Titus Corlățean

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi tratează un subiect de actualitate și are titlul „A fi maghiar la putere în România și a fi român minoritar în aceeași țară”.

Duminică, 21 martie 2010, am fost invitat și am participat, într-o mică comună brașoveană, acolo unde este primar un membru al Partidului Național Liberal, la un spectacol deosebit organizat în memoria lui Grigore Vieru, a Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici. Am ascultat muzică, am ascultat versuri, care până la urmă vorbeau despre bătălia pentru identitatea românească, bătălia pentru limba română în Basarabia. Sala a fost plină ochi și de maghiari, și de români, care reprezintă cam 20% din populația comunei Teliu, preotul ortodox și cel maghiar au fost prezenți.

Faptul că în România de astăzi se întâmplă un astfel de eveniment mi se pare un lucru remarcabil. Faptul că, în același timp, în anul 2010 se duce o bătălie pentru identitatea românească și pentru limba română în interiorul României este, de asemenea, un lucru remarcabil, dar în sens negativ.

Recenta întâlnire a Forumului românilor de la Toplița este un eveniment din această perspectivă, care trebuie tratat cu toată seriozitatea de către instituțiile statului român, de clasa politică românească, inclusiv de UDMR și de mințile raționale ale minorității maghiare, majoritară în județele Harghita și Covasna, pentru că mesajul transmis de românii din județele Harghita și Covasna, în absența reprezentanților puterii de dreapta, nu este unul antimaghiar, ci dimpotrivă, rezoluția adoptată exprimă dorința de conviețuire în pace, în armonie între români și maghiari, cu respectarea în egală măsură a drepturilor românilor din Harghita și Covasna, a Constituției și a legilor țării.

Cred că ar fi util ca liderii UDMR, mai ales cei cu responsabilități în Guvernul României, să-și facă timp și să se întâlnească cu asociațiile românești din cele două județe. Ar putea afla direct de la sursă problemele care îi frământă pe românii din cele două județe: cele legate de utilizarea sau neutilizarea limbii oficiale în administrația locală, probleme legate de angajări, de educația în limba maternă – limba română –, chestiuni legate de simbolurile importante și pentru români, nu doar pentru maghiari.

Trebuie să fim foarte clari: românii au aceleași drepturi ca și concetățenii lor maghiari, și vreau să fie reținută această formulare, pentru că, în alte părți, ceea ce se spune de obicei este că minoritarii trebuie să aibă aceleași drepturi ca și majoritarii. La noi, s-a ajuns la o situație diferită.

Trebuie ca mințile lucide, raționale din UDMR să înțeleagă, cu adevărat, ceea ce se întâmplă, de fapt, în teren cu niște cetățeni ai României și să iasă din carapacea etnică în care își desfășoară acțiunea politică: administrația locală, la nivelul primarilor, la nivelul președinților consiliilor județene, consilierii județeni și cei locali, până la prefecți, sunt în marea lor majoritate maghiari. În administrațiile locale, corespondența, documentele sunt redactate, cel mai adesea, numai în limba maghiară, la angajări devine o condiție obligatorie ca limba maghiară să fie cunoscută, limba oficială „regională” este, iată, statuată alta decât limba oficială a statului român, limba română, plus arborarea altor simboluri pe clădirile oficiale de la nivel local.