Dau cuv‚ntul doamnei ministru Elena Dumitru, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, drept r„spuns la mo˛iunea ini˛iat„ de colegii no∫tri parlamentari. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„.
## **Doamna Elena Dumitru —** _ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Iat„-ne ast„zi sub semnul paradoxului! Nimeni din aceast„ sal„ nu neag„ gravitatea domeniului social reprezentat de violen˛a domestic„. To˛i suntem de acord c„ victimele trebuie s„ fie protejate ∫i agresorii pedepsi˛i.
O cultur„ milenar„ a exercit„rii puterii Ón familie, inclusiv prin metode violente, rezist„ Ónc„ Ón fa˛a unei mult mai tinere culturi a drepturilor fundamentale ale omului, a egalit„˛ii, justi˛iei ∫i libert„˛ii. La nivel global, oamenii Ónc„ nu au Ónv„˛at s„ gestioneze corect conflictele dintre ei ∫i acest lucru Ól vedem zi de zi Ón comunit„˛i mai largi sau mai restr‚nse, inclusiv Ón familii.
Datele statistice din domeniu sunt Óngrijor„toare, dar nesistematice ∫i foarte diferite, Ón func˛ie de sursa lor. Ceea ce se ∫tie Óns„ cert este c„ sufer„ de violen˛a intrafamilial„ mai ales femeile, b„tr‚nii ∫i, oric‚t ar fi de trist de acceptat, copiii.
Ultimele rapoarte indic„ faptul c„ 29% din femeile din Canada au fost maltratate fizic de c„tre partenerii lor. Œn Statele Unite, 28% dintre femei declar„ acest lucru, iar Ón Japonia 59%. 60% din polonezele care divor˛eaz„ invoc„ motivul violen˛ei fizice, Ón condi˛iile Ón care 25% din femeile din aceast„ ˛ar„ raporteaz„ violen˛e fizice repetate. Estonienele declar„ c„ au suferit violen˛e fizice din partea partenerilor lor Ón propor˛ii cuprinse Óntre 29%, cele mai tinere, ∫i 52% cele care au dep„∫it v‚rsta de 65 de ani.
Am putea spune c„ femeile din Rom‚nia, cele mai frecvente victime ale violen˛ei partenerilor lor, sunt Óntr-o trist„ companie. Violen˛a Ón familie este prezent„ Ón toate ˛„rile, indiferent de cultur„, de clas„, de educa˛ie, de venit, de origine etnic„ sau de v‚rst„. Dimensiunile mondiale sunt alarmante ∫i justific„ pe deplin aten˛ia cu totul particular„ de care beneficiaz„, din partea organiza˛iilor interna˛ionale, regionale ∫i statale.
Care sunt cauzele violen˛ei Ón familiile din Rom‚nia ∫i de pretutindeni? Cele general valabile: culturale, economice, juridice ∫i politice.
Cea mai important„ este Óns„ acceptarea violen˛ei ca mod de rezolvare a conflictelor. Analiza datelor existente arat„ c„ ∫i Ón Rom‚nia, ca peste tot Ón lume, cauzele violen˛ei domestice sunt foarte diferite: model cultural, s„r„cie, modificarea brusc„ a statutului social sau profesional, alcoolism, alte fenomene de dependen˛„. Ace∫tia sunt factorii generatori de tensiune ∫i violen˛„ intrafamilial„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003
De aceea, dac„ este adev„rat faptul c„ acest fenomen este una dintre problemele cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ Ón tranzi˛ie, nu este deloc adev„rat c„ fenomenul este un efect al tranzi˛iei. Dimpotriv„, adev„rul este c„ abia Ón ultimii ani — adic„, anii acestei guvern„ri — s-au efectuat studii mai sistematice privind fenomenul ∫i pa∫i concre˛i Ón cunoa∫terea ∫i reprimarea sa.
Subiectul violen˛ei intrafamiliale, mult„ vreme tabu, ca at‚tea alte subiecte legate de evolu˛ii negative sau cel pu˛in conservatoare din domeniul social, a devenit tot mai prezent. Deloc Ónt‚mpl„tor, acest Guvern, atent la preocup„rile societ„˛ii civile, sus˛inute de media, a trecut subiectul violen˛ei intrafamiliale pe agenda sa politic„.
De altfel, problematica privind violen˛a a reprezentat o mult mai veche preocupare a Partidului Social Democrat. Primele ac˛iuni concrete pentru prevenirea ∫i combaterea fenomenului violen˛ei Ón familie au fost adoptate tot de un Guvern P.S.D., prin adoptarea Hot„r‚rilor de Guvern nr. 816/1995 ∫i 852/1996.
