Stenogramă plen

V„ mul˛umim ∫i noi.

Dac„ ave˛i marea amabilitate s„ v„ restr‚nge˛i declara˛iile la maximum 3 minute. Œi rog pe ceilal˛i colegi care urmeaz„ s„ citeasc„ declara˛iile.

Domnul deputat Pavel T„rpescu.

Pofti˛i, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Iulian Mincu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îDrumul nostru spre valorile europene“.

Asimilarea adev„ratelor valori europene este un proces complex ∫i dificil, care presupune timp ∫i eforturi. Partidul Social Democrat consider„ c„ toate aceste sacrificii vor trebui f„cute Ón condi˛iile Ón care rezultatul final va fi acceptarea definitiv„ a ˛„rii noastre Ón marea familie a na˛iunilor europene dezvoltate.

™tim c„ drumul nostru spre prosperitate nu este u∫or. Exist„ Ónc„ mul˛i oameni s„raci care supravie˛uiesc cu greu de la o zi la alta. Pentru aceast„ categorie de cet„˛eni Guvernul Adrian N„stase a instituit un sistem de protec˛ie social„ care s„ aib„ Ón vedere ameliorarea situa˛iei materiale precare Ón care se afl„. Suntem siguri Óns„ c„ num„rul acestor oameni s„raci se va diminua pe m„sura realiz„rii unei cre∫teri economice reale ∫i durabile. Pentru realizarea acestui obiectiv ar trebui s„ muncim inteligent ∫i eficient, s„ Ónvingem toate obstacolele, s„ dovedim tenacitate Ón lupt„ cu toate provoc„rile prezente ∫i viitoare pe care le vom avea de Ónfruntat.

S„ punem mai presus de orice interesul na˛ional. Suntem siguri c„ vom reu∫i. Guvernul, Partidul Social Democrat au solu˛ii la toate marile ∫i complicatele probleme ale Rom‚niei, a∫a cum, de altfel, partidul nostru s-a angajat cu ocazia alegerilor din 26 noiembrie 2000.

Dup„ cum am demonstrat p‚n„ Ón prezent, promisiunile au devenit fapte de temelie ale ˛„rii, concretizate Óntr-o cre∫tere economic„ real„ ∫i continu„ Ón ameliorarea nivelului de trai prin diminuarea s„r„ciei, prin reformele Ónf„ptuite Ón toate domeniile. Mai sunt multe de f„cut, dar drumul ˛„rii noastre spre prosperitate este ireversibil. Rezultatele guvern„rii noastre demonstreaz„ c„ suntem singura solu˛ie viabil„ pentru integrarea economico-institu˛ional„ deplin„ a Rom‚niei Ón marea familie a Europei. Noi ne respect„m cuv‚ntul. Prin fapte am dovedit c„ suntem un partid al rezultatelor bune Ón interesul ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi, mai ales pentru concizia declara˛iei.

Domnul deputat Iulian Mincu.

Se preg„te∫te doamna deputat Paula Iv„nescu.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi referi la probleme de cultur„ ∫i la studiile cadrelor de conducere ale Rom‚niei.

Œn Rom‚nia exist„ Ón prezent 343 de mii persoane Ón posturi de conducere.

1. Dup„ o statistic„ calculat„, pe date controlate, din punct de vedere al preg„tirii intelectuale, rezult„ urm„toarele: 173.765 sunt absolven˛i ai unor facult„˛i, 109.115 de liceu, 29.452 de ∫coal„ profesional„, 17.389 studii postliceale, 14.000 gimnaziu, 1.545 absolven˛i de ∫coal„ primar„ — 4 clase, 143 f„r„ nici un fel de ∫coal„, 4 nedeclara˛i. Dintre cei 120.000 de func˛ionari existen˛i Ón prezent Ón Rom‚nia sunt peste 50% f„r„ studii

superioare. Œn Uniunea European„ nu se admite ocuparea unei func˛ii de conducere dac„ candidatul nu este absolvent al unei facult„˛i.

2. Dup„ statistica UNESCO, publicat„ recent, Rom‚nia are Ón 2003 unul dintre cele mai mici procente de studen˛i pe cap de locuitor din Europa, 24 de studen˛i la mia de locuitori. Comparativ d„m urm„toarele situa˛ii: Bulgaria — 30, Ungaria — 30, Polonia — 47, Slovenia — 46, Letonia — 43, Estonia — 42, ca s„ nu continuu cu ˛„rile din Uniunea European„, care au Ón medie 35,2 la mia de locuitori.

3. Nu Ónt‚mpl„tor, a∫a cum reiese din cele subliniate de realit„˛ile expuse Ón aceast„ declara˛ie, exist„ lipsa de preocupare a cadrelor de conducere pentru dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

4. Din cele 1,7 milioane de persoane din for˛a de munc„ a Rom‚niei, cel pu˛in o persoan„ din 900 de mii de gospod„rii lucreaz„ legal sau ilegal Ón aceast„ perioad„ Ón str„in„tate.

Œn prezent, sunt Ónc„ 3 milioane de cereri care a∫teapt„ s„ fie rezolvate. Printre ace∫tia sunt foarte mul˛i, chiar foarte mul˛i dintre cei mai buni absolven˛i ai facult„˛ilor noastre, care ∫i-au p„r„sit ˛ara sau doresc s„-∫i p„r„seasc„ ˛ara, Ón cea mai mare parte, pentru totdeauna. Majoritatea sunt Óntre v‚rstele de 25 ∫i 35 de ani.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule deputat. Doamna deputat Paula Iv„nescu. Urmeaz„ domnul deputat Cristian Sandache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

S„pt„m‚na trecut„, mai precis pe 27 noiembrie, am crezut c„, printr-o Ónt‚mplare nefericit„, din anul 2003 am aterizat Ón anul 1953. Œn acel moment, c‚nd am crezut c„ am picat cu tunelul timpului Ón perioada Ón care comuni∫tii Ó∫i alergau opozan˛ii politici, Ói scoteau din casele lor, Ónfundau pu∫c„riile marc‚nd nefericit at‚tea destine, pur ∫i simplu, nu mi-a venit s„ cred cu c‚t„ u∫urin˛„ Partidul Social Democrat, aflat ast„zi la guvernare, at‚t cea central„, c‚t ∫i la guvernarea local„, Ó∫i bate joc de legile ˛„rii, Ó∫i bate joc sau Óncearc„ s„-∫i bat„ joc de opozan˛ii politici, Óncearc„ s„ fac„ o feud„ dintr-un jude˛ ca Prahova, o feud„ personal„ pentru binele lor ∫i al acoli˛ilor lor politici.

Conform Legii nr. 90/2003 privind achizi˛iile publice, prin care partidele politice Ó∫i pot cump„ra sediile de˛inute cu chirie dac„ Óndeplinesc c‚teva condi˛ii, ∫i anume s„ aib„ un contract de Ónchiriere, valabil cel pu˛in cu 3 luni Ónainte de formularea cererii, s„ fie reÓnscris, conform noii Legi a partidelor politice. Deci, conform acestei legi, Partidul Democrat, Organiza˛ia jude˛ean„ Prahova, a solicitat, prima dat„, la 1 iulie 2003, ∫i apoi, a doua oar„, la 15 septembrie 2003, cump„rarea acestui sediu.

Œn loc s„ ne r„spund„ la cererea formulat„ corect, Ón temeiul legii, ∫i av‚nd toate formalit„˛ile Óndeplinite, Consiliul jude˛ean, prin semn„tura Ónt‚iului P.S.D.-ist al Prahovei, Mircea Cosma, ne trimite o scrisoare Ón care ne spune s„ evacu„m sediul p‚n„ la 31 decembrie 2003, pentru c„ vrea s„ Ól Ónchirieze la al˛i chiria∫i. Este inadmisibil s„ Óncerci aceste tururi de for˛„, complet nelegale, cu un partid legal Ónfiin˛at, legal reÓnfiin˛at, un partid care activeaz„ Ón Prahova din anul 1990 ∫i, mai ales, de fapt, ce este mai Óngrijor„tor, c„ ac˛ioneaz„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 dispre˛ul legii, al legilor din Rom‚nia, ar„t‚nd c„ dreptatea ∫i justi˛ia ∫i legea sunt numai pentru al˛ii, ∫i nu pentru toat„ lumea, ∫i Ón nici un caz pentru ei, care vremelnic se afl„ acum la conducerea jude˛ului ∫i a ˛„rii.

Eu, Ón acest moment, nu vreau dec‚t s„ spun, Ón numele colegilor mei ∫i al meu, un protest asupra acestei m‚r∫„vii politice ∫i sper c„ popula˛ia nu se va l„sa Ón∫elat„ ∫i s„ mai aduc„ cumva la putere asemenea persoane care vor s„ reÓnvie trecutele vremi din anii 1950.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi, doamna deputat. Domnul deputat Cristian Sandache are cuv‚ntul.

f n s„ v„ informez c„ domnii deputa˛i Ioan Sonea, Emil Boc ∫i Emil R„dulescu au depus declara˛iile politice. V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„ îBasarabia de l‚ng„ noi“.

Diploma˛ia ∫i contextul interna˛ional actual sunt argumente puternice Ón favoarea ra˛iunii de stat, Ón conformitate cu care delicata problem„ a frontierelor ∫i a minorit„˛ilor etnice trebuie tratat„ cu rigoare, realism ∫i echilibru.

Pe de alt„ parte, ca rom‚ni, nu putem r„m‚ne insensibili la drama cona˛ionalilor no∫tri de peste Prut, care, Ón ultima vreme, se confrunt„ cu blestemul imperialismului, indiferent de titulatura sau metamorfozele prin care acesta a trecut. Unii compatrio˛i ai no∫tri au afirmat c„ rom‚nii basarabeni merit„ abandona˛i definitiv, fiind singurii vinova˛i pentru soarta lor actual„, Ón special, pentru faptul de a fi acordat prin vot un credit serios comuni∫tilor. Simplist ∫i superficial, poate a∫a ar sta lucrurile. La scara istoriei Óns„, o astfel de judecat„ este steril„ ∫i meschin„. Nu trebuie s„ fim patetici pentru a afirma din nou c„ Basarabia nu e un ˛inut oarecare, o fata morgana geografic„ plutind Ón eter ca o umbr„. Nu trebuie s„ fim acuza˛i de revizionism pentru a declara r„spicat c„ nu exist„ moldoveni, ci rom‚ni, compatrio˛i ai no∫tri pe care zadarnic i-am ignorat ∫i zadarnic i-am privit de sus, at‚ta vreme c‚t trecutul secular ne marcheaz„ profund ∫i pe unii ∫i pe ceilal˛i.

Un om politic basarabean a afirmat, prin 1991, c„ aceast„ parte a Rom‚niei este bra˛ul amputat al patrieimam„ care zv‚cne∫te ca un blestem udat de apele Ónspumate ale Nistrului. Unii basarabeni ni se par greu de asimilat mentalit„˛ii europene, m„cina˛i de complexe sau cli∫ee iritante. S„ judec„m Óns„ prin ceea ce Tache Ionescu numea, profund, îpolitica instinctului na˛ional“ ∫i s„ admitem faptul c„ Basarabia umilit„, torturat„, crucificat„, min˛it„ ∫i s„r„cit„ este o alt„ parte din vatra noastr„, iar glasul ei r„nit trebuie s„ devin„ insomnia noastr„ colectiv„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul deputat Adrian Moisoiu. Urmeaz„ domnul deputat Codrin ™tef„nescu.

Œn acest moment, domnul deputat Eugen Nicolaescu Ó∫i depune declara˛ia politic„. Ar fi bine s„-l urmeze ∫i

al˛i colegi, pentru a ne Óncadra Ón timpul prev„zut de hot„r‚rea pe care am luat-o.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îIpocrizie de tip P.S.D. ∫i U.D.M.R.“.

Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne define∫te cuv‚ntul îipocrizie“ drept îpref„c„torie“, îf„˛„rnicie“ sau îfalsitate“. De fapt, acesta este ∫i sensul Ón care doresc s„ definesc politica partidului de guvern„m‚nt, adic„ a Partidului Social Democrat, politic„ pe care am s„ o ilustrez prin c‚teva aspecte.

Œn urm„ cu peste 2 ani, P.S.D.-ul a Óncheiat un protocol de colaborare Ón Parlament cu U.D.M.R., de care acesta din urm„ a profitat din plin. ™i-a atins, f„r„ a se l„uda ∫i f„r„ a face un prea mare tam-tam, aproape toate obiectivele pe care ∫i le-a propus: oficializarea limbii maghiare Ón administra˛ie ∫i Ón justi˛ie, separatism Ón cultur„, separatism ∫colar realizat prin alungarea elevilor rom‚ni din gr„dini˛ele, ∫colile ∫i liceele unde Ónv„˛au Ómpreun„ cu elevii de etnie maghiar„, ceea ce Ónseamn„ practic c„ maghiarii Ón Rom‚nia nu trebuie s„ cunoasc„ limba rom‚n„.

V„ rog pe dumneavoastr„ s„ numi˛i articolul din Constitu˛ia Rom‚niei Ón care se prevede c„ cei care tr„iesc pe teritoriul patriei noastre sunt obliga˛i s„ cunoasc„ limba oficial„ a statului. Dac„ acest lucru este obligatoriu pentru americani sau pentru nem˛i, nu acela∫i lucru se poate spune despre noi. Se ∫tie doar c„ nimeni nu se poate stabili Ón S.U.A. sau Ón Germania f„r„ a promova, Ón prealabil, un examen de limb„.

Œn˛eleg‚nd Ón mod gre∫it necesitatea acestui protocol, maghiarii au profitat, au Óncercat ∫i, ca s„ m„ exprim exact, Óncearc„ Ón continuare s„ realizeze o enclav„ pe teritoriul Rom‚niei, s„-∫i realizeze dezideratul lor sf‚nt, la care nu vor renun˛a niciodat„, ∫i anume anularea Tratatului de la Trianon ∫i, respectiv, crearea mult doritei Ungarii Mari.

At‚t pentru radicalii, c‚t ∫i pentru modera˛ii din U.D.M.R., scopul nedeclarat public, dar urm„rit cu asiduitate este acesta, modalit„˛ile propuse pentru realizare fiind diferite. F„r„ a fi Óncuraja˛i de partidul de guvern„m‚nt, care Ónchide ochii ∫i se face c„ nu observ„, U.D.M.R.-i∫tii nu ar fi creat Consiliul Na˛ional al Secuilor ∫i nu ar Óncerca s„ Ónfiin˛eze aceast„ enclav„ etnic„ care este f nutul Secuiesc, de fapt, un ˛inut care nu exist„, un ˛inut apar˛in„tor Evului Mediu, fiindc„, potrivit datelor ultimului recens„m‚nt din anul 2002, Ón teritoriul jude˛elor vizate sunt Ónregistra˛i: 60 de secui Ón jude˛ul Mure∫, 64 de secui Ón jude˛ul Covasna ∫i 119 secui Ón jude˛ul Harghita, adic„, Ón total, 243 de secui dintr-o popula˛ie de 1.127.927 de locuitori, ∫i, adic„, 579.682 Ón jude˛ul Mure∫, 222.274 Ón jude˛ul Covasna ∫i 326.020 Ón jude˛ul Harghita, adic„ o propor˛ie de 0,02%.

