Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 4 iunie 2013. Începem cu sesiunea de declarații politice.

Sunt obligat să vă spun că timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Începem cu domnul senator Chiriac Viorel – Grupul parlamentar al PSD.

Îl rog pe domnul senator Ghilea Găvrilă să se pregătească.

Vă rog, domnule senator, prezentați-vă declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației mele este „Salvatorii de vieți din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență”.

Dreptul la viață reprezintă un drept fundamental al omului, care, prin importanța sa, depășește sfera interesului personal, având relevanță pentru întreaga societate. Ocrotirea dreptului la viață își găsește consacrarea prin normele internaționale, în primul rând, dar și prin normele interne ale dreptului penal, având în vedere importanța pe care viața unei persoane o prezintă nu numai pentru ea, dar și pentru întreaga societate.

Statul român ocrotește viața cetățenilor nu doar prin lege, ci și prin intermediul instituțiilor sale. Iar aici fac referire în

mod special la salvatorii de vieți din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență.

Lucrătorii inspectoratelor pentru situații de urgență au multe dezavantaje față de alți cetățeni ai țării. Ei sunt mereu la datorie, indiferent că este noapte, sărbătoare legală ori calamități. În plus, aceștia nu beneficiază nici de anumite clauze care înlătură caracterul penal al unor fapte, deoarece ei își asumă obligația de a înfrunta pericolul pentru a salva alte persoane, și nu pentru sine.

Însă dezavantajele enunțate anterior și riscurile specifice profesiei și le asumă fără obiecțiuni. Dar cine își asumă riscurile la care lucrătorii ISU sunt expuși din cauza echipamentelor inadecvate și a parcului auto depășit?

Este absurd că în anul 2013 există orașe în România unde autospecialele ISU datează din anii ’80, sunt depășite din punct de vedere tehnologic și, de multe ori, măresc timpul de intervenție al lucrătorilor. În plus, remunerațiile acestor lucrători sunt relativ mici față de riscurile asumate, dar, în schimb, pentru ei, viețile salvate sunt de neprețuit.

Într-adevăr, se lucrează pentru corectarea acestor aspecte, prin înnoirea parcului auto, în special prin fonduri europene, însă această înnoire este neuniformă din punct de vedere teritorial și insuficientă din punct de vedere cantitativ. Viața este cel mai important atribut al omului și trebuie protejată în mod echitabil, atât pentru persoanele care se află într-o stare de urgență, cât și pentru cei care intervin în astfel de situații.

Neajunsurile cu care se confruntă lucrătorii ISU sunt probleme deja conștientizate, ce necesită o rezolvare prioritară, deoarece doar oferindu-le condiții adecvate pentru a-și exercita meseria ei își vor putea respecta deviza „Cu viața mea salvez viața ta”.

Cu deosebit respect, Viorel Chiriac, senator de Brașov. Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Găvrilă Ghilea – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Cristache Iulian. Vreau să-l rog pe domnul Butnaru... Domnule senator Butnaru, aveți declarație?

Vă rog, domnule senator. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cu referendumul de modificare a Constituției pe Constituție călcând”.

Stimați colegi,

Recentele dezbateri din Senat pe marginea reducerii cvorumului la referendum au demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de nocivă poate deveni o majoritate parlamentară încropită printr-o inginerie electorală orchestrată împotriva naturii și cât de grav poate ea atenta la spiritul și esența democrației.

O fi uzura la guvernare un proces firesc, necesar și ireversibil, dar să-i înspăimânte oare într-atât pe distinșii reprezentanți ai majorității politice românești încât aceștia să nu mai aibă curaj să dea ochii cu propriii alegători? Să nu uităm că un referendum de modificare a Constituției nu este un plebiscit oarecare.

Nu poate fi tăgăduit faptul că legitimitatea „Bibliei Națiunii”, cum mai este numită Constituția, este dată, în primul rând, de reprezentativitatea corpului electoral care o susține și, în al doilea rând, de stabilitatea acesteia, care trebuie să rămână un obiectiv fundamental pentru orice stat.

Or, a înjumătăți majoritatea simplă a alegătorilor înscriși pe liste doar pentru a ușura efortul propovăduirii noilor sale reglementări de către reprezentanții actualei puteri aruncă acest demers în derizoriu.

Pe de altă parte, dacă invocarea recomandărilor Comisiei de la Veneția poate fi acceptată ca făcând parte din arsenalul retoricii parlamentare a reprezentanților puterii, ridicarea lor la rang de axiome este ridicolă și neavenită.

În Uniunea Europeană există state care nu au abdicat de la sfânta majoritate care reglementează și susține orice inițiativă democratică, menținând cvorumul de participare la referendum de 50% plus unu.

Iată de ce consider că este inacceptabil să modificăm o Constituție, adoptată în 1991, cu 50% plus unu din numărul alegătorilor înscriși în liste, în condiții de participare de cel puțin 50% plus unu, schimbând regula în timpul jocului sau cvorumurile în timpul valabilității aceleiași Legi fundamentale.

Să nu uităm că în anul 2003, la precedentul referendum de modificare a Constituției, simpla premisă a neîntrunirii cvorumului de prezență a determinat organizatorii să aloce două zile pentru desfășurarea scrutinului.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cristache Iulian – Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Badea Leonardo.

## **Domnul Iulian Cristache:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației mele este firma Bechtel și se intitulează „Bechtel, mulțumim, căci ca tine nu găsim!”.

Cu mare interes, românii au luat cunoștință că celebrei companii americane Bechtel, privitor la construcția Autostrăzii Transilvania, îi va fi anulat contractul, așa cum a declarat joi, 30 mai 2013, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, domnul Dan Șova.

Chinul a luat sfârșit. Cine va plăti? Pentru că și la plecare mai avem de achitat 37,2 milioane de euro despăgubire, bani despre care domnul prim-ministru Victor Ponta a afirmat că vor fi și aceștia acoperiți de la buget.

La evenimentul organizat la Camera de Comerț Româno-Britanică, domnul ministru Șova mai afirma că singura posibilitate pentru continuarea proiectului este parteneriatul public-privat sau concesiunea, în favoarea concesiunii optând Domnia Sa.

Bine, dar ce facem cu noul proiect de trafic, care să ilustreze noul trafic, pe noul traseu? Pe acesta cine-l mai plătește?

Pentru alegătorii mei din Argeș, și nu numai, construcția Autostrăzii Brașov – Borș a fost aprobată în 2003, a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro, iar finalizarea acesteia trebuia făcută până în 2012. Să spunem cinstit, în toți acești ani au realizat 52 de kilometri, din totalul de 415 kilometri, iar banii au curs către companie fără număr.

Prezentând aceste fapte, urmează, cum este firesc, comentariile și întrebările.

Cine era ministru al transporturilor când s-a încheiat contractul? A fost neștiință sau aranjament? Aducem astfel un omagiu „Marelui Licurici”, adică țării din care provine firma Bechtel? Cine era prim-ministru atunci? Cine a urmat la transporturi? Cine a urmat prim-ministru?

CNADNR – catastrofă! Cei responsabili de neîndeplinirea părții române din contract să plătească din buzunar?! Oh, ce vremuri...

Corpul de control al primului-ministru?! Readuceți-mă la realitate. Adică ce să verifice? Contractul cu Bechtel de la început și până acum?! Opinia publică să știe cum au fost cheltuite fondurile?!

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Badea Leonardo – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Oprea Mario Ovidiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Reflecții deschise în vremea de aducere-aminte”.

Atunci când am intrat în Parlamentul României, primul apel public către colegii mei a fost acela al regăsirii valorilor fundamentale în dreptul cărora acționăm ca vectori decizionali și de imagine, și anume responsabilitate și decență în hotărâri, în discurs, în atitudine.

Cea mai păguboasă atitudine dintre toate mi se pare eterna reîntoarcere la apologia cu orice preț a evoluției care a stăpânit România în ultimii ani. Dar nu este doar atât. Atrași, pesemne, de ispita căderii definitive în ignoranță, lideri politici, fie că vorbim de cei de la București sau de cei din teritoriu, ne oferă cu dezinvoltură prelegeri vaste despre cât de bine era pe vremea de aducere-aminte, insistând sinucigaș pe teoria binefacerilor aduse de tăierile salariale și înghețarea pensiilor și cum nu diferă cu nimic actuala guvernare de cea trecută.

Or, un asemenea discurs provoacă, în numele unei istorii recente, ce nu poate fi uitată, necesitatea unei reacții. Pentru că este greu de acceptat predica ignoranței ca doctrină oficială și pentru că măsurile guvernelor Boc nu pot fi confundate cu cele ale Guvernului Ponta, fie și pentru simplul motiv că sunt diametral opuse.

Austeritatea severă nu e totuna cu disciplina bugetară. Tăierea salariilor nu este totuna cu reîntregirea lor. Înghețarea pensiilor nu este totuna cu indexarea. Tăierea ajutorului de șomaj nu e totuna cu creșterea salariului minim pe economie. Blocarea POSDRU, POS Mediu sau POR nu e totuna cu deblocarea lor. Blocarea subvențiilor din agricultură nu este totuna cu plata acestora. Desființarea spitalelor nu e totuna cu reînființarea lor.

Sunt doar câteva exemple, stimați colegi, pe care le putem ignora sau recunoaște. Dacă însă nu vom reuși să separăm, o dată pentru totdeauna, epocile evocate mai sus, mă tem că ne vom rătăci. Sper să nu ratăm oportunitatea de a avea o memorie bună, fiindcă, așa cum spunea un celebru scriitor, „o memorie bună este un avantaj imens”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea Mario Ovidiu – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Tișe Alin.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Distinși colegi,

Atunci când mi-am propus să devin un aliat împotriva traficului și consumului de droguri, mi-am asumat o luptă continuă, pe care nu am de gând să o abandonez, întrucât nu pot ignora un atentat la sănătate și nici dreptul la viață.

Apariția Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a avut un impact deosebit, a fost susținută și aplicată de autoritățile abilitate să se implice în lupta antidrog. Ținerea sub control a unui fenomen care oricând poate lua amploare în România, date fiind „inventivitatea” traficanților de stupefiante, precum și apariția a noi tendințe de a obține câștiguri rapide într-un timp scurt, presupune eforturi legislative și financiare suplimentare în acest sens.

Mesajul meu antidrog de astăzi este o provocare pentru toți cei care simt că au datoria de a proteja tinerii acestei țări, un semnal pentru cei care încă se cred mai presus de lege și o speranță în dreptul celor care muncesc asiduu pentru a combate și preveni infracțiunile de crimă organizată.

## Stimați colegi,

Este nevoie de un nou demers în combaterea traficului de halucinogene, care ajung sau ar putea ajunge pe teritoriul nostru sub formă de substituente ale unor droguri, aparent legale, dar care, combinate cu alte substanțe, au efecte devastatoare asupra organismului uman. Este nevoie de o nouă inițiativă și orice acțiune în acest sens este perfectibilă.

Am să fiu direct și am să vă spun că se impune înființarea urgentă a câte unui laborator în cadrul ANSVSA în fiecare regiune a țării, dotat corespunzător și acreditat în Uniunea Europeană, în care specialiști cu calificare în domeniu să se poată pronunța asupra compoziției chimice, calității și pericolului pe care îl pot prezenta produsele supuse analizei și considerate ca fiind susceptibile de a avea efecte psihoactive.

În prezent, potrivit art. 6 din Legea nr. 194/2011, ANSVSA transmite mostrele furnizate de solicitant, în vederea analizării produsului, laboratoarelor acreditate în Uniunea Europeană sau în Spațiul Economic European. Reprezentanții poliției, care sunt de regulă solicitanții acestor analize, adesea cheia soluționării dosarelor de crimă organizată, întâmpină mari dificultăți în instrumentarea cauzelor, dat fiind intervalul mare de timp în care rezultatele revin în țară, precum și costurile aproape de nesuportat, care depășesc adesea 5.000 de euro pentru o singură testare.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

„USL a confiscat România” este declarația politică pe care o prezintă domnul senator Tișe Alin – Grupul parlamentar al PDL.

Domnule președinte, vă rog.

Urmează domnul senator Belacurencu Trifon.

Bună dimineața! Mulțumesc.

Distinși colegi,

De mai bine de un an de zile, USL a confiscat România. S-a substituit voinței suverane a poporului. Pretinde acum că știe mai bine decât poporul ce trebuie să cuprindă o viitoare Constituție. Deține, evident, o putere absolută de 70% și, prin urmare, consideră că deține și adevărul absolut. Și alte partide au făcut aceeași greșeală.

Constituția este fundamentul unei țări democratice, dar USL-ul nu înțelege că și Constituția trebuie să fie democratică și scrisă într-un mod democratic.

USL rămâne fidelă principiilor din vara lui 2012, când a mai atentat o dată la valorile democratice, instaurând, prin mutări bruște și neconstituționale, un sistem puternic autoritar. Dar cui îi mai trebuie un sistem democratic, când deține puterea absolută? Nimănui, evident, ar spune USL-ul.

Noi spunem altceva. Spunem că aparține poporului.

Astfel, nu se explică de ce suntem singura țară din lume unde dezbatem ce nu există, unde vorbim de o viitoare Constituție fără să avem un text constituțional, unde le cerem românilor să voteze ceva ținut sub cheie ca să nu se observe abdicarea de la principiile democratice.

Astfel, nu se explică de ce vorbim despre regionalizare fără să cunoaștem măcar bazele regionalizării și principiile regionalizării pe care o desenează USL-ul, deși noua construcție va afecta viața tuturor românilor.

Astfel, nu se explică de ce numără deja rezultatul unui referendum despre care nu se știe dacă și când va avea loc și ce se presupune că va trebui să accepte sau să respingă poporul român.

Guvernul și majoritatea USL duc țara către dictatură, fluturând tocmai ideea unei voințe populare exprimate, mascând și ascunzând românilor pericolul pe care aceste manevre îl reprezintă pentru democrație și pentru un stat de drept.

Unde era USL-ul când voința poporului cerea Parlament unicameral și 300 de parlamentari? Voința poporului care însuma peste 7,7 milioane sau peste 6,7 milioane de voturi.

Abuzul fără precedent pe care îl comite acum este tentativa de modificare a Legii fundamentale și impunerea prin forță a propriei dorințe, modificând legea referendumului.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu Trifon – Grupul parlamentar al PSD.

Îl rog pe domnul senator Sorin Ilieșiu să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică este intitulată „În sfârșit, contractul cu Bechtel a fost reziliat”.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul României a reușit rezilierea contractului cu firma americană Bechtel. Vreau să menționez, încă de la început, că această reușită este una amară. În loc de o autostradă finalizată, avem, în acest moment, doar cu puțin peste 50 de kilometri finalizați. Mai mult, România a plătit pentru cei 50 de kilometri de autostradă o sumă exorbitantă, de 1.200.000.000 de euro. Astfel, Autostrada Transilvania a ajuns să aibă cel mai mare preț per kilometru din lume.

În această luare de poziție vreau să fac un scurt istoric, pentru a înțelege cum s-a putut ajunge la această situație.

În anul 2003, când România negocia pentru aderarea la NATO, ar spune unii, Guvernul României a dat lucrarea prin atribuire directă, fără licitație, firmei americane Bechtel. Unele persoane au spus că acesta este prețul pe care trebuia să-l plătească România pentru a adera la NATO.

Din punctul meu de vedere, nu aș fi avut nicio problemă dacă acesta ar fi fost adevărul, dar atribuirea lucrării firmei americane Bechtel nu are legătură cu aderarea României la NATO. Cei care susțin această teorie au uitat că România a fost invitată oficial să adere la NATO în noiembrie 2002, la Summitul de la Praga.

