Traian Băsescu

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018 – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2017 privind modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării și producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice și antidoturi, în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgență; Pagina 3–5; 17; 25; 41 3

362 cuvinte

Discurs

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc.

Am privit cu atenție bugetul pentru 2018 și aș face câteva observații.

Este un buget care își așază ca reper criteriile de la Maastricht. Este greșit. Criteriile de la Maastricht, din punctul de vedere al deficitului bugetar, sunt depășite din anul 2010, când Consiliul European a propus statelor membre Tratatul fiscal, pe care l-a ratificat și România prin votul din cele două Camere. Obiectivul major de după criză în Uniunea Europeană a fost reducerea datoriei publice, iar acest buget, ca și cel din 2017, crește datoria publică. Este o primă observație și aș și trage o concluzie legată de această primă observație. Bugetul 2018 ne îndepărtează de momentul îndeplinii criteriilor de intrare în euro, iar absența noastră din eurozonă nu ne face decât să intrăm în categoria țărilor marginale, unde nu se iau decizii, ci se primesc decizii de la nucleul dur, care va fi instaurat până și prin buget propriu față de celelalte state membre.

Deci consider că politic facem o greșeală majoră neîncercând să ne încadrăm în Tratatul fiscal, care recomandă să trecem pe bugete excedentare, pentru a nu mări datoria publică. Și, repet, în Uniunea Europeană criza nu a fost o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor statelor membre.

O altă observație legată de buget. Pur și simplu este greu de înțeles. Cu un Cod fiscal care a permis o creștere anualizată de circa 7%, noi modificăm drastic Codul fiscal. Din acest motiv, cred că era foarte bine dacă Guvernul ar fi decis să amâne cu un an introducerea măsurilor noi în Codul fiscal, măsuri care vizează, printre multe altele, și reducerea fiscalității. Aveam nevoie de un an de așezare a economiei, după șocurile inflaționiste pe care le-a primit în 2017.

De aceea cred că bugetul este riscant. Reducerea majoră de fiscalitate, în condițiile în care actualul Cod fiscal a asigurat o creștere economică consistentă, nu face decât să ne așeze într-o situație de hazard cu bugetul. Nu în ultimul rând, aș face precizarea că split TVA este una din erorile pe care Guvernul și administrația nu le vor putea administra.

Vă mulțumesc.

Vă asigur că Partidul Mișcarea Populară nu va vota bugetul.

Vă mulțumesc.

Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.

În contextul ședinței