Doresc Óns„ s„ ar„t c„ Ón aceste jude˛e tr„iesc 420.937 rom‚ni, adic„ 37,3%, pe care nimeni nu i-a Óntrebat dac„ doresc o politic„ de apartheid, s„ nu mai fie considera˛i rom‚ni ∫i s„ fie declara˛i secui.

Iat„ pentru ce apreciez drept ipocrit at‚t comunicatul P.S.D. Mure∫, c‚t ∫i declara˛ia vicepre∫edintelui P.S.D. Nicolae V„c„roiu, de joi, 27 noiembrie, de la T‚rguMure∫, ∫i declara˛ia Pre∫edintelui Ion Iliescu f„cut„ Ón Parlament la ∫edin˛a solemn„ dedicat„ Zilei Na˛ionale a Rom‚niei, privitoare la îproiectele separatiste care au ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 principal„ miz„ crearea unei enclave pure din punct de vedere etnic“.

Se apropie anul electoral 2003 ∫i, Ón Transilvania, ca urmare a multelor ∫i diverselor inten˛ii pe care le are protocolul de colaborare P.S.D.—U.D.M.R., rom‚nii ardeleni nu mai au Óncredere Ón P.S.D.-i∫ti.

™i, cum ∫i credibilitatea P.N.L.-i∫tilor este Óndoielnic„, av‚nd Ón vedere neconcordan˛a dintre declara˛iile pe care le d„ deputatul Eugen Nicol„escu la Bucure∫ti cu cele pe care le d„ la T‚rgu-Mure∫, singurul partid politic care de aproape 13 ani a avut o pozi˛ie ferm„ Ón ceea ce prive∫te problema na˛ional„ ∫i care se bucur„ de Óncrederea lor este P.R.M.

Cu aceast„ ocazie, doresc s„ protestez fa˛„ de modul obedient Ón care prefectul P.S.D.-ist Ovidiu Natea dispune asupra protocolului de depunere a coroanelor la diverse ocazii la T‚rgu-Mure∫, unde, la 1 Decembrie, U.D.M.R. a depus o coroan„ Ónaintea celui mai mare partid din opozi˛ie, Partidul Rom‚nia Mare, care la alegeri a avut de peste 3 ori mai multe voturi dec‚t U.D.M.R.-ul.

Subliniez c„ o situa˛ie asem„n„toare a avut loc cu regularitate ∫i cu alte ocazii. M„ Óntreb: oare agronomii pricep mai greu cum se stabile∫te protocolul sau astea sunt ordinele primite de la pre∫edintele partidului, Adrian N„stase?

Doresc s„ amintesc recomandarea pre∫edintelui Markó Béla privind modul Ón care maghiarii s„ cinsteasc„ Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei: îMaghiarii au o alt„ percep˛ie privind ziua de 1 Decembrie, pentru c„ la 1918 maghiarii ardeleni ∫i-au pierdut calitatea, iar rom‚nii ∫i-au dob‚ndit-o“.

Ca urmare, de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, la T‚rguMure∫, U.D.M.R.-i∫tii au depus la Statuia Latinit„˛ii o coroan„ de garoafe albe, dar f„r„ panglic„ tricolor„, ceea ce poate semnifica ∫i doliul, motiv pentru care cet„˛enii din T‚rgu-Mure∫, dup„ depunerea de coroane, au inserat-o cu stegule˛e ∫i e∫arfe tricolore Ón culorile at‚t de dragi lor: ro∫u, galben ∫i albastru. Gestul rom‚nilor semnific„ dorin˛a lor de convie˛uire pa∫nic„ cu maghiarii ∫i ar trebui s„ se constituie drept o lec˛ie pentru extremi∫ti, iar dac„ cineva dore∫te s„ caute extremi∫ti, atunci s„-i caute Ón r‚ndul U.D.M.R.-i∫tilor, indiferent dac„ se declar„ modera˛i sau radicali.

Felicit„ri, dragi rom‚ni mure∫eni, pentru spontaneitatea de care a˛i dat dovad„!

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ rog Ónc„ o dat„ s„ v„ restr‚nge˛i la cele 3 minute, nu la 5 minute.

Domnii deputa˛i Bentu Dumitru ∫i Becsek-Garda Dezideriu au depus declara˛iile politice.

Domnul deputat Codrin ™tef„nescu? Lipse∫te. Domnul deputat Ioan Miclea? Lipse∫te. Domnul deputat Emil Rus?

V„ rog, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Mircea Costache.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia mea politic„ vreau s„ m„ refer la condi˛ia cererilor, scrisorilor ∫i memoriilor cet„˛enilor adresate organelor administrative ∫i juridice ale ˛„rii, care sunt tratate necorespunz„tor, ∫i oamenii sunt nevoi˛i s„

se adreseze forurilor interna˛ionale, pun‚ndu-se astfel sub semnul Óntreb„rii statutul credibilit„˛ii politice a Rom‚niei.

Sunt tot mai frecvente situa˛iile Ón care cet„˛enii rom‚ni dispun de hot„r‚ri ale Cur˛ii Europene ale Drepturilor Omului prin care li se d„ c‚∫tig de cauz„ Ón procesul lor cu statul rom‚n ∫i urmeaz„ s„ fie desp„gubi˛i cu sume considerabile Ón euro, la care se adaug„ ∫i cheltuielile de proces, iar banii nu se iau din alt„ parte, ci tot, Ón ultim„ instan˛„, din buzunarul oropsitului contribuabil.

Œn acest sens, prin aceast„ declara˛ie vreau s„ m„ adresez Birourilor permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului pentru sprijinirea activit„˛ii celor dou„ Comisii pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, respectiv de la Camera Deputa˛ilor ∫i de la Senat.

Eu, personal, m„ bucur c„ aceste dou„ comisii exist„, c„ nominalizarea pre∫edin˛ilor acestora apar˛ine opozi˛iei ∫i c„ ele au o activitate sus˛inut„. Eficien˛a lor ar fi cu mult mai mare dac„ Parlamentul ar solicita pentru fiecare comisie c‚te un reprezentant sau un reprezentant pentru am‚ndou„ din partea Parchetului General al Rom‚niei, cu care s„ se ˛in„ leg„tura, s„ se consulte ∫i s„ participe la activitatea acestor comisii Ón analizarea solicit„rilor ∫i necazurilor oamenilor. Memoriile ∫i pl‚ngerile venite din ˛ar„ sunt cu miile, nedrept„˛ile nu o dat„ sunt strig„toare la cer, nu de pu˛ine ori solicitan˛ii sunt contraria˛i de hot„r‚rile date de instan˛e, prin care unele articole de lege sunt speculate avoc„˛e∫te, din interese oculte, alte ori sunt date contradictorii articolele, ori se trece cu u∫urin˛„ peste expertize ∫i a∫a mai departe.

Presa a sesizat ∫i sesizeaz„ Ón permanen˛„ modul defectuos cum Ó∫i exercit„ func˛ia instan˛ele de judecat„, Óns„ ∫i o instan˛„ superioar„ o acuz„ pe cea inferioar„ de Ónc„lcare a legii.

Œntr-un interviu, doamna ministru al justi˛iei Rodica St„noiu a afirmat c„ va Ónfiin˛a un birou special unde s„ se analizeze dosarele celor nemul˛umi˛i. Ini˛iativa o consider„m salutar„ dac„ Ón cadrul Ministerului Justi˛iei s-ar proceda la Ónfiin˛area acestui birou ∫i Ón bilan˛ul anual ar putea fi eviden˛iate gre∫eli cu urm„ri grave asupra cet„˛enilor.

Multe din memoriile, pl‚ngerile ∫i solicit„rile oamenilor ar putea fi rezolvate cu mult„ u∫urin˛„, chiar de c„tre comisiile pentru cercetarea abuzurilor ale celor dou„ Camere ∫i, astfel, demersurile cet„˛enilor pe la autorit„˛i, Ón afara ˛„rii, s-ar reduce dac„ ar exista aceast„ leg„tur„ cu Parchetul General al Rom‚niei.

™tiu c„ se poate ridica obiec˛ia separ„rii puterilor Ón stat, principiul fundamental al democra˛iei, prev„zut Ón Constitu˛ia Rom‚niei din 2003 Ón art. 1 alin. 4, pe care Ól citez: îStatul se organizeaz„ potrivit principiului separa˛iei ∫i echilibrului puterilor, legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„, Ón cadrul democra˛iei constitu˛ionale.“

Eu nu cred nicidecum c„ prin aceast„ simpl„ conlucrare Ón scopul binelui ∫i al adev„rului, al respect„rii legii, ar fi afectat„ democra˛ia rom‚neasc„, ci, dimpotriv„, aceasta ∫i-ar dovedi existen˛a ∫i t„ria cu mai mult„ vigoare.

V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Are cuv‚ntul domnul deputat Costache Mircea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 Se preg„te∫te domnul deputat Metin Cerchez. Domnul deputat Dan Coriolan Simedru a depus declara˛ia politic„. V„ rog, domnule deputat.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ opresc ast„zi asupra unei ini˛iative deosebite pe care eu o numesc îO ini˛iativ„ stranie — cutia milei pentru pensionari“.

Ini˛iatorul acestei cel pu˛in ciudate ini˛iative dovede∫te o abilitate diabolic„, trebuie s-o recunoa∫tem. El nu urm„re∫te, cum s-ar crede la prima vedere, s„ ajute efectiv o categorie n„p„stuit„ de cet„˛eni, nu urm„re∫te nici s„ demonstreze c„ salariile demnitarilor ar fi prea mari, el urm„re∫te un obiectiv subtil ∫i deosebit de perfid, ∫i anume amestecarea la gr„mad„ a deputa˛ilor ∫i senatorilor, a altor demnitari cinsti˛i care Ó∫i onoreaz„ mandatul ∫i-∫i respect„ jur„m‚ntul dat de a face tot posibilul pentru Ónf„ptuirea binelui public, cu respectarea legilor ∫i dovedind un comportament civic onest, decent ∫i auster, amestecare lor, deci, cu baronii de mucava, cu milionarii Ón dolari, cu miliardarii de carton, cu profitorii ruin„rii economiei rom‚ne∫ti, cu cei ce treneaz„ Ón conturile proprii banii publici, cu patronii gaterelor ilegale, cu patronii firmelor de export al industriei rom‚ne la fier vechi ∫i cu alte ingenioase aplica˛ii numite inginerii financiare.

Ini˛iatorul cutiei milelor pentru pensionari, care a donat el Ónsu∫i vreo trei milioane, m„ amestec„ inten˛ionat Ón oala cu Iacoboi, cu Sechelarii, cu Hrebenciuci ∫i alte r„pitoare autohtone, s„ cread„ lumea c„ to˛i suntem de aceea∫i teap„.

Ale mele or fi vilele, c‚te sunt, ale mele or fi lan˛urile de farmacii de au ajuns medicamentele de trei ori mai scumpe dec‚t Ón str„in„tate?! Nu sunt ale mele, eu nu m„ ocup cu comercializarea medicamentelor. Dar, apropo de lan˛uri, pot face la nevoie rost de unele!

Filozofia ini˛iatorului pare inspirat„ din cartea lui Matei C„linescu despre imperiul prostiei. Œn cartea amintit„, autorul prefigura societatea ideal„ ca av‚nd doar dou„ categorii de oameni: ho˛i ∫i cer∫etori. Ho˛ii Ói furau pe cer∫etori, iar cer∫etorii cer∫eau de la ho˛i. Nimeni nu ie∫ea Ón pagub„.

Cred c„ de aici s-a inspirat ini˛iatorul cutiei milelor pentru pensionari ∫i, merg‚nd pe aceea∫i linie, cred c„ ne mai putem a∫tepta ∫i la alte dovezi de ira˛ionalitate ∫i de cinism cras.

V„ mul˛umim, domnule deputat. Urmeaz„ domnul deputat Metin Cerchez.

Domnul deputat Cristian Nechifor nu este. Domnul deputat Petre Posea nu este. Domnul deputat Eugen Ple∫a nu este. Domnul deputat Vlad Hogea este. Urma˛i, domnule deputat, dumneavoastr„.

Doamnelor ∫i domnilor,

N-a∫ fi avut aceast„ interven˛ie politic„ dac„ Ón cursul s„pt„m‚nii trecute n-ar fi avut loc un seism la v‚rf Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, datorat poate unor dezv„luiri pe care le-am f„cut, iar la vremea respectiv„ singurul poli˛ist cu coloana vertebral„ dreapt„ a fost chestorul principal Sandu Florin, ∫eful Poli˛iei Rom‚ne, care a recunoscut c„ privatizarea a dou„ mari Óntreprinderi din Rom‚nia —îNitramonia“ ∫i îColorom“ — Codlea — date unui membru al unei organiza˛ii teroriste

care a scos din ˛ar„ 100 de milioane de dolari ∫i are pe rol Ónc„ vreo opt dosare penale, deci, datorit„ dezv„luirilor domnului chestor principal, aceast„ privatizare frauduloas„ s-a anulat ∫i, la conferin˛a de pres„ pe care am avut-o atunci, cineva din sal„ m-a Óntrebat, un ziarist: îCe crede˛i c„ se va Ónt‚mpla?“ Eu am spus: îDomnul chestor principal Sandu va fi Ónlocuit“.

Iat„, mafia care a penetrat ∫i politicul, din p„cate, Ón Rom‚nia ∫i-a atins scopul. Singurul poli˛ist care a putut s„ demonstreze ∫i a avut curajul s„ vin„ Ón fa˛a presei ∫i s„ spun„ adev„rul, s„ pun„ degetul pe ran„, conform unui principiu mai vechi îAvanseaz„-l ∫i d„-l la o parte“, a fost Ónlocuit.

Am primit Óntre timp dou„ r„spunsuri la interpel„rile mele de la domnul ministru al administra˛iei, Ioan Rus, c„ruia Ón continuare Ói cer demisia, o demisie de onoare, dar se pare c„ acest lucru nu este cunoscut de Domnia sa, care-i protejeaz„ Ón continuare pe cei care fac contraband„ Ón Rom‚nia. De∫i datele sunt exacte, sunt recunoscute toate aceste return„ri ilegale de t.v.a., tot acest trafic de combustibil din jude˛ul Constan˛a, toat„ aceast„ contraband„ cu ˛ig„ri din jude˛ul Constan˛a, nu se iau nici un fel de m„suri, pentru c„, bineÓn˛eles, la anul vin alegerile ∫i cineva trebuie s„-i sponsorizeze pe cei care-i protejeaz„ acum pe ace∫ti infractori.

