neap„rat bucuros de num„rul de oameni care ar putea vota pentru desfiin˛area textului, suntem pu˛ini, dar eu cred c„ trebuie s„ risc„m ∫i s„ credem c„ ∫i ceilal˛i colegi, indiferent de partidul din care fac parte — ∫i aici au fost exemple extraordinare —, vor vota Ón interesul na˛iunii rom‚ne.

Asta este o chestiune evident„. Nu s-a lucrat atent. Nu s-a lucrat bine ∫i avem obliga˛ia de con∫tiin˛„ de a ne comporta atent fa˛„ de textele care oblig„ na˛iunea rom‚n„ la noi ∫i noi pierderi.

Mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator Berceanu Radu, dup„ care domnul senator Gavril„ Vasilescu, dup„ care domnul senator ™erban Nicolae.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Inten˛ia noastr„ cu aceast„ cerere n-a fost deloc una care s„ ne duc„, a∫a cum spunea domnul senator P„unescu, Óntr-o perfect„ inutilitate.

Recunoa∫tem c‚t se poate de deschis c„ suntem Óntr-o situa˛ie complicat„, pentru c„ noi, cel pu˛in ini˛ial, am crezut c„ Ministerul de Externe a Óncercat cu posibilit„˛ile anului 2006, cu pragmatism, s„ g„seasc„ o formul„ Ón care, totu∫i, s„ se mai poat„ face anumite lucruri, s„ se ob˛in„ c‚te ceva ∫i s„ se poat„ merge Ónainte, pe ideea de a recupera c‚t mai mult din ceea ce Ónseamn„, din toate punctele de vedere, ∫i n-are rost s„ mai revin, mo∫tenirea Gojdu.

Din p„cate, constat„m c„ totu∫i lucrurile nu sunt deloc foarte clare. Cererea de retrimitere la comisie este de fapt o cerere de a ne lua o perioad„ de timp, Ón care s„ putem, eventual, s„ d„m ∫ansa g„sirii unei solu˛ii mai bune. Eu cred c„ domnul ministru de externe va trebui, Ón primul ∫i Ón primul r‚nd, s„ stea de vorb„ cu Ónaltele fe˛e biserice∫ti ∫i s„ g„seasc„ eventual punctele care ar putea s„ rezolve problema.

Nu, nu, explic propunerea doar.

De aceea, noi am dori aceast„ retrimitere la comisie, ca s„ existe acest timp, ∫i v„ spunem c„ aceast„...

Domnule senator Iorgovan!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

Este inten˛ia noastr„ de-adev„ratelea, ∫i nu alta! De aceea, eu v-a∫ ruga s„ Ón˛elege˛i aceast„ chestiune ∫i s„ c„ut„m s„ g„sim o solu˛ie, pentru c„, cel pu˛in, noi nu dorim deloc nici s„ cre„m un eventual semn de Óntrebare politic Óntre cele dou„ ˛„ri, nu dorim deloc nici s„ cre„m vreo problem„ actualei funda˛ii, Bisericii Ortodoxe, Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

De aceea, am dorit ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu aceast„ propunere.

Mul˛umesc.

Domnule senator Solcanu, haide˛i s„ termin„m Ónt‚i cu lu„rile de cuv‚nt!

V„ rog, procedur„.

M-a l„murit cuv‚ntul domnului senator Berceanu.

™tim deci exact ce se dore∫te, fapt pentru care renun˛„m la ceea ce se cheam„ consult„ri ∫i cerem votarea acum, prin vot secret, a acestui proiect de lege.

A∫tepta˛i pu˛in! Domnul senator Vasilescu.

V„ rog, haide˛i s„ Óncerc„m s„ sintetiz„m.

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ clarific„m o problem„. Am Ón˛eles, c‚nd s-a discutat aici, s-a discutat...

Domnule pre∫edinte, v„ rog frumos s„ interveni˛i s„ face˛i pu˛in„ lini∫te, pentru c„ vreau s„ discut Ón leg„tur„ cu...

