Titus Corlățean

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică ține de un anumit interes național al României și cred că este important să fie făcută de la tribuna Parlamentului României. Ea va fi concisă și se referă la faptul că, din păcate, adesea, din cauza turbionului politic și a dezbaterii politice interne atât de intense și, din păcate, fără finalitate pentru interesul cetățenilor României, riscăm să ignorăm, să uităm, să lăsăm să treacă pe lângă noi lucruri care se întâmplă în exteriorul țării, dar care ne vizează direct, ca interes al statului român.

Unul dintre aceste lucruri s-a întâmplat săptămâna trecută la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale și Relații Externe al Uniunii Europene, la 25 octombrie 2010, miniștrii de externe ai Uniunii Europene decizând să facă un pas înainte și să transmită un semnal politic important către Serbia, în demersul său de integrare în Uniunea Europeană.

Pe scurt, miniștrii de externe ai Uniunii Europene au decis să solicite Comisiei Europene elaborarea și transmiterea unui aviz cu privire la solicitarea Serbiei de obținere a statutului de candidat la Uniunea Europeană. Acest aviz al Comisiei Europene ar trebui să fie finalizat undeva în cea de-a doua jumătate a anului viitor.

În primul rând, cred că ar trebui să salutăm acest pas înainte, pentru că România a susținut constant demersurile de democratizare, de europenizare, de apropiere a Serbiei de Uniunea Europeană, însă adaug imediat – și mă grăbesc să adaug –, în condițiile respectării criteriilor de aderare, și mă refer în primul rând la criteriile politice de ordin democratic. Aici, mă voi referi direct la situația minorității române din Serbia.

Este un lucru cunoscut – aș spune, din păcate – faptul că toate așteptările statului român, exprimate direct, în repetate rânduri, la cel mai înalt nivel sau/și la nivele tehnice, aceste așteptări și solicitări de respectare a identității române în ansamblul comunității române care trăiește în Serbia, atât în Voivodina, cât și în Valea Timocului, de respectare a standardelor europene în materie, au fost constant ignorate, constant evitate, constant respinse, din păcate, de autoritățile sârbe.

Am asistat, inclusiv în ultima perioadă, nu o dată, la atitudini de provocare, de intimidare, de sancționare a liderilor comunității române, care își asumă această identitate română atât în Voivodina, cât mai ales în Valea Timocului, acolo unde există aceeași politică păguboasă de divizare a minorității române, de inventare a unei așa-zise identități vlahe, distinctă de identitatea română. Aceste lucruri au fost transmise prietenilor sârbi, le-am ridicat și eu în două contexte europene în ultimele luni și ultimele săptămâni, atât la Strasbourg, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cât și la Uniunea Europeană, direct președinției în exercițiu a Uniunii Europene, mă refer la ministrul de externe belgian.