S„pt„m‚na trecut„, Ón data de 27 noiembrie, infractorii care au sustras mii de tone de combustibil din conductele PETROTRANS au ob˛inut o îvictorie“, schimb‚nd judec„torii din instan˛„. Deci au ajuns infractorii Ón jude˛ul Constan˛a s„-∫i bat„ joc de popula˛ie ∫i de ceea ce mai Ónseamn„ poate justi˛ie, respectiv pe judec„toarea Deliu au reu∫it la Curtea de Apel s-o schimbe Óntr-un mod cel pu˛in ciudat, recuz‚nd judec„toarea nu Óntr-o ∫edin˛„ public„, cum era normal, ci Óntr-o ∫edin˛„ ascuns„ de ochii presei ∫i ai cet„˛enilor.

Este a nu ∫tiu c‚ta oar„ c‚nd cer demiterea tuturor factorilor de decizie din sistemul de siguran˛„ na˛ional„ de la Constan˛a, pentru ca aceste cadouri care se fac, de patru mii de miliarde, de la RAFO One∫ti, de mii de miliarde de lei din return„rile ilegale de t.v.a., mai mult ca sigur se vor reg„si la anul Ón cadouri electorale de sponsorizare a unui partid care folose∫te Ón continuare mafia.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, solicit demiterea pre∫edintelui B„ncii Na˛ionale Rom‚ne, domnul Mugur Is„rescu, pe care Ón 14 ani nimeni nu l-a clintit de acolo, pentru faptul c„-∫i permite s„-∫i bat„ joc de s„rmanii Rom‚niei, care puteau s„-∫i cumpere Ón rate p‚n„ acum acele bunuri at‚t de necesare.

Vede˛i ce Ónseamn„ ciocoii Ón Rom‚nia?! Dac„ ei Ó∫i pot permite s„-∫i cumpere vreo opt—nou„ case, nu ∫tiu c‚te vile ∫i nu ∫tiu c‚te televizoare late, de ce bietul de rom‚n s„-∫i poat„ cump„ra un televizor sau o ma∫in„ de sp„lat Ón rate? Exist„ o mafie Ón Rom‚nia, o mafie care, din p„cate, de 14 ani n-o schimb„ nimeni!

V„ mul˛umim, domnule deputat.

Domnii deputa˛i Iordache Florin ∫i Eugen Ple∫a au depus declara˛iile politice.

Œl rog pe domnul deputat Vlad Hogea s„ citeasc„ declara˛ia politic„. Urmeaz„ domnul deputat Adrian M„r„cineanu.

V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003

## Stima˛i colegi,

Ne vom referi ast„zi la campania de manipulare a opiniei publice organizat„ de structurile puterii Ón preajma referendumului privind revizuirea Constitu˛iei.

Demersul nostru nu este deloc Ónt‚mpl„tor. Acest studiu de caz ne indic„ de fapt propor˛iile la care a ajuns mecanismul de tip dezinformator care ac˛ioneaz„ asupra electoratului rom‚n. Œn mod evident, popula˛ia nu a fost informat„ corect cu privire la necesitatea sau, dimpotriv„, inutilitatea modific„rii Constitu˛iei.

Singurei forma˛iuni parlamentare care s-a opus revizuirii, Partidul Rom‚nia Mare, i s-a interzis practic accesul pe posturile de radio ∫i televiziune, iar interven˛iile Ón presa central„ au fost aspru cenzurate ∫i deformate. Acest boicot mediatic a f„cut ca pentru masele largi ale popula˛iei numai o singur„ voce s„ fie auzit„, aceea oficial„ care de˛inea chipurile adev„rul absolut.

Prin cointeresarea material„ a institu˛iilor mass-media, P.S.D. a reu∫it s„-i conving„ pe patronii acestora c„ unicul mesaj care trebuia r„sp‚ndit p‚n„ Ón zilele referendumului era acela obedient de acceptare Ón necuno∫tin˛„ de cauz„ a unor modific„ri absurde care nu aduceau nici un folos viitorului Rom‚niei.

Trebuie s„ preciz„m Ón acest context c„ au fost alocate 800.000 de euro pentru publicitatea Ón massmedia privat„, iar managementul campaniei a fost atribuit f„r„ licita˛ie unei firme apropiate puterii. Cele trei canale ale televiziunii publice au fost obligate s„ promoveze gratuit campania propagandistic„ a Guvernului.

De remarcat c„, Ón aceste condi˛ii, e limpede c„ s-a ajuns la vicierea grav„ a procesului electoral, cu at‚t mai mult cu c‚t la toate talk-show-urile ∫i emisiunile informative lipseau pozi˛iile critice la adresa referendumului, iar revizuirea Constitu˛iei era prezentat„ ca un dat firesc.

S-a uzat, de asemenea, de identificarea reu∫itei referendumului cu integrarea euroatlantic„. Sloganul îDa, pentru Constitu˛ie! Da, pentru Europa!“ a fost unul al disper„rii guvernan˛ilor, nevoi˛i s„ recurg„ la o astfel de solu˛ie jenant„, doar pentru a ascunde fondul problemei.

De fapt, niciodat„, Ón s„pt„m‚nile dinaintea vot„rii, nu s-au discutat punctele de revizuire ca atare, ci doar chestiuni secundare, a∫a c„, pe 18 ∫i 19 octombrie, cet„˛enii care au mers la vot nu au avut habar pentru ce se exprimaser„ prin acel îDa“. Mul˛i erau convin∫i c„ Ól votaser„ pe Ion Iliescu pentru un nou mandat preziden˛ial. P.S.D. nu avusese nici cea mai mic„ inten˛ie de a supune Constitu˛ia unei dezbateri publice pentru ca rom‚nii s„ cunoasc„ ce prevederi ar trebui modificate ∫i din ce motive.

Totul a fost o perdea de fum a manipul„rii grosolane, a deturn„rii simpatiei pentru Europa civilizat„ spre suportul dat revizuirii legii fundamentale a Rom‚niei: pagini Óntregi care îomagiau“ noua Constitu˛ie; montaje televizate sau radiodifuzate care salutau marea schimbare; interven˛ia tuturor institu˛iilor statului Ón obligarea cet„˛enilor s„ mearg„ la vot; mii de afi∫e Ón limba maghiar„, tip„rite Ón culorile statului ungar, ro∫u-albverde, r„sp‚ndite Óndeosebi Ón jude˛ele Covasna ∫i Harghita, iat„ doar c‚teva îam„nunte“ reprobabile.

Este inadmisibil ca p‚n„ ∫i la ∫edin˛ele cu p„rin˛ii s„ li se traseze sarcina unor oameni maturi ce s„ fac„ Ón zilele referendumului, iar salaria˛ilor unor regii autonome ∫i societ„˛i comerciale cu capital de stat chiar s„ li se

condi˛ioneze plata chenzinei pe votul dat pentru revizuirea Constitu˛iei.

Avem o Constitu˛ie ilegal„ ∫i imoral„, necunoscut„ marii majorit„˛i a popula˛iei, votat„ Ón condi˛iile unui absenteism masiv, dublat de o fraud„ electoral„ de propor˛ii. Mecanismele infernale ale manipul„rii opiniei publice sunt cele care peste un an ar putea afecta grav campania pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale.

Pentru P.S.D., referendumul a fost o repeti˛ie general„. Pentru noi, cei care mai credem Ón valorile democra˛iei, a fost momentul adev„rului ∫i, totodat„, sf‚r∫itul iluziilor.

Œn fa˛a nemul˛umirilor populare cresc‚nde, a valului uria∫ de aderen˛„ la P.R.M. ∫i a dorului rom‚nilor de normalitate, Ón 2004, vechile ∫i noile diversiuni nu vor valora prea mult. Primele semne se v„d deja: jum„tate din electorat nu a ie∫it la vot pe 18 ∫i 19 octombrie. Rom‚nii care prin absen˛a lor, prin refuzul de a face jocul oligarhiei s-au Ómpotrivit tendin˛elor de Ónfeudare ∫i de federalizare a ˛„rii pe criterii etnice merit„ din toat„ inima felicita˛i.

La fel ∫i aceia care s-au prezentat ∫i au votat contra revizuirii legii fundamentale. Ace∫ti patrio˛i autentici, ace∫ti cet„˛eni responsabili, ace∫ti st‚lpi ai Rom‚niei viitorului, care privesc cu maxim„ seriozitate problemele grave ale ˛„rii, au Ón˛eles care este semnifica˛ia ∫i puterea real„ a votului fiec„ruia dintre noi.

Peste un an sunt toate ∫ansele ca pre∫edintele Rom‚niei s„ fie domnul senator Corneliu Vadim Tudor, iar P.R.M. s„ de˛in„ o confortabil„ majoritate parlamentar„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Adrian M„r„cineanu.

## **Domnul Adrian M„r„cineanu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îZiua na˛ional„ a P.S.D.“.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am asistat ieri la un sacrilegiu: transformarea Zilei Na˛ionale a Rom‚niei Ón îziua na˛ional„ a P.S.D.“

Peste tot nu s-a dat voie s„ se vorbeasc„ ∫i reprezentan˛ilor opozi˛iei, ci doar acelora ai P.S.D. Posturile de televiziune au avut sarcina de a t„ia din cadru toate lozincile sau alte Ónscrisuri ale partidelor de opozi˛ie, cum s-a f„cut la Alba Iulia cu lozincile P.R.M., Ón schimb, erau scoase Ón prim-plan inscrip˛iile P.S.D.

Peste tot s-a repetat obsesiv ideea marilor succese ale P.S.D. Ón integrarea euroatlantic„ ∫i european„. ™i ca s„ se Óncununeze aceast„ goan„ furibund„ dup„ capital electoral, prin toat„ mass-media a fost anun˛at poporul c„ partidul de guvern„m‚nt d„ la 1 Decembrie c‚rna˛i, fasole, sarmale, ˛uic„.

Toate acestea subliniaz„ Ónc„ o dat„ caracteristicile principale ale P.S.D. Ca urma∫i al vechiului P.C.R., folosesc metodele acestuia pentru Ón„bu∫irea vocilor care nu-i convin. Adept al democra˛iei Ón vorbe, pentru auzul Occidentului, Ón fapt, P.S.D.-ul a instaurat o cenzur„ deplin„, prin mijloace economice, asupra presei scrise ∫i vorbite.

Cu c‚t realitatea rom‚neasc„ este mai vitreg„ pentru majoritatea popula˛iei, cu at‚t P.S.D.-ul strig„ mai tare c„ totul e bine, c„ el ne conduce bine ∫i c„ dac„ vrem s„ ne fie bine Ón continuare trebuie tot el s„ r„m‚n„ la conducere ∫i dup„ 2004. Iar c‚rna˛ii, sarmalele, fasolea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 ∫i ˛uica nu dovedesc altceva dec‚t vulgaritatea liderilor P.S.D., vulgaritate ce se revars„ peste simbolul sf‚nt al Zilei Na˛ionale a Rom‚niei.

Atragerea oamenilor prin asemenea mijloc la manifesta˛ii de glorificare a P.S.D. este o impietate ∫i o lips„ de decen˛„. Œn anul 2002, un baron local P.S.D.-ist din Bac„u a f„cut la fel. I-a atras pe concet„˛enii s„i Ónfometa˛i Ón parcul ora∫ului promi˛‚ndu-le bere ∫i mici. Œn schimb, ace∫tia trebuiau s„-i ureze cu entuziasm îLa mul˛i ani!“ Atunci, Pre∫edintele Ion Iliescu a spus: îAcesta este un comportament de ciocoi, de geamba∫i detestabili!“ Iat„ c„ eticheta dat„ de Pre∫edinte se poate aplica acum asupra Óntregului partid de guvern„m‚nt.

Ce se ascunde Ón spatele acestei ac˛iuni Ón for˛„ a P.S.D.? Se ascunde disperarea. P.S.D.-ul ∫tie c„ sondajele publicate de cei care i-au pl„tit sunt false. ™tie c„ risc„ s„ ajung„ chiar partid de m‚na a doua. ™tie c„ nu va mai putea min˛i mult Occidentul ∫i mai ales ∫tie c„ majoritatea rom‚nilor Ó∫i Óndreapt„ speran˛ele c„tre P.R.M., pentru c„ nu este corupt ∫i pentru c„ are o atitudine na˛ional„ corect„.

Dup„ demonstra˛ia f„cut„ de ziua de 1 Decembrie 2003, dup„ ce ne-a ar„tat ce poate, ce vrea ∫i cum vrea s„ ajung„ la ˛elurile sale, o singur„ urare este normal s„ fac rom‚nilor: Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei din 2004 s„-i g„seasc„ pe rom‚ni sc„pa˛i de dictatura P.S.D.

V„ mul˛umesc.

Consider c„ este justificat„ respingerea de c„tre membrii Comisiei de ap„rare din Camera Deputa˛ilor a propunerii legislative a Partidului Democrat privind instituirea voluntariatului Ón armat„. Cred c„ aceast„ respingere este justificat„ prin faptul c„ alegerea sistemului de completare a efectivelor for˛elor armate este dependent„ de o multitudine de elemente aferente politicii militare promovate de statul rom‚n.

F„r„ Óndoial„ c„ integrarea Ón structurile militare moderne pretinde Ónnoiri Ón serviciul militar rom‚nesc. Natura actual„ a r„zboaielor pune tot mai mult pre˛ pe educa˛ie, pricepere, inteligen˛„, ∫i mai pu˛in pe for˛a brut„ a militarilor. Armata rom‚n„ are nevoie de militari care s„ fie inteligen˛i, s„ poat„ trata cu o diversitate de oameni ∫i culturi, s„ poat„ lua ini˛iative.

™tim cu to˛ii c„, mai ales Ón ultimele dou„ decenii, Ón ˛„rile occidentale s-a impus tot mai mult, al„turi de recrutarea obligatorie, voluntariatul, metoda adoptat„ Ón diverse forme ∫i considerat„ drept criteriu fundamental pentru definirea statutului unei armate de profesioni∫ti.

Ini˛iativele pentru profesionalizarea armatei rom‚ne trebuie Óns„ s„ ˛in„ cont de o multitudine de elemente: resursele demografice ∫i economice, caracteristicile socioprofesionale ale popula˛iei ∫i atitudinea cet„˛enilor fa˛„ de problematica armatei ∫i a ap„r„rii. For˛a unei armate va depinde, Ón ultim„ instan˛„, de profesionalismul fiec„rui militar, iar din acest motiv este evident faptul c„ preg„tirea trebuie direc˛ionat„ mai mult pe individ, ∫i nu pe structurile colective.