Stima˛i colegi, v„ rog, pu˛in„ lini∫te. Pierdem timpul, v„ rog foarte mult!

## **Domnul Gavril„ Vasilescu:**

Deci s-a f„cut o declara˛ie de la acest microfon de c„tre doamna senator Norica Nicolai ∫i de c„tre domnul senator Mele∫canu, prin care s-a vorbit ∫i de adoptarea unei declara˛ii. La un moment dat, chiar am ∫i spus, asupra declara˛iei respective ∫i asupra con˛inutului declara˛iei care se dore∫te s„ se fac„, dac„ se accept„ aceast„ idee, urmeaz„ probabil ∫i consult„rile la care se refereau colegii senatori.

Œn ceea ce prive∫te textul amendamentului, el este parte integrant„ din lege, dac„ dumneavoastr„ Ól ve˛i adopta Ón acest sens.

Nu îacord“, domnule senator, ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i, ∫i domnilor colegi. Acordul este acord ∫i legea de ratificare este lege de ratificare. Sunt dou„ lucruri distincte. Œn legea de ratificare va fi ∫i interpretarea care...

P„i, da, dar s-a discutat la un moment dat, domnule senator ∫i domnilor, s-a vorbit de o declara˛ie ∫i s-a citit textul ∫i a fost preluat ca un fel de declara˛ie. Deci ceea ce este amendament r„m‚ne amendament ∫i face parte din lege. A∫a va fi legea, dac„ se va vota Ón acest fel.

Dac„ l-a˛i fi f„cut dumneavoastr„, nu mai era o prostie, domnule senator!

Mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator ™erban Nicolae, dup„ care domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Propunerea cu retrimiterea la comisie Ónseamn„, Ón primul r‚nd, c„ cei care au ini˛iat acest proiect, ordonan˛a, recunosc c„ au f„cut o gre∫eal„, o gre∫eal„ foarte mare. Nu m„ hazardez s„ o calific a∫a cum ar merita, pentru c„ suntem to˛i la tribuna Senatului, dar aceasta Ónseamn„ acum c„ am f„cut o gre∫eal„ ∫i la dezbaterea Ón comisii, c„ am f„cut o gre∫eal„ ∫i la elaborarea raportului.

™i cu aceast„ chestiune nu putem fi de acord. Dac„ rezulta din dezbateri c„ este necesar„ o procedur„ de modificare la raport sau la amendamente, am fi fost de acord, dar declara˛ie la o lege de ratificare nu se poate face.

V„ aduc Ón aten˛ie faptul c„ Rom‚nia, dup„ 1990, nu a f„cut nici un fel de declara˛ie la nici un fel de acord, nici bilateral, nici multilateral. Ar fi o premier„ nedorit„ ∫i ar fi lipsit de orice fel de efect s„ facem o declara˛ie Ón acest sens. A f„cut Rom‚nia o singur„ declara˛ie comun„ la Acordul cu Federa˛ia Rus„, ∫i acolo era vorba de tezaur, c„ a amintit cineva de tezaur. Deci propunerea nu-∫i are nici rostul, nici sensul, nici nu poate s„ ne ajute la nimic.

Amendamentul, a∫a cum a fost f„cut, ca ∫i declara˛ia care se preconizeaz„, ar modifica textul acordului. Din acest punct de vedere nu avem ce s„ discut„m, nu se poate interveni pe acord. Œl admitem sau Ól respingem. ™i eu sper c„ Ól vom respinge.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ lua˛i loc.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Am un drept la replic„, pentru c„ domnul senator Tiberiu Prodan, dar ∫i al˛ii, mi-a pronun˛at numele.

P‚n„ ∫i domnul senator Funar...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

Am constatat c‚t de incredibil poate schimba un ordin de partid con∫tiin˛a unor intelectuali. ™i, din p„cate, nu este prima oar„.