Atunci a Ónceput s„ func˛ioneze Centrul-pilot de asisten˛„ ∫i protec˛ie a victimelor violen˛ei Ón familie. Departamentul pentru promovarea drepturilor femeii, condus de doamna Rodica St„noiu, a preconizat, Ón acea perioad„, extinderea acestei forme de protec˛ie a victimelor agresate intrafamilial sub forma unei re˛ele na˛ionale de astfel de centre.
Din p„cate, Ón perioada 1996—2000, c‚nd a guvernat o coali˛ie foarte vocal„ ast„zi pe aceast„ tem„, nu s-a mai f„cut absolut nimic. Tot o ini˛iativ„ a doamnei senator Rodica St„noiu, de modificare ∫i completare a unor dispozi˛ii din Codul penal, aprobat„ prin Legea nr. 197 din noiembrie 2000, a fost ultima mare realizare Ón domeniu, p‚n„ acum.
Legea nr. 217/2003, generoas„ ∫i modern„ ca principii, f„r„ Óndoial„, necesar„ pentru reglementarea prevenirii ∫i combaterii violen˛ei Ón familie, a fost elaborat„ f„r„ a se ˛ine seama de evolu˛iile din construc˛ia institu˛ional„ ∫i financiar„ a domeniului asisten˛ei sociale din Rom‚nia sau de varietatea, noutatea ∫i pruden˛a solu˛iilor juridice din alte ˛„ri. Solu˛iile institu˛ionale enun˛ate nu sunt suficient de bine definite, corela˛ia cu sistemul na˛ional de asisten˛„ social„ este incomplet„, cu alte cuvinte, textele legii nu reu∫esc o abordare integrat„ a fenomenului ∫i a instrumentelor de interven˛ie ∫i control.
Din acest motiv am dorit s„ modific„m legea, Ómpreun„ cu ini˛iatorii s„i. Avem convingerea c„ este mult mai bine s„ amelior„m un text legislativ incomplet elaborat ∫i excesiv de risipitor cu resursele fizice, institu˛ionale ∫i financiare, dec‚t s„ constat„m c„ prin aplicare oarb„ el produce efecte Óndoielnice Ón societate.
Voi reveni asupra ac˛iunilor pe care le-a Óntreprins Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei pentru consultarea celor care au fost implica˛i Ón elaborarea legii ∫i asupra dificult„˛ilor de colaborare.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Nici Ón ˛„rile cu vechi sisteme democratice reglementarea prin lege a unor fenomene care ˛in de familie ∫i de via˛a personal„ a cet„˛enilor nu a p„truns de mult„ vreme ∫i s-a f„cut cu mult„, foarte mult„ pruden˛„, dup„ ani de dezbateri. Noi vrem s„ ne gr„bim ∫i s„ reglement„m mai repede, dar grani˛a dintre efectele pozitive ale imixtiunii legale Ón via˛a familial„ ∫i efectele sale negative este foarte fragil„.
De∫i cazuistica este divers„ Ón Rom‚nia, ca oriunde Ón lume, totu∫i, s„r„cia este un factor important al celor mai
multe cazuri de violen˛„ familial„. Tocmai din acest motiv, abordarea prevenirii ∫i combaterii fenomenului de violen˛„ familial„ nu poate fi f„cut„ doar din perspectiva punitiv„ sau cea de izolare a victimei, cele care duc cel mai des la destr„marea familiei, ci dintr-o perspectiv„ social„ global„, Ómbin‚nd aspectele punitive aplicate agresorilor cu m„suri de ocrotire a victimelor ∫i cu m„suri de rezolvare a cauzelor sociale care produc victime ∫i agresori.
Neglijat de puterea comunist„, sistemul de asisten˛„ social„ a fost reglementat dup„ 1990 de mai multe legi, unele modific‚nd direct sau indirect aplicarea altora ∫i Ómping‚nd sistemul Ón direc˛ii confuze ∫i c‚teodat„ chiar contradictorii. Acest stil de reglementare nu a dat posibilitatea unei evalu„ri complete a sustenabilit„˛ii m„surilor promovate ∫i nici a efectelor asupra Óntregului sistem ∫i, mai ales, asupra beneficiarilor.
Spre exemplu, sistemul de ajutoare sociale, ini˛iat cu mare entuziasm la mijlocul deceniului trecut, nu a mai fost capabil, Ón 2000, s„ ofere sprijin, dec‚t la cel mult 90 de mii de beneficiari, Ón condi˛iile Ón care cea mai pronun˛at„ s„r„cire a familiilor rom‚ne∫ti s-a produs Ón perioada 1997—1999, ∫i a trebuit s„ legifer„m venitul minim garantat pentru ca aproximativ 400 de mii de familii, anual, s„ primeasc„ suportul financiar a∫teptat.