Alți comentatori au considerat că atribuirea directă a lucrării către firma americană a mascat o șpagă luată de membrii Guvernului de la acea vreme. Printre aceștia și actualul președinte al României, domnul Traian Băsescu.

Nu trebuie să uităm că această falsă temă a fost folosită de Alianța DA împotriva PSD-ului în campania electorală din 2004. Mai mult, după ce Alianța DA a câștigat alegerile și a format Guvernul, a blocat, pentru doi ani, toate lucrările pentru construcția autostrăzii și a renegociat contractul.

În mod paradoxal, nu au fost identificate persoanele care ar fi luat șpagă din Guvernul Năstase. Mai mult, deși prețul per kilometru la semnarea contractului cu firma Bechtel era de aproximativ 5 milioane de euro, după renegociere prețul per kilometru a ajuns la aproximativ 25 de milioane de euro.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Ilieșiu Sorin – Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Dincă Mărinică.

## **Domnul Sorin Ilieșiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică

De peste 23 de ani încoace, Parlamentul României este dator cu legea înființării în capitală a unui muzeu al ororilor comunismului, precum și a unui monument al victimelor acestuia.

Încă de acum opt ani am exprimat acest deziderat în „Proclamația pentru România”, publicată în 30 aprilie 2005, pe prima pagină a ziarului de impact național „Ziua”. Citez respectivul punct al proclamației: „Înființarea unui Institut național pentru studierea ororilor comunismului în România, precum și a unui Muzeu al ororilor comunismului, având sediul în București și având ca model parțial Memorialul de la Sighet.” Prin urmare, în decembrie 2005, Guvernul liberal Tăriceanu a înființat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Dar, spre dezonoarea noastră, a tuturor, Bucureștiul a rămas singura capitală a unei foste țări comuniste din Uniunea Europeană în care nu există un muzeu al ororilor comunismului și un monument al victimelor acestuia.

Cred că viitorul muzeu ar trebui să aibă două secții:

1. Secția despre Fortul 13 Jilava, dedicată în special ororilor regimului penitenciar;

2. Secția din cadrul actualului Palat al Parlamentului, dedicată în special ideologiei comuniste și cultului personalității.

Am credința că monumentul victimelor comunismului ar putea fi o cruce uriașă înălțată în centrul capitalei, de dimensiunea simbolică a Coloanei Infinitului din Târgu-Jiu.

Având în vedere necesitatea perpetuării memoriei antitotalitare în Europa, atât muzeul, cât și monumentul vor putea fi realizate din fonduri europene, fiind de notorietate faptul că poporul român a îndurat cel mai cumplit regim totalitar din Europa postbelică și că România este singura țară europeană în care s-au înregistrat victime la căderea comunismului. Chiar și la Moscova comunismul a căzut fără victime, în timp ce la București a fost o baie de sânge: peste 1.100 de morți.

Încă de la instaurarea comunismului, în 1917, în vecinătatea țării noastre acesta a fost respins cu fermitate de poporul nostru. Parlamentul României a interzis comunismul, în 1924, având în vedere scopurile criminale ale acestuia față de țara noastră: dispariția statului român, a națiunii române și a elitelor ei culturale, bisericești, financiare și țărănești, înlocuirea religiei creștine cu ateismul, precum și distrugerea clasei țărănești, care reprezenta circa 80% din populație.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Rogojan Ciprian – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Tudor Barbu.

„Mai multă atenție pentru viitorul copiilor” Stimați senatori,

După cum bine știți, sâmbătă, 1 iunie, am sărbătorit Ziua Internațională a Copilului, zi ce marchează acordul internațional pentru inițierea de măsuri în vederea combaterii sărăciei, a exploatării în rândul copiilor și a respectării drepturilor acestora.

Doresc, pe această cale, să transmit gândurile de bine către toate familiile care își îngrijesc copiii cu demnitate și respect față de noua viață, familii pentru care respectarea drepturilor copiilor nu reprezintă o obligație, ci un act de iubire necondiționată, familii care își formează copiii în spiritul libertății, păstrându-le în același timp inocența.

Toți părinții încearcă să păstreze cât mai mult candoarea și visurile copilăriei, în așa fel încât să le asigure copiilor o dezvoltare armonioasă ca adulți. Din păcate, există situații în care poveștile nu se termină cu triumful binelui și mă refer aici la situația delicată a copiilor abuzați sexual. Este îngrijorătoare creșterea numărului cazurilor de copii abuzați sexual și voi da aici exemplul alarmant al județului Prahova, unde numai în ultimele cinci luni s-au confirmat 17 astfel de cazuri.

Stimați colegi,

Nu putem rămâne indiferenți la astfel de nedreptăți! Abuzurile de acest gen trebuie sancționate în conformitate cu gravitatea răului produs și trebuie să realizăm condițiile în care astfel de fapte să nu se mai repete!

## **Domnul Nicolae Moga:**

Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu – Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește doamna senator Firea Gabriela.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ca de obicei, o notific pe distinsa mea colegă că declarația este doar pe stenogramă, deci nu o am scrisă.

Sunt senator de Gorj și vin în fața dumneavoastră, stimați colegi, pentru ca, în două-trei minute maximum, să vă spun că declarația de astăzi se intitulează „Cât de nemernici sunt cei care plâng la funeraliile celor pe care tocmai i-au ucis!”.

Și încep prin a spune că este minunat să afirmi de la microfonul Senatului că s-a reziliat contractul cu Bechtel, este perfect, dar că declarația politică a distinsului meu coleg includea și două fraze despre cine a adus Bechtelul și în ce condiții în țară. Era o declarație politică completă. Mă raliez punctului de vedere al colegului meu Cristache, întrebând și eu, ca și Domnia Sa: cine plătește factura incredibilă pe care România a moștenit-o după magistrala reziliere a contractului cu Bechtel?

Dar să mă întorc acolo unde mi-am propus, adică în Gorj, și să vă spun, stimați colegi, că una dintre cele mai mari unități economice ale României este în stare de avarie, că unul dintre cele mai importante edificii pe care le-a făcut poporul acesta în decursul ultimilor 40 de ani, Complexul Energetic Oltenia, este în stare de intrare pe calea finală a falimentului și vânzării pe nimic.

Și mă întreb: cum este posibil ca oameni care au susținut Guvernul Boc, care au susținut Guvernul Ungureanu și acum susțin Guvernul Ponta să îndrăznească să deschidă gura și să plângă la funeraliile Complexului Energetic Oltenia, când ei înșiși au votat, au semnat și au susținut punerea acestei importante unități strategice pentru economia națională pe lista de vânzare agreată cu doamna Lagarde, adică cu Fondul Monetar Internațional?

Spunea domnul Ponta că nu se va vinde complexul – adică nu se va vinde majoritar – decât dacă el va fi sub limita de profit, adică va fi pe pierdere. Păi, știm cu toții. Numai tâmpit să fii sau iresponsabil să nu-ți aduci aminte câte unități productive din România au fost băgate în gard în mod deliberat și apoi vândute pe nimic, printr-un management care acum este recunoscut de aproape întreaga clasă politică ca fiind un management antiromânesc și un management care a falimentat economia națională, a creat 4 milioane de șomeri și a împins România în situația în care se află azi, la toate capitolele sociale și economice.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Firea Gabriela – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Roșca-Stănescu Sorin Ștefan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică are titlul „Plafonarea salariilor managerilor de stat – un început de dreptate în salarizarea bugetară”.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns că traversăm o criză economică profundă, care a afectat inevitabil bugetul statului, făcând din ce în ce mai dificilă prioritizarea alocării resurselor, salarizarea personalului din instituțiile de stat reprezintă, în continuare, o sursă inepuizabilă de anomalii și de nedreptăți.

Grație unei legi a salarizării unitare – ce ironie această denumire! – care nu poate fi aplicată și unei multitudini de acte normative a căror încrengătură formează un veritabil nod gordian, s-a ajuns la situația aberantă ca între doi salariați ai statului cu un grad de pregătire comparabil să existe un raport al salariilor de unu la treizeci. Primul nu a avut, cum se spune, noroc în viață și a îmbrățișat cariera de dascăl, în timp ce al doilea, bine orientat politic, a ajuns în fruntea unei instituții cum ar fi, de exemplu, Autoritatea de Supraveghere Financiară. Niciun atac la persoană. Vorbim doar despre principii.

Sunt voci care spun că această comparație nu este corectă, întrucât profesorul este plătit de la bugetul de stat, în timp ce autoritățile de reglementare și control se autofinanțează.

Foarte adevărat, dragi colegi. Dar din ce se autofinanțează ele oare? Nu din plusvaloarea unui proces de producție materială sau intelectuală, ci din exploatarea, aproape discreționară, a unui monopol pus la dispoziție tot de către stat, în cazul autorității mai sus amintite, monopolul supravegherii piețelor financiare.

ASF își construiește singură bugetul, potrivit legii, din taxele pe care le colectează de la jucătorii din piețele pe care le supraveghează, iar dacă veniturile sunt consistente – și sunt –, atunci de ce nu ar fi și cheltuielile pe măsură, se spune.

Un argument adus în favoarea nivelului ridicat al acestor salarii este acela că nu poți pune un om să supravegheze o piață de miliarde de euro fiind plătit cu salariul mediu pe economie și că trebuie să aibă un venit comparabil cu managerii companiilor pe care le supraveghează, pentru a nu fi tentat să renunțe la imparțialitate. Așadar, vorbim despre salarii așa-zis anticorupție. Dar mă întreb: care este limita care să ne asigure incoruptibilitatea unui funcționar? Există oare o asemenea limită?

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Salutăm prezența în sala de plen a Senatului a domnului ministru Nicolăescu.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Cu plecăciune!

Vă rog, domnule senator Sorin Roșca-Stănescu, să vă prezentați declarația politică.

Urmează domnul senator Todirașcu Valeriu.

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Coincidențe bizare într-un dosar DNA”.

Cazul Sorin Alexandrescu, șeful Antenelor, conține o serie de coincidențe bizare și ridică mai multe semne de întrebare. Va fi extrem de interesant să vedem cum va demonstra procurorul competența DNA în acest caz sau ridicarea de pe stradă a prezumtivului infractor, în ciuda faptului că acesta nu a fost, în prealabil, invitat la DNA. Și asta la două zile după ce fusese redactat comunicatul DNA, un fel de scrisoare pierdută din viitor. Mai există împrejurarea – și ea destul de ciudată – că în trecut soțul doamnei Laura Codruța Kövesi, șefa DNA, a lucrat și a încasat bani chiar de la firma supusă prezumtivului șantaj.

Colac peste pupăză, apar dezvăluiri cu probe ale unor legături care există între domnul Ioan Bendei, reprezentantul

RCS-RDS, și familia Traian Băsescu. O altă coincidență tulburătoare este că primele tensiuni între RCS-RDS și Antene au avut loc chiar în timpul suspendării lui Traian Băsescu din funcția prezidențială și al organizării referendumului pentru demitere, când RCS-RDS a început să scoată sistematic Antena 3 de la transmisie. Și încă un fapt izbitor de ciudat. Obiectul prezumtivului șantaj este un contract încheiat între RCS-RDS și o firmă a domnului Mitică Dragomir, care, cel puțin în aparență, conține fapte infinit mai grave decât cea pentru care, în baza unor simple presupuneri, domnul Sorin Alexandrescu stă după gratii.

Procurorul de caz și doamna Kövesi, noua șefă de la DNA, numită pe algoritm Traian Băsescu, pot să-și gestioneze cazul liniștiți. La fel cum și eu, ca parlamentar român, îmi pot exprima, la fel de liniștit, nedumerirea și mă pot întreba, pentru că am mai multe indicii decât au avut cei care l-au arestat de pe stradă pe Sorin Alexandrescu, de ce în acest dosar există atât de multe fapte tulburătoare. Și nu-mi poate cere nimeni pe lume să ignor faptul că atât domnul Traian Băsescu, cât și doamna Kövesi au fost deseori criticați de Antena 3. Așa că am tot dreptul să mă întreb dacă nu cumva cineva plătește astfel o poliță.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește domnul senator Niță Mihai. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Declarație politică – „Consecințele negative ale reducerii fondurilor destinate Programului național de transplant de organe”.

Decizia ministrului sănătății de a reduce fondurile publice destinate Programului național de transplant de organe este nu numai o măsură fără justificare medicală, care-i condamnă la suferință sau chiar la moarte pe cei care s-ar fi putut bucura de tratamentul salvator, ci și o măsură neeconomică, ce determină o nouă risipă a fondurilor destinate sănătății.

Tratarea pacienților prin transplantarea organului bolnav reface aproape complet calitatea vieții pacientului și îi redă capacitatea de muncă, rezultatele fiind superioare oricăror alte metode de tratament. În cazul transplantului renal însă, înlocuirea rinichiului artificial – aparatul de dializă –, de care depinde viața pacienților cu insuficiență renală, cu un rinichi natural de la cadavru sau donat de un donator viu determină o scădere a cheltuielilor de trei până la zece ori pentru fiecare an ulterior anului în care a avut loc transplantul. Aceasta, în condițiile în care pacientul transplantat are o capacitate de muncă recuperată, în contrast cu pacientul netransplantat, care necesită dializă de trei ori pe săptămână.

Dacă pentru un pacient dializat se cheltuiesc, în Canada, aproximativ 60.000 de dolari pe an, pentru întreținerea unui pacient transplantat se cheltuiesc numai 6.000 de dolari pe an, adică de zece ori mai puțin. Astfel, transplantarea unui pacient dializat va permite economisirea unei sume care acoperă cheltuielile de îngrijire a altor nouă pacienți transplantați. Costul inițial al transplantului nu se ridică, în Canada, la suma de 25.000 de dolari, adică mai puțin de jumătate din costul dializei pentru un an de zile. Deci cu fondurile economisite de la un pacient care scapă de dializă se pot transplanta doi pacienți.

Iată opinia emisă în anul 2009 de Claire Marie Fortin, manager al registrelor clinice din cadrul Institutului Canadian pentru Informații în Sănătate: „Dacă toți pacienții aflați pe listele de așteptare pentru transplantul de rinichi din Canada ar fi transplantați, s-ar economisi 150 de milioane de dolari anual prin scăderea costurilor legate de dializă.” De menționat faptul că populația Canadei este aproape dublă față de România.

Domnul senator Niță – Grupul parlamentar al PC. Se pregătește doamna senator Silistru Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea poartă titlul „Generațiile viitoare, în pericol!”.

Numărul înspăimântător de mare al copiilor care au căzut victime nevinovate ale conflictelor armate din Palestina și Liban a determinat Adunarea Generală a Națiunilor Unite să decidă, în 1983, ca data de 4 iunie să devină ziua de comemorare a acestor victime. Această zi a fost instituită oficial ca Ziua Internațională a Copiilor Nevinovați, victime ale agresiunii fizice, psihice sau emoționale. În egală măsură, ziua de 4 iunie reamintește oamenilor că în întreaga lume copiii suferă din cauza diferitelor forme de abuz și că este nevoie urgentă să protejăm drepturile copilului.

Problema pe care o aducem azi în atenția dumneavoastră este aceea că, deși s-au consemnat unele eforturi la nivel instituțional, drama unui număr impresionant de copii continuă, tortura copiilor rămânând o temă obscură pentru conștiința publică. Pentru eradicarea acestei cruzimi de neacceptat sunt necesare măsuri urgente, concrete, funcționale, iar cele deja adoptate trebuie să fie mai eficient aplicate. Complementar, se constată necesitatea stringentă

de asigurare a unei asistențe specifice și de reabilitare, în cazul în care copiii au ajuns deja în starea de victime.