Œns„ acest lucru presupune un ansamblu complex de transform„ri care nu pot avea loc de azi pe m‚ine, cum ar dori membrii Partidului Democrat, Óntruc‚t ele se vor produce la nivelul organiz„rii ∫i instruirii organismului militar ∫i vor determina Ónlocuirea total„ sau par˛ial„ a sistemului de recrutare obligatorie.

Desigur c„ ne dorim cu to˛ii ca Rom‚nia s„ dispun„ de o armat„ profesionist„ ∫i bine dotat„. Œn acest sens, deja s-au Óntreprins un ∫ir de pa∫i concre˛i, dac„ ne g‚ndim Ón special la adoptarea noii Constitu˛ii. Œns„ a crea peste noapte o armat„ format„ numai din profesioni∫ti ∫i a completa unit„˛ile militare numai pe baz„ de contract este o dovad„ de nerealism politic din partea opozi˛iei. Œn primul r‚nd, situa˛ia economic„ nu ne permite s„ facem acest lucru. V„ dau un exemplu: Ón Statele Unite ale Americii, trecerea la armata profesionist„ a durat circa 13 ani.

Iat„ de ce cred c„ nu mimetismul automat e solu˛ia, ci adaptarea inteligent„, conform cu realit„˛ile noastre, a standardelor occidentale.

Iat„, a fost ∫i 1 Decembrie 2003! Un reper de glorioas„ Istorie Na˛ional„, pe care to˛i rom‚nii l-au serbat (sau ar fi trebuit s„-l onoreze!), pentru a 85-a oar„, Ón acest an.

Nu spun o noutate afirm‚nd c„ s„rb„torirea Zilei noastre Na˛ionale a fost marcat„, Ón anii de dup„ Decembrie 1989, de o nejustificat„, s„-i spunem, sfial„. R‚nd pe r‚nd, anii ace∫tia de dup„ Revolu˛ie ne-au readus Óns„ Ón con∫tiin˛e adev„rurile istoriei, abil estompate Ón anii de totalitarism, pentru a face loc Ón fa˛a s„rb„torilor comuniste.

Anivers‚nd acest eveniment cople∫itor Ón devenirea Rom‚niei moderne, mul˛i prea mul˛i rom‚ni Ónc„ mai p„c„tuiesc raport‚ndu-l adesea doar la momentul apoteotic al des„v‚r∫irii lui, unirea Ardealului ∫i a Banatului cu fiara, ∫i l„s‚nd nemeritat Ón penumbr„ Óntregul an eroic 1918, cu celelalte dou„ superbe etape ale reÓntrup„rii Rom‚niei — Unirea Basarabiei cu PatriaMam„ (9 aprilie 1918) ∫i apoi a Bucovinei (28 noiembrie 1918).

Nu reu∫im Óndeajuns s„ cuprindem complexitatea acestui demers nobil, Ón care, acum 85 de ani, ne-am g„sit un ˛el comun ∫i ne-am aflat ca fra˛i buni, to˛i, f„r„ excep˛ie: social-democra˛i, ˛„r„ni∫ti, liberali, impresionante mase populare, cu uria∫a lor for˛„ ∫i, Ónc„ v„duvit„ adesea de nepieritoare merite Ón Marea Unire, Armata Rom‚n„.

Solemnitatea clipelor de rememorare, invocarea sacrificiului Ónainta∫ilor no∫tri pentru ca azi Rom‚nia s„ existe, Óntreag„ c‚t ne-au permis vitregiile vremurilor, nu este demagogie, nici van ∫i g„unos spirit patriotard.

Cu stupoare ∫i, am convingerea, cu Óndrept„˛it„ indignare, ieri, de ziua noastr„ cea mai Ónsemnat„, posturi private de televiziune na˛ional„ au ar„tat Óntregii na˛ii, dup„ emo˛ionanta manifestare de la Arcul de Triumf din Bucure∫ti, o alt„ îmanifestare“, care s-a dorit original„: m‚n‚nd o c„ru˛„ zdrav„n„ cu doi cai bine hr„ni˛i ∫i Ón care se aflau mai mul˛i, s„ le spunem, l„utari, Mircea Dinescu. Poetul? Omul de afaceri? Demnitarul? M„sc„riciul? Cum s„-l numim? Œn zarv„ de tob„ de b‚lci, sc„l„mb„indu-se ca un vechil beat, dirij‚nd ni∫te zdrahoni cu p„l„rii de paie, cu boruri mexicane, care l„l„iau un c‚ntec deochiat, de mahala... ™i aceasta Ón imediata apropiere a Arcului de Triumf, p‚ng„rind acest adev„rat altar al jertfei pentru Patrie, pe sub care trecuser„ m‚ndri ∫i demni o∫tenii no∫tri, feciorii ˛„rii doar cu pu˛in timp Ón urm„, d‚nd solemn onorul eroilor ReÓntregirii! Cu tupeu de neam prost, Dinescu declara reporterilor c„ protesteaz„ astfel Ómpotriva demagogiei patriotarde, opin‚nd c„ la s„rb„toare oamenii trebuie s„ se distreze...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 Cum s„ se distreze? Batjocorind solemnitatea unei asemenea manifest„ri ca aceea a Onorului? Persifl‚nd sentimentul na˛ional?

Iat„, a∫a se d„ ap„ la moar„ intrigilor ∫i fr„m‚nt„rilor pentru to˛i, Ón v„zul unei na˛ii stupefiate.

Noi to˛i, sute de mii de cet„˛eni rom‚ni care au asistat cu religiozitate la manifest„rile aniversare de la Alba Iulia, dar ∫i Ón toate ora∫ele Rom‚niei, g„sind prilej fericit de concordie ∫i de nou„ hot„r‚re de a ne reÓn„l˛a patria acolo unde Ói este locul, noi suntem demagogi ∫i patriotarzi?! Patrio˛i ar fi Mircea Dinescu ∫i l„utarii lui de la mo∫ie! Ce patrie sluje∫te Dinescu?

O f„tuc„ de pe bulevardele Capitalei declar„ unui reporter T.V. c„ Ói e mil„ de solda˛i. îAr trebui s„ facem s„rb„toare vara, c‚nd e cald, s„ nu le fie frig...!“ Un t‚n„r cu aer de ∫mecher nici nu recunoa∫te c„ ar fi vreo s„rb„toare. S„rb„toare este — zice el — c‚nd Ó∫i serbeaz„ ziua de na∫tere... Œi place s„ hoin„reasc„ prin Europa. Dar cine Ói spune lui, acestui u∫uratic, c„ f„r„ o con∫tiin˛„ a propriei identit„˛i nu va exista niciodat„ multiculturalitatea european„, c„ Europa este un reper unic de spiritualitate, bazat„ pe spiritualitatea Ónsumat„ a na˛iunilor europene?

Ap„s‚nd pe pedala unui populism jenant, oameni care se cred mari (dar nu dovedesc) din conducerea unor partide de opozi˛ie, cer deja public socoteal„ pentru sumele cheltuite la s„rb„toarea na˛ional„ a Rom‚niei. Vezi Doamne, s„ fi s„rb„torit f„r„ cheltuieli... S-a dat prea mult„ iahnie de fasole cu c‚rna˛i din banul public! Nici nu merit„ s„ mai coment„m aceast„ nedreapt„ r„utate.

Evenimentul de ieri ne oblig„ s„ subliniem c‚t„ importan˛„ are cunoa∫terea temeinic„ a adev„rului nostru na˛ional, a istoriei Rom‚niei. S„ ne reg„sim pe noi Ón∫ine, s„ ne rec„p„t„m Óncrederea Ón valen˛ele ∫i Ón poten˛ialul poporului rom‚n de a rezista cu demnitate Ón mijlocul furtunilor istoriei, de a r„m‚ne el Ónsu∫i unit ∫i d„ruit cu abnega˛ie patriei comune f„urite cu at‚tea jertfe.

Doar munca noastr„, g‚ndirea noastr„ pozitiv„, sentimentele pe care le avem fa˛„ de Rom‚nia vor fi garan˛ii pentru un viitor prosper. Œn Europa vom ajunge doar pe picioarele noastre, abandon‚nd mentalit„˛ile de perdant ∫i cu o ˛inut„ demn„ a tuturor cet„˛enilor, indiferent de apartenen˛„ politic„.

Cred c„ este c‚t se poate de clar c„ domnul Andrei Ple∫u interpreteaz„ Óntr-un mod absolut r„uvoitor comentariul premierului Adrian N„stase cu privire la unele informa˛ii furnizate de C.N.S.A.S.

Vreau ca personal s„-l asigur pe Andrei Ple∫u c„, probabil, Ón mod cu totul bizar pentru dumnealui, ne dorim cu to˛ii o informare corect„, f„r„ ca aceasta s„ presupun„ din partea C.N.S.A.S. rea-inten˛ie sau reacredin˛„. De altfel, aceast„ institu˛ie nu trebuie s„ se transforme Óntr-un obiect extrem de nociv, cu adev„rat periculos, Ón situa˛ia Ón care unele grupuri de interese Ól pot manevra dup„ dorin˛e proprii.

De aceea, consider total gre∫it„ afirma˛ia domnului Ple∫u potrivit c„reia ia Ón discu˛ie cazuri ∫i candida˛i; aceast„ institu˛ie ar trebui s„ analizeze fenomenul ∫i s„ dispun„ de garan˛ii, de dovezi incontestabile ∫i de net„g„duit Ónainte de a face public„ o afirma˛ie care pretinde c„ este ∫i real„.

Cam acesta este de fapt sensul celor spuse de c„tre domnul Adrian N„stase, Óns„, domnul Ple∫u a interpretat

Ón mod cu totul eronat mesajul premierului, a∫a cum de nenum„rate ori ∫i tot Ón mod eronat interpreteaz„ anumite date ∫i fapte din cadrul activit„˛ii pe care o desf„∫oar„ la C.N.S.A.S.... Ceea ce cred c„ nu este bine.

1) Guvernarea P.S.D.-ist„ s-a tot l„udat cu m„re˛e realiz„ri, unele dintre ele chiar apropiindu-se de realitate, ca urmare a unor eforturi sus˛inute de reform„ din 1997 Óncoace.

Œn schimb, Adrian N„stase nu a spus niciodat„ c„ ace∫ti pa∫i importan˛i Ón Ómbun„t„˛irea indicatorilor macroeconomici se vor Óntoarce Ómpotriva popula˛iei, at‚t timp c‚t nu au la baz„ restructurarea real„ a economiei.

Prezen˛a capitalului de stat, a unor privatiz„ri dubioase, a indisciplinei financiare pentru clientela politic„, acum oblig„ B.N.R., singura institu˛ie cu adev„rat responsabil„, s„ g„seasc„ m„suri suplimentare de combatere a infla˛iei din lipsa unei reforme profunde.

Guvernatorul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, Mugur Is„rescu, a fost sus˛inut de domnul N„stase s„ aib„ curaj Ón Óncercarea de a limita posibilitatea de contractare a creditelor de c„tre popula˛ie, pe motivul c„ aceste credite sunt datorate l„comiei bancherilor de a avea un profit c‚t mai mare ∫i c„ ele Ón final vor duce la o infla˛ie c„reia economia Rom‚niei nu Ói poate face fa˛„. Primul-ministru uit„ c„ acesta este singurul mod prin care majoritatea rom‚nilor Ó∫i pot permite o serie de bunuri la care altfel r„m‚n doar s„ viseze.

De asemenea, domnul N„stase uit„ c„ infla˛ia preconizat„ are ca principal„ cauz„ politicile economice implementate Ón ultimii ani, ∫i nu cre∫terea volumului creditelor pentru popula˛ie. Astfel, el ar trebui s„ realizeze c„ este Ón principal vina unei proaste guvern„ri faptul c„ ast„zi Ón Rom‚nia popula˛ia nu Ó∫i poate permite o serie de bunuri nu de lux, ci bunuri care Ón Uniunea European„ sunt considerate stricte necesit„˛i, f„r„ de care un trai civilizat nu ar putea fi conceput.

Œn acela∫i timp, cred c„ domnului N„stase ar trebui s„ i se aduc„ aminte c„ aceste credite sunt motorul unei economii viabile ∫i una dintre caracteristicile at‚t de discutatei economii de pia˛„ func˛ionale. Se observ„ ∫i de aici c„ Rom‚nia nu are o economie de pia˛„ func˛ional„.

Solu˛ia la aceast„ team„ de infla˛ie ar putea fi una mult mai simpl„ ∫i cu efecte mult mai pu˛in tragice asupra popula˛iei, respectiv recuperarea datoriilor la bugetul statului, datorii de mii de miliarde, de la clien˛ii politici ai P.S.D. de genul domnului Iacobov. ™i toate acestea ar putea fi realizate f„r„ ca Guvernul s„ se fac„ vinovat de un Mo∫ Cr„ciun mult mai s„rac Ón acest an.

Totodat„, solu˛ia pentru ob˛inerea unor rezultate concrete este demisia unui guvern incapabil de m„suri reale de reform„.

2) De Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, Guvernul N„stase a preg„tit rom‚nilor numai surprize ∫i cadouri. P„str‚nd tradi˛ia care pare c„ a fost implementat„ Ón ultima perioad„, manifestarea de la Alba Iulia a reu∫it s„ ias„ Ón eviden˛„ prin fast ∫i falsitate. Dup„ o parad„ militar„ pe care autorit„˛ile locale au preg„tit-o p‚n„ la cele mai mici detalii, oamenilor li s-a f„cut o surpriz„ mult a∫teptat„, fiindu-le oferite sarmale ∫i vin gratis.

Urm‚nd acela∫i exemplu, ∫i primarii sectoarelor bucure∫tene ∫i ai multor localit„˛i din ˛ar„ au oferit celor prezen˛i la manifest„rile organizate de autorit„˛i m‚ncare ∫i b„utur„. Ideea unei mese gratis i-a Ónc‚ntat at‚t de mult pe rom‚ni Ónc‚t i-a f„cut s„ uite de faptul c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 aceast„ mas„ le-a fost oferit„ din bani publici, adic„ tot din banii lor.

Œn loc s„ se sperie de mul˛imea de oameni dispera˛i ∫i s„ realizeze c„ o astfel de manifestare reflect„ mai degrab„ s„r„cia ∫i nivelul foarte sc„zut de trai cu care se confrunt„ majoritatea rom‚nilor, membrii partidului de guvern„m‚nt s-au umflat Ón pene, m‚ndri de bun„tatea lor, b„t‚ndu-se ferici˛i pe um„r ∫i felicit‚ndu-se pentru succesul de care se vor bucura Ón campania electoral„ at‚ta timp c‚t vor oferi popula˛iei îfasole cu costi˛„“.