M„ simt dator, ca om care a adresat ∫i verbal, ∫i Ón scris, ∫i invita˛ie Œnalt Preasfin˛iei Sale mitropolitul Ardealului, s„-i prezint scuze din tot sufletul pentru c„ a asistat la ni∫te momente penibile.

Cum adic„, Ón Parlamentul Rom‚niei ne ciond„nim aproape dou„ ore dac„ un Ónalt ierarh, un Ónt‚i st„t„tor al Bisericii na˛ionale str„bune poate vorbi sau nu poate vorbi? Noroc c„ distinsul ∫i venerabilul nostru coleg Radu C‚mpeanu a reu∫it s„ v„ Óntoarc„ pe dumneavoastr„, din coali˛ia guvernamental„, din drum ∫i v-a determinat s„ da˛i acel vot de onoare, vot pe care nu m„ Óndoiesc c„-l ve˛i da ∫i Ón final, Ómpotriva aceste aberante ordonan˛e de urgen˛„.

Domnul Tiberiu Prodan a spus c„ a fost la Budapesta Ómpreun„ cu o deputat„ din partidul pe care Ól conduc, arhitecta Palatului Parlamentului, unde vorbim acum. Am vorbit cu doamna Anca Petrescu la telefon ∫i nu este a∫a, stimate coleg! Nu este chiar a∫a ruin„, cum a˛i spus dumneavoastr„. Asta este situa˛ia.

Da˛i-mi voie s„ o cred pe ea, ∫i ea mi-a zis c„ este o mare afacere. De aia este b„taia asta. Sunt bani acolo, domnule! Ba∫ca faptul c„ probabil c„ Ón acordul dumneavoastr„ cu U.D.M.R.-ul figureaz„ ∫i aceast„ Ordonan˛„ Gojdu. Este o mare afacere. Deci, Ón loc de 2 mii euro m[2] , c‚t cost„ acum a∫a-zisele ruine pe care le invoca˛i dumneavoastr„, Ón final, dup„ ce se vor face unele repara˛ii — normal, cl„dirile sunt foarte vechi —, o s„ coste 7 mii euro m[2] .

Este o afacere maghiaro-israelian„ pe proprietatea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Cu aceasta da˛i-mi voie s„ nu fiu de acord!

Dumneavoastr„ a˛i lansat ni∫te amenin˛„ri, a∫a, foarte fine: c„ Budapesta va face, va drege, c„ nu mai intr„m Ón Europa.

Domnule, dar Budapesta nu este Tiraspol, domnule! Nu este îno man’s land“. Budapesta este o capital„ cu o tradi˛ie important„, este un ora∫ imperial foarte frumos. Sunt oameni civiliza˛i acolo. Prezenta˛i dumneavoastr„ lucrurile de o manier„ apocaliptic„. Spune˛i c„ v-a˛i Ónt‚lnit cu rom‚ni din Ungaria, care v-au rugat pe dumneavoastr„...

V„d c„ nu v„ convine ce auzi˛i. A∫a Ón˛elege˛i dumneavoastr„ democra˛ia! A˛i plecat acum, c‚nd vi se spun ni∫te adev„ruri.

™i eu am fost la Budapesta, domnule. Chiar l‚ng„ Parlamentul unde un soldat rom‚n, Ón 1919, a pus o opinc„. Nu am putut s„ m„ sui acolo, nu aveam opinci... Mi-am scos adida∫ii ∫i m-am pozat ∫i l‚ng„ Parlament cu un adidas, Ón ideea c„ s-ar putea odat„ ∫i odat„ s„-l pun pe acoperi∫ul acelei foarte frumoase cl„diri.

M-am Ónt‚lnit ∫i eu cu rom‚ni ∫i mi-au zis invers. Mi-au zis c„ vor ca acea funda˛ie s„ fie a rom‚nilor ∫i a Bisericii Ortodoxe.