Există actualmente în lume aproximativ 50 de milioane de oameni dezrădăcinați, iar jumătate dintre aceștia sunt copii. Se estimează că peste 2 milioane de copii au fost uciși în conflicte în ultimul deceniu. Încă 6 milioane se estimează că au fost răniți, iar un milion au rămas orfani. Cifrele ne arată mai exact dimensiunile grozăviei. Copiii din 87 de țări trăiesc printre minele care pot fi detonate în orice moment. Există aproximativ 60 de milioane de mine care ucid în jur de 10.000 de copii în fiecare an, iar lista ororilor pe care le suportă copiii și de care se fac vinovați adulții continuă.

Peste 300.000 de tineri, inclusiv fete, sunt soldați. Mulți dintre ei nu au împlinit 10 ani.

Zece milioane de copii cu vârsta de până la cinci ani se sting anual, majoritatea din cauza unor boli ce pot fi prevenite sau din cauza subnutriției.

SIDA a ucis peste 3,8 milioane de copii, iar alți 13 milioane au rămas orfani. În ultimii ani, SIDA a devenit cea mai mare amenințare la adresa copiilor, în special în țările devastate de război.

Domnule senator, vă mulțumesc.

Vă rog să fiți mai concis data viitoare, ca să nu consumați și timpul altora.

Doamna senator Silistru – Grupul parlamentar al PSD. „Se îngroașă gluma...” este declarația politică susținută de doamna senator Silistru Doina.

Urmează domnul senator Nicoară Marius Petre. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, declarația mea politică se intitulează „Se îngroașă gluma...”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Îmi pare că am avut gura aurită. Vă spuneam, nu mai departe de săptămâna trecută, jumătate în glumă, jumătate serios, că „analiștii” opoziției, prea ocupați să dezbată iminenta rupere a Uniunii Social-Liberale – asta, bineînțeles, când nu consolidează dreapta –, au cam uitat de soarta prezentă și mai cu seamă viitoare a partidului din care fac parte. Iată, ieri, la PDL s-a discutat despre excluderea unor figuri importante: onorabilii domni Preda, Baconschi, Paleologu... și or mai fi câțiva, n-am de unde să știu, dar chiar nu trebuie să facem inventarul nemulțumiților și nemulțumirilor din acest partid atât de necesar țării.

Pentru că, domnilor și doamnelor din PDL, țara asta a noastră chiar are nevoie de voi! Se bazează pe judecata dumneavoastră lucidă, pe criticile întemeiate pe care le faceți, pe soluțiile pe care le înaintați, pe guvernul din umbră pe care îl veți propune... Nu ne lăsați, domnilor, ai nimănui! Desființați-ne, criticați-ne, dar împăcați-vă, lucrați împreună și întăriți dreapta! Un întreg USL se roagă, zilele astea, să ajungeți la un consens!

Lăsând gluma la o parte, vorba unui celebru nea Mitică, urăsc să am dreptate. Ce e stânga fără o dreaptă puternică?! Ce e puterea fără o opoziție bine înfiptă?! Ce partid reconstruiți, când pare-se că singura armă pe care o utilizați este deconstrucția?! Încă o dată, vă atenționez colegial: nu ne lăsați singuri, că iarăși vom „derapa”: vom mări salarii, pensii, vom pune economia țării pe creștere. În fine, vom face din nou ce-am mai făcut în decembrie anul trecut, numai că la un scor electoral mai mare. Și mă gândesc că asta chiar n-o să vă placă, stimați colegi.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicoară Marius Petre – Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Dincă Mărinică.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ipocrizie și demagogie în politica românească. Studiu de caz – Mișcarea Populară”.

Nașterea Fundației „Mișcării Populare” taman după pronunțarea „divorțului” domnului Băsescu de PDL, mai exact după ce nu Elena Udrea, ci Vasile Blaga a câștigat fotoliul de președinte al acestui partid, a fost, fără îndoială, premeditată de Băsescu pentru a-și creiona cariera politică și după 2014.

Această mișcare, a cărei organizare și-au asumat-o public domnul Cristian Diaconescu și profesorul universitar Marian Preda, se dorea și se dorește a fi un colac de salvare, chipurile, pentru acei membri ai societății românești care nu s-ar regăsi în partidele care alcătuiesc în prezent eșichierul politic românesc.

Dar să vedem cine figurează printre inițiatorii acestei mișcări. Păi, ați ghicit. E vorba, în primul rând, de domnul Băsescu, care s-a și declarat părintele ei natural, la care se adaugă consilierii prezidențiali.

Interesant este că, în momentul înființării Mișcării, fondatorii săi declarau că este vorba de un ONG civic și în niciun caz de un partid politic. Chiar Traian Băsescu spunea că „fundația este destinată celor neimplicați politic” și atenționa că respectiva mișcare nu va primi membri PDL.

## Stimați colegi,

Vă mărturisesc că și pentru mine rămâne o enigmă extraordinară capacitatea unor personaje aflate prin politica românească de a se metamorfoza din ocupanți ai fotoliilor ministeriale sau instituționale confortabile în așa-zise persoane apolitice, creatori de mișcări apolitice și autoproclamați apărători ai intereselor neamului. Interesantă este această inconsecvență și demagogie politică întâlnită la camarila președintelui, inclusiv la șeful statului însuși, care în 2009 afirma că, după terminarea mandatului de președinte, se va retrage din politică și, iată, la începutul lunii mai, plin de entuziasm, anunța că va rămâne în politică până la sfârșitul vieții. Mai mult, ne avertiza prin menestrelii săi de intenția de a face din Mișcarea Populară un soi de școală politică.

Ce se ascunde în spatele acestei acțiuni este limpede chiar și pentru cei mai neavizați dintre concetățenii noștri. Este vorba de un plan B – cu B de la Băsescu –, acela de a crea o nouă formațiune politică, care să-i grupeze pe susținătorii săi și în fruntea căreia să le promită din nou – pentru a câta oară? – românilor că vor trăi bine.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, cu rugămintea să fiți mai concis data viitoare, pentru că în Parlamentul European am avut ocazia... la două minute, îți tăia microfonul. La trei minute, dacă era, vă tăia microfonul.

Și vreau să vă spun dumneavoastră, care sunteți aici – sigur că n-ar trebui să fac comentariile astea, pentru că dumneavoastră sunteți cei care prezentați declarațiile politice –, haideți să dăm posibilitatea mai multor colegi să-și facă declarații politice. Mai concis.

Domnul senator Dincă Mărinică – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna senator Andronescu Ecaterina.

Declarația politică poartă numele „Energia – un domeniu strategic pentru România ce nu trebuie neglijat”.

Domnule președinte, Domnilor senatori,

Vă aduc astăzi în atenție o problemă foarte importantă pentru România, dar mai ales pentru românii din circumscripția pe care o reprezint în Parlament, și mă refer la domeniul strategic al economiei.

În conformitate cu Planul național de acțiune pentru energii regenerabile privind promovarea energiei din surse regenerabile, estimând și producția realizată în perioada 2010–2020 din aceste surse și numărul de certificate verzi alocate în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008, suma ce va fi suportată de către consumatorii din România este de circa 10 miliarde de euro.

Din nefericire, presiunea financiară cauzată de energiile regenerabile pe consumatorii finali va conduce, în lanț, la: – închiderea producătorilor industriali, cu efecte grave macroeconomice și sociale;

– scăderea consumului de energie și închiderea producătorilor de energie pe cărbune;

– creșterea cheltuielilor pentru populație și înrăutățirea nivelului de trai.

Deja, din informațiile mele, datorită surselor regenerabile de energie, în cadrul Sistemului energetic național se produc evenimente deosebite. Preluarea cu prioritate a energiei eoliene și fotovoltaice, energie care depinde în totalitate de factori naturali, având un caracter de livrare impredictibil, spre deosebire de energia produsă din cărbune, are ca efect creșterea semnificativă a costurilor de producție pentru grupurile energetice pe cărbune, din cauza unei funcționări ineficiente, în regim variabil, la sarcini neeconomice, sub randamentul optim, ca urmare a deselor porniri și opriri dispuse de Dispeceratul național pentru echilibrarea sistemului.

Mai exact, sunt situații în care, într-un interval de 24 de ore, Dispeceratul energetic național a dispus, la Complexul Oltenia, oprirea și repornirea unei capacități cumulate de aproximativ 800 de megawați, ceea ce reprezintă costuri de circa 200.000 de euro pe zi, nemaivorbind de situațiile în care anumite grupuri energetice sunt oprite pentru o perioadă mai lungă de timp.

3. Implementarea de urgență de către ANRE a unui sistem concurențial de licitare a rezervei de capacitate, astfel încât să fie acoperite costurile fixe înregistrate de către Complexul Energetic Oltenia în perioada în care grupurile energetice nu funcționează, dar trebuie să fie disponibile Dispecerului național pentru compensarea și echilibrarea energiei regenerabile. Finanțarea acestui serviciu trebuie realizată de către producătorii de energie regenerabilă, și nu prin introducerea unei taxe suplimentare, astfel încât să se evite creșterea prețului energiei electrice la consumatorii finali.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Andronescu Ecaterina – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Nistor Vasile.

Mai avem 15 minute pentru cei care au rămas, poate reușesc să mai scurteze din declarații.

Vă rog, doamnă senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi poartă un nume puțin așteptat – „Școala lui Ion Creangă a împlinit 160 de ani”.

În târgul de pe malurile Ozanei, în urmă cu 160 de ani, mintea luminată a starețului Neonil i-a cerut domnitorului Alexandru Grigore Ghica să aprobe înființarea unei școli pentru copiii născuți în Târgu Neamț. Cu toate dificultățile acelor vremuri de dinainte de emanciparea prin Unirea Principatelor, oameni vrednici de toată lauda au aprins lumina cunoașterii.

Școala Domnească „Alexandru Grigore Ghica” și-a scris istoria și a dat țării oameni de mare valoare. I-a dat pe Ion Creangă, marele nostru povestitor, dar și slujitor al școlii, pe Nicodim Munteanu, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pe filozoful Vasile Conta, pe lingvistul Alexandru Lambrior, pe Mihai Busuioc, cel supranumit „Domnul Trandafir”, precum și numeroși avocați, doctori, profesori, meseriași.

Pe frontispiciu, deasupra treptelor, cu litere chirilice, stă scris: „Școală publică a cărei piatră de temelie s-a pus de

Preaînaltul Domn al Moldovei Alexandru Grigore Ghica, voievod, zidindu-se prin sârguința Preacuviosului Arhimandrit și Stareț al Mănăstirii Neamțului Neonil, pe cheltuiala mănăstirilor.”

La inaugurare a fost prezent și domnul Moldovei, iar primul învățător și director a fost Isaia Teodorescu, Popa Duhu din povestirile lui Ion Creangă. În întreaga sa istorie, Școala Domnească din Târgu Neamț și-a îndeplinit cu prisosință menirea, înălțând neamul, așa cum mai târziu avea să spună, atât de potrivit, Nicolae Iorga.

Prin strădaniile generațiilor de dascăli și elevi școala a crescut în performanță. Ca și cei de ieri, profesorii școlii de astăzi continuă tradiția cu dăruire și cu inteligență, cu eforturi zilnice remarcabile, inspirați și susținuți de tăcutele ziduri ale Cetății Neamțului și de Ozana cea frumos și limpede precum cristalul curgătoare.

În fața istoriei acestei școli și a memoriei generațiilor de profesori care au slujit-o ne înclinăm cu respect fruntea. Dascălilor de astăzi, pentru strădaniile lor zilnice, neobosite și insuficient răsplătite, le adresez de aici, de la înalta tribună a Senatului României, mulțumiri și îi asigur de admirația, prețuirea și toată considerația pentru arta cu care îi modelează necondiționat, cu inteligență și pricepere, pe oamenii cetății.

Aproape în oglindă, în comuna Suceveni, aflată la 70-80 de kilometri la nord de Galați, în urmă cu 155 de ani, alți oameni, și ei luminați, au deschis și aici o școală pentru mintea copiilor din aceste locuri. Școala de atunci era construită din vălătuci cu paie, învelită cu stuf, pe jos cu lut. Cu o singură încăpere, de 60 de metri pătrați, avea un învățător și 32 de elevi.

La sfârșitul săptămânii trecute, cele două școli de astăzi din comuna Suceveni au găzduit prima competiție destinată elevilor din mediul rural – „Universul cunoașterii prin lectură”. Am văzut 200 de elevi din toate județele țării care s-au duelat în eseuri și am văzut profesori puși în dificultate în momentul în care trebuiau să decidă care sunt premianții.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Nistor Vasile – Grupul parlamentar al PC.

Domnule senator, grăbiți-vă, să pot să-i dau posibilitatea și domnului senator Oprea Dumitru să susțină declarația, că nu mă spală toată apa din mare.

Vă rog.

Deci se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

Domnule președinte,

Declarația mea politică se intitulează „Defrișările pădurilor, un atentat la siguranța națională”.

Despăduririle sau, mai exact, totalitatea acțiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafețe au crescut nejustificat în ultima perioadă în România. Cauzele principale ale despăduririlor și defrișărilor masive ale pădurilor sunt determinate atât de tăierile haotice, cât și de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, de legile prost concepute și prea puțin aplicate.

Din nefericire, niciunul dintre guvernele României de după 1989 nu a reușit să facă ordine în sistemul silvic autohton, tăierile fără discernământ îmbogățind un număr restrâns de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.

Tăierile ilegale de păduri în România, un fenomen care durează de ani de zile, au fost generate, în principal, de permisivitatea legislației în domeniu, deoarece pentru hoții care prăduiesc fondul forestier național justiția a decis, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, neînceperea urmăririi penale. Astfel, s-a ajuns în situația ca după 1990 să fie tăiate peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, efectele fiind cuantificate în pagube enorme produse comunităților locale: inundații devastatoare și scurgeri de torenți care au distrus totul în calea lor.

Despăduririle sunt cel de-al doilea factor major al creșterii nivelului de gaze cu efect de seră din atmosferă, după arderea combustibililor fosili. Fenomenul este atât de complex încât tăierile din România au atras atenția inclusiv americanilor de la NASA, care finanțează un studiu de cercetare a suprafețelor de pădure tăiată în România în perioada 1990–2000. Studiul este încă în derulare și s-a cercetat deja aproximativ 62% din suprafața împădurită a țării.

Rezultatele obținute până acum arată că a dispărut circa 2,4% din suprafețele de pădure, o cifră enormă având în vedere că pădurile românești se situează sub media europeană. Cele mai multe despăduriri sunt localizate în Apuseni, în județul Suceava și secuime, zone unde au fost și cele mai mari retrocedări.

Americanii au stabilit, fără echivoc, că în munții Rarău, munții Gutâi, în zona Bran și Zărnești, pădurile au fost defrișate în cantități imense, iar în Rezervația „Pietrosul Rodnei” a dispărut întreaga bandă marginală de 5 km lungime.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea Dumitru – Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Tánczos Barna.

Aș avea, întâi, un cuvânt de mulțumire doamnei Silistru, care a părăsit sala, deocamdată. Dacă PNL este de dreapta, deja PSD a îndreptat o parte din ea, respectiv PNL, spre stânga.

„România este guvernabilă, păcat că nu este guvernată” – aceasta este declarația de astăzi.