Ziua de 1 Decembrie cade de fiecare dat„ Ón postul Cr„ciunului. Guvernan˛ii particip„ cu dezinvoltur„ la evenimente religioase, Ó∫i fac cruci, s„rut„ icoane, Óns„ uit„ c„ atunci c‚nd se declar„ credincio∫i trebuie chiar s„ o ∫i fac„, pentru a crede c„ Óntre vorbe ∫i fapte nu sunt diferen˛e.

Din p„cate, Ón P.S.D.-i∫ti nu se poate avea Óncredere: ei ofer„ c‚rna˛i, costi˛„ ∫i sarmale ∫i se Ónfrupt„ din ele, de∫i ne afl„m Ón postul Cr„ciunului. F„r„ comentarii...

Am s„rb„torit, cu o zi Ón urm„, 85 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Este pentru a paisprezecea oar„ c‚nd o facem Ón deplin„ libertate, amintindu-ne clipele unice de atunci. F„r„ Óndoial„, este un moment jubiliar care se cuvine s„ fie marcat Ón mod special. Nu cred c„ o alt„ zi ar fi fost mai potrivit„ pentru a exprima puterea na˛iunii noastre de a f„uri statul na˛ional, voin˛a de a trece peste piedicile unei istorii mereu zbuciumate Ón aceast„ parte de lume.

Urm‚nd exemplul Ónainta∫ilor no∫tri, Ziua Na˛ional„ trebuie s„ fie un moment Ón care clasa politic„ s„ arate rom‚nilor ce Ónseamn„ unitate na˛ional„ ∫i solidaritate. Acest moment solemn trebuie s„ ne aduc„ aminte c„ avem obliga˛ia de a judeca Ón˛elept faptele istoriei, pentru a ne putea Ón˛elege mai bine pe noi, cei de ast„zi.

Ziua de 1 Decembrie este cel mai potrivit prilej pentru ca fiecare dintre noi s„-∫i Ónal˛e o clip„ privirea deasupra cotidianului, c„tre valorile fondatoare ale na˛iunii rom‚ne moderne, o na˛iune de cet„˛eni m‚ndri de trecut ∫i Óncrez„tori Ón viitor, care merit„ s„ tr„iasc„ Ón libertate, democra˛ie ∫i prosperitate.

La ce ar trebui s„ ne uit„m mai Ónt‚i dac„ ne Óntoarcem la anul de hotar 1918? Poate la faptul c„ la 1 Decembrie, c‚nd la Alba Iulia se hot„ra unirea cu Rom‚nia a Transilvaniei, Banatului ∫i p„r˛ilor ungure∫ti, regele Ferdinand se Óntorcea la Bucure∫ti. Am putea apoi s„ ne g‚ndim c„ Transilvania unit„ a r„mas o vreme autonom„, condus„ de un consiliu diligent, p‚n„ Ón momentul Ón care Constitu˛ia din 1923 a desfiin˛at toate urmele str„ine, a unificat pe deplin ˛ara ∫i a transformat-o Ón stat na˛ional, unitar ∫i indivizibil, a∫a cum este ∫i ast„zi, prin prevederile noii Constitu˛ii.

Iat„ Ónc„ un exemplu care ne-ar putea fi de folos c‚nd discut„m prea gr„bi˛i despre tot felul de autonomii. Nu sunt oare acestea semne pe care ni le face istoria, c„ unitatea poporului ∫i institu˛iile prin care acesta tr„ie∫te au acela∫i timp ∫i acela∫i ritm ∫i c„ lipsind una, va lipsi ∫i cealalt„?

S„ nu uit„m c„ la Alba Iulia a avut loc un act de autodeterminare a unui popor care nu a revendicat teritorii ce nu erau ale lui ∫i care era ∫i atunci majoritar Ón teritoriul Ón care tr„ia. Actul de autodeterminare a fost actul primordial pe care s-au bazat apoi toate negocierile diplomatice, toate tratatele ∫i toate actele politice care i-au urmat. Unirea de atunci nu a fost f„cut„ de un

partid sau de o confesiune religioas„, unirea a fost f„cut„ de to˛i rom‚nii ∫i tocmai acest fapt i-a dat legitimitate.

Ast„zi avem nevoie din nou de aceast„ unire Ón tr„ire a rom‚nilor. La fel ca Ón 1918, anul 2004 va fi anul Ón care ne vom reÓntregi, de data aceasta ca parte a familiei europene. Unitatea ∫i solidaritatea tuturor rom‚nilor sunt din nou necesare. Œn 1918, intrarea Ón normalitate Ónsemna Marea Unire. Ast„zi intrarea Ón normalitate Ónseamn„ aderarea la Uniunea European„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îLec˛ia“.

A fost ∫edin˛a festiv„ comun„ a celor dou„ Camere ale Parlamentului dedicat„ Ómplinirii a 85 de ani de la Marea Unire a rom‚nilor de la 1 Decembrie 1918.

Cifr„ important„, dar nu rotund„.

Dar ce importan˛„ mai are acest lucru, c‚nd fiecare an care trece ne Óndep„rteaz„ Ón timp de acel moment astral al istoriei noastre, trebuie s„ primeasc„ aceea∫i Ónc„rc„tur„ de emo˛ie, respect ∫i recuno∫tin˛„. Nici de data aceasta n-a fost s„ fie a∫a; n-a fost s„ fie prezent absolutul acestor tr„iri.

De fapt, liderii politici care s-au prezentat la microfon au ˛inut c‚te o lec˛ie Ón manier„ personal„ ∫i conform„ cu viziunea proprie asupra aceluia∫i eveniment.

Domnul Pre∫edinte Ion Iliescu a avut acela∫i discurs dens, coerent, cu interesante conexiuni Óntre diferite alte momente care au jalonat parcursul istoriei noastre p‚n„ la capitolul îAlba Iulia — 1918“.

O lec˛ie clasic„, de recapitulare a cuno∫tin˛elor cu o component„ euristic„.

Œn manier„ personal„, baleind Óntre discursul consistent ∫i poezia patriotic„, neuit‚nd s„ recurg„ la teatralitatea specific„, u∫or recognoscibil„, dar agreabil„ p‚n„ la un punct, a urmat pre∫edintele P.R.M., domnul Cornel Vadim Tudor.

O lec˛ie de predare a noilor cuno∫tin˛e cu un evident suport Ón behaviorism.

™i au venit la îcatedr„“ cei din Partidul Democrat, prin doamna senator Maria Petre. A fost clar pentru to˛i cei prezen˛i c„ au venit cu lec˛ia neÓnv„˛at„. Nu au ∫tiut scopul Ónt‚lnirii deputa˛ilor ∫i senatorilor, nu au Ón˛eles, Óntin‚nd de fapt semnifica˛ia Zilei Na˛ionale a Rom‚niei.

Au crezut c„ se afl„ la o mo˛iune de cenzur„ sau poate la îDeclara˛ii politice“, la îŒntreb„ri ∫i interpel„ri“. Lipsit„ de con˛inut, tern„, f„r„ nici un fior emo˛ional, Óntr-un stil care a declan∫at dezavuarea Óntregii asisten˛e, alocu˛iunea s-a acoperit de toate calificativele e∫ecului.

Interesant ∫i demn de subliniat este faptul c„ pe chipurile celor pu˛ini one∫ti ∫i serio∫i care au mai r„mas Ón acest partid se citeau at‚t consternarea, c‚t ∫i dezaprobarea. Le mul˛umesc acestor colegi pentru protestul mut, dar nu le dau numele pentru a-i menaja de m‚nia pre∫edintelui lor. Ba, mai mult, Óntr-un gest ieftin ∫i elocvent, maestrul ∫i-a Ómbr„˛i∫at Margareta, sub privirile complezente ale celor din Modrogan.

O lec˛ie ratat„ ∫i totu∫i util„, bazat„ pe un principiu pedagogic pe care Ól credeam revolut, îeduca˛ia prin contrast“.

Cel care a cobor‚t solemnitate peste asisten˛„ a fost admirabilul om politic Mircea Ionescu-Quintus, pre∫edinte de onoare al P.N.L. Domnia sa n-a predat, a oficiat o lec˛ie de aleas„ sim˛ire patriotic„, de elegan˛„ stilistic„ ∫i mesaj profund.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 A fost alocu˛iunea sa o bijuterie de retoric„ Ón montura a ceea ce romanii numeau îars benedicendi“ ∫i îars ornandi“. N-a fost o lec˛ie, n-a fost un curs, ci o tez„ de doctorat la care a lucrat toat„ via˛a. Œi mul˛umim!

îR„zboi cu cet„˛enii, pace cu Pepenel ∫i Iacobov“ Nu mai da˛i bani cet„˛enilor s„-∫i poat„ cump„ra frigider sau fier de c„lcat, da˛i-i bani lui Pepenel, c„ poate cotizeaz„ la partid, ∫i l„sa˛i-l pe Iacobov Ón pace, c„ 7.000 de miliarde de lei nu Ónseamn„ chiar a∫a de mult!

Cam a∫a se rezum„ filozofia primului-ministru Adrian N„stase Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea economiei ∫i rolul pe care trebuie s„ Ól joace b„ncile comerciale. Primul-ministru Adrian N„stase aplaud„ decizia B.N.R. de limitare a Ómprumuturilor c„tre popula˛ie, f„r„ s„ Ón˛eleag„ c„ aceast„ m„sur„ se impune tocmai datorit„ lipsei de eficien˛„ a guvern„rii ∫i datorit„ inexisten˛ei celei mai mici voin˛e politice de a recupera sumele uria∫e datorate bugetului de stat de abona˛ii politici ai puterii.

Cu cinism, primul-ministru Adrian N„stase afirm„ c„ aceste credite pentru popula˛ie reprezint„ îaspiratoare de bani“. Evident, premierul este familiarizat cu acest domeniu, av‚nd Ón vedere faptul c„ Domnia sa se Ónt‚lne∫te zi de zi cu probleme ale aspiratoarelor de bani care sunt firmele Ómbuiba˛ilor care graviteaz„ Ón jurul partidului de guvern„m‚nt.

Primul-ministru se sperie de consecin˛ele pe care le au asupra economiei creditele m„runte acordate cet„˛eanului de r‚nd pentru cump„rarea unui aparat casnic (oricum gospod„riile rom‚ne∫ti se plaseaz„ pe unul din ultimele locuri din Europa Ón privin˛a dot„rii cu astfel de aparate), f„r„ s„ g‚ndeasc„ la posibilele consecin˛e ale unui credit de dou„ milioane de euro pe care Ól solicit„ cu senin„tate, pe firul scurt, pentru Pepenel din R‚mnicu-V‚lcea, apropiat al partidului de guvern„m‚nt. îDou„ milioane de euro nici nu e a∫a de mult“, i-ar fi spus, potrivit presei, domnul N„stase lui Pepenel.

Primul-ministru nu e prea Óngrijorat nici de ce se Ónt‚mpl„ la RAFO One∫ti, pu∫culi˛a P.S.D., care datoreaz„ bugetului de stat 7.000 de miliarde de lei, adic„ cu 2.000 de miliarde mai mult dec‚t suma prev„zut„ Ón bugetul de stat pe anul 2004 pentru recorelarea pensiilor, ∫i asta dup„ ce Ón anul 2001 a beneficiat, prin ordonan˛„ de urgen˛„, de generozitatea Guvernului, care i-a ∫ters datoriile. Atitudinea guvernan˛ilor fa˛„ de firma P.S.D.-istului Iacobov: îRAFO nu se va Ónchide!“, garanteaz„ vicepre∫edintele P.S.D., Viorel Hrebenciuc, care uit„ c„ RAFO datoreaz„ bani cet„˛enilor.

Adrian N„stase uit„ ∫i faptul c„ falimentul îBancorex“, datorat jumulirii f„r„ mil„ a b„ncii de c„tre fostul P.D.S.R., a fost suportat de c„tre cet„˛eni, care au pl„tit fiecare ca urmare a prelu„rii pierderilor la datoria public„, contravaloarea unei rate practicate Ón ziua de azi pentru o ma∫in„ de sp„lat.

Œn acela∫i timp, Guvernul N„stase refuz„ s„ vad„ c„ o parte important„ a importurilor o constituie produsele agricole: Ón primele luni ale anului 2003 am importat mai mult de o treime din carnea consumat„, costul acesteia fiind de 110 milioane de euro. Tot Ón primele nou„ luni, importurile de cereale au fost de nou„ ori mai mari dec‚t cele din aceea∫i perioad„ a anului trecut, suma total„ pl„tit„ fiind de 170 de milioane de euro.

Unde sunt m„surile Guvernului pentru Óncurajarea produc˛iei interne Ón acest domeniu? Dac„ r„spunsul este subven˛ia electoral„ de dou„ milioane de lei la hectar, iat„ c„ ∫i rezultatele sunt pe m„sur„.

Œn concluzie, nu este vorba despre a men˛ine un anumit entuziasm pentru consum Ón niveluri rezonabile, cum spune primul-ministru, ci de a stopa corup˛ia ∫i risipa, care sec„tuiesc economia. Iar dac„ e vorba despre str‚nsul curelei, s„ o str‚ng„ Ónt‚i Iacobov ∫i Pepenel, nu cet„˛enii, Ón timp ce ˛eparii P.S.D. prosper„ pe banii lor.

## îArbitrii interna˛ionali“

La dou„ s„pt„m‚ni dup„ marea declara˛ie de la Bruxelles, ecoul nu s-a stins. Œn mar∫ul triumfal spre visul european, Rom‚nia a dep„∫it realul. Dar am dep„∫it ∫i momentul. Nu se aud pa∫i spre economia de pia˛„ func˛ional„, pentru c„ o avem prin Constitu˛ie, adic„ prin vorbe, nu prin fapte, dar se aud laude ∫i arog„ri de misiuni str„lucit Óndeplinite. Nu se v„d urme. R„m‚ne vorba. ™i vorba englezeasc„ nu e tot una cu vorba rom‚neasc„. îRomania can be considered as a functioning market economy once the good progress made has continued decisevely“, zicea englezul, dar sufletul rom‚nului prin glasul premierului spunea: îRom‚nia este considerat„ o economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i acest statut va fi confirmat prin m„surile pe care le lu„m Ón continuare“. Partidul s-a felicitat pentru victorie, Óntr-o unanimitate de monolit. Doar c„ aceste p„reri nu concord„ cu forma real„ a raportului.