Dat fiind acest tablou de fragmentare ∫i slab„ performan˛„ a asisten˛ei sociale pe care Guvernul l-a g„sit Ón decembrie 2000, o reform„ Ón domeniu s-a dovedit a fi absolut necesar„. Analiza sistemului a dus la constatarea c„ Ón domeniul serviciilor sociale stabilite ca responsabilitate la nivel local dezvoltarea este inegal„, realiz‚ndu-se Óndeosebi prin organiza˛iile neguvernamentale, sus˛inute financiar at‚t prin subven˛ii acordate de ministerul nostru, c‚t ∫i prin programe interna˛ionale.
Am constatat c„ exist„ dificult„˛i Ón sistemul de rela˛ionare a modului de abordare a cazurilor sociale, care sunt tratate fragmentar, de regul„, Ón regim de urgen˛„, c„ structura organizatoric„ ∫i num„rul de personal nu sunt corelate cu problematica social„ la nivel local ∫i jude˛ean, c„ exist„ probleme de specializare a personalului implicat ∫i prea pu˛ine m„suri active pentru reinser˛ie social„. Deci am accelerat ritmul de reglementare Ón domeniu, Ón paralel cu preg„tirea personalului ∫i o mai eficient„ utilizare a fondurilor.
De-a lungul ultimilor ani a devenit caracteristic„ sistemului de asisten˛„ social„ participarea tot mai ampl„ a organiza˛iilor neguvernamentale la solu˛ionarea cazurilor sociale, evolu˛ie normal„ ∫i benefic„ Ón condi˛iile structur„rii tot mai clare a societ„˛i civile ∫i, deci, a cre∫terii gradului s„u de participare. Aceast„ evolu˛ie pozitiv„ a fost luat„ Ón calcul Ón legiferarea furniz„rii de servicii sociale Ón august 2003 ∫i va fi luat„ Ón calcul Ón domeniul specific al serviciilor sociale oferite victimelor violen˛ei Ón familie, dar ∫i agresorilor care se declar„ preg„ti˛i s„ colaboreze cu speciali∫tii Ón domeniu pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunt„ ∫i care constituie fundalul declan∫„rii episoadelor violente.
Legea nr. 705/2001 privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„ stipuleaz„ ce structuri administrative au responsabilit„˛i, de la ce nivel, care sunt aceste responsabilit„˛i ∫i pe ce surse financiare se bazeaz„, preciz‚nd totodat„ sau mai ales drepturile sociale garantate ∫i obliga˛iile asista˛ilor sociali, precum ∫i colaborarea cu societatea civil„ organizat„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Doar reforma infrastructurii sociale, o reform„ silen˛ioas„ ∫i tenace, va asigura condi˛iile necesare pentru o interven˛ie eficient„ Ón problemele sociale cu care se confrunt„ cet„˛enii ∫i comunit„˛ile, inclusiv problema violen˛ei intrafamiliale. Servicii locale de asisten˛„ social„, profesioni∫ti specializa˛i Ón multiple domenii ∫i subdomenii ale asisten˛ei sociale, servicii sociale competente pentru victime ale s„r„ciei, violen˛ei, abandonului, dependen˛elor, discrimin„rii, toate acestea s-au Ónfiin˛at deja ∫i func˛ioneaz„ sau sunt pe cale s„ se Ónfiin˛eze. Resurse importante, publice ∫i private, centrale ∫i locale, sunt dedicate acestei reforme.
Dac„ Ón anul 2000, din bugetele publice se cheltuiau 12.581 de miliarde de lei, reprezent‚nd 1,6% din p.i.b.-ul momentului, adic„, 40 de miliarde de euro pentru protec˛ia familiei ∫i a copilului, Ón anul 2004 am alocat pentru protec˛ia familiei ∫i a copilului 43.512 de miliarde de lei, reprezent‚nd 2% dintr-un p.i.b. pe care Ól estim„m la peste 53 de miliarde de euro. Una peste alta, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, practic, suma exprimat„ Ón euro pentru asisten˛a familiei ∫i copilului s-a dublat din 2000 p‚n„ ast„zi.
Aceste cheltuieli sunt, Ón cea mai mare parte, asigurate din bugetul de stat ∫i din transferurile c„tre bugetele locale. Ceea ce reprezentan˛ii opozi˛iei identific„ deseori Ón bugetele pentru anul 2004 ca fiind cheltuieli sociale excesive, noi, social-democra˛ii, care avem responsabilitatea guvern„rii, ∫tim c„ reprezint„ doar resurse absolut necesare dezvolt„rii sociale ∫i protec˛iei sociale a familiilor din Rom‚nia.