Doamna senator Norica Nicolai propune, de comun acord, probabil, cu colegii Domniei sale, retrimiterea la comisie. De ce mai este ordonan˛„ de urgen˛„, dac„ o mai retrimite˛i? Mai avem dou„ s„pt„m‚ni p‚n„ termin„m actuala sesiune.

Colegul Mele∫canu sau nu ∫tiu cine a spus s„ a∫tept„m s„ vin„ ∫i ministrul de externe. Nu este de vin„ forul superior al ˛„rii, Camera superioar„ a Parlamentului, c„ domnul Ungureanu vine c‚nd are Domnia sa chef. El este foarte important. Ba se vede cu ambasadorii din ˛„rile Uniunii Europene, ba se vede la Bruxelles cu nu ∫tiu cine, ∫i noi suntem p„lma∫ii, noi suntem plugarii! St„m aici p‚n„ accept„ junele de 30 de ani, Ungureanu, s„ ne bage Ón seam„. Dar chiar a∫a r„u am ajuns? Am auzit ce a spus Domnia sa.

Ni se mai spune s„ mai vin„ ∫i al˛i ierarhi. S„ vin„ ∫i patriarhul, zice Teo Mele∫canu.

Drag„ ∫i stimate coleg,

- Are peste 91 de ani. Este un patriarh. Este patriarh

- ∫i la modul propriu, la modul v‚rstei!

Domnule senator, a˛i cerut un drept la replic„. V„ rog eu foarte mult...

Voi Óncheia.

Domnul Vasilescu spune c„, dac„ respingem ordonan˛a, Europa se va Óntreba ce s-a Ónt‚mplat oare aici la Bucure∫ti.

P„i, domne, de ce nu Óntreab„ Europa asta ce s-a Ónt‚mplat la Paris ∫i ce s-a Ónt‚mplat Ón Olanda, c‚nd Fran˛a ∫i Olanda au respins ceva cu mult mai important dec‚t o modest„ ordonan˛„ provincial„, au respins Tratatul constitu˛ional?

Domnule Vasilescu,

Nu vorbi˛i pe la spatele meu, vorbi˛i-mi b„rb„te∫te, Ón fa˛„, pentru c„... ™i vreau s„ v„ spun a∫a, c„, dac„ m‚ine dumneavoastr„ de la P.U.R. ie∫i˛i de la guvernare, v„ Óntoarce˛i pe dos ce a˛i spus acum. ™i ve˛i spune: îBine face˛i c„ respinge˛i ordonan˛a!“.

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.

Voi Óncheia c„ vreau eu, domnule pre∫edinte!

Nu. P„i, v„ iau microfonul! Nu c‚nd vre˛i dumneavoastr„, domnule senator.

A˛i cerut un drept la replic„ pe dou„ minute ∫i...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Ca istoric, vreau s„ v„ spun c„, Ón coresponden˛a, dac„ nu m„ Ón∫eal„ memoria, George Bari˛iu-Bogdan Petriceicu Hasdeu, Bari˛iu Ói scrie, din Ardeal, normal, c„ preo˛ii calvini ∫i, Ón general, ungurii spuneau: îDa“, zice, îo s„ mai st„m de vorb„, rezolv„m, dar popii valahi s„ nu afuriseasc„, pentru c„ se prinde blestemul“.

Deci g‚ndi˛i-v„ c„ blestemul popilor ortodoc∫i care au fost umili˛i ∫i r„stigni˛i pe u∫ile bisericilor ultima dat„, dup„ Dictatul de la Viena, blestemul acesta s-ar putea s„ prind„.

S„ nu uita˛i ce v„ spun eu! Ave˛i grij„ ∫i nu-l m‚nia˛i pe Dumnezeu!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Eckstein Kovács.

Eu cred c„ propunerea doamnei senator Norica Nicolai este Ón primul r‚nd regulamentar„. Regulamentul prevede c„, dac„ din discu˛ii rezult„ elemente noi, atunci plenul poate s„ dispun„ s„ returneze.

Eu spun numai dou„ din aceste elemente care au rezultat din vot.