A fost unanim salutată recomandarea Comisiei Europene privind scoaterea României din procedura de deficit excesiv, un anunț așteptat de multă vreme, primit cu satisfacție de toate forțele politice. Poate de aceea declarația lui Günther Oettinger a creat unele suspiciuni, unele păreri contrare vizavi de afirmația că România este „aproape neguvernabilă”. Cine are însă curiozitatea să consulte documentele Comisiei Europene poate totuși să constate că sunt o mulțime de probleme pe care se bazează chiar și comisarul amintit anterior.

Mai exact, Comisia arată că sistemul românesc de pensii nu este sustenabil, că sistemul sanitar are mari dificultăți în a asigura calitatea serviciilor medicale, că managementul de aici este defectuos – probabil că domnul Nicolăescu știe de ce își va anunța a zecea reformă a sistemului –, că politicile din domeniul pieței muncii nu pot fi implementate din cauza capacității administrative reduse a autorităților. De asemenea, se arată că rata angajării tinerilor este una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană. Criticile continuă cu rata de absorbție a fondurilor europene, cu productivitatea scăzută din România și cu o lipsă a competitivității în sectorul energetic.

Așa că domnul Günther Oettinger constată ceea ce numai miniștrii Guvernului nu pot sau nu vor să vadă, și anume că se ocupă cu orice altceva în afară de guvernare.

Așadar, treceți la treabă, domnilor miniștri! Dacă tot v-ați luat un an de vacanță după venirea la putere, arătați măcar de acum că nu mai bate vântul la Palatul Victoria. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Țánczos Barna – Grupul parlamentar al UDMR.

Tánczos!

Domnule senator, vă rog să-mi spuneți exact cum se pronunță.

Tánczos Barna, cu T de la Tudor.

Vă rog.

Se pregătește domnul senator Florea Voinea.

Oi fi eu țanțoș, dar mă cheamă Tánczos, mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se referă la folosirea limbii materne de către minoritățile naționale din România.

De ce naște controverse, de ce devine temă de dezbatere orice știre legată de folosirea limbii materne a unui cetățean român care face parte dintr-o minoritate națională? De ce, după 23 de ani de democrație și șapte ani de statut de țară membră a Uniunii Europene, în România această temă naște controverse?

UDMR, ca cea mai puternică organizație a unei comunități de minorități naționale din România, militează de peste două decenii pentru drepturile minorităților naționale, pentru legiferarea acestor drepturi, pentru acceptarea faptului că România nu este un stat național, că pe teritoriul acestei țări trăiesc și alți cetățeni, de altă etnie.

Încercăm de 23 de ani să-i convingem pe politicieni, pe reprezentanții mass-mediei, pe conducătorii instituțiilor publice, pe cei din Ministerul de Interne, pe cei din Ministerul Apărării Naționale sau pe cei din SRI sau SIE că nu vrem să luăm nimic de la nimeni, că a da drepturi minorităților naționale nu înseamnă că vrem să luăm ceva de la cineva, că multiculturalitatea, multilingvismul sunt elemente pozitive, un plus pentru orice țară, și nu o povară, o cocoașă de care ar trebui să scape administrația din România.

Folosirea limbii materne în spitale, în relațiile cu administrația publică, în justiție, în învățământ este un drept fundamental, recunoscut în orice stat membru al Uniunii Europene și, implicit, trebuie să fie recunoscut și în România. Pacientul trebuie să aibă posibilitatea să vorbească în limba

sa maternă într-un spital cu cel care-l tratează. Orice cetățean care dorește să completeze formulare în limba maternă, documente pentru primărie sau vrea să se adreseze instanței judecătorești în limba maternă trebuie să aibă această posibilitate, cu siguranță, cu respectarea legislației în vigoare.

Nu cerem lucruri imposibile și nu suntem absurzi, dar nu putem face niciun pas înapoi când vine vorba de apărarea drepturilor obținute, când vine vorba de folosirea limbii materne în administrație, în justiție, în școli sau în spitale.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îmi pare rău, timpul a expirat, am depășit cu două minute. Prima parte a ședinței de astăzi o declar închisă.

Îl rog pe domnul senator Mario Oprea, secretar al Senatului, să facă prezența pentru partea a doua a ședinței.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|absent| Biró Rozalia Ibolya prezentă Ioniță Dan Aurel prezent Blaga Vasile absent Iovescu Ioan prezent Boagiu Anca Daniela absentă Isăilă Marius Ovidiu prezent Boboc Cătălin absent Jipa Florina Ruxandra absentă Bodea Cristian Petru prezent Klárik László Attila absent Bodog Florian Dorel absent László Attila prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Luchian Dragoș absent Bujor Dumitru Marcel prezent Luchian Ion prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Marian Dan Mihai absent Burlea Marin absent Marian Valer prezent Butnaru Florinel prezent Marin Nicolae prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Markó Béla absent Cadăr Leonard prezent Mazăre Alexandru absent Calcan Valentin Gigel prezent Mihai Cristian Dănuț absent Câmpeanu Mariana absentă Mihai Neagu prezent Chelaru Ioan absent Mihăilescu Petru Șerban absent Chiriac Viorel prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Chiru Gigi Christian absent Mitu Augustin Constantin prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mocanu Victor prezent Ciorbea Victor absent Moga Nicolae absent Coca Laurențiu Florian prezent Mohanu Nicolae prezent Constantinescu Florin prezent Mora Ákos Daniel absent Cordoș Alexandru absent Motoc Octavian prezent Corlățean Titus absent Mutu Gabriel prezent Coste Marius prezent Nasta Nicolae prezent Cotescu Marin Adrănel absent Neagu Nicolae prezent Crețu Gabriela prezentă Neculoiu Marius prezent Cristache Iulian prezent Nicoară Marius Petre prezent Cristina Ioan absent Nicolae Șerban absent Croitoru Cătălin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Deneș Ioan prezent Nistor Vasile absent Dincă Mărinică absent Niță Mihai prezent Dobra Dorin Mircea prezent Nițu Remus Daniel absent Dobrițoiu Corneliu prezent Obreja Marius Lucian prezent Donțu Ovidiu Liviu absent Oprea Dumitru absent Drăghici Damian prezent Oprea Gabriel absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus prezent Durbacă Eugen absent Pașcan Emil Marius absent Duruț Aurel prezent Pataki Csaba prezent Ehegartner Petru prezent Pavel Marian prezent Federovici Doina Elena prezentă Păran Dorin prezent Fifor Mihai Viorel absent Păunescu Teiu prezent Filip Petru prezent Pelican Dumitru absent Firea Gabriela prezentă Pereș Alexandru prezent Florian Daniel Cristian absent Pop Gheorghe prezent Flutur Gheorghe prezent Pop Liviu Marian prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Constantin prezent Geoană Mircea Dan absent Popa Florian prezent Ghilea Găvrilă prezent Popa Ion prezent Ghișe Ioan prezent Popa Mihaela absentă Grapă Sebastian absent Popa Nicolae Vlad absent Greblă Toni absent Popescu Corneliu prezent Grigoraș Viorel absent Popescu Dumitru Dian prezent Hașotti Puiu prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Ichim Paul prezent Purec Ion Simeon prezent Igaș Traian Constantin absent Rădulescu Cristian absent Iliescu Lucian prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ilieșiu Sorin prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Solomon Antonie absent Stoica Ștefan absent Stuparu Timotei prezent Suciu Matei prezent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin absent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu absent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Tudor Doina Anca prezentă Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 iunie, pentru partea de dezbateri legislative.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordinea de zi pentru astăzi este cea care v-a fost distribuită și vă consult dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații.

Dacă nu sunt, o supun la vot.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 10.30, cum știți, au fost declarații politice, de la ora 10.30 la 13.00 – lucrări în plen, iar de la ora 15.00 – lucrări în comisii. În legătură cu programul de lucru sunt observații? Nu sunt.

Îl supun la vot. Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Sunt prezenți în sală 130 de doamne și domni senatori. În legătură cu programul pentru săptămâna 10–15 iunie, acest program v-a fost distribuit și vă consult dacă aveți observații în legătură cu programul.

Îl supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Mulțumesc.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă. Această măsură vine în sprijinul fermierilor care derulează contracte de finanțare nerambursabilă prin PNDR pentru investițiile realizate în euro. Măsura susține plata diferenței de curs valutar, pe care acum o suportă beneficiarul. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Adică nu vă mulțumesc, că poate... Dau cuvântul domnului senator Nicula, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul comun.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu observații. Comisia pentru afaceri europene a depus un aviz favorabil.

În ședința din data de 28.05.2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului comun de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constituție.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 88 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul, pentru dezbateri generale, doamnelor și doamnelor senatori, domnului senator Dobra. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene, vreau astăzi să punctez că felicit Guvernul României și Ministerul Fondurilor Europene pentru măsura inițiată. E una din acele măsuri așteptate în teritoriu.

Salut și reprezentantul Guvernului, care vine în ajutorul celor care au accesat fonduri europene și întâlnesc nenumărate dificultăți după accesarea acestora.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte solicitări, din partea doamnelor și doamnelor senatori, în legătură...

Nu mai avem, da?

## Mulțumesc.

Doamnelor și doamnelor senatori, Închei dezbaterile generale și trecem la procedura de vot. Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată, Camera decizională fiind Camera Deputaților.

Doar o rectificare aș dori să fac.

Inițiativa aparține Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ca unul care a fost ministru la agricultură, țin să fac sublinierea aceasta. Sigur că și celelalte ministere au avut un rol, dar ceea ce aparține Cezarului să dăm Cezarului.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nostalgia domnului ministru.

Trecem la următoarea inițiativă aflată pe ordinea de zi, la punctul 4 – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Este procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Raportul pe care ni-l propune comisia este raport de respingere, caracterul legii este ordinar.

Inițiatori – un număr de senatori și domni deputați.

Partea vizată e Ministerul Finanțelor Publice și, din partea acestui minister, este prezent în sală domnul secretar de stat Dan Manolescu, căruia îi ofer microfonul 9 pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice susține respingerea acestei propuneri legislative, întrucât a rămas fără obiect.

Propunerea legislativă viza prelungirea aplicării taxării inverse pentru cereale până la 31 mai 2014. O astfel de prelungire a fost deja realizată prin legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 8/2013, prin urmare această propunere legislativă nu mai are aplicabilitate. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă. De asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ. Guvernul a transmis un punct de vedere potrivit căruia nu susține această propunere legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Menționez faptul că, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative și întreb dacă, din partea doamnelor și domnilor senatori, există dorința de a interveni la dezbateri generale.

Nu. Mulțumesc. Nu sunt solicitări. Pe cale de consecință, trecem direct la procedura de vot.

Raportul comisiei, după cum ați ascultat, este un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abțineri? 3 abțineri.

99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Acest proiect de lege are caracter de lege organică.

Comisia sesizată în fond..., de fapt, sunt două comisii și avem un raport comun din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice.

La dezbaterile noastre participă domnul secretar de stat Alin Mitrică, căruia, la microfonul 8, îi ofer posibilitatea de a se adresa Senatului pentru susținerea punctului de vedere al Guvernului și a proiectului de lege.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

La începutul acestui an, Ministerul Fondurilor Europene a preluat de la Ministerul Finanțelor Publice două direcții, și anume Autoritatea de Management ex-ISPA și OPCP-ul. Aceste două direcții, ca urmare a activității din perioada de preaderare, au avut o serie de procese pe rol. Aceste procese Ministerul Fondurilor Europene nu poate să le preia, pe de o parte, pentru că ar însemna să angrenăm o parte juridică nouă în aceste procese, pe de altă parte, pentru că în structura noastră există doar două persoane cu funcție de consilier juridic.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Aveți cuvântul, microfonul 7.

Domnul senator Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observații. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, 14 voturi pentru, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, revizuită.

Potrivit art. 75 din Constituția României și art. 88 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, Cameră decizională este Senatul.

Față de cele prezentate, propunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexă, și, în final, proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale și aștept înscrierile la cuvânt, din partea doamnelor și domnilor senatori, la dezbaterile generale.

Nu sunt solicitări. Pe cale de consecință, intrăm în procedură de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Noi ne aflăm în fața unui raport suplimentar comun al comisiilor, care este de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, noi suntem Camera decizională.

Vă rog să luați măsurile necesare pentru a fi transmis proiectul de lege la promulgare.

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Pentru acest proiect de lege a fost sesizată în fond Comisia economică, industrii și servicii, care va prezenta un raport de admitere.

Caracterul legii este ordinar.

Din partea Guvernului, a Secretariatului General, participă...

Cine participă din partea Guvernului? Vicepreședinte.

Unde sunteți, domnule?

Sunt Mircea Fechet, vicepreședintele ANRMAP.

Domnule președinte,

Președintele meu este la plen, la Camera Deputaților, cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2012 și nu a putut fi prezent.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bun, când termină domnul președinte al dumneavoastră, să vină aici să-și susțină proiectul de lege.

Mergem mai departe.

Îl așteptăm până la sfârșitul acestei zile.

Dumneavoastră aveți rang de subsecretar de stat, da? Da.

Mulțumesc.

Când termină domnul președinte, să vină.

Punctul 7 din ordinea de zi.

Am amânat punctul 6.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii, care ne propune un raport de admitere. Caracterul legii este ordinar.

Inițiatorul este DPIIS...

Ce înseamnă asta?

Mă depășește și pe mine.

O să ne spună domnul secretar de stat Alexandru Năstăsescu... Năstase... avem și noi lipsuri..., căruia îi ofer

microfonul 10 pentru a prezenta punctul de vedere al inițiatorului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Năstase.

## **Domnul Alexandru Năstase** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Susțin acest proiect...

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Ce înseamnă DPIIS?

## **Domnul Alexandru Năstase:**

## Poftim?

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în sensul accelerării procedurilor de achiziție, concretizate de introducerea de termene-limită pentru fiecare etapă.

Principalele tipuri de proceduri de achiziție publică utilizate la atribuirea contractelor de valori medii și mari, cum ar fi licitația deschisă, restrânsă, dialogul competitiv și negocierea cu publicarea anunțului, conțin în structura lor mai multe etape obligatorii, de a căror durată de derulare depinde și durata totală a procedurii.

Acele etape a căror durată depinde exclusiv de acțiunea sau inacțiunea funcționarilor autorităților contractante sunt etapa de selectare a candidaturilor, etapa de derulare a dialogului și, respectiv, etapa de evaluare a ofertelor.

În practică s-a constatat că tocmai aceste etape, și nu cele care depind de ofertanți, sunt mari consumatoare de timp, de multe ori existând indicii clare care să ateste existența unei tergiversări nejustificate a momentului adoptării deciziei finale de către comisia de evaluare.

În baza datelor prezentate anterior, pentru creșterea eficienței procesului de achiziție publică, Guvernul propune introducerea de termene-limită pentru fiecare etapă a procedurilor principale de achiziții care depind exclusiv de voința și acțiunea autorității contractante în cauză, astfel încât în ordonanța de urgență sunt specificate foarte clar termenele respective.

Mulțumesc.

Punctul următor este prezentarea raportului de către comisia sesizată în fond.

Dau cuvântul, la microfonul 5, domnului senator Iliescu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte, mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 22 mai 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să adopte raportul de admitere. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Există intervenții?

Domnul senator Oprea, microfonul 2, la dezbateri generale.

Probabil că v-ați obișnuit să am numai puncte de vedere care nu au fost votate. Cred că de data asta este bine-venită intervenția noastră și consider că este un pas pentru accelerarea procesului legal de achiziții publice și categoric grupul nostru îi felicită pe cei care, în zone în care termenii erau nedefiniți, au venit și au conturat prin stabilirea unei date precise.