Œn 2000, am g„sit un sistem social imatur, costisitor din punct de vedere administrativ ∫i ineficient din punct de vedere al beneficiarilor. Din p„cate, exact aceast„ sl„biciune Ón atenta folosire a resurselor institu˛ionale ∫i financiare am constatat-o Ón textul Legii nr. 217/2003.
M„surarea cu precizie a nevoilor, realismul Ón fa˛a constr‚ngerilor bugetare m„resc responsabilitatea fa˛„ de adoptarea ∫i aplicarea solu˛iilor juridice din textele de lege. Etica social„ oblig„ la circumscrierea cu precizie a drepturilor ∫i obliga˛iilor.
Centrele de ad„postire a victimelor, centrele de recuperare ∫i centrele de asisten˛„ destinate agresorilor sunt furnizori publici de servicii sociale ∫i, ca atare, decizia pentru Ónfiin˛area lor revine autorit„˛ilor locale. Œn textul Legii nr. 217, ad„posturile pentru victimele violen˛ei Ón familie se bucur„ de o oarecare aten˛ie, Óns„ centrele de recuperare ∫i centrele de asisten˛„ destinate agresorilor sunt enun˛ate doar ∫i abandonate imediat.
Reforma administrativ„ din domeniul asisten˛ei sociale r„spunde ∫i asigur„rii respect„rii drepturilor sociale, potrivit prevederilor instrumentelor europene ratificate de Rom‚nia, dar ∫i direc˛iilor de ac˛iune identificate prin programele de aderare la Uniunea European„.
De asemenea, reforma urm„re∫te eliminarea suprapunerilor din legisla˛ia existent„, introducerea controlului Ón domeniul presta˛iilor familiale ∫i al serviciilor sociale, observarea evolu˛iilor din domeniul social.
f n‚nd seama de evolu˛iile sociale din Rom‚nia, Guvernul a plasat Ón centrul aten˛iei familia. Consider‚nd necesar„ abordarea problematicilor privind familia ∫i sub aspect social, nu doar medical, Guvernul, Ón cadrul reorganiz„rii ministeriale, a plasat politicile privind familia Ón responsabilitatea ministerului care elaboreaz„ politicile de solidaritate social„, inclusiv pe cele de asisten˛„ social„.
Toate aceste modific„ri Ón abordarea sistemului de asisten˛„ social„ ∫i din domeniilor politicilor privind familia sunt sus˛inute financiar Óntr-o manier„ f„r„ precedent Ón Rom‚nia, inclusiv de mai multe programe interna˛ionale ale Uniunii Europene ∫i ale B„ncii Mondiale.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Asisten˛a social„ institu˛ionalizat„ prin lege este prin excelen˛„ domeniul urgen˛elor sociale ∫i, f„r„ Óndoial„, violen˛a familial„ este o urgen˛„. Totu∫i, pentru a fi eficiente, investi˛iile sociale trebuie s„ duc„ la incluziunea social„ a asista˛ilor.
De∫i, aparent, to˛i suntem de acord c„ serviciile sociale trebuie acordate mai ales la nivel comunitar, din voin˛a comunit„˛ii, iar la nivel jude˛ean trebuie s„ ajung„ numai cazurile sociale complexe, care dep„∫esc capacitatea financiar„ ∫i competen˛a micilor comunit„˛i, totu∫i, la elaborarea ∫i aprobarea Legii nr. 217 privind prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie s-a uitat, din p„cate, de principiul descentraliz„rii, at‚t de important pentru autonomia local„, de dreptul comunit„˛ii locale de a decide.
A∫a cum am mai spus, reorganizarea ministerelor a urm„rit, Ónainte de orice, o mai eficient„ utilizare a banilor publici, o mai bun„ utilizare a resursei umane administrative. Œn acest sens, au fost trecute Ón subordinea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap ∫i a fost preluat„ activitatea de asisten˛„ a familiei de la Ministerul S„n„t„˛ii.
Guvernul a urm„rit o mai bun„ coordonare a sistemului de asisten˛„ social„ pentru principalele categorii de beneficiari, dar, mai ales, a urm„rit o politic„ integrat„ privind familia. Din 2001, s-au Ónfiin˛at Ón Rom‚nia 506 servicii alternative, destinate prevenirii ∫i ocrotirii copilului Ón familie; 153 de servicii comunitare ∫i 138 de servicii integrate Ón comunitate. Unele dintre ele privesc chiar copilul ∫i mama sa, abuza˛i Ón familie. Toate acestea reprezint„ un sprijin masiv acordat at‚t copilului aflat Ón dificultate, c‚t ∫i familiei sale.
Din 2004, peste 1 milion de familii s„race din Rom‚nia vor beneficia de un sistem de aloca˛ii familiale pentru care s-au prev„zut Ón buget peste 5.000 de miliarde de lei, ∫i acest tip de sprijin de care vor beneficia familiile va contribui, nu ne Óndoim, la limitarea violen˛ei domestice, pentru c„ va contribui la limitarea s„r„ciei.