Este vorba de natura juridic„ ∫i de consecin˛ele unei declara˛ii politice, respectiv de adoptarea amendamentului Vasilescu, ∫i din calitate de parlamentar, ∫i de senator.

™i Ón al doilea r‚nd, eu cred c„ este bine s„ fie sesizat„ pe fond, pentru un raport suplimentar, Comisia pentru politic„ extern„, pentru a clarifica acest lucru.

™i, pe de alt„ parte, a fost o discu˛ie de care am mai uitat, Ón care s-a pus Ón discu˛ie Ón ce modalitate adopt„m sau respingem aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, Ón care cred eu c„ solu˛ia propus„ de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„ ∫i valid„ri, s„ d„m o respingere a respingerii care s-a adoptat de c„tre Camera Deputa˛ilor, este una legal„ ∫i corect„.

Dar s-a invocat ∫i o tez„...

Domnule senator, v„ rog eu foarte mult. Discut„m de jum„tate de or„, nu este cazul s-o spune˛i a zecea oar„!

Ca atare, nu spun a doua oar„, spun Ónc„ un argument pentru care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„ ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru politic„ extern„ pot s„ vin„ cu un punct de vedere care este Ómbr„˛i∫at de toate partidele.

Mul˛umesc. Nu este cazul...

Domnul secretar de stat Lucian Leu∫tean, dac„ dori˛i s„ interveni˛i?

Microfonul 9, v„ rog.

**Domnul Lucian Leu∫tean** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œnalt Preasfin˛ia Voastr„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sigur, s-au spus foarte multe lucruri Ón lunile care au trecut, at‚t Ón Camer„, c‚t ∫i aici, Ón comisii ∫i Ón plen. Nu vreau s„ v„ r„pesc prea mult din timp, dar totu∫i a∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre Óntreb„ri care nu s-au pus.

Œntreb„ri care s-au pus sau...

Domnule secretar de stat,

Vreau s„ v„ aten˛ionez c„ nu o lu„m de la cap„t. Ministrul de externe Ungureanu a f„cut un expozeu de vreo 35-40 de minute, a r„spuns la vreo 20 de Óntreb„ri. Din aceast„ cauz„ nu vi s-au pus Óntreb„ri, pentru c„ domnul ministru Ungureanu a adus argumente destule, a r„spuns la aceste Óntreb„ri. Dumneavoastr„ trage˛i o concluzie. Nu o lu„m de la cap„t, s„ ne ˛ine˛i un _speech_ . Nu ∫tiu dac„ este clar!

Ave˛i cuv‚ntul.

Trebuia s„ v„ informeze domnul Ungureanu tot ce a spus el.

V„ rog.

## **Domnul Lucian Leu∫tean:**

Am fost ∫i eu prezent, domnule pre∫edinte, c‚nd a fost domnul ministru.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ domnul ministru ar fi vrut s„ fie ast„zi aici. Din p„cate, este la Bruxelles, la Consiliul Europei, al„turi de pre∫edinte ∫i de primul-ministru al Rom‚niei. Nu a avut de f„cut o op˛iune aici. Trebuia s„ mearg„. Nu exist„ alegere Ón acest sens.

Œn privin˛a propunerii care s-a f„cut, de retrimitere la comisie, noi nu avem nimic Ómpotriv„. Cred c„ o prelungire a discu˛iilor ∫i a dezbaterilor nu poate fi dec‚t util„, ca s„ se ajung„ la o solu˛ie care s„ fie convenabil„.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Da˛i-v„ demisia!

Domnule Iorgovan, v„ rog eu s„ v„ calma˛i.

De ce a˛i aprobat Ón comisie?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Fac un apel la dumneavoastr„. V„ rog eu s„ v„ calma˛i! V„ dau ∫i cuv‚ntul dac„ vre˛i. V„ rog foarte mult s„ p„stra˛i lini∫tea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/23.VI.2006 ## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Habar nu au!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule Iorgovan, nu m„ obliga˛i, c„ v„ scot din sal„!