Dar cum Ón meciurile interna˛ionale arbitrii sunt din tab„ra advers„, omul cu fluierul, Enrico Pasquarelli, negociatorul-∫ef pentru Rom‚nia, a citit din carne˛elul s„u c„ îRom‚nia nu a primit statutul de economie func˛ionala pentru acest an“. Jonathan Scheele, reprezentantul Comisiei Europene la Bucure∫ti, vorbea despre îAbsen˛a statutului de economie de pia˛„ func˛ional„“. Agen˛ia îReuters“: îRom‚nia cade la testul Uniunii Europene privind economia de pia˛„“;îRom‚nia nu ob˛ine de la Uniunea European„ statutul de economie de pia˛„“. Agen˛ia îFrance Press“: îEconomia de pia˛„ func˛ional„ — Rom‚nia trebuie s„ mai a∫tepte“; îFinancial Times“: îRaportul Uniunii Europene privind Rom‚nia dezam„ge∫te“; îRom‚nia nu are statut de economie de pia˛„ func˛ional„“; ziarul îThe New York Times“: îCorup˛ia din Rom‚nia continu„ s„ fie foarte r„spÓndit„ ∫i afecteaz„ toate nivelurile societ„˛ii. Rom‚nia nu e Ónc„ Ón stadiul de a fi considerat„ o economie de pia˛„ func˛ional„“. Acum, Guvernul rom‚n ∫i P.S.D. se r„zbun„ pe opozi˛ie, f„r„ s„ ∫tie ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate sau, mai degrab„, ascunz‚nd de ochii lumii realitatea sulemenit„. Ni se spune c„ raportul confirm„ juste˛ea politicii P.S.D. ∫i valideaz„ reforma s„v‚r∫it„. Œntre timp, mare s„rb„toare peste tot Ón Rom‚nia. ™ampanie ale∫ilor, focuri de artificii pentru prostime, toate din banii contribuabililor.

Desigur, Ziua Na˛ional„ merit„ totul, dar nu orice. Densitate Ónalt„ de fe˛e de politicieni pe metrul patrat, de tehnica militar„ ∫i de mii de cet„˛eni. Surpriz„ Ón programul de la Alba Iulia. Premierul ∫i pre∫edintele P.S.D., Adrian Nastase, a renun˛at s„-∫i mai prezinte discursul politic preg„tit special pentru a fi prezentat celor aduna˛i la s„rb„torirea Zilei Nationale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 Era ocazia ca opozi˛ia s„ compenseze, dar opozi˛ia nu a fost prea invitat„. Ca ∫i c‚nd la s„rb„toarea poporului t„u trebuie s„ fi invitat. Capricii politicianiste. Te duci pur ∫i simplu dac„ sim˛i cu adev„rat îchemarea neamului“. 1 Decembrie este ziua tuturor ∫i nu a∫tep˛i invita˛ia puterii, care s-a obi∫nuit s„ spun„ c„ nu confisc„ nimic, doar c„ ocup„ locurile din fa˛„. Dar erau ∫i locuri goale, l„sate de c„tre alia˛ii ∫i prietenii puterii.

Organiza˛ia U.D.M.R. Covasna, cu primarul ∫i pre∫edintele C.J. Covasna, a boicotat f„r„ explica˛ii ∫i f„r„ fasoane toate manifest„rile dedicate Zilei Na˛ionale a Romaniei, pe deplin Ón ton cu declara˛ia pre∫edintelui U.D.M.R., f„cut„ Ón Parlament, c„ organiza˛ia pe care o conduce a Ón˛eles c„ este momentul reconcilierii. Una e declara˛ia ∫i alta practica. Doar rom‚nul nu ∫tie ∫i nu aude ca ∫i c‚nd ceea ce exist„ depinde de cei ce v„d ∫i aud. Nu puteau lipsi primarii P.S.D.-i∫ti care Ón marile ora∫e au oferit poporenilor c‚te o por˛ie de fasole ∫i un pahar cu ˛uic„ fiart„ Ón parcuri ∫i pie˛e. 1 Decembrie, Ziua Na˛ional„ a rom‚nilor, s-a dovedit a fi o mare ocazie de Óntrecere festivist„ Óntre jude˛ele patriei. Fiecare dintre acestea, prin prefec˛ii P.S.D., au Óncercat, pun‚ndu∫i imagina˛ia la Óncercare, s„ puncteze momentul Ón albumul de istorie al partidului de guvern„m‚nt, dar ∫i Ón condicu˛a cu puncte pentru promovare. Unii au preg„tit deja ∫i Pomul de iarn„. Ca s„ Ónmoaie inimile Óncr‚ncenate ale pensionarilor datori la stat din cauz„ c„ li s-a calculat gre∫it pensia ∫i nu vor scapa de povara datoriei dec‚t dup„ s„rbatori. Am‚narea este mama uit„rii.

Œn alt„ ordine de idei, tot Ón aceste zile, primul-ministru Adrian N„stase a atacat C.N.S.A.S., printr-o declara˛ie, acuz‚ndu-i pe membrii consiliului c„ îjoac„ un rol politic extrem de periculos“ ∫i c„ aceast„ institu˛ie func˛ioneaz„ îcu Ónt‚rziere“. Se vrea o lichidare pa∫nic„ a acestui organism pentru ca fondurile s„ fie utilizate Ón reorganizarea cercet„rii ∫tiin˛ifice, dup„ cum cere Comisia European„ ˛„rilor candidate? C„ doar tot cercetare f„ceau ∫i unii dintre membrii Consiliului, dar de dosare, ∫i apoi scriau romane de spionaj care au trecere.

Dup„ toate acestea ne putem Óntoarce la Raportul de ˛ar„. Urmeaz„ angajamentul politic al Guvernului ∫i partidului Ón fa˛a cet„˛enilor c„ la anul vor duce-o ∫i mai bine, iar Ón 2004 va curge lapte ∫i miere ∫i se va Ónt‚mpla Ómplinirea tuturor obiectivelor stabilite. S„ dea Domnul, c„ doar este an electoral ∫i campania de sem„nat promisiuni a Ónceput. O s„ r„sar„ minciunele ∫i-o s„ plivim ani buni la ele.

Se spune c„ Europa se opre∫te acolo unde se termin„ autostr„zile. Anul acesta, Europa pare c„ se Ómpiedic„ ∫i de pragul inexisten˛ei serviciilor publice de utilitate garantat„. De aceea, autorit„˛ile rom‚ne au decretat 2004 anul serviciilor publice, stabilind, cel pu˛in la nivel teoretic, c„ li se va acorda prioritate Ón dezvoltare, Ón perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Ce trebuie f„cut pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor publice ∫i mai ales pentru dezvoltarea acestora la nivelul Óntregii ˛„ri sunt preocup„rile pe care autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ le aib„ Ón urm„torii trei ani, presupun‚nd c„ Ón 2007 vom adera la Uniunea European„.

Œnsu∫i Pre∫edintele ˛„rii, Ion Iliescu, a recunoscut Ón discursul pe care l-a rostit la Forumul Na˛ional al Serviciilor Publice de Interes General c„ la nivelul serviciilor publice ne situ„m printre ˛„rile slab dezvoltate,

pentru c„ statul este s„rac ∫i nu-∫i permite s„ investeasc„ fonduri imense, necesare, iar priva˛ii nu risc„ s„-∫i bage banii Óntr-un domeniu care, dup„ cum sus˛ine Pre∫edintele, nici nu returneaz„ investi˛iile Ón c‚˛iva ani.

Prin fostele regii de stat care au Ónc„put de c‚˛iva ani pe m‚inile unor priva˛i (de regul„ investitori str„ini) sunt totu∫i c‚teva care nu numai c„ func˛ioneaz„ la fel de prost ca Ónainte, dar aduc ∫i profituri frumu∫ele investitorilor care nu s-au gr„bit s„ cheltuiasc„ prea mul˛i bani pe ele.

Œn domeniul ap„-canal, de exemplu, cazul îApa Nova“ din Bucure∫ti este binecunoscut. Privatizarea nu a adus neap„rat ∫i o Ómbun„t„˛ire a serviciilor sau o rentabilizare a lor. Cel pu˛in la nivelul popula˛iei nu s-a sim˛it p‚n„ acum o Ómbun„t„˛ire a raportului calitate—pre˛. Rom‚nii pl„tesc pentru condi˛ii minime de trai sume fabuloase, adesea acestea dep„∫ind veniturile unei familii modeste.

Conform statisticii date publicit„˛ii de c„tre autorit„˛i, Ón Rom‚nia anului 2003, numai 52% din popula˛ie beneficiaz„ de ap„ ∫i canalizare, 16% au doar ap„, iar 32% dintre rom‚ni nu au nici ap„ curent„, nici canalizare.

Necesarul investi˛iilor Ón acest domeniu este, numai Ón mediul urban, de 3,8 miliarde de euro Ón canalizare ∫i 2,5 miliarde de euro Ón aduc˛iuni de ap„. Œn total, investi˛iile pentru sta˛ii de epurare a apei ∫i canalizare Ón mediul rural ∫i urban ar trebui s„ fie de peste 13 miliarde de euro ∫i de 6 miliarde de euro pentru alimentare cu ap„.

Fondurile existente pentru perioada 2003—2007, de∫i par mari, sunt totu∫i descurajante comparativ cu necesarul. Se dau ca sigure Ómprumuturi de 150 milioane de euro pe an, alte 115 milioane provenite din parteneriate public—private, 300 de milioane din granturi europene (fonduri nerambursabile) ∫i cele mai mici sume, 20 ∫i 40 milioane de euro, de la bugetele locale ∫i respectiv central.

Cu aceste sume e pu˛in probabil s„ atingem standardele europene cerute pentru integrare, chiar presupun‚nd c„ banii se vor folosi judicios.

î1 Decembrie, s„rb„toarea tuturor rom‚nilor (membri P.S.D.)“

Programul manifest„rilor prilejuite de Ómplinirea a 85 de ani de la Marea Unire din 1918 dovede∫te evident c„ domnii Iliescu ∫i N„stase continu„ aceea∫i politic„ de mistificare a istoriei practicat„ de comuni∫ti. Depunerea de coroane la statuia lui Mihai Viteazul Ón loc de statuile celor mai importan˛i oameni politici ai momentului 1918, Ionel Br„tianu ∫i Iuliu Maniu, confec˛ionarea ∫i comercializarea c„nilor cu chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, arat„ hot„r‚rea P.S.D. de a nu recunoa∫te meritele partidelor istorice Ón Ónf„ptuirea Unirii.

Dac„ va r„m‚ne la putere, nu peste mult timp P.S.D., ca partid-stat, va scoate din c„r˛ile de istorie orice referire la marii oameni politici ai istoriei noastre, desigur, dac„ ace∫tia nu au f„cut parte din Partidului Comunist Rom‚n. Probabil c„ dac„ domnii N„stase ∫i Iliescu s-ar fi apropiat de statuile celor care au contribuit la Ónf„ptuirea Unirii s-ar fi observat ∫i mai bine diferen˛ele existente Óntre ace∫tia, ni∫te pitici politici, ∫i Ionel Br„tianu ∫i Iuliu Maniu, uria∫ii politicii rom‚ne∫ti Ón perioada interbelic„ ∫i nu numai.

1 Decembrie, Ómplinirea a 85 de ani de la Marea Unire, a constituit un nou prilej pentru putere de a-∫i satisface nevoia de îbaie de mul˛ime“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 1 Decembrie 2003 a fost mult diferit fa˛„ de s„rb„torile organizate Ón anii trecu˛i dep„∫ind la festivism p‚n„ ∫i îepoca de aur“. Vinovat„ de aceasta nu a fost cifra rotund„ aniversat„, ci apropierea anului electoral ∫i, mai ales, pierderea de vitez„ a actualei puteri Ón ochii electoratului.

P.S.D. nu a rezistat tenta˛iei de a face din nou pomeni publice, ∫i, ca un adev„rat partid social-democrat european, aplic‚nd modelul Sechelariu Ón toat„ ˛ara, a organizat adev„rate chermeze cu mititei, c‚rna˛i, s„rm„lu˛e, vin, ˛uic„ etc. Nu c„ ar fi ceva r„u Ón asta, dar, din nefericire, pentru milioanele de s„raci ai Rom‚niei P.S.D.-iste, 1 Decembrie nu este dec‚t o dat„ pe an. Œn rest, ace∫tia se uit„ cu jind prin galantare.

Œn alt„ ordine de idei, premierul-minune, vr‚nd s„-∫i schimbe porecla Ón renume, a avansat ideea ca demnitarii s„ doneze Ón luna decembrie Óntre 1 ∫i 3 milioane de lei, Ón func˛ie de rang, pentru a Óndulci via˛a celor mai s„raci pensionari.

™i noi care credeam c„ doar domnul Iliescu are reminiscen˛e ale trecutului s„u de activist comunist ∫i are alte idei despre solidaritatea social„ dec‚t vest-europenii. Dar tot premierul, Óntr-un acces de realism, a afirmat c„ ace∫ti bani nu sunt suficien˛i. Œi suger„m s„ g„seasc„ ceva surse alternative, de exemplu, s„ reduc„ cabinetele demnitarilor, s„ oblige baronii locali ∫i centrali ai P.S.D. s„-∫i pl„teasc„ cheltuielile de transport efectuate pe banii institu˛iilor publice Ón interes propriu sau de partid ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ cear„ P.S.D. s„ achite costurile integrale ale deplas„rii Ón Brazilia.

P.N.L. este preocupat de situa˛ia pensionarilor, dar o Ómbun„t„˛ire a nivelului de trai al acestora nu se poate face cu m„suri populiste ∫i heirupiste. P.N.L. consider„ c„ numai prin recalcularea pensiilor se pot elimina inechit„˛ile din actualul sistem ∫i numai prin dezvoltarea sistemelor alternative de asigur„ri sociale actualii salaria˛i pot spera la un trai decent la v‚rsta pension„rii.

î1 Decembrie 2003 — un punct de referin˛„ pentru noua genera˛ie“

Œn acest an, la 1 Decembrie se Ómplinesc 85 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia.

Pentru a marca acest moment, 50 de tineri din cadrul Organiza˛iei P.S.D. Caracal au ˛inut s„ fie prezen˛i acolo.

Ce lec˛ie de istorie poate fi mai conving„toare dec‚t aceea de a fi prezent Ón locul unde Ónainta∫ii no∫tri au Ómplinit un vis mai vechi al rom‚nilor, acela de Unire.

Un sincer bravo acestor tineri minuna˛i care au marcat 85 de ani de Unitate, dar ∫i un exemplu pentru noi cei mari care Ón momentele aniversare trebuie s„ d„m exemplu de mai mult„ unitate, toleran˛„ ∫i Ón˛elegere.

Pentru c„ numai dac„ vom fi uni˛i vom putea trece examenele importante care ne a∫teapt„ Ón viitor acelea privind integrarea Ón NATO ∫i U.E.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de 1 Decembrie 1918, la a∫a-numita Marea Adunare Na˛ional„ de la Alba Iulia s-a declarat deplina libertate na˛ional„ ∫i egalitatea Ón drepturi pentru na˛ionalit„˛ile conlocuitoare. Œn realitate, Óns„, evenimentele celor 85 de ani referitoare la politica na˛ional„ a guvernelor rom‚ne∫ti reprezint„ un ∫ir de discrimin„ri Ón direc˛ia tuturor comunit„˛ilor etnice din

Rom‚nia. Politica de dezna˛ionalizare a resim˛it-o Ón special comunitatea maghiar„.