Este nevoie, Óns„, de coordonarea tuturor m„surilor de interven˛ie ∫i suport pentru familie de c„tre o singur„ institu˛ie. De aceea, noi suntem deci∫i s„ organiz„m Agen˛ia Na˛ional„ pentru Protec˛ia Familiei ∫i dorim s„-i atribuim Ón timp func˛ia mai complex„ de coordonare a Óntregii politici privind familia.
Œn cadrul Direc˛iei pentru familie din minister s-a creat un colectiv special pentru aceast„ lege, pentru c„ atunci c‚nd statul Ó∫i asum„ reglementarea unui domeniu social at‚t de important ∫i dificil, Óntreaga construc˛ie institu˛ional„ ∫i financiar„, r„spunderile, costurile ∫i rezultatele trebuie evaluate cu mult„ precizie. Am identificat chiar resurse de finan˛are extrabugetar„ pentru primul an de func˛ionare a Agen˛iei pentru Protec˛ia Familiei.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
De ce, totu∫i, Grupurile parlamentare ale P.D. ∫i P.N.L. au considerat necesar s„ ini˛ieze aceast„ mo˛iune? Credem c„ din convingerea absolut„ c„, a∫a cum au men˛ionat Ón textul mo˛iunii, legea ofer„ o solu˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003
modern„ pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie ∫i c„ ea reprezint„ un r„spuns institu˛ional la problematic„. Cu siguran˛„, legea ofer„ o perspectiv„ modern„ asupra domeniului de reglementare, chiar dac„ incomplet„, dar nu ofer„ solu˛ii aplicabile ∫i nici o construc˛ie institu˛ional„ integrat„ ∫i sustenabil„.
Dac„ am fi putut crede c„ 3 ani de opozi˛ie au fost Óndeajuns ca P.D. ∫i P.N.L. s„ Ón˛eleag„ gravele gre∫eli de guvernare comise Ón perioada 1997—2000, ei, bine, ne-am Ón∫elat! Acum, ca ∫i atunci, aceste partide consider„ neesen˛ial s„ ra˛ionalizeze costurile de administrare extravagante.
Iat„, chiar Legea nr. 217/2003 prevede o construc˛ie institu˛ional„ costisitoare ∫i ambigu„, costurile de administrare risc‚nd s„ dep„∫easc„ beneficiile sociale. Astfel, Ón construc˛ia institu˛ional„ se prevede constituirea la nivelul fiec„rui jude˛ ∫i al sectoarelor municipiului Bucure∫ti, prin hot„r‚rea Guvernului, de structuri Ón subordinea agen˛iei, f„r„ s„ se specifice dac„ sunt structuri autonome fa˛„ de administra˛ia local„ ∫i direc˛iile deconcentrate ale ministerului sau structuri create Ón interiorul acestora, fiecare dintre aceste op˛iuni reprezent‚nd alte costuri, alt personal ∫i asumarea altor responsabilit„˛i ∫i tipuri de colabor„ri.
Œn mod cel pu˛in surprinz„tor, agen˛ia ar trebui s„ fie condus„ de un director cu rangul de secretar de stat. De-a lungul timpului, s-au adus nenum„rate acuze acestui Guvern, pentru num„rul pretins prea mare de demnitari ∫i iat„ c„, pentru coordonarea unui singur aspect privind familia, P.N.L. ∫i P.D. pretind numirea unui secretar de stat. Noi suntem adep˛ii unei guvern„ri responsabile cu banul public ∫i cu demnit„˛ile ∫i vom modifica aceast„ dispozi˛ie din textul legii.
Acum, ca ∫i atunci, P.N.L. ∫i P.D. consider„ c„ important este s„ se m„reasc„ num„rul celor salariza˛i din banul public, f„r„ s„ fie clar care le sunt r„spunderile ∫i misiunile. Iat„, Ón textul legii apar asisten˛ii familiali, care sunt asisten˛i sociali autoriza˛i de agen˛ie pentru asigurarea asisten˛ei specifice rela˛iilor familiale, dar nu se arat„ nic„ieri Ón textul legii Ón cadrul c„ror institu˛ii lucreaz„ ∫i, deci, cine Ói pl„te∫te ∫i la ce nivel.
De altfel, Ón condi˛iile Ón care reforma func˛iei publice are ca prim„ condi˛ie o bun„ ∫i continu„ preg„tire profesional„, textul de lege are lacune ∫i din acest punct de vedere.