V„ rog foarte mult. V„ rog, lini∫te.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Lucian Leu∫tean:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ mai spun un singur lucru.

Nu avem de ales aici, c‚nd discut„m despre acest acord, Óntre a respecta sau a nu respecta mo∫tenirea lui Emanoil Gojdu. Alegerea pe care o face˛i dumneavoastr„ ast„zi este dac„ Ón mijlocul Budapestei, Ón ceea ce se cheam„ Cur˛ile Gojdu, vor fi doar firme private, magazine, centre comerciale...

## **Voci din sal„:**

Face special! Sunte˛i Minister de Externe...

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Nu este posibil a∫a ceva!

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Cum adic„ noi alegem?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule secretar de stat...

Stima˛i colegi! Deci, stima˛i colegi, din p„cate...

Domnule senator ™erban, v„ rog eu s„-l l„sa˛i pe domnul secretar de stat s„-∫i spun„ punctul de vedere.

Dar dac„ merge Ón favoarea unui vot? De ce v„ deranjeaz„ a∫a de mult?

Domnilor, v„ rog eu foarte mult...

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

M„ deranjeaz„ c„ a spus: îSenatul decide“.

Domnule pre∫edinte, la vot!

Domnule, to˛i au de spus, domnule. Nu am aprobat o lege ast„zi, domnilor!

Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Pentru c„ vechea putere, noua putere nu pot decide soarta unei funda˛ii particulare. Domnul ministru asta nu Ón˛elege. Persist„ Ón eroarea ∫efilor s„i.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

Am Óncheiat dezbaterile generale, r„spunsurile la Óntreb„ri, tot ce vre˛i dumneavoastr„.

S-au f„cut ni∫te propuneri. Sigur, sunt obligat ca, Ón calitate de pre∫edinte, s„ le supun la vot.

Vreau s„ re˛ine˛i Óns„ un lucru. Œn contextul Ón care noi suntem Camer„ decizional„ ∫i se solicit„ o retrimitere la comisie, care nu prea v„d ce ar putea ad„uga Ón plus comisia fa˛„ de ce a propus aici, dar

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Asta este problema!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Se aloc„ bani, se investesc bani acolo ∫i a∫a mai departe. Deci nu este o glum„. Dac„ Guvernul...

Apropo de urgen˛„ ∫i Constitu˛ie, hai s„ fim sinceri, nu era o urgen˛„ sub nici o form„.

Asta este cu totul altceva.

Dar exist„ aceast„ propunere pe care v-o fac, cu urm„toarea condi˛ie: mar˛i cel t‚rziu, s„pt„m‚na viitoare, comisia s„ se Óntruneasc„, iar joi, dac„ cumva trece de vot, dac„ trece de votul nostru, retrimitem. Iar joi s„ d„m votul pe raport cu amendament ∫i pe lege. Nu am alt„ solu˛ie.

P‚n„ mar˛i...

## Domnule Ungheanu,

Domnule senator, domnule senator, v„ rog eu foarte mult, t„ce˛i din gur„!

Domnule secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Lucian Leu∫tean:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea care a venit din partea Ministerului Afacerilor Externe ∫i a Guvernului Rom‚niei a fost aceea ca Ón Cur˛ile Gojdu s„ existe un muzeu, o bibliotec„, un institut al parteneriatului strategic. Aceasta a fost solu˛ia propus„ de c‚˛iva ani de zile, negociat„ ∫i de fosta putere, negociat„ ∫i de actuala putere, ∫i care s-a materializat Ón acest acord.

V„ mul˛umesc.

Nu Ón˛elegi c„ e∫ti lider de grup ∫i, Ón contextul Ón care un lider de grup solicit„ acest lucru, e∫ti obligat s„ supui la vot? De ce v„ mai ridica˛i ∫i face˛i comentarii de genul acesta?