Reformele agrare din 1921 ∫i cea din 1945 au avut ca scop distrugerea bazei materiale funciare, individuale ∫i colective a comunit„˛ilor maghiare. Politica de dezna˛ionalizare s-a afirmat at‚t pe plan cultural, c‚t ∫i Ón domeniul educa˛iei publice. M„ refer la legile Anghelescu, la crearea a∫a-numitelor zone culturale din Ardeal, precum ∫i la dezmembrarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón limba maghiar„.

Œn prezent, construirea m‚n„stirilor de rit ortodox ∫i Ón secuime vizeaz„ continuarea politicii de dezna˛ionalizare ∫i intimidare a popula˛iei maghiare din aceast„ zon„.

Un caz special care se manifest„ Ón aceast„ direc˛ie Ól reprezint„ articolul publicat Ón Cotidianul Formula A.S. nr. 584 din luna septembrie 2003, semnat de Blaga Lupescu. Œn acest articol se precizeaz„: îDe la Revolu˛ie Óncoace, extremi∫tii unguri din Rom‚nia nu obosesc s„ tr‚mbi˛eze Ón toat„ lumea purificarea etnic„ a maghiarilor din Ardeal. Œn spatele zgomotului iscat de trompetele lor, cei îpurifica˛i“ nu sunt ungurii, ci rom‚nii, maghiariza˛i, prin vreme, cu for˛a, redu∫i la un pumn de minoritari. Cearda∫ul jucat de guvernele Rom‚niei cu partidul maghiarilor s-a transformat Ón co∫mar: neantizarea rom‚nilor din Covasna ∫i din Harghita. Am fost acolo, am v„zut ∫i povestim.“

Œntregul articol nu reprezint„ altceva dec‚t o instigare na˛ional„ fa˛„ de maghiari Óntr-o comun„ unde, potrivit ultimelor statistici, sunt 6 rom‚ni, iar pentru 2 elevi a fost creat„ o clas„ special„ cu predare Ón limba rom‚n„.

Nu Ón˛eleg pe autorul articolului. Cu ce drept nume∫te Óntreaga comunitate s„teasc„ din Joseni extremi∫ti unguri? Cum are curajul s„ afirme c„ cearda∫ul jucat de guvernele Rom‚niei cu partidul maghiarilor s-a transformat Óntr-un co∫mar al rom‚nilor din Covasna ∫i Harghita, atunci c‚nd ei au o situa˛ie privilegiat„ Ón localit„˛ile unde sunt minoritari?

Popula˛ia din Joseni protesteaz„ Ómpotriva unei asemenea denatur„ri a realit„˛ii! Cet„˛enii de la îpolul frigului“ cer ca ace∫ti ziari∫ti care prin intermediul presei vor s„ creeze conflicte etnice Ón secuime s„ fie pedepsi˛i pentru calomnie.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## îSpirala teroarei ∫i consecin˛ele sale“ Domnilor colegi,

Creatorii ∫i executan˛ii tragicelor atacuri teroriste din inima Americii, de pretutindeni ∫i, mai recent, din capitala Turciei, Istanbul, nu puteau s„-∫i Ónchipuie c„ omenirea va privi f„r„ s„ reac˛ioneze, cum inexplicabil ∫i-ar fi dorit unii a∫a-zi∫i pacifi∫ti, c„ ei ar putea distruge at‚t Statele Unite ale Americii, c‚t ∫i Occidentul, ie∫ind victorio∫i.

Toate aceste atacuri pot fi explicate doar ca un produs al nebuniei, omucid ∫i suicid Ón acela∫i timp, o fund„tur„ Ón care numai min˛i r„t„cite, prad„ unui delir colectiv, s-ar putea strecura. Un delir suicid, aproape o be˛ie f„r„ sens, de autodistrugere, dar nu f„r„ ca mai Ónt‚i s„ fie sacrificate mii de vie˛i: tineri, militari, civili, femei, copii, b„tr‚ni, bolnavi, s„rmani, incapabili chiar s„-∫i g„seasc„ o sc„pare prin fug„.

Dorin˛a acestora de moarte se poate observa Ón Óndemnurile fanaticilor conduc„tori terori∫ti, care lanseaz„ mesaje ordon‚nd lupt„torilor s„ se sinucid„ dec‚t s„ cad„ Ón m‚inile adversarului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 Dup„ ce a promis victoria Jihadului ∫i Ónflorirea Islamului paralel cu distrugerea Americii ∫i a statelor care o sus˛in Ón oarecare m„sur„, Ón filmul care Ól Ónf„˛i∫eaz„ cu o mitralier„ Ón bra˛e, pe care o m‚ng‚ie ca pe un copil, ∫eicul terorii este silit s„ fug„ cu disperare prin grotele ∫i st‚ncile Afganistanului meridional, Ómpreun„ cu alaiul de talibani feroce, c„rora, din p„cate, le-au c„zut victime recent ∫i doi militari rom‚ni.

Memoria istoric„ ne trimite cu g‚ndul la scene similare ale altor de∫euri ale umanit„˛ii ∫i reevoc„ ultimele zile ale lui Hitler, Ón bunc„rul Ón care Ó∫i a∫tepta sf‚r∫itul. ™i el sfidase lumea civil„, vis‚nd Ón delirul s„u cucerirea lumii, f„c‚nd victime nevinovate invad‚nd Europa ∫i preg„tind arme de distrugere Ón mas„. ™i el a recurs la sinucidere ca s„ nu cad„ Ón m‚inile celor care, cu pre˛ul vie˛ii lor, juraser„ salvarea umanit„˛ii, a libert„˛ii ∫i drept„˛ii. Nobilul sacrificiu al acestora din urm„ era dedicat luminii, speran˛ei pe drumul vie˛ii, al civiliza˛iei, al p„cii.

™i Stalin Ó∫i cl„dise despotismul pe masacre ∫i persecu˛ii, impun‚nd milioanelor de oameni suferin˛e nemaiÓnt‚lnite, ucig‚nd pentru simpla b„nuial„, sufoc‚nd libertatea ∫i drepturile elementare ale semenilor s„i. ™i Ón acest caz triumfa obscura dorin˛„ de moarte care Ó∫i devora victimele Ón gulaguri, temni˛e ∫i execu˛ii capitale.

Stalin nu ∫i-a luat via˛a, dar a murit Óntr-un mod ur‚t, chinuit de diete devastatoare administrate de medici dubio∫i, sf‚r∫ind prad„ p‚n„ ∫i lipitorilor, folosite ca remediu extrem.

Œn istoria dureroas„ a umanit„˛ii se nasc ace∫ti mon∫tri, mai mult s„lb„ticiuni dec‚t fiin˛e umane. Mai r„u chiar, c„ci fiarele nu se fac vinovate, se supun instinctelor imediate, ∫i nu rafinamentului, pervers„ logic„ a min˛ilor omicide. Iar umanitatea nu numai c„ trebuie, dar are datoria s„ se apere de ace∫ti mon∫tri ∫i s„ le previn„ ac˛iunile criminale.

Chiar dac„ lovind Ón primul r‚nd Statele Unite, nu numai americanii sunt cei viza˛i, ci este amenin˛at Óntregul ansamblu al lumii occidentale.

R„zboaiele islamice izbucnite dup„ 1990 nu sunt rezultatul principal al s„r„ciei, ci al problemelor geopolitice complexe, al demografiei galopante a popoarelor musulmane, dorin˛ei acestora de a fi recunoscute ca puteri ∫i de a juca un rol pe e∫ichierul interna˛ional, revolta lor Ómpotriva claselor dominante corupte, a regimurilor politice sus˛inute de Occident, care, Ón loc s„ le redistribuie enorma bog„˛ie a petrolului, o deturneaz„ tot Ón profitul lor Ón conturi str„ine Ón b„nci occidentale.

Islamul este exploatat ca un îghiveci“, fanatismul se Ónr„d„cineaz„ Óntr-o confuzie de fond, Óntre religie, politic„ ∫i r„zboi. Mare parte dintre aceste ˛„ri sunt pe cale de a-∫i preg„ti arme atomice ∫i bacteriologice pentru distrugerea sistematic„ a omenirii. Ieri New-York ∫i Istanbul, dar m‚ine poate fi Londra, Paris, Moscova sau Bucure∫ti, situa˛ie pe care opinia public„ se pare c„ nu o realizeaz„ Ón adev„ratul ei dramatism.

Ce trebuie luat serios Ón seam„ este faptul c„ Europa se afl„ la momentul unei cotituri fundamentale a istoriei sale, Ón fa˛a unor op˛iuni cruciale care se impun ∫i care pot decide viitorul s„u. Vom asista oare la un declin sau la o Ónt„rire a prezen˛ei sale pe scena mondial„?

Œn contextul dat se impun dou„ alternative: varianta unui parteneriat stabil cu S.U.A., sau automul˛umirea, cu un rol de auxiliar.

Œn prima variant„ se impune ameliorarea coeziunii interne, Ónt„rirea mecanismelor decizionale, care s„-i permit„ interven˛ia rapid„ Ón cazuri de criz„ la nivel

interna˛ional. De asemenea, trebuie Ónt„rit sistemul de ap„rare comun, perfec˛ionarea for˛elor armate din fiecare stat, plasarea acestora sub un comandament unic, stabil ∫i puternic, care, primordial, s„ capete o viziune clar„ a destinului s„u, a proiectelor at‚t la nivel european, c‚t ∫i interna˛ional. A doua variant„ nici nu poate fi luat„ Ón calcul.

Pentru a contribui din plin la apusul terorismului, vor fi poate necesare alte ac˛iuni militare, va fi necesar„ pacea israeliano-palestinian„, precum ∫i o evolu˛ie economic„ ∫i cultural„ a ˛„rilor islamice, o conversie a Islamului spre modernism, o dezvoltare a sa spre democra˛ie ∫i o ridicare a nivelului de trai al popoarelor sale.

Dar nimeni nu poate nega faptul c„ ∫i Ón viitor interven˛iile militare anglo-americane, sus˛inute ca ∫i Ón prezent de c‚t mai multe state, vor comporta un Ónsemnat poten˛ial de descurajare a terorismului ∫i a fanaticilor, care nu vor nici libertatea dezvolt„rii, nici bun„starea umanit„˛ii, nici triumful propriei credin˛e. Dar cred doar Ón ideologia sinuciderii ∫i a mor˛ii.

Œn cele din urm„, omenirea va avea c‚∫tig de cauz„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umim ∫i noi. Doamnelor ∫i domnilor,

Domnul deputat Petre Posea a depus declara˛ia politic„.

f n s„ v„ informez c„ nou„ colegi au depus declara˛ia politic„, Ón timp ce opt colegi au fost absen˛i, nici n-au depus declara˛ia politic„, nici n-au prezentat-o Ón plenul Camerei.

Ca atare, prima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi s-a Óncheiat. Lucr„rile Camerei se reiau la orele 16,00.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ relua˛i locurile Ón sal„. Vreau s„ v„ anun˛ Ón aceast„ a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 289 ∫i sunt absen˛i 56 deputa˛i.

Ast„zi avem dou„ puncte la ordinea de zi: Ón primul r‚nd, discutarea cererii de Ónfiin˛are a unei comisii de anchet„ Ón leg„tur„ cu desf„∫urarea referendumului cu privire la aprobarea Legii de revizuire a Constitu˛iei; ∫i, la al doilea punct, dezbaterea mo˛iunii simple, ini˛iat„ de 55 de deputa˛i, cu privire la violen˛a Ón familie.

Œnainte de a Óncepe dezbaterea primului punct de pe ordinea de zi, da˛i-mi voie s„-i dau cuv‚ntul domnului deputat Bahrin, care dore∫te s„ fac„ o declara˛ie personal„.

## **Domnul Dorel Bahrin:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

M„ numesc Bahrin Dorel, deputat ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 23 — Ialomi˛a.

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„-mi dau demisia din calitatea de membru al Partidului Umanist din Rom‚nia ∫i din func˛ia de vicepre∫edinte al partidului. La baza deciziei mele st„ dezacordul fa˛„ de comportamentul politic al partidului din care am f„cut parte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 Cu aceea∫i dat„ solicit conducerii Grupului parlamentar al P.S.D. aprobarea reÓnscrierii mele Ón eviden˛a Grupului parlamentar al P.S.D., fost Grup parlamentar P.D.S.R., pe a c„ror liste am candidat, am participat la campania electoral„ ∫i am fost ales deputat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, stimate colega. Am luat not„ de declara˛ia dumneavoastr„.

Trecem la dezbaterea primului punct al ordinii de zi: cererea grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, Partidului Democrat ∫i Partidului Na˛ional Liberal cu privire la constituirea unei comisii de anchet„ Ón leg„tur„ cu modul de desf„∫urare a referendumului.

Cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul primul? Domnul deputat Bolca∫.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare, ale Partidului Na˛ional Liberal ∫i ale Partidului Democrat, sub semn„tura tuturor membrilor acestor grupuri, au solicitat Camerei Deputa˛ilor constituirea unei comisii de anchet„ privind modul Ón care s-a organizat ∫i desf„∫urat referendumul na˛ional pentru aprobarea Legii de revizuire a Constitu˛iei, elabor‚nd Ón acest scop un proiect de hot„r‚re.

Problema este ∫i r„m‚ne Ón actualitatea noastr„ imediat„. Ne afl„m Ón prezen˛a unor semnal„ri ale partidelor politice, pe care nu le dorim s„ r„m‚n„ sterile. Ne afl„m Ón prezen˛a semnal„rilor tuturor organiza˛iilor cet„˛ene∫ti ∫i ale mass-media cu privire la modul Ón care s-au derulat procedurile acestui referendum, care nu vrem s„ r„m‚n„ f„r„ nici un fel de ecou.

Trebuie s„ r„spundem tuturor suspiciunilor care s-au ridicat cu privire la respectarea legilor Ón toate procedurile de desf„∫urare ale referendumului ∫i Ón modul concret de derulare a procedurilor de votare. Am spus, trebuie s„ r„spundem, pentru c„ nu pornesc prezum˛ios de la ideea c„ s-au f„cut neap„rat ilegalit„˛i fundamentale, nu pornesc de la ideea de a v„ propune demascarea unor situa˛ii, ci pornesc de la ideea l„muririi unor situa˛ii.