Dincolo de imperfec˛iunile de alt„ natur„ din lege, construc˛ia institu˛ional„ implic„, prin aplicarea at‚t a Legii nr. 217, c‚t ∫i a Legii nr. 161/2003, apari˛ia unui personal foarte numeros pentru agen˛ie, aproape 1.000 de noi func˛ionari publici. Guvernul consider„ c„ este necesar„ utilizarea mai intens„ a structurilor deja existente Ón ˛ar„, a resurselor direc˛iilor jude˛ene ale ministerului, urm‚nd ca resursele financiare cele mai importante s„ fie dedicate direct serviciilor sociale specializate de care beneficiaz„ cet„˛enii. Œn acest sens, vom modifica legea.
Legea nr. 217 mai stipuleaz„ ∫i c„ prevenirea situa˛iilor conflictuale ∫i medierea dintre membrii familiei se realizeaz„ prin intermediul consiliului de familie sau de c„tre mediatorii autoriza˛i. Unde lucreaz„ Óns„ ace∫ti mediatori, cine Ói autorizeaz„, cine Ói pl„te∫te? Legea nu ne lumineaz„, iar mo˛iunea ne descump„ne∫te ∫i mai tare. Suspansul, ca metod„ de guvernare drag„ dramaticei coali˛ii P.N.L.—P.D., nu este deosebit de apreciat de acest Guvern, deloc dispus s„ experimenteze pe pielea ∫i banii cet„˛enilor.
Acum, ca ∫i Ón perioada 1997—2000, P.N.L. ∫i P.D. au convingerea c„ discriminarea este cea mai nobil„ ilustrare a progresului ∫i modernit„˛ii. Nu ne este clar dac„ sunt prefera˛i tinerii, adul˛ii sau v‚rstnicii. Mirarea noastr„ a atins cotele stupefac˛iei Ón fa˛a prevederilor din art. 12 alin. 2: îAgen˛ia stabile∫te criterii de v‚rst„, preg„tire profesional„, s„n„tate fizic„ ∫i mental„, precum ∫i de moralitate pentru ocuparea func˛iei de asistent familial“.
Potrivit acestei legi, dac„ nu o modific„m, se instituie criterii de v‚rst„ pentru exercitarea unei profesiuni. Guvernul nu-∫i poate asuma o asemenea discriminare inacceptabil„, legea trebuie s„ fie modificat„.
Semnatarii mo˛iunii au convingerea c„ aceast„ dispozi˛ie legal„ trebuie s„ fie aplicat„ ca atare, c„ este democratic„ ∫i modern„. Guvernul, nu. Vom modifica legea Ónainte de a o aplica.
Acum, ca ∫i atunci, parlamentarii P.N.L. ∫i P.D. ap„r„ cu consecven˛„ confuzia ca metod„ de guvernare. Dac„ la nivel discursiv sunt adep˛ii descentraliz„rii, la nivel concret ∫i legislativ lucrurile se schimb„. La art. 9 lit. d) se stipuleaz„ c„: îAgen˛ia Ónfiin˛eaz„ ad„posturi pentru victimele violen˛ei Ón familie“. La art. 23 alin. 4: îOrganizarea ∫i func˛ionarea lor se stabilesc prin hot„r‚rea consiliilor locale cu avizul agen˛iei“.
Pentru spiritele luminate ale semnatarilor mo˛iunii, aceast„ observa˛ie poate s„ par„ minor„, pu˛in„ confuzie face via˛a mai palpitant„, se pare. Dar pentru Guvern este important ca infrastructura de aplicare a Legii nr. 217 s„ fie compatibil„ ∫i coerent„ cu tot sistemul de asisten˛„ social„. Confuziile ∫i suprapunerile de competen˛„ determin„, a∫a cum ne-a demonstrat guvernarea precedent„, fie costuri institu˛ionale ∫i financiare inutile ∫i excesive, fie conflicte interinstitu˛ionale ale c„ror victime devin cet„˛enii ∫i finan˛ele publice. Guvernul va modifica legea, pentru a clarifica foarte bine aceste aspecte ∫i pentru a integra institu˛iile specifice domeniului prevenirii ∫i combaterii violen˛ei Ón structura complex„ a institu˛iilor asisten˛ei sociale.
Œn ceea ce prive∫te Ónfiin˛area de centre de recuperare pentru victimele violen˛ei Ón familie ∫i de centre de asisten˛„ destinate agresorilor, nu se specific„ prin lege nici cine decide organizarea ∫i func˛ionarea acestora, nici cine pl„te∫te, nici, cel pu˛in, care sunt atribu˛iile principale ale acestor centre.