Nu am solu˛ie! Vota˛i Ómpotriv„ ∫i nu am nimic Ómpotriv„. Deci condi˛ia este ca mar˛i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu cine vre˛i dumneavoastr„, s„ clarifice toate problemele, ∫i de constitu˛ionalitate, ∫i alte probleme legate de posibilitatea redact„rii unui text... nu ∫tiu, la acord.

G‚ndi˛i o solu˛ie ∫i Ómpreun„ cu Guvernul.

Dar p‚n„ atunci, neav‚nd alt„ solu˛ie,

V„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 55 de voturi pentru, 44 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Deci cel t‚rziu mar˛i, raport...

Sta˛i pu˛in, unde pleca˛i? Nu am Ón˛eles!

Stima˛i colegi senatori!

## Domnule Mele∫canu!

Domnule Vosganian, sunte˛i pre∫edinte de comisie. Ave˛i 4 legi prioritate. Am aprobat programul p‚n„ la 13,30!

Domnule, chiar a∫a nu se poate lucra Ón ˛ara asta...

Stima˛i colegi, am votat programul p‚n„ la 13,30. Credeam c„ m„ ruga˛i s„ lucr„m p‚n„ la ora 20,00 azi!

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„.

Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital? Domnul Viorel ™tefan.

V„ rog frumos. Domnul Vosganian are alt„ treab„, a Óncheiat programul.

V„ rog s„ lua˛i loc la pupitru.

Stima˛i colegi, m„car cei care vre˛i s„ pleca˛i ie∫i˛i mai repede ∫i l„sa˛i-ne s„ lucr„m. V„ rog, m„car at‚ta lucru, de polite˛e. Nu se poate chiar a∫a ceva.

Doamna secretar de stat Alice BÓtu, da?

## Cine prezint„?

V„ rog, doamna secretar de stat, microfonul 10. V„ rog, foarte pe scurt.

## **Doamna Alice Cezarina BÓtu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 a∫ dori s„ men˛ionez c„ este rezultatul unui angajament al Rom‚niei din negocierile de aderare, angajament care se refer„ la dezvoltarea unui sistem de verificare ex-ante pentru achizi˛iile publice la nivel central ∫i local.

Obiectivul acestei verific„ri ex-ante este cre∫terea calit„˛ii procesului de achizi˛ie, pentru asigurarea premiselor unei absorb˛ii c‚t mai ridicate a fondurilor comunitare, Ón condi˛iile respect„rii prevederilor legale care s„ asigure, Ón ultim„ instan˛„, eligibilitatea proiectelor.

Practic, pe baza unei analize de risc, vor fi selectate proiectele pentru care observatorii desemna˛i de Ministerul Finan˛elor Publice vor urm„ri verificarea aspectelor procedurale Ón procesul de atribuire a contractelor de achizi˛ii publice ∫i de concesiuni, dup„ publicarea anun˛ului de licita˛ie p‚n„ la atribuirea contractului.

## V„ mul˛umesc.

Domnule Viorel ™tefan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„ a adoptat, cu majoritate de voturi — fac precizarea c„ Ón textul raportului, dintr-o eroare material„, se face men˛iunea c„ a fost unanimitate, dar nu, doar cu majoritate de voturi —, raport de admitere.

Œn acela∫i timp, vreau s„ precizez c„ din partea Comisiei economice, industrie ∫i servicii s-a primit aviz negativ.

Ca urmare, supunem spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege, f„r„ amendamente, cu precizarea c„ Senatul este prima Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

M-a˛i derutat cu o singur„ problem„. A˛i spus f„r„ amendamente ∫i ave˛i 8 amendamente admise ∫i 13 respinse.

- V„ rog, dezbateri generale. V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul

- la dezbateri generale.

Domnul Gheorghe Funar. Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œnainte de a trece la dezbateri generale, permite˛i-mi s„ adresez doar dou„ Óntreb„ri pentru reprezentanta Guvernului.

1. De ce prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ c„uta˛i s„ Óncuraja˛i actele de corup˛ie?