Ca o recomandare pentru Guvern – și v-o spun din lumea achizițiilor publice, fiindcă toate proiectele europene sunt blocate, mai ales din cauza unor procese de necontrolare a achizițiilor publice –, încercați să găsiți o modalitate prin care, la capitolul știință popularizată, să le spuneți oamenilor, dacă vreți să achiziționați un anumit bun, un serviciu sau o lucrare, cel puțin, cât timp durează procesul ăsta, fiindcă lumea nu cunoaște. Ce ați făcut astăzi este un pas bun și vă felicităm.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am trăit s-o aud și pe-asta!

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Într-adevăr, eleganța domnului senator și atunci când ne critică, și în condițiile în care primim considerații este aceeași.

Dacă nu mai sunt alte intervenții ale doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale, închei dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege, împreună. Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților cât mai repede proiectul de lege. Ați văzut cât este de important.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului.

Da, domnule senator Hașotti. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut o discuție și cu domnul lider al Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ilie Sârbu. Cred că și opoziția este de acord. Eu aș propune retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Argumentele Guvernului pentru respingerea propunerii legislative au și nu au un temei foarte serios.

Am convingerea că se impune o discuție mult mai aplicată la comisie. Este vorba despre exploatarea gazelor de șist și pe teritoriul unor stațiuni. Această chestiune presupune, cum lesne cred că vă dați seama, o dezbatere mai aplicată, motiv pentru care propun Senatului retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Avem tot timpul din lume, nu suntem amenințați cu adoptarea tacită.

## Mulțumesc.

Există o solicitare...

Domnule senator Grapă, aveți microfonul 2.

S-a făcut o propunere din partea unor grupuri parlamentare pentru retrimiterea la comisie.

Domnule președinte, Onorat Senat,

Eu sunt de acord cu propunerea domnului senator Hașotti. Aș dori însă să fac un considerent de ordin personal vizavi de avizul negativ al Guvernului.

Noi suntem într-o situație atipică. În momentul de față vorbim despre exploatarea unei resurse care nu apare în Legea nr. 238/2004. Și atunci, o curiozitate de ordin personal este următoarea: Guvernul a dat aviz negativ pentru ce? Întrucât în legea exploatării gazelor naturale nu există o definiție foarte clară a gazului de șist, pe cale de consecință, avizul negativ din partea Guvernului pentru ce este?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

O să aflați data viitoare, când, probabil, vom dezbate propunerea legislativă, pentru că există acum, din partea a două grupuri parlamentare, o solicitare de retrimitere la comisie. Conform regulamentului, când se solicită retrimiterea la comisie, cu prioritate, se supune votului.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului.

Doamnelor și domnilor, cine este pentru această propunere?

Vă rog să vă exprimați prin vot referitor la retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 98 de voturi în favoare, a fost retrimisă la comisie.

Am o obligație, domnule senator Hașotti. Dacă nu-mi spuneți dumneavoastră, eu trebuie să dau totuși un termen. Așa spune procedura.

Dacă sunteți de acord, termenul să fie de două săptămâni.

Domnilor de la comisie, aveți două săptămâni pentru a veni cu raportul suplimentar.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Intervenție pe procedură, domnule președinte.

Domnul senator Dincă, microfonul 2, procedură.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot decât să constat că inițiatorului nu i s-a dat cuvântul, măcar să-și spună punctul de vedere legat de faptul de a retrimite la comisie sau nu această propunere legislativă. Am luat cuvântul pentru a explica votul.

Au fost mai multe inițiative și, zic eu, unele dintre ele bune, chiar propuse de colegii de la USL, care au avut aceeași soartă: fie au fost respinse, pentru că așteptăm proiecte de la Guvern pe același domeniu, fie că, în curând, vor veni proiecte pe care nu le-a văzut nimeni, pe aceeași temă, de la Guvern.

Astăzi am amânat. E în regulă, a fost voința majorității, doar că peste două săptămâni, trei săptămâni, o lună de zile, când vom merge la mare, ne vom întâlni cu cei care fac explorările sau exploatările și la Vama Veche, și la Costinești, așa încât cred că este nevoie de celeritate și... E în regulă două săptămâni de zile, dar cred că, după aceea, vom avea clar întârzieri în ceea ce privește reacția instituțiilor statului, în speță a Parlamentului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Sunt obligat, domnule senator – nu am dorit să am niciodată o poziție didactică de la acest microfon –, să vă spun că în legătură cu decizia de trimitere sau retrimitere a unui proiect de lege, ca urmare a unui drept pe care poate să-l exercite un președinte de comisie sau un lider de grup, pentru a-l rediscuta și a i se întocmi raport suplimentar, decizia aparține exclusiv Senatului și nu poate să aparțină inițiatorului, fie că este unul dintre colegi, fie că este vorba despre Guvern. Deci deja suntem în procedură.

Sigur, dacă ar fi solicitat unul dintre ei cuvântul, i-aș fi dat cuvântul.

##

Bine... Îmi pare rău. Acum n-am observat eu, lucrurile sunt consumate. Dacă ar fi... Nu pot să dau vina pe colegii mei, care sunt foarte atenți, de obicei, care mă ajută la conducerea ședinței, așa că îmi asum eu acest lucru și cer scuze. Are posibilitatea, peste două săptămâni, să prezinte punctul de vedere.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Trecem mai departe.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului.

Este o propunere legislativă aflată la punctul 9 al ordinii de zi. Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

Inițiatorii – un număr de colegi de-ai noștri, deputați și senatori. Partea vizată este Ministerul Justiției.

Raportul a fost întocmit de comisia sesizată în fond, Comisia economică, industrii și servicii, care ne propune un raport de respingere.

Din partea Ministerului Justiției, pentru a ne prezenta punctul de vedere al acestui minister și al Guvernului, participă domnul secretar de stat Florin Moțiu, la microfonul 9. Îi dau cuvântul pentru a-și prezenta poziția.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem aprobarea acestei propuneri legislative. În esență, prin această propunere legislativă se urmărește scoaterea Oficiului Registrului Comerțului din subordinea Ministerului Justiției și trecerea funcționării pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Punctul nostru de vedere este întemeiat atât pe mai multe decizii ale Curții Constituționale, prin care s-a constatat că ținerea registrului comerțului este un serviciu public de interes general și că atributele exercitării acestei autorități publice trebuie să fie în cadrul unei instituții publice...

De asemenea, s-a constatat de Curtea Constituțională că este neconstituțională atribuirea unui serviciu public prin negociere directă și, de asemenea, că prestarea activității de o persoană juridică și încasarea tarifelor de către o altă persoană juridică înlătură transparența în gestionarea fondurilor provenite din activitatea Registrului Comerțului.

## Mulțumesc.

Mi se atrage atenția, din partea secretarilor de ședință, că există în sală persoane care nu sunt senatori și stau pe locurile de senatori.

Vă rog să... Regulamentul nu permite acest lucru. Mulțumesc. Trecem mai departe.

Dau cuvântul comisiei sesizate în fond. Îi dau cuvântul domnului senator Iliescu.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

În primul rând, vreau să fac precizarea că, în urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 28 mai 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să dea vot negativ, deci raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize negative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am uitat să întreb dacă, din partea inițiatorilor, vrea cineva să susțină. Faptul că Ministerul Justiției este parte...

Deci nu e nimeni din partea inițiatorilor care vrea să susțină propunerea legislativă.

Deschid dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Domnul senator Ghișe, microfonul 2, la dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am intervenit la acest punct deoarece el este o repetare a unei intenții. Este al treilea mandat parlamentar consecutiv în care aceiași inițiatori din spate, dar prin parlamentari diferiți, încearcă același lucru, anume să ducă Registrul Comerțului de la controlul public și autoritatea publică la o structură asociativă de tip privat.

Punctul de vedere exprimat de Guvern este cât se poate de elocvent în a arăta că modelul cultural, politic și instituțional în Uniunea Europeană este acela de a păstra acest instrument esențial pentru economia de piață în controlul și sub autoritatea statului și, așa cum ați ascultat și din punctul de vedere al comisiei, vă rog să rețineți că a face invers, cum, de fapt, s-a petrecut cu ani în urmă, ar fi o mare greșeală, anume aceea de a duce Registrul Comerțului la o structură asociativă de tip privat, care, pe fond, vrea să aibă acces la niște sume de bani, prin aceasta încercând să suplinească lipsa de activitate specifică a camerelor de comerț pentru ajutorarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Așadar și îndemnul meu către colegi este de a vota pentru respingerea propunerii legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Da, din serialul „Da”. Completându-l pe domnul Ghișe, aș putea chiar zice că este vorba de repetabila povară, fiindcă, de ani mulți – și am fost implicat printr-un centru de consultanță al întreprinderilor private de statutul Registrului Comerțului – am încercat să beneficiem de servicii ale Registrului, care sunt destul de rentabile.

Mie mi se pare că prin respingerea de astăzi se continuă seria normală, de menținere a Registrului Comerțului acolo unde îi este locul, din mai multe motive. Este o probă de legalitate, de moralitate, este o problemă de securitate, chiar națională și, nu în ultimul rând, este o cale legală, normală și de eficiență și de a aduce un ban la buget, fiindcă acesta este subiectul-cheie, ultimul: cine ia banul?

Este o instituție publică, ce ar vrea să se ducă în altă parte.

Categoric, suntem de acord cu respingerea inițiativei.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da.

Domnul senator Donțu.

Mă scuzați. Domnul senator Donțu, microfonul central. Vă rog, poftiți.

Ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vreau să vă zic că această comisie nu a dat aviz favorabil acestei inițiative legislative, pentru că nu s-au luat toate măsurile înlăturării efectelor Deciziei nr. 1.636/2009 a Curții Constituționale și, practic, există elemente de neconstituționalitate și-n acest proiect de act normativ.

Sigur că problema supusă dezbaterii este o problemă foarte serioasă. Sigur că inițiatorii se bazează pe faptul că reforma Registrului Comerțului a eșuat, în sensul că registrele comerțului au devenit monumente ale birocrației și asta nu s-a întâmplat doar în ultimul an.

Astăzi, un agent economic petrece 90 de zile pentru a face o cesiune, o divizare sau o fuziune. Astăzi, ca să-ți faci un act constitutiv, ești programat după 15 zile pentru a da forma actului de începere a unei societăți comerciale.

Anul trecut, în plină criză, tarifele Registrului Comerțului s-au majorat cu 40%.

Astăzi plătim 4 milioane de lei vechi pentru a obține un certificat privind istoricul societăților comerciale.

Iată de ce problema este foarte serioasă și trebuie să o reglementăm.

De asemenea, statul a abandonat unele funcții publice din domeniul economic și aici o să-mi permit să dau citire câtorva:

– înregistrarea mărcilor, invențiilor, desenelor și modelelor industriale în județe nu este încă posibilă pe deplin;

– unitățile administrative ale ministerelor economice nu au puncte de lucru, nu au reprezentare în județe, nu există centre de absorbție a fondurilor europene și acest lucru se vede;

– referitor la camerele agricole, noi ne chinuim să înființăm o nouă entitate de aceeași formă precum camerele de comerț, numite camere agricole, uitând că pentru camerele de comerț au trebuit 23 de ani să se poată autofinanța. De ce nu am da camerele agricole ca instituție cu personalitate juridică în subordinea camerelor de comerț?

Statul mai are nevoie să intervină pe zona de deblocare a instituției creditului. Nu există un birou unic de acte și avize funcțional.

Centre de mediere, dacă tot Parlamentul a adoptat Legea medierii..., iarăși, nu funcționează această instituție.

Mulțumesc.

Domnul senator Dobra, microfonul 2. Și vă rog, după aceea, să trecem...

## Mulțumesc, domnule președinte.

O să spun, așa, că tot ceea ce domnul Oprea numea elegant „eficient” eu o să numesc costisitor, referindu-mă la taxele de la Registrul Comerțului. Și o să spun cu toată limpezimea că tot ceea ce a spus domnul coleg Donțu este perfect adevărat, că avem un monument de birocrație, că nu trebuie să trecem chiar atât de ușor peste o astfel de reglementare și că mă raliez, domnule coleg, în orice moment la acea comisie, pentru a discuta cu adevărat și a ne gândi un pic mai mult la camerele de comerț și, până la urmă, la cei care le finanțează, întreprinzătorii. Mulțumesc frumos.

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu încerc să ajut partea guvernamentală în toată această discuție pentru că până la domnul Oprea a fost OK, după care am ajuns în regimul de taxe, care nu avea nicio legătură cu textul legii, iar actualele taxe, dacă s-ar duce la îndeplinire o asemenea prevedere, ar fi o blândă mângâiere.

Deci, ca să fie limpede, deoarece am făcut parte și din colectivul care, în 2002, a revenit cu această chestiune, mă voi opune, în continuare, la orice fel de chestiune în care Registrul Comerțului să nu fie în domeniul public. Despre taxe, despre monumente de birocrație și alte chestiuni putem discuta, dar nu sub această formă.

Vreau să atrag atenția însă că această acțiune nu se oprește aici.

Rog să nu dialogați cu sala, că perturbați convorbirea.

Scuzați-mă, vă rog, domnule președinte de ședință. Problema de fond este că a apărut o nouă propunere legislativă, mai dură decât aceasta, din partea aceluiași grup care dorește înființarea unui sistem paralel de camere de comerț. Deci, pe lângă camerele acestea, care sunt într-o luptă extraordinară, acum se pregătește un alt sistem de camere de comerț, care să aibă propriul lor registru înființat printr-o lege.

Și această chestiune nu va trece, cel puțin de Senat, dar, din păcate... Mulțumesc Ministerului Justiției, unde a fost blocată această lucrare o anumită perioadă, că nu dă curs unor asemenea chestiuni care sunt total în afara regulilor europene și, iertați-mă, și în afara regulilor de bună guvernanță.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Ultima intervenție, domnul senator Dincă Mărinică. Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule senator.

După aceea, intrăm în procedură de vot.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă aduc la cunoștință faptul că instituția Registrului Comerțului în toată Uniunea Europeană este, în diverse forme, în subordinea statului. Chiar și acolo unde vedem că Registrul Comerțului are vreo legătură cu Camera de Comerț – acea instituție publică, cum este în Olanda –, regulile sunt stabilite tot de stat, taxele sunt stabilite tot de stat, iar aparatul administrativ este administrat de stat, așa încât, urmărind regulile în cadrul Uniunii Europene, trebuie să avem un punct de vedere comun.

Colegul nostru de la Ministerul Justiției vorbea și de interdependența și interoperativitatea între registrele comerțului din Europa. Știm că în aceste luni, practic, în această lună va fi un eveniment care va fi legat de întrunirea registrelor comerțului din Uniunea Europeană, așa încât cred că mesajul pe care trebuie să-l dăm celor din Uniune, colegilor noștri, este acela de a avea o legislație comună, o legislație care să facă mai ușoară și comunicarea dintre aceste registre.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Cadăr Leonard, microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Am să fiu scurt.

Cu siguranță, sunt de acord cu tot ce s-a discutat în plenul Senatului, însă aș ura succes grupului de inițiativă pentru temele pe care și le-a propus, dar vreau să ridic una.

După părerea mea, ar trebui să nu fim atât de riguroși și de duri, pentru că noi, românii, nu avem altă șansă să atragem investitorii decât creându-ne câteva facilități sau un mic paradis fiscal.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Cred că ați glumit, domnule senator. România nu are cum să fie paradis fiscal niciodată.

Doamnelor și domnilor, Intrăm în procedură de vot.

Raportul Comisiei economice, industrii și servicii este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat raportul.

Supun la vot respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Aici știți că eu am o mică... Două bătăi strică, două mâncări nu strică.