Dac„ nu avem nimic de ascuns, dac„ aceste situa˛ii pot s„ fie limpezite, nimeni nu se poate opune constituirii unei asemenea comisii. Se pune legitima Óntrebare dac„ dup„ avizul Comisiei constitu˛ionale — era s„ spun, repet‚nd eroarea domnului Stolojan, dup„ avizul Cur˛ii Constitu˛ionale —, care a fost prezentat Ón fa˛a Camerelor reunite cu privire la validarea rezultatelor referendumului, se mai poate constitui o asemenea comisie. ™i eu spun c„ da. Acest aviz al Cur˛ii Constitu˛ionale nu reprezint„ altceva dec‚t stabilirea Ómprejur„rilor c„, dup„ datele obiective, nu au existat neregularit„˛i fundamentale care s„ afecteze, s„ vicieze rezultatele referendumului. Nici comisia nu-∫i propune r„sturnarea rezultatelor acestui referendum. Ea Ó∫i propune numai clarificarea a tot ce s-a petrecut pe parcursul celor dou„ zile stabilite, legal sau nu, pentru plimbarea cu urnele volante.

Este normal s„ ne preocup„m de acest lucru din dou„ considerente. Ne afl„m Ón fa˛a unui an electoral. P„storel Teodoreanu spunea — ∫i eu Ól iubesc foarte mult —: la ce s-o fi repet‚nd istoria, dac„ asta nu

serve∫te la nimic?! Eu vreau ca istoria s„ nu se mai repete. Vreau s„ nu existe suspiciuni cu privire la desf„∫urarea procedurilor electorale, din punctul de vedere al constituirii sistemului legislativ, ∫i acum lucreaz„ Comisia pentru elaborarea propunerilor de modificare a Legii electorale; dorim Ón continuare s„ nu se mai repete disfunc˛ionalit„˛i (am folosit, evident, un eufemism) practice, care s„ duc„ la nemul˛umiri ∫i la suspiciuni. Este posibil, trebuie, ∫i acesta este rolul Parlamentului.

Actualitatea se p„streaz„, pentru c„ a˛i v„zut, opinia public„, oamenii chema˛i la urne, Ón condi˛iile violent„rii directe a voin˛ei lor, au reac˛ii imprevizibile, ∫i lec˛ia gruzin„ nu trebuie uitat„. Nu dorim s„ se repete asemenea lucruri ∫i tocmai pentru evitarea lor, l„muririle pe care le d„ o comisie parlamentar„ de anchet„ pot s„ vin„ Ón ajutorul stabilirii ∫i stabiliz„rii democratice a Rom‚niei.

Mai este un aspect: se va spune, ∫i vede˛i c„ nu fug de greut„˛i, c„ aceast„ comisie de anchet„ poate s„ fie un paralelism cu anchetele penale care se desf„∫oar„ Ón cazurile izolate de sesiz„ri privind Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale ce se sanc˛ioneaz„ penal. Dar aceste anchete privesc numai cazurile care se sanc˛ioneaz„ penal, nu ∫i tot ansamblul legislativ, precum ∫i ansamblul de proceduri care se clameaz„ la aceast„ or„ c„ au fost Ónc„lcate.

Nu mai pu˛in!

Vreau s„ ˛in, ∫i cu aceasta Ónchei, vreau s„ ˛in ∫i s„ respect Ón mod deosebit demnitatea Constitu˛iei Rom‚niei, care nu poate s„ fie maculat„ de b„nuieli, de zvonuri sau de fapte reale care sunt condamnabile. Dac„ sunt aceste fapte condamnabile, s„ le condamn„m. Dac„ sunt lucruri de limpezit, s„ le limpezim. ™i, mai ales, este r„spunderea Parlamentului. Dac„ este necesar s„ construim un sistem legislativ mai adecvat, s„-l facem.

Sub aceste auspicii am ini˛iat proiectul de hot„r‚re pe care l-am supus dezbaterii Domniilor voastre. V„ mul˛umesc ∫i sper c„ cei care nu au nimic de ascuns s„ voteze pentru constituirea acestei comisii.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine constituirea unei comisii de anchet„ cu privire la organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului na˛ional pentru revizuirea Constitu˛iei.

Œnainte de a trece la fond, dou„ chestiuni preliminare: 1. Prin aceast„ comisie de anchet„ nu am dorit ∫i nu dorim s„ punem sub semnul Óndoielii legitimitatea noii Constitu˛ii a Rom‚niei ∫i care a intrat Ón vigoare Ón 29 octombrie 2003. Noi am recunoscut ∫i am acceptat decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, prin care a fost validat referendumul na˛ional, decizie Ón care s-a men˛ionat c„ neregulile existente nu au fost de natur„ s„ conduc„ la invalidarea rezultatelor referendumului. Deci, repet, aceast„ comisie de anchet„ nu a dorit ∫i nu dore∫te s„ pun„ sub semnul Óndoielii rezultatul referendumului na˛ional pentru revizuirea Constitu˛iei.

2. Aceast„ comisie de anchet„ este o form„ de control parlamentar, o form„ a controlului pe care Parlamentul Ól exercit„ asupra Guvernului. Œn orice ˛ar„ democratic„, o comisie de anchet„, o dat„ legal constituit„ ∫i care se afl„ Ón fa˛a votului plenului, practic nu mai poate fi refuzat„. V„ dau exemplul Germaniei: Ón Germania, orice comisie de anchet„ propus„ de c„tre reprezentan˛ii opozi˛iei, sub rezerva Óndeplinirii condi˛iilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 legate de num„r (Ón cazul nostru este vorba de o treime din num„rul deputa˛ilor), nu poate fi refuzat„ de c„tre majoritatea parlamentar„. Este o exigen˛„ a democra˛iei parlamentare, un mod prin care aceast„ democra˛ie parlamentar„ respir„ ∫i se afirm„ Ón via˛a public„.

3. Practic, prin aceast„ comisie de anchet„, noi dorim s„ identific„m acele lacune Ón organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului care pot fi repetate Ón viitor ∫i pot pune sub semnul Óntreb„rii legitimitatea unui proces electoral. Aceast„ comisie de anchet„, subliniez, nu are finalit„˛i specifice unei anchete penale. Comisia parlamentar„ de anchet„ nu are asemenea atribu˛ii. Noi nu trimitem pe nimeni la Ónchisoare, noi nu condamn„m pe nimeni, nu re˛inem pe nimeni. Aceast„ comisie parlamentar„, repet, doar face analiza lacunelor legislative, dac„ exist„, investigheaz„ neregulile care s-au desf„∫urat Ón zilele referendumului, face propuneri comisiei care elaboreaz„ legile electorale, pentru Ómbun„t„˛irea legisla˛iei. Este un demers constructiv, este un demers pozitiv.

Nu cred c„ exist„ cineva Ón Parlamentul Rom‚niei care s„ nu doresc„ desf„∫urarea unui proces electoral ∫i corect, mai ales Ón condi˛iile Ón care, Ón noua Constitu˛ie, am introdus sintagma de a avea Ón Rom‚nia îalegeri libere ∫i corecte“. Desf„∫urarea referendumului ne-a ar„tat faptul c„ Ón Rom‚nia se pot Ónt‚mpla lucruri care pot afecta alegerile libere ∫i corecte.

Nu este cazul s„ intr„m Ón detalii, v„ amintesc doar de regimul utiliz„rii urnelor volante, v„ amintesc despre sistemul mitei electorale, despre sistemul tombolelor organizate Ón zilele referendumului, tombole care au dep„∫it cadrul legal prev„zut de lege; s„ nu mai vorbim, de asemenea, de dificult„˛ile legate de utilizarea c„r˛ii de aleg„tor, de posibilitatea de a vota cu mai multe documente de identitate. Repet, sunt acte ∫i fapte legale care ne pot afecta pe to˛i, ca membri ai Parlamentului. ™i dac„ dorim cu to˛ii s„ prevenim aceste lucruri, ele pot fi efectuate Ón cadru institu˛ionalizat. De aceea avem o democra˛ie care, Ón ultim„ instan˛„, este un ansamblu de proceduri, ca Ón cadru institu˛ional s„ rezolv„m aceste probleme.

Repet, aceast„ comisie de anchet„ urm„re∫te doar s„ identifice aceste lacune, s„ sesizeze organele competente, Ón cazul Ón care, din analiza rezultatelor comisiei, vom observa c„ existe persoane care ar trebui s„ fie r„spunz„toare de cele Ónt‚mplate, s„ facem propuneri comisiei parlamentare care se ocup„ de revizuirea legilor electorale, pentru un proces electoral liber ∫i corect. Nu mai dorim ca, Ón viitor, urna volant„ s„ se transforme Ón pomana porcului, Ón condi˛iile Ón care alegerile din 2004 se preconizeaz„ a fi Ón preajma s„rb„torilor de iarn„. Dorim cu to˛ii s„ avem, a∫a cum am men˛ionat, un proces electoral corect.

Dac„ dori˛i, acea prevedere de la art. 3 din proiectul comisiei de anchet„, prin care spuneam s„ fie c‚te un reprezentant de la fiecare grup parlamentar, putem schimba, dac„ dori˛i s„ ave˛i majoritate ∫i Ón acea comisie (m„ refer la majoritatea parlamentar„ P.S.D.), putem discuta ∫i acest lucru, dar important este ca aceast„ comisie s„ se constituie. Dincolo de rezultatele acesteia, reprezint„ un important semnal politic pentru to˛i rom‚nii, c„ ne intereseaz„ procesul electoral, c„ nu dorim s„ mai avem tentativ„ de fraud„, nu dorim s„ mai avem o legisla˛ie incomplet„ ∫i ne preocup„ un viitor democratic al acestei ˛„ri.

Iat„ de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat v„ solicit„ s„ vota˛i pentru constituirea unei asemenea comisii de anchet„, repet, comisie care nu urm„re∫te altceva dec‚t s„ repun„ democra˛ia Ón locul ∫i la locul ei firesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, doamna deputat Mona Musc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi ∫i invita˛i,

f n s„ spun foarte clar c„ noi, liberalii, nu numai c„ am contribuit foarte mult la proiectul noii Constitu˛ii, respectiv la noua Constitu˛ie, dar am ∫i sus˛inut votarea ei public, f„c‚nd o campanie Ón privin˛a adopt„rii Constitu˛iei, pentru c„ ea este, Óntr-adev„r, mai bun„ dec‚t vechea Constitu˛ie ∫i, Ón acela∫i timp, armonizeaz„ anumite inten˛ii europene.

Drept urmare, ne bucur„m c„ a trecut Constitu˛ia. Nu ne bucur„m Óns„ c„ aceast„ Constitu˛ie a trecut prin Ónc„lcarea unei alte legi, Legea referendumului.

Exist„ la ora actual„ suspiciuni privind Ónc„lcarea legii. Exist„ chiar dovezi clare pentru Ónc„lcarea legii. Este suficient s„ amintim de urna mobil„, care a umblat Ón acele zile prin pie˛e, prin magazine care erau pline de persoane indisponibile, care erau, a∫a cum spune legea, netransportabile, imobilizate la pat. Numai la noi se poate Ónt‚mpla a∫a ceva. V„ aduc aminte c„ Ón Vrancea s-au dus cu urna mobil„ pentru 19 voturi ∫i au venit Ónapoi cu o urn„ mobil„ care con˛inea 545 voturi.

Am fost uluit„ ∫i, trebuie s„ recunosc, ∫i revoltat„, c‚nd Pre∫edintele ˛„rii, cu mult„ u∫urin˛„ — el, care este garantul respect„rii legilor Ón Rom‚nia —, a calificat protestele Ónc„lc„rii referendumului ca fiind exagerate. Cum po˛i s„ exagerezi atunci c‚nd protestezi c„ se Óncalc„ legea?

Din perspectiva obligativit„˛ii respect„rii legilor, Ón toate situa˛iile ∫i cu orice risc, sus˛inem constituirea comisiei de anchet„. Œn perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, dac„ — ∫i nu am Ónc„ motive s„ m„ Óndoiesc — nu exist„ inten˛ia de a repeta Ónc„lc„rile legii, da˛i curs solicit„rii opozi˛iei privind constituirea unei comisii de anchet„. Cine nu se sperie de o analiz„ nu v„d de ce nu ar accepta-o.

V„ mul˛umesc.

™i-a exprimat dorin˛a ∫i domnul Árpád Márton, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Trebuie s„ v„ spun c„ cel pu˛in m„ mir„ anumite sus˛ineri de la acest microfon. Una, de exemplu, ne propune s„ Ónfiin˛„m o comisie de anchet„ care Ó∫i va derula activitatea Óntr-un interval de timp oarecare, cam ∫tim de aceste comisii cum lucreaz„, c‚t timp lucreaz„, pe urm„ mai d„m o am‚nare, mai d„m o am‚nare, dup„ care aceast„ comisie va veni cu ni∫te propuneri pe care, cic„, va trebui s„ le ia Ón considerare cealalt„ comisie, care este deja Ón am‚nare, privind propunerile de modificare a legilor electorale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003 S-ar putea s„ intr„m, de fapt, Ón plin„ campanie electoral„ pentru cele locale ∫i s„ nu primim raportul de la aceast„ comisie care trebuie s„ spun„ celui care va face propunerea de modificare a Legii electorale pentru alegerile locale ce s„ fac„.

Ca atare, iat„ c„ este improductiv„, din acest punct de vedere, aceast„ idee.

Cealalt„ problem„, care m„ pune iar„∫i pe g‚nduri: cum adic„, am ni∫te suspiciuni c„ acest referendum a fost legal, totu∫i nu contest legitimitatea referendumului, adic„ a Constitu˛iei. P„i, dac„ eu cred c„ referendumul nu s-a desf„∫urat conform legii, Ónseamn„ c„ nu consider c„ acest referendum a avut succes, nu consider c„ are o legitimitate cerut„ de lege ∫i de Constitu˛ie aceast„ revizuire a Constitu˛iei.

™i a treia problem„, care iar„∫i m„ pune pe g‚nduri. De la acest microfon, doi juri∫ti mi-au propus s„ facem o comisie de anchet„, prin care s„ verific„m ce, practic? S„ vedem cum Ó∫i face justi˛ia treaba. Mi se pare c„ nu avem o astfel de competen˛„ parlamentar„.

Ca atare, grupul nostru parlamentar va vota Ómpotriva acestei hot„r‚ri.

V„ mul˛umesc.

Domnul Sali Negiat, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Domnule Sali Negiat, v-a˛i exprimat dorin˛a de a vorbi. A˛i renun˛at.

Domnul Alexandru Sassu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

Sigur c„ ast„zi este o zi de referin˛„ pentru Parlamentul Rom‚niei. Iat„ c„ opozi˛ia unit„, P.R.M., P.N.L. ∫i P.D., ne propune dou„ momente succesive interesante: o comisie de anchet„ ∫i o mo˛iune Ómpotriva Guvernului.

A∫ vrea de la bun Ónceput s„ spun c„, Ón ceea ce prive∫te respingerea sau nerespingerea unei comisii propuse de opozi˛ie, ceea ce a spus domnul Boc mi se pare corect, ∫i anume c„, Ón principiu, nu este bine s„ respingi ∫i nu este corect s„ respingi o astfel