Ulm Nicolae Spineanu

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, este o interpretare forþatã. Aþi cerut procedurã, dar dumneavoastrã aþi fãcut o declaraþie sau aþi exprimat un punct de vedere. Aceasta nu este procedurã.

Vã rog frumos sã nu mai confundaþi elementele de regulament... Vã rog foarte mult... Vã rog foarte mult, nu este procedurã, este interpretarea dumneavoastrã. La timpul alocat grupului dumneavoastrã parlamentar puteaþi sã spuneþi acelaºi lucru.

În al doilea rând, domnul ministru de stat Ciumara nu a spus cã pe parcursul a 30 de minute, dupã punctul de vedere al F.P.S.-ului, nu va avea un punct de vedere al Guvernului. Vã rog frumos!

Haideþi! Vã rog, domnule preºedinte Sârbu.

Haideþi sã nu forþãm interpretãrile. Mie îmi place sã fiu obiectiv cât pot.

**Domnul Radu Sârbu Ñ** _preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De peste zece ani, în þara noastrã a fost demaratã tranziþia spre economia de piaþã. Cu toate progresele semnificative realizate în ultimii patru ani pe calea reformelor, România se gãseºte ºi acum pe un loc nedorit într-un clasament al þãrilor din zonã.

De aproape 11 ani, practic, totalitatea forþelor politice semnificative din România îºi declarã public ataºamentul faþã de privatizare, ca principalã metodã de introducere a mecanismelor economiei de piaþã în economia naþionalã.

Cu toate realizãrile din ultimii 4 ani, se considerã cã acest proces se desfãºoarã prea lent ºi cã suntem mult în urma unor þãri din zonã, nu numai Cehia, Polonia ºi Ungaria, dar, mai recent, ºi Bulgaria.

Aprecieri mai curând negative privind ritmul general al reformei în România în ultimii zece ani aparþin nu numai unor observatori politici, dar ºi organismelor Uniunii Europene, Bãncii Mondiale, unor guverne ale þãrilor dezvoltate, mass-mediei interne ºi, mai ales, internaþionale.

Ar fi fost astfel de aºteptat ca instituþiile cele mai înalte ale statului sã intervinã ºi sã analizeze activitatea tuturor instituþiilor publice implicate în procesul de privatizare ºi vinovate de întârzierile înregistrate. Ele ar fi avut posibilitatea sã dispunã mãsuri pentru accelerarea acestui proces, sã îmbunãtãþeascã cadrul legislativ în care se desfãºoarã. Un astfel de fenomen nu s-a înregistrat însã, din pãcate. Mai mult decât atât, persoane politice ºi partide întregi declarã, în contradicþie cu opinia generalã pe plan internaþional ºi cu realitãþile din þarã, cã în România reforma se realizeazã prea rapid ºi cã unele pauze sunt necesare.

În acest context, asistãm la lansarea de cãtre actuala opoziþie a unei suite de atacuri la adresa Fondului Proprietãþii de Stat, singura instituþie de stat cu realizãri importante pe linia privatizãrii.

Numãrul ºi intensitatea acestor atacuri cresc pe mãsurã ce se apropie data alegerilor, astfel încât rolul electoral al lor este evident.