Semnatarii mo˛iunii au convingerea ferm„ c„ cea mai bun„ metod„ de guvernare este cea pe care au demonstrat-o deja: atribu˛ii confuze, risip„ bugetar„, responsabilit„˛i difuze. Aceast„ metod„ de guvernare vor s„ o impun„ prin aceast„ mo˛iune, pentru c„ au r„mas convin∫i de validitatea ei Ónc„ din perioada trecutei guvern„ri. Guvernul Partidului Social Democrat poate suporta ideea de a modifica o lege pentru a evita construc˛ia institu˛ional„ neeficient„ ∫i risipa banului public. Opozi˛ia, nu.
Œnc„ o dat„ v„ asigur, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, c„ suntem hot„r‚˛i s„ aplic„m aceast„ lege. Pentru acest lucru, am considerat c„ ea necesit„ c‚teva modific„ri ∫i un timp rezonabil pentru preg„tirea personalului ∫i pentru elaborarea standardelor ∫i protocoalelor Ón domeniu, Ón mare dezbatere chiar ∫i la nivelul ˛„rilor Uniunii Europene.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003
Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a g„sit, prin modificarea legii, resursele umane ∫i financiare necesare aplic„rii, din resursele proprii, Óncadr‚nd problematica violen˛ei domestice Ón cea general„ privind familia. Pentru ca prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie s„ fie c‚t mai complet„ ∫i c‚t mai competent„, victimele violen˛ei trebuie s„ fie nu doar izolate de agresor, ci ∫i ajutate s„ se reintegreze social, atunci c‚nd violen˛a este Ónso˛itoarea s„r„ciei sau a unor forme de dependen˛„.
Ministerul Muncii a ini˛iat un proiect de ordonan˛„ pentru modificarea legii.
Procedurile necesare pentru respectarea Legii nr. 52/2002 privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„ ∫i aviz„rile necesare din partea partenerilor sociali, inclusiv a Federa˛iei Consiliilor Jude˛ene, nu au reprezentat Ón nici un caz, cum spun semnatarii mo˛iunii, o form„ de manipulare a opiniei publice ∫i nici o ocolire a consult„rii ini˛iatorilor ∫i a societ„˛ii civile.
Desigur, societatea civil„ a ac˛ionat deja Ón ace∫ti ani, Ónfiin˛‚nd ad„posturi cu ajutorul programelor interna˛ionale, iar personalul organiza˛iilor neguvernamentale implicat a c„p„tat experien˛„ Ón domeniul violen˛ei intrafamiliale.
Œn domeniul protec˛iei copiilor exist„ ∫i func˛ioneaz„ centre de consiliere pentru copilul maltratat, abuzat, neglijat ∫i centre pentru mama ∫i copilul supu∫i violen˛ei domestice.
Trebuie s„ mul˛umim acestor organiza˛ii pioniere Óntr-un domeniu dificil pentru curajul ∫i d„ruirea cu care au ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„.
Tocmai pentru c„ le-am apreciat realiz„rile ∫i dorim s„ Ómp„rt„∫im experien˛a lor, imediat dup„ preluarea de c„tre minister a problematicii privind familia, reprezentan˛i ai ministerului au participat la toate reuniunile organizate pe tema violen˛ei intrafamiliale, la care a fost invitat„ ∫i coali˛ia acestor organiza˛ii neguvernamentale. Ultima consultare a acestor organiza˛ii pe marginea proiectului de modificare a legii a avut loc cu circa dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„.
Avem convingerea c„ majoritatea organiza˛iilor ∫i o parte a ini˛iatorilor parlamentari au Ón˛eles necesitatea de a modifica ∫i completa Legea nr. 217, a∫a cum a Ón˛eles acest lucru ∫i Guvernul. Œn fapt, dup„ numeroase consult„ri cu organiza˛iile neguvernamentale implicate, at‚t modificarea legii prin ordonan˛„, c‚t ∫i hot„r‚rea de guvern pentru Ónfiin˛area agen˛iei se afl„ deja Ón proceduri de avizare, iar la direc˛iile noastre teritoriale au Ónceput procedurile de identificare ∫i nominalizare a persoanelor responsabile Ón domeniul violen˛ei Ón familie.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
F„r„ Óndoial„, fenomenul violen˛ei Ón familie este tot mai cunoscut pentru c„ tot mai multe cazuri sunt aduse la cuno∫tin˛a opiniei publice, dar fenomenul a existat mereu ∫i nu exist„ studii despre cre∫terea acestuia, ci doar despre monitorizarea sa tot mai precis„.