O abținere.

Mulțumesc.

A venit aici domnul președinte al ANRMAP.

Ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de

lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii.

Raportul este de admitere.

Caracterul legii: lege ordinară.

Inițiatori sunt ANRMAP și Secretariatul General al Guvernului.

Participă, din partea ANRMAP, președintele agenției. Îl rog să se prezinte.

Microfonul 8.

## **Domnul Lucian Dan Vlădescu** _– președintele Autorității_

_Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Bună ziua!

## Stimate domnule președinte, Stimați domni senatori,

Numele meu este Dan Vlădescu, sunt președintele ANRMAP și susțin, în numele Guvernului României, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea articolului 8 lit. b[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, având în

vedere nota de fundamentare care însoțește actul normativ supus astăzi aprobării.

Mulțumesc.

Dau cuvântul, pentru a prezenta raportul, domnului președinte Iliescu.

Microfonul 5.

Comisia economică, industrii și servicii.

## Domnule președinte,

Mulțumesc frumos, m-ați întors din drum.

Sigur, în urma dezbaterilor care au fost în 22 mai 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea raportului de admitere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale la acest punct. Dau cuvântul domnului senator Oprea. Microfonul 2.

Prin înțelepciune populară sau printr-o arhicunoscută zicere, „egalitate, dar nu și pentru căței”... Adică dumneavoastră vreți pentru transportul aerian, pentru transportatorii aerieni, în aer sau de ce? Competiția este globală de ani buni. Multe domenii din România se află într-o astfel de competiție.

Spuneți foarte clar. Am văzut expunerea dumneavoastră de motive. Pe ce vă bazați atunci când cereți un regim de excepție transportatorilor aerieni?

Încă o dată spun, toate domeniile economice se află în competiție globală, iar expunerea dumneavoastră de motive nu are niciun suport.

De ce neapărat să ocoliți legea prin excepția aceasta, când legea achizițiilor publice este una foarte așezată, lucrată de-a lungul anilor îndelung?

Dacă aveți un motiv foarte riguros, vă rog să-l expuneți.

## Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale, din partea doamnelor și domnilor senator?

Dacă nu sunt, am să-l rog pe domnul președinte să răspundă.

Microfonul 8.

Domnule președinte, permiteți-mi să-i răspund domnului senator.

Guvernul României a adoptat această ordonanță pentru că, la momentul adoptării sale, exista realmente o necesitate în ceea ce privește Compania de Transport Aerian TAROM – SA, care, fiind inclusă în categoria autorităților contractante începând cu 1 ianuarie 2013, a fost obligată să deruleze o procedură de achiziție publică pentru servicii de asigurare a aeronavelor. Procedura respectivă trebuia să fie finalizată într-un termen foarte scurt, pentru că fostul contract expira în circa două săptămâni de la data adoptării ordonanței, iar unul dintre ofertanții înscriși în această competiție a formulat o contestație, la acel moment pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, contestație care ar fi dus la imposibilitatea Companiei TAROM – SA de a-și asigura flota aeriană și, practic, activitatea sa economică la acel moment era grav perturbată.

În legătură cu proiectul de act normativ, din punctul de vedere al Guvernului sunt îndeplinite condițiile pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență. Evident, pot fi făcute discuții multe cu privire la exceptarea numai a serviciilor de transport aerian, dar vreau să subliniez că transportul aerian nu făcea parte și nu face parte din categoria activităților relevante, în conformitate cu prevederile Directivei 17/2004/CE privitoare la procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică în domeniul activităților relevante. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, închei dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu avem cvorum.

Nu avem cvorum.

În sală suntem, dar să știți că nu au votat colegii. Îmi pare foarte rău, domnule senator Oprea.

Propun să... Știm care sunt voturile pentru, care împotrivă.

Vă rog să vă exprimați voturile împotrivă.

Vă rog.

Votați. Abțineri? 5 abțineri.

Deci 71 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 5 abțineri. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Solicit doamnelor și domnilor de la secretariatul general să transmită urgent proiectul de lege la Camera Deputaților.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. A fost adoptat de Camera Deputaților. Este reexaminare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale de a pune în concordanță textul cu decizia Curții.

Comisia de fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Proiectul de lege are caracter de lege organică, raportul este de admitere.

Inițiator este Ministerul Justiției. Participă domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere decizia Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea legii de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului, soluția nu poate fi decât aceea de respingere a acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc, domnule președinte.

Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de 63 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDL și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 este neconstituțională.

Camera Deputaților, în ședința din 8 mai 2013, a analizat legea venită la reexaminare și implicit decizia Curții și a hotărât să respingă legea, înaintând-o Senatului, ca și Cameră decizională.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 22 mai 2013, a analizat proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 și, bineînțeles, Decizia Curții Constituționale nr. 738/2012 și a hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaților.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012 face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supus votului plenului Senatului, împreună cu prezentul raport, ca și Cameră decizională, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) și art. 147 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale la proiectul de lege. Sunt înscrieri din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt.

Trecem la procedura de vot. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este un raport de respingere a ordonanței. Senatul este Cameră decizională, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă reamintesc încă o dată că este vorba de punerea în concordanță a unei decizii a Curții Constituționale cu textul de lege. Deci este o solicitare de reexaminare, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 738/19.09.2012.

Intrăm în procedură de vot.

Vă consult prin vot.

Cine este pentru raportul de admitere?

Vă rog să vă exprimați prin vot, cine este pentru. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Raportul a fost adoptat.

A fost un singur vot pentru proiectul de lege și pentru raport.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 11, Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Inițiator este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Participă, din partea ministerului, doamna secretar de stat Alexandra Braica.

Microfonul 10.

Îi ofer microfonul pentru a susține proiectul de lege și a prezenta punctul de vedere al ministerului și Guvernului. Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

## **Doamna Alexandra Patricia Braica** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Bună ziua!

Am mai expus motivele, dar le repet.

Specificare. Este un raport suplimentar la solicitare.

Noi susținem raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și propunem adoptarea proiectului de lege în forma propusă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul comisiei, microfonul 7, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei și raportul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social,

urmând a fi abrogate dispozițiile din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la acest organ consultativ al Parlamentului și Guvernului.

În ședința din 28 mai 2013, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a reanalizat acest proiect de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, cei care doresc să intervină.

Mulțumesc.

Pe cale de consecință, nefiind solicitări, trecem direct la procedura de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Ca urmare,

Nu sunt abțineri.

Proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptat.

Fiind vorba de o lege organică, era nevoie de 88 de voturi. Au fost doar 74 de voturi în favoarea raportului suplimentar al comisiei.

Mulțumesc.

**Domnul Tudor Barbu**

:

Intervenție.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Aveți microfonul, domnule președinte.

Rugămintea noastră este să luăm doar ordinarele – mi se pare că mai este una – și să dăm votul final luni, că nu mai avem cvorum. Asta este situația.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Vochițoiu, vă rog.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Vă apreciez și vă stimez. Sunteți un om foarte scrupulos și un om care întotdeauna ați funcționat și ne-ați cerut să funcționăm în spiritul și în litera legii și a regulamentelor, dar eu am o întrebare. Este a nu știu câta oară când întrerupem lucrările plenului pentru că nu există cvorum.

Păi, trebuie să găsim o soluție! Ori vin și colegii ceilalți... Nu există cvorum pentru legi organice sau nu există cvorum cât ar vrea cineva să treacă o lege organică!

Recunosc, eu sunt la primul mandat, nu știu care este obiceiul, dar eu cred că ori se reușește mobilizarea celor care vor să voteze într-un fel sau altul, ori continuăm până la finalizarea ordinii de zi. Adică, suntem, cumva, într-o situație ciudată. De fiecare dată când nu vin suficienți să voteze într-o anumită direcție întrerupem lucrările.

Vă rog frumos, în spiritul celor ce am spus la începutul intervenției mele, să-mi dați și mie o explicație, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc. Domnule senator,

Vă apreciez în mod deosebit. Dumneavoastră, de fiecare dată, ca om cu experiență în Parlament, ridicați problemele în mod corect, dar tot atât de corect vreau să vă spun și eu că altă procedură nu cunosc, în afară de aceea de a supune la vot când se face o solicitare din partea unui grup parlamentar. Deci eu am supus la vot această solicitare. Pe cale de consecință, vă rog să mă credeți că altceva nu știu să fac, când se face o astfel de solicitare.

Are cuvântul domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Eu nu vă pot da decât o singură explicație, aceea a respectării literei și spiritului regulamentului. În conformitate cu aceasta, s-a făcut o propunere din partea unui lider de grup, potrivit căreia se solicită ca următoarele proiecte de lege – raportarea la ordinea de zi – să fie transferate către votul final. În definitiv, este vorba de vot final pentru ziua de luni. Este o solicitare care vine din partea unui lider de grup. Singurul lucru pe care pot să-l fac – și nu pot să vă dau nicio altă explicație în plus – este să mă supun regulamentului și să supun la vot. Decizia vă aparține dumneavoastră. Votul este suveran, plenul este suveran.

Pe cale de consecință, supun la vot solicitarea domnului senator Ilie Sârbu de a amâna aceste inițiative legislative pentru votul final de luni.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Imediat. Suntem în procedură de vot.

Ba aveți ce să faceți, domnule președinte. Puteți să nu supuneți la vot, tot bazându-vă pe regulament, și spunând că, dacă este o solicitare neregulamentară, n-o supuneți la vot. Și s-a întâmplat de destule ori până acum.

Există rezolvări și pentru astfel de situații. Se putea foarte bine ca, ajungând la punctul respectiv, care este organic și care ridică probleme de prezență acestei majorități consistente, să se ceară trimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru două săptămâni și, în felul acesta, eram în interiorul regulamentului.

Se poate modifica și pe parcursul ședinței ordinea de zi sau se poate prelungi programul de lucru la sfârșit, dacă toată lumea este de acord, dacă nu – cum zice povestea –, rămâne cum am stabilit, fiindcă ordinea de zi și programul se votează la început. Dar, sigur, au fost nenumărate cazuri în care, cu acceptul tuturor, s-a scos un punct, s-a adăugat altul pentru care venise raportul, s-a prelungit programul, dar aici nu mai este vorba numai de vot, ar trebui să fie acordul tuturor.

Vă rog. Imediat!

După aceea vă dau cuvântul.

Doamnelor și domnilor colegi, Suntem în procedură de vot.

Vă rog să numărați.

Vă rog să vă exprimați prin vot, domnilor colegi.

72 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Numărați, domnule secretar.

26 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Solicitarea făcută de Grupul parlamentar al PSD, prin domnul senator Ilie Sârbu, a fost aprobată.

Dau cuvântul domnului senator Oprea, microfonul 2.

După care, domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Regulamentul invocat de dumneavoastră acum a fost încălcat. Dimineață, când ați întrebat dacă avem propuneri de modificare a ordinii de zi, nimeni nu a ridicat mâna, nu a invocat o altă procedură. Noi am votat o ordine de zi cu un cvorum de necontestat. A veni acum, pentru că nu merge votul, să schimbați ordinea de zi, nu este deloc legal. Nu-i respectat regulamentul pe care noi îl invocăm.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dumneavoastră, de fapt, veniți în sprijinul a ceea ce eu am făcut, spunând că mai există precedente, s-a mai procedat de foarte multe ori în astfel de condiții, ca atare, s-a modificat ordinea de zi. Chiar și eu, astăzi, cu acordul dumneavoastră, am modificat ordinea de zi pentru ca domnul președinte al ANRMAP să vină să-și susțină proiectul de lege și l-am amânat. Deci votul dumneavoastră... Eu vă consult. Există această posibilitate.

Sigur, dumneavoastră ați făcut o subliniere care e de nuanță. Nuanța spune cu „acordul tuturor”. Nu. Este vorba de acordul Senatului. Acordul Senatului înseamnă vot majoritar. Asta e accepțiunea. Altă accepțiune pentru „acordul Senatului” nu cunosc și nici dumneavoastră nu cunoașteți. Domnul senator Barbu are cuvântul...

Nu.

Domnul senator Hașotti.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Să se facă apelul nominal.

Domnul președinte Hașotti solicită apel nominal.

Vă rog, domnule secretar Mario Oprea, să faceți apelul nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Vă rog să mă credeți, înainte de a veni, că, cel puțin cât conduc, niciodată nu am să..., totdeauna o să am în sprijinul meu regulamentul, fără să-l interpretez abuziv. Asta e situația.

|Vă rog să mă credeți, înainte de a veni, că, cel puțin cât<br>d iidtă ă ttd ă î iil|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---|---| |uc, ncoa nu am s..., oeauna o s am n sprjnu<br>u regulamentul, fără să-l interpretez abuziv. Asta e<br>ația.|Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|Ciorbea Victor|absent| |Agrigoroaei Ionel<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezentă<br>Anghel Adrian<br>prezent<br>Anghel Cristiana Irina<br>prezentă<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>absent<br>Arcaș Viorel<br>prezent<br>Ardelean Ben Oni<br>prezent<br>Ariton Ion<br>prezent<br>Atanasiu Teodor<br>prezent<br>Badea Leonardo<br>prezent|Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Din sală:**|Câmpeanu Mariana<br>Deneș Ioan|prezent<br>prezent| |Spuneți și absenții!|Dincă Mărinică|prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu|prezent<br>prezent| |Dacă nu spun „prezent”, înseamnă că e absent!|Donțu Ovidiu Liviu|prezent| ||Drăghici Damian|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>absent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Banias Mircea Marius<br>absent|Dumitrescu Florinel|prezent| |Barbu Daniel Constantin<br>absent|Dumitrescu Iulian|absent| |Barbu Tudor<br>prezent|Durbacă Eugen|prezent| |Bădălău Niculae<br>absent<br>Bălu Marius<br>absent<br>Belacurencu Trifon<br>prezent<br>Bereanu Neculai<br>prezent|Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Biró Rozalia Ibolya<br>absentă<br>Blaga Vasile<br>absent<br>Boagiu Anca Daniela<br>absentă|Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian|prezent<br>prezentă<br>absent| |Boboc Cătălin<br>prezent<br>Bodea Cristian Petru<br>prezent<br>Bodog Florian Dorel<br>absent<br>Boeriu Valeriu Victor<br>prezent<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>absent<br>Bujor Dumitru Marcel<br>prezent<br>Bumbu Octavian Liviu<br>prezent<br>Burlea Marin<br>absent<br>Butnaru Florinel<br>absent<br>Butunoi Ionel Daniel<br>absent<br>Cadăr Leonard<br>prezent<br>Calcan Valentin Gigel<br>prezent<br>Câmpeanu Mariana<br>absentă<br>Chelaru Ioan<br>prezent|Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Greblă Toni<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|Iovescu Ioan|prezent| |Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului<br>ntru elaborarea propunerii legislative de revizuire a<br>nstituției României..., nu uitați că va trebui totuși – mă<br>zați, domnule secretar, că fac o intervenție –, va trebui<br>uși să ne gândim foarte serios – noi am luat o decizie în<br>oul permanent și plenul a aprobat, ieri, ca marți, miercuri<br>joi să lucreze Comisia comună pentru revizuirea|Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion|prezent<br>absentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |nstituției, la care participă un număr destul de important de|Marian Dan Mihai|absent| |egi senatori, și asta se va întâmpla până la sfârșitul|Marian Valer|absent| |estei sesiuni sau până când va fi realizat raportul –, să|Marin Nicolae|prezent| |em: îi scoatem sau nu-i scoatem din cvorum, că și asta e|Markó Béla|absent| |roblemă.|Mazăre Alexandru|prezent| |Continuați, vă rog.|Mihai Cristian Dănuț|absent|

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Continuăm ședința, cum era și normal, dezbatem proiectele de lege, le votăm însă, cum am luat decizia prin vot, luni, la o ședință, o sesiune de vot final.

