Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 iunie 2013
procedural · respins
Tudor Barbu
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
## **Domnul Tudor Barbu:**
## Mulțumesc mult, domnule președinte.
Ca de obicei, o notific pe distinsa mea colegă că declarația este doar pe stenogramă, deci nu o am scrisă.
Sunt senator de Gorj și vin în fața dumneavoastră, stimați colegi, pentru ca, în două-trei minute maximum, să vă spun că declarația de astăzi se intitulează „Cât de nemernici sunt cei care plâng la funeraliile celor pe care tocmai i-au ucis!”.
Și încep prin a spune că este minunat să afirmi de la microfonul Senatului că s-a reziliat contractul cu Bechtel, este perfect, dar că declarația politică a distinsului meu coleg includea și două fraze despre cine a adus Bechtelul și în ce condiții în țară. Era o declarație politică completă. Mă raliez punctului de vedere al colegului meu Cristache, întrebând și eu, ca și Domnia Sa: cine plătește factura incredibilă pe care România a moștenit-o după magistrala reziliere a contractului cu Bechtel?
Dar să mă întorc acolo unde mi-am propus, adică în Gorj, și să vă spun, stimați colegi, că una dintre cele mai mari unități economice ale României este în stare de avarie, că unul dintre cele mai importante edificii pe care le-a făcut poporul acesta în decursul ultimilor 40 de ani, Complexul Energetic Oltenia, este în stare de intrare pe calea finală a falimentului și vânzării pe nimic.
Și mă întreb: cum este posibil ca oameni care au susținut Guvernul Boc, care au susținut Guvernul Ungureanu și acum susțin Guvernul Ponta să îndrăznească să deschidă gura și să plângă la funeraliile Complexului Energetic Oltenia, când ei înșiși au votat, au semnat și au susținut punerea acestei importante unități strategice pentru economia națională pe lista de vânzare agreată cu doamna Lagarde, adică cu Fondul Monetar Internațional?
Spunea domnul Ponta că nu se va vinde complexul – adică nu se va vinde majoritar – decât dacă el va fi sub limita de profit, adică va fi pe pierdere. Păi, știm cu toții. Numai tâmpit să fii sau iresponsabil să nu-ți aduci aminte câte unități productive din România au fost băgate în gard în mod deliberat și apoi vândute pe nimic, printr-un management care acum este recunoscut de aproape întreaga clasă politică ca fiind un management antiromânesc și un management care a falimentat economia națională, a creat 4 milioane de șomeri și a împins România în situația în care se află azi, la toate capitolele sociale și economice.
Mai spun o dată, stimați colegi: Ișalnița, Turceni, Rovinari și Craiova, Complexul Energetic Oltenia, cu toate minele și cu toate exploatările care sunt aferente acestui gigant, sunt într-o stare de prefaliment. Și îmi asum ceea ce spun, pentru că știu foarte bine.
Acum se mimează la Târgu-Jiu, de săptămâni bune, o luptă sindicală și managerială – patronată, bineînțeles, cu multă experiență și cu multă bunăvoință de echipa domnului Ponta – de salvare a Complexului Energetic Oltenia.