Desigur, indiferent de interpret„rile statistice, un asemenea fenomen, amestec provenit dintr-un model cultural ∫i nesiguran˛ele vie˛ii, inclusiv din perioada de tranzi˛ie, necesit„ programe institu˛ionalizate pentru prevenirea ∫i combaterea sa, dar nici o lege, nici o institu˛ie nu poate suplini ceea ce se poate face Ón principal prin educa˛ie. O spune˛i de altfel ∫i Ón mo˛iune, numai c„ viziunile noastre difer„. Dac„ noi consider„m necesar un aparat institu˛ional eficient, care s„ trateze fenomenul Ón complexitatea sa, Ón colaborare continu„ cu
alte institu˛ii ∫i organiza˛ii, dumneavoastr„, autorii mo˛iunii, considera˛i c„ instituind prin lege un r„spuns par˛ial ∫i costisitor la fenomenul violen˛ei r„spunde˛i cel mai bine problematicii.
Œn textul mo˛iunii, Ón mod voit se face un amestec Óntre victimele violen˛ei. Cazurile de violen˛„ Ómpotriva copiilor at‚t de des amintite Ón mo˛iune au deja un tratament juridic Ón toat„ legisla˛ia elaborat„ de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copiilor.
Œn ceea ce prive∫te acuza˛ia c„ Guvernul Rom‚niei trateaz„ cu dispre˛ problemele membrilor de familie afecta˛i de violen˛„ ∫i Ón special situa˛ia copiilor care cad zilnic victimele acestui fenomen, a∫ aminti ini˛iatorilor mo˛iunii c„ nici un guvern postdecembrist nu s-a implicat mai mult Ón reglementarea situa˛iei copiilor, c„ nici un guvern din Rom‚nia nu a investit at‚t Ón copii c‚t se implic„ ∫i investe∫te Guvernul din care am onoarea s„ fac parte.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn dorin˛a de a modifica aceast„ lege Ómpreun„ cu ini˛iatorii s„i parlamentari ∫i printr-o consultare adecvat„ a societ„˛ii civile, am considerat necesare mai multe etape de dialog ∫i dezbatere public„. Dat„ fiind natura delicat„ a subiectului, o asemenea consultare implic„ aten˛ie ∫i timp.
Am parcurs deja etapele necesare Ón elaborarea proiectului de modificare a legii ∫i suntem preg„ti˛i s„ Ól adopt„m Ón cel mai scurt timp ca ordonan˛„ de guvern.
Deoarece Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a considerat c„ se impune amendarea legii, pentru a putea fi aplicat„, am organizat o Ónt‚lnire la sediul Direc˛iei pentru politici familiale Ón data de 28 august cu ini˛iatorii parlamentari ai proiectului legii. Din p„cate, ace∫tia nu au demonstrat prea mult interes; ba chiar unii dintre ini˛iatorii mo˛iunii pe care o dezbate˛i ast„zi au respins public orice efort al ministerului de a stabili o form„ func˛ional„ ∫i civilizat„ de dialog ∫i colaborare. Organiza˛iile neguvernamentale au ales Óns„ calea dialogului ∫i colabor„rii, ∫i at‚t modific„rile pe care le vom propune la textul Legii nr. 217, c‚t ∫i normele secundare de aplicare sunt rezultatul pozitiv al acestei colabor„ri.
Œn Óncheiere, voi ar„ta c„ îAmnesty International“ trage un semnal de alarm„ asupra pericolului reglement„rii incomplete a domeniului: îŒncurajarea femeilor s„-∫i denun˛e agresorii, dac„ nu este urmat„ de m„suri concrete care s„ le asigure protec˛ia, inclusiv m„suri de inser˛ie social„ ∫i care s„ le garanteze securitatea, este o gre∫eal„ pentru c„ expune femeile unor agresori umili˛i public.“
Acest avertisment dat publicit„˛ii Ón 25 noiembrie acest an, cu prilejul Zilei interna˛ionale pentru eliminarea violen˛ei Ómpotriva femeilor, solicit„ Ón fapt tratarea violen˛ei contra femeilor Óntr-un pachet complet juridicosocial, adic„ exact Ón spiritul Ón care dorim ∫i noi s„ abord„m prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie, inclusiv prin modificarea Legii nr. 217.
Chiar ∫i Ón condi˛iile acestei mo˛iuni, noi nu renun˛„m la dialogul cu opozi˛ia. Continu„m s„ sper„m Óntr-o atitudine responsabil„ ∫i constructiv„ a semnatarilor mo˛iunii.
Pentru a ob˛ine rezultate bune Óntr-un domeniu at‚t de sensibil ∫i complicat este nevoie de participarea tuturor celor ata∫a˛i valorilor democra˛iei, modernit„˛ii ∫i libert„˛ii.
Oare, pentru parlamentarii P.D. ∫i P.N.L., dificila ∫i dureroasa problem„ a violen˛ei Ón familie a devenit doar un banal combustibil politic?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003
Votul de ast„zi va da cel mai elocvent ∫i sincer r„spuns, s„ sper„m, f„r„ violen˛„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.