În continuare, punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000.

E vorba de procedură de urgență.

Comisia de fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Caracterul propunerii legislative este organic.

Inițiator, domnul Belacurencu Trifon, Grupul parlamentar al PSD.

Părțile vizate, Ministerul Justiției și Agenția...

Dau cuvântul inițiatorului. Există susținere din partea inițiatorului?

Dacă nu, dau cuvântul domnului Florin Moțiu, secretar de stat, din partea Ministerului Justiției.

Domnule Belacurencu, mă scuzați!

Domnule secretar, vă rog!

E a doua oară când mi se întâmplă.

Mă scuzați!

Eu m-am uitat în sală și... Aveți dreptate, eu am greșit. Îmi cer scuze față de domnul senator Belacurencu. Microfonul 5.

Aveți cuvântul. Inițiatorul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În propunerea mea am încercat să introduc câteva recomandări ale Comisiei de la Veneția. Ulterior propunerii mele a mai apărut încă o propunere legislativă care mi se pare..., este mai cuprinzătoare, în sensul că uniformizează condițiile privind desfășurarea referendumului atât la nivel național, cât și la nivel local. Propunerea respectivă știți că am dezbătut-o, am și votat-o, ea a plecat spre Camera Deputaților, mi se pare că și acolo a fost votată.

În condițiile date, propunerea mea, evident, va trebui să fie respinsă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Ministerului Justiției, domnul secretar de stat Florin Moțiu. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere cele expuse de domnul senator, suntem și noi de acord cu respingerea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, doamna secretar Federovici Doina Elena, senator.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere cele menționate, au luat în dezbatere Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 și au hotărât, cu unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituția României, republicată, și urmează să fie supusă votului plenului Senatului împreună cu raportul de respingere.

Senatul are în competență propunerea legislativă spre dezbatere, ca primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Ghișe. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, o precizare merită făcută cu referire la o nouă încercare de a defini un cvorum de participare la referendum.

Referendumul este una dintre cele două forme pe care Constituția le consacră pentru exercitarea suveranității poporului. Or, vedeți dumneavoastră, acel nefericit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 a referendumului, articol care face referire la faptul că referendumul este valabil sau nu este valabil în funcție de un cvorum de participare a cetățenilor la referendum, acel articol este neconstituțional.

Sunt câteva zeci de cetățeni care au solicitat Avocatului Poporului să se adreseze Curții Constituționale pentru a controla de constituționalitate acest art. 5 alin. (2) din

Legea nr. 3/2000. Cu niște argumentații de-a dreptul hilare, Avocatul Poporului motivează faptul că nu ar fi oportun, motivează altor cetățeni că de aceea nu se adresează Curții Constituționale pentru controlul de constituționalitate, pentru că, vezi, chipurile, ar fi fost, în mod implicit, controlat de constituționalitate acest articol, cu ocazia unei alte sesizări de neconstituționalitate, referitoare la art. 10 din lege.

Și, atunci, ce vreau să spun? Că, pe fond, noi vom avea probleme cu referendumuri și cu praguri cât timp nu vom renunța la ceea ce este neconstituțional, adică pragul de participare, care este contra art. 7 din Codul pentru bune practici al Comisiei pentru Democrație în Drept de la Veneția, care cod a fost însușit de către România prin Consiliul Miniștrilor, în septembrie 2008. Există o rezoluție în acest sens. Și art. 7 din Codul pentru bune practici spune foarte clar: în materie de referendum, nu se recomandă nici cvorum de prezență, nici cvorum pentru adoptarea vreunei decizii, pentru că, principial, suveranitatea poporului, exercitată prin referendum, nu poate fi validă sau nevalidă. Suveranitatea se exercită sau nu se exercită, și nu în funcție de gradul de participare a unor cetățeni își exercită poporul suveranitatea.

Așadar, am folosit acest prilej – și mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru îngăduință – ca să sensibilizez colegii asupra faptului că art. 5 alin. (2) din Legea referendumului trebuie eliminat, și referendumul, indiferent de nivelul local, regional sau național, trebuie să se desfășoare fără cvorum de prezență și fără cvorum pentru adoptarea vreunei decizii, pentru că nu am inventat apa caldă noi, în România, și nici nu inventăm instituția referendumului, care are o regulă consacrată european, regulă pe care și noi am acceptat-o, dar pe care acum refuzăm să o aplicăm.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții... Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 2.

Urmează domnul senator Cristian Rădulescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să susțin ceea ce a spus domnul senator Ghișe și să ne amintim că, în vara trecută, cei absenți și Curtea Constituțională au hotărât că suveranitatea poporului este nulă, ceea ce este inadmisibil.

Deci normal ar fi să nu avem niciun fel de cvorum și normal ar fi să facem ceva în acest sens.

Mulțumesc.

Pentru că, până la urmă, absenții sau cei care nu-și înțeleg drepturile – nu spun de obligații, pentru că nu ești obligat să votezi – ajung să hotărască soarta acestei țări.

Domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2.

O propunere de genul acesta, cu desființarea totală a pragului la referendum, a mai fost făcută cu altă ocazie notorie, în 2007. Atunci, analiza făcută asupra propunerii arăta că dacă, prin absurd, s-ar prezenta trei persoane la vot la referendum, cu votul a două persoane Președintele României, ales de milioane de oameni, indiferent care este acel președinte, ar putea fi suspendat. Înțeleg acum care sunt resorturile pentru care se susține un astfel de punct de vedere.

Comisia de la Veneția nu dă norme supraconstituționale. Nu este o instanță de apel, este o comisie care face recomandări. Recomandările au fost însușite și de către noi. Unii le aplică, alții nu le aplică. Noi nu inventăm apa caldă, fiindcă au inventat-o alții. În momentul de față, în Uniunea Europeană douăsprezece state sunt acelea care au un prag de validare sau de participare, trei dintre acestea sunt state de veche democrație, nouă dintre ele sunt state, hai să le zicem emergente, fost comuniste, care au vrut să se protejeze de repetarea, de riscul repetării unei anumite istorii, prin care ele au trecut, introducând totuși acest prag, fiindcă pragul acesta păzește de dictatura unei minorități. Și am atras atenția și data trecută, în expunerea pe care am avut-o, că nu se știe, la anul, peste doi ani, altădată, un președinte, indiferent care va fi acela, ales..., viitorul președinte va trebui să fie foarte atent la un partid de 20-25-30%, care poate să-și mobilizeze exemplar electoratul la vot și, prin referendum, să demită acel președinte. Și aici e un anumit grup care ar trebui să fie foarte atent la ceea ce am spus eu.

Din punct de vedere constituțional, sigur că există o susținere foarte puternică împotriva acestui prag. Într-adevăr, poporul își exercită suveranitatea prin organele sale reprezentative alese și prin referendum, dar la alin. (2) scrie așa: „Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.” Atunci când 12,5% din cetățenii cu drept de vot, numai ei, ies și dau un anumit rezultat pentru un referendum, putem vorbi de un grup care, în numele poporului român, exercită suveranitatea. De aceea am și atacat la Curtea Constituțională Legea referendumului așa cum a ieșit ea din Parlament.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Solicitări de luări de cuvânt?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, stimată doamnă, îmi pare foarte rău. Ați vorbit o dată la microfon, v-ați spus punctul de vedere. Data viitoare, la proiectul de lege.

Da?

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am drept la drept la replică?

Păi, nu pot să nu le dau cuvântul.

Ce să le fac?

Asta e.

Deci, doamnă senator, nu vă pot da cuvântul.

Trecem mai departe.

Proiectul de lege va fi supus la vot, cum a fost luată decizia, în sesiunea de vot de luni.

- Mulțumesc.

Următorul proiect, punctul 13 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a cetățenilor persoane fizice din imobile cu destinație de locuință.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități

- și validări, sesizată în fond, este de respingere.

- Inițiator, un grup de doamne și domni deputați. Partea vizată este Ministerul Justiției.

- Din partea inițiatorilor?

- Nu este nimeni.

Din partea Ministerului Justiției, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

Pentru această inițiativă legislativă, Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz negativ asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în data de 22 mai 2013, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, însușindu-și observațiile reprezentantului Guvernului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Doamna senator Cristina Anghel. Microfonul 2. Cristiana Anghel, mă scuzați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu are o lege a falimentului personal. Băncile fac ce vor cu cetățenii acestei țări: măresc comisioane, pun comisioane, fac, efectiv, ce vor ele. Trebuie să existe o asemenea lege și trebuie să-i protejăm pe cetățeni împotriva abuzurilor băncii. Nimeni nu o face.

Mulțumesc.

Îmi pare rău că cei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au considerat că nu merită atenție o asemenea lege. Trebuie să facem ceva noi, ca parlamentari, să-i apărăm pe cetățenii acestei țări. Dacă nu, să modificăm legea în ceea ce privește băncile.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da.

Fiecare parlamentar are dreptul la dreptul de inițiativă legislativă.

Doamna... Domnul senator Traian Ungu...

Domnul senator Ungureanu.

Mihai Răzvan Ungureanu. Nu Traian. Traian e altul.

Mulțumesc.

Microfonul 2.

Imediat, doamnă senator.

## **Domnul Mihai Răzvan Ungureanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul Traian Ungureanu este în altă parte. Eu nu am onoarea să port prenumele acesta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci am preluat... Am făcut rectificarea... sigur că dacă...

Sunt convins că distinșii mei colegi de la PDL se bucură că îi pronunțați numele.

Vă mulțumesc foarte mult. Nu a fost în intenția mea. Îmi retrag...

Sunt convins de asta. Glumeam. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doar ca notă la ceea ce spunea doamna senator Cristiana Anghel, există o asemenea inițiativă legislativă, avansată de parlamentarii Forței Civice, cu susținerea aproape completă a colegilor noștri din Partidul Democrat Liberal, amendamente la Legea nr. 85/2006, în așa fel încât falimentul personal să poată fi reglementat și recunoscut legal.

De data aceasta, fără să dăm o notă populistă unei asemenea inițiative legislative, aplicându-se doar pentru bunii-platnici, cei care, loviți de criză, nu reușesc să-și plătească datoriile către bănci, în mod dovedit însă acest lucru.

Sunt convins că și colegii de la PP-DD, la rândul lor interesați de aceste amendamente, și colegii senatori și deputați de la PSD și de la PNL vor susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Este pe rol, în procedură.

Da. Mulțumesc. Microfonul 3.

Doamna senator Crețu.

Și mă scuzați că... N-a fost cu intenție chiar așa de mare.

Mulțumesc, domnule președinte.

O observație procedurală, luările de cuvânt se iau în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

Mulțumesc.

Și acum, câteva comentarii apropo de legea aflată în dezbatere.

Dacă nu sunt grupuri parlamentare, atunci e decizia președintelui.

Da.

Suntem, ca de obicei, originali.

O lege, stimați colegi, poate fi respinsă din diverse motive. Poate să nu fie oportună la un moment dat, se poate ca resursele financiare să lipsească, pot fi cauze procedurale, pot fi cauze legate de redactarea proiectului însuși, de faptul că intenția a fost, poate, mai puțin serioasă și mai mult populistă. Cu toate acestea, tema nu trebuie trecută în derizoriu doar pentru că proiectul ca atare merită respins. Și am să atrag aici atenția asupra unor lucruri, pentru că în raport eu am văzut niște teme care cred că vin de la Cotroceni – le-am întâlnit acum vreo doi ani, în mai – sau de la fostul Guvern, nu de la actualul Guvern, și cred că trebuie, ca Parlament, să fim atenți la ele.

În primul rând, Tratatul Uniunii Europene prevede, la art. 3 alin. (3), că Uniunea Europeană este o economie socială de piață, nu o junglă. Constituția României prevede, de asemenea, la art. 1 alin. (3), că România este stat „democratic și social”, deci statul are anumite obligații față de toți cetățenii. Nu putem să ne derobăm de ele și să spunem că asta o facem din cauză că afectează libertatea economică.

Trebuie să amintesc că într-unul din ultimele documente ale Comisiei Europene se precizează următorul lucru: băncile europene au primit garanții din fonduri publice ca să se salveze dintr-o criză pe care ele însele au produs-o, în valoare de 36,7% din PIB-ul european. Acesta este undeva la 14 trilioane de euro, deci ajutorul acordat băncilor a fost cam de 4.800 de miliarde de euro. N-am auzit niciun argument atunci cum că libertatea economică și libera concurență sunt încălcate și nu putem să facem asemenea acte.

În al doilea rând, legi care stabilesc moratoriu pentru evacuările din case există. Săptămâna trecută, statul New York – unde este libertate economică, se spune – a aprobat o asemenea lege. De asemenea, în noiembrie anul trecut, Spania, Guvern de dreapta, a aprobat o asemenea lege, cu următoarele argumente: nu sunt afectați numai cei dați afară din casă, ceea ce deja este foarte important, dar este afectat Guvernul, care trebuie să soluționeze – când e vorba de evacuări masive, ca în cazul unei crize economice – solicitări de locuințe sociale și, atunci când nu există, lucrul devine foarte grav și să facă cheltuieli sociale, de asistență, suplimentare, dacă îi dai afară din casă. De asemenea, este afectată piața imobiliară, pentru că excesul de ofertă duce la prăbușirea prețurilor, la scăderea valorii ipotecilor și, în ultimă instanță, chiar și băncile sunt afectate.

Doamnă senator...

Din acest motiv, stimați colegi, eu zic că nu trebuie să repetăm erorile trecutului, ci să le corectăm.

Această lege, cum este ea făcută, este superficială și sunt de acord cu acest lucru, dar cu tema de a fi aruncată la coș nu sunt de acord și cred că nici dumneavoastră n-ar trebui să fiți de acord.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu cred că a aruncat nimeni la coș această temă, dar propunerea legislativă se solicită așa cum...

Are ultima intervenție reprezentanta Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna secretar Federovici.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că a fost menționată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, aș vrea să fac câteva considerații.

Această propunere legislativă este susceptibilă a aduce atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 24 și art. 44 și, în special, celor ale art. 45 și ale art. 135 din Constituție, care reglementează libertatea economică și economia de piață, iar faptul că textul propunerii – atunci când a fost redactat – este sumar, neclar și imprecis ar putea conduce la dificultăți majore de aplicare.

Pe de altă parte, cadrul legislativ în vigoare conține o serie de măsuri cu caracter umanitar și social, care au drept obiectiv protejarea drepturilor aplicabile în mod egal, fără privilegii sau discriminări, tuturor debitorilor, iar prin soluțiile inițiativei legislative pot apărea discriminări între anumite categorii de debitori, inițiativa legislativă fiind susceptibilă de a aduce atingere inclusiv prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

Acestea au fost considerentele care au stat la baza raportului de respingere a acestei inițiative. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Reamintesc colegilor să se adreseze plenului, la dezbateri generale, într-un termen rezonabil.

Dau cuvântul domnului senator Barbu.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mai am un singur argument...

Microfonul central.

Vă rog.

## ... și cred că este foarte serios.

Nici nu știa că în 6 mai 2010 se va tăia salariul lui cu 25%, ceea ce însemna, pe venituri, uneori, și cu 40%, și va fi pus în situația, deși dorește, să nu poată plăti.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Trei lucruri vreau să spun și cât pot de scurt, pentru că înțeleg că sunt și alți colegi care doresc să intervină.

Eu știu că puteți. V-am văzut la televizor.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc.

Mă onorează. Memoria dumneavoastră este infailibilă.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că trebuia, înainte de toate, dacă eram cu bună-credință cu toții, să discutăm despre ce s-a întâmplat cu sistemul bancar românesc, care, în ultimii 23 de ani, a fost dat pe mâna străinilor sau falimentat în totalitate. De aceea, la noi este o problemă să iei un credit, de aceea, la noi este o problemă să-ți faci o afacere, de aceea, la noi este o problemă să te căsătorești și să-ți faci o casă cu ajutorul unei bănci, pentru că, în general, băncile sunt străine și interesele așijderea. Primul lucru.

Al doilea lucru. Avem o lege – nr. 75, dacă memoria nu-mi joacă feste – a insolvenței și falimentului pentru societăți comerciale. Adicătelea, prin această lege, foarte multe societăți comerciale din România, cum bine știți cu toții din sală, fac jonglerii care, sub aparența acestei legi operante în România, de fapt, păcălesc statul, băgând firme în insolvență, în mod concertat, deliberat și cu scopul de a bypassa bugetul național.

3. Cu tot respectul pentru domnul Moțiu, nu cred că este suficient să vii, ca secretar de stat – și, repet, este un om pe care îl respect foarte mult –, să spui „nu susținem”. Poate două fraze ajutătoare pentru noi, senatorii României, ar fi fost importante. Nu susținem pentru că, două puncte, și completa Domnia Sa, în numele ministerului, pe linia punctată. Nu e suficient să spunem „nu susține Guvernul acest lucru”.

Și al patrulea lucru, pe care nu aș fi avut în intenție să-l introduc în scurta mea intervenție, a fost generat de distinsa mea colegă, doamna senator, vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care invocă art. 16 din Constituția României, articol care spune că nimeni nu e mai presus de lege și toți suntem egali în fața ei. Absolut corect. Păi, atunci, rugămintea mea, în primul rând către PSD, care este un partid de stânga, care are o doctrină politică arhicunoscută și apreciată de electorat – nu-i așa? –, de protecție socială, să ia în vedere exact ce spune doamna senator și să nu invocăm că nu suntem de acord cu această propunere legislativă pentru că ea ar produce inegalități, ci să facem în așa fel – să facă puterea, că are 70 de procente în Parlament – încât să nu se încalce Constituția, art. 16, dar să se asigure cetățenilor români, care au fost aduși nu din vina lor, ci din vina noastră, a tuturor celor care, vremelnic, am condus sau conducem România, în imposibilitatea de a gestiona o situație de criză în familie. I-au adus în situația de a-și pierde casele, averile și toată agoniseala de o viață.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Vochițoiu. Microfonul central.

Vă rog să vă concentrați, domnule senator.

Asta cu mărimea e relativă, doamnă colegă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a cetățenilor persoane fizice din imobile cu

destinația de locuință cred că ar merita să fie dezbătută de-adevăratelea.

Vă rog, stimați colegi, care aveți nu o locuință, ci 4, 6, 15 locuințe, să aveți îngăduință și cu românii care vor rămâne fără un acoperiș deasupra capului în zilele următoare, dacă vom fi demagogi și nu vom vota această propunere legislativă.

Ceea ce mă surprinde este că niciunul din cei 1, 2, 3, 5 pesediști care au inițiat această propunere legislativă nu vine la microfon să și-o susțină. Este primul meu semn de întrebare la buna-credință a acestor oameni. Au șters-o din sală să fumeze o țigară, atâta timp cât colegii lor vor trânti acest proiect de lege, în care mulți, poate sute de mii de români, își pun speranța...

Încercați, domnule coleg, să vă referiți la text, și nu la colegi.

Vă rog din suflet să aveți răbdare, domnule președinte. Repet...

Am foarte multă răbdare, cu respect...

...vor fi sute de mii de români...

Domnule senator Vochițoiu...

...care riscă să rămână fără un acoperiș deasupra capului.

Numai o clipă, domnule... Nu vreau să vă întrerup...

Dar o faceți.

Am făcut-o. Atâta vreau să vă spun: vă rog să vă referiți la text, nu la ceea ce fac colegii dumneavoastră. Acesta este obiectul dezbaterilor generale.

Mulțumesc.

Asta făceam. Asta făceam și sper să aveți...

Vă mulțumesc. Aveți cuvântul.

...trei minute răbdare, să vedem ce ne cere această inițiativă legislativă. Nu ne cere să-i încurajăm pe acei oameni care își iau credite cu iresponsabilitate, ci această propunere legislativă are în vedere oamenii care au rămas fără locuri de muncă.

Știți cumva, vedeți la știri mii de români care sunt dați afară pe ușile fabricilor lor? CFR Marfă, Oltchim vă spun ceva? La ăștia se referă această propunere legislativă. Se mai referă la oamenii care rămân... sau dobândesc o afecțiune medicală de care nu mai scapă, adică un handicap. La ăștia se referă această propunere legislativă. Sau se referă această propunere legislativă la oamenii care, într-un fel sau altul, rămân fără posibilitatea de a plăti ratele la bănci.

Această propunere legislativă nu va lăsa onoratele bănci fără venituri, ci această inițiativă legislativă are în vedere să se instituie, doi ani de zile, răgaz pentru oameni să-și regăsească un loc de muncă. Poate cele două milioane de locuri de muncă pe care le-ați promis în campanie să le ocupe oamenii aceștia și așa mai departe.

Nu am fi și nu putem spune că suntem demagogi, dacă votăm această propunere legislativă.

Domnule coleg, vă rog să vă pregătiți să încheiați. Nu uitați că sunt doi colegi din grupul dumneavoastră care au vorbit. Și nu puțin!

Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Dați-mi voie... din suflet vă rog...

Vă dau.

...că vreau să lămurim, că poate veți vota și dumneavoastră pentru această propunere legislativă. În Spania, de exemplu, în Spania...

Cine nu reușește să ne convingă cu puține cuvinte...

...un asemenea moratoriu a fost adoptat. Deci în Spania el funcționează.

Și vreau să mai spun ceva. Am rămas, pur și simplu, șocat de faptul că această propunere legislativă a primit un aviz de respingere din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Incredibil și inadmisibil așa ceva!

Noi vom vota cu tot sufletul această propunere legislativă, pentru că vrem..., repet. Și să nu uităm că dacă sunt unii dintre noi care au mai multe case, trebuie să aibă fiecare român măcar o casă a lui.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Domnilor colegi, vă rog.

Domnilor colegi, încă o dată fac un apel la dumneavoastră, cum am făcut și altă dată, sunt proiecte de lege în care nu se intervine, deci avem un timp cu care să putem jongla, dar sunt proiecte de lege la care se înfierbântă lumea și vorbesc foarte mulți sau mai mulți de la același grup. Eu sunt de acord să ne păstrăm echilibrul în toate, adică și atunci când nu vorbim deloc să încercăm să ne spunem un punct de vedere, iar atunci când vorbim să-l spunem în termeni regulamentari, să nu facem declarații

politice. Nu mă refer la domnul Vochițoiu, mă refer la toți colegii, în general.

Este o propunere legislativă pentru care intrăm în procedură de vot, fiind lege ordinară, și nu organică. Pe cale de consecință, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, suntem prima Cameră sesizată.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Inițiatori, domnii senatori Ilie Sârbu și Doina Silistru.

Partea vizată, Ministerul Justiției.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu să exprime punctul de vedere...

Domnule senator Sârbu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Celor mai vechi le reamintesc că noi am avut o asemenea inițiativă legislativă, a trecut în plenul Senatului, cu unanimitate de voturi, și a fost respinsă la Camera Deputaților, din cauza domnului deputat Tabără, care, sigur, fiind din același colegiu cu mine, vrea să arate că ceea ce fac eu nu e bine.

Astăzi am reluat-o și avem un alt punct de vedere, Guvernul are un alt punct de vedere. Am discutat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu cei de la Ministerul Justiției și de la Ministerul Finanțelor Publice și o să facem un nou proiect de lege, împreună, care să corespundă și din punctul de vedere al prevederilor Uniunii Europene, să fie perfect... perfectibil sau perfect, ca să nu mai existe acest punct de vedere diferit al Guvernului față de ceea ce propunem noi.

Ca atare, nu-l mai susținem și, vă rog, dacă putem trece peste...

Da. Pe cale de consecință, nemaifiind susținut... Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

Pe procedură numai, dacă doriți.

Dacă nu se susține, proiectul de lege merge direct la vot.

Cred că este al doilea caz astăzi când, dacă se respecta Regulamentul Senatului, Biroul permanent al Senatului lua cunoștință de retragere.

Nu, nu, nu vă supărați, domnule senator.

De ce să nu mă supăr, pentru că aceasta este procedura corectă?!

Totdeauna aveți dreptate, dar de data aceasta nu aveți dreptate.

Un proiect de lege poate fi retras doar în momentul când nu a intrat în procedură. Noi deja ne aflăm în procedură de vot. Adică el a fost dezbătut în comisie. Nimic din ceea ce este votat în comisie nu poate să fie retras.

S-a prezentat punctul de vedere al doamnelor și domnilor senatori care au fost în comisie. Deci, pe cale de consecință, ceea ce se poate face este să-l trimitem direct la sesiunea de vot final, pentru că nu se mai susține de către cel care-l inițiază și mai ales că are și raport de respingere.

Trecem mai departe.

Data viitoare o să aveți dumneavoastră dreptate, domnule senator, sunt convins, pentru că de multe ori aveți foarte multă dreptate.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiatori: deputați.

Partea vizată este Ministerul Justiției.

Domnul Florin Moțiu, secretar de stat. Microfonul 9.

Vă rog să prezentați poziția ministerului și a Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Justiției nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Obligativitatea ședinței de informare cu privire la avantajele medierii în materie penală a fost amânată până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, iar soluția care va fi adoptată este deja discutată în contextul adoptării noului Cod de procedură penală.

De aceea, considerăm că nu se justifică această propunere legislativă care, de altfel, este și imprecisă sub aspectul redactării.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Microfonul 7.

În ședința din 28 mai 2013, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supusă plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, cu respectarea prevederilor constituționale.

Senatul are în competență propunerea legislativă spre dezbatere, ca primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Există intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbaterile generale?

Doamna senator Crețu. Microfonul 3.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am doar o întrebare de procedură. Pe site-ul Parlamentului apar două legi: una depusă de doi deputați și alta depusă de un alt deputat.

Despre care vorbim? Pentru că textul și expunerea de motive aparțin deputatului Tudor Ciuhodaru, iar raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări se referă la o lege inițiată de deputații Nicolae Păun și Mădălin Voicu, și nu știm ce lege votăm. Eu nu știu ce lege votez și despre ce vorbesc acum.

Mulțumesc. Aflați imediat.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog să precizați pentru doamna senator.

Este vorba despre inițiativa legislativă care aparține domnilor deputați Păun Nicolae și Voicu Mădălin Ștefan.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Aici, doamnă, avem: inițiator – Ciuhodaru Tudor, deputat PP-DD.

Bun.

S-a făcut o greșeală, o eroare materială. A făcut precizarea doamna secretar a comisiei despre ce inițiativă este vorba.

Da?

Eu îmi cer mii de scuze, așa am primit de-dimineață la mapă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vorbim de L133/07.05.2013.

Imediat.

Deci vorbim aici despre L133/7.05.2013.

Vă rog să ne spuneți foarte precis. Mă refer și la textul...

Avem o problemă.

Solicit retrimiterea la comisie a proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Nu vă supărați pe mine, ne lămurim sau nu ne lămurim?! În momentul acesta o trimit eu prin decizia președintelui... plenului. Se poate trimite la comisie, termen pentru săptămâna viitoare.

Punctul 16, deci retrimitere la comisie, decizia președintelui.

Nu știu dacă este greșit..., nu e greșit, eu am trimis la comisie. Președintele poate să trimită sau la solicitarea unui grup parlamentar. Eu am decis s-o trimit la comisie, cu termen pentru săptămâna viitoare, doamnă secretar și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Respinsă de Camera Deputaților.

Raportul pe fond este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Caracterul legii: organică.

Inițiatori, un număr de senatori și deputați. Din partea Ministerului Justiției este...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Dumitru Oprea solicită...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Înainte de a intra în discuție... Vă rog, aveți cuvântul. Domnul senator Oprea. Microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură.

Procedură.

Pentru stenogramă, ați zis că trimiteți la comisie punctul 16, iar punctul 16 abia acum este discutat.

Am greșit de data asta. M-ați prins. Dar v-ați prins că vorbeam de punctul 15, nu?!

Mulțumesc foarte mult.

E vorba despre punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Mulțumesc.

Vorbim despre punctul 16.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este acela că Parlamentul este singurul în măsură să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative, cu mențiunea că aceste prevederi propuse, prin care Avocatul Poporului ar trebui să fie obligat să sesizeze Curtea

Constituțională, ar putea fi chiar ele la rândul lor neconstituționale. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamna senator Federovici. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Camera Deputaților a respins inițiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, în punctul său de vedere, formulează o serie de observații asupra propunerii legislative de natură să conducă la respingerea ei.

În ședința din 22 mai 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă, punctul de vedere al Guvernului și avizul Consiliului Legislativ și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Tot pe această propunere a mai fost făcut un amendament de către doamna senator Anca Daniela Boagiu și domnii senatori Alin Tișe și Dincă Mărinică. În urma dezbaterilor, a fost respins și amendamentul la care am făcut referire anterior, care se regăsește în anexa la raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 58 alin. (3) din Constituție și urmează să fie supusă votului plenului Senatului împreună cu raportul de respingere.

Senatul are în competență propunerea legislativă spre dezbatere, ca și Cameră decizională.

Acum, eu, din cauza faptului că i-am dat cuvântul domnului senator Oprea în procedura de vot, am uitat să supun la vot solicitarea mea de a trimite propunerea legislativă de la punctul 15 la comisie.

A reușit! Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Mulțumesc.

Cu 7 voturi împotrivă și fără nicio abținere, a fost trimisă la comisie.

Deschid dezbaterile generale pentru inițiativa de la punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Dacă nu sunt observații, trecem la procedura de vot, pe care o amânăm, pentru că am hotărât așa, pentru ziua de luni.

Punctul 17, și ultimul al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură și media.

Caracterul legii este ordinar. ## Inițiator, un domn deputat.

Părțile vizate: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale... Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Șoneriu, și spuneți pe cine reprezentați din partea celor două instituții: Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Da?

Microfonul 10.

Domnule secretar de stat de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Șoneriu Valentin, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece, potrivit Legii nr. 504/2002, CNA se limitează la monitorizarea serviciilor media audiovizuale. Publicitatea _outdoor_ , indiferent de modalitatea tehnică folosită, cade sub controlul administrației publice locale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul Comisiei pentru cultură și media, domnului senator Severin.

Comisia pentru cultură și media a dat un raport de respingere, având în vedere confuzia între elementele Legii audiovizualului și elementele de publicitate stradală.

Mulțumesc.

Dacă nu sunt observații și luări de cuvânt din partea domnilor senatori, trecem la procedura de vot.

- Raportul comisiei este de respingere.

- Vorbim despre o lege ordinară, deci o putem vota.

Vă consult prin vot.

Cine este pentru?

Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri?

Nu sunt.

Unanimitate, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecință, legea a fost respinsă.

- Doamnelor și domnilor colegi,

Vă mulțumesc pentru ziua de astăzi.

Menționez că au rămas un număr de inițiative legislative care vor fi înscrise pentru votul final luni, 10 iunie 2012. Vă mulțumesc.

Microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647367]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/14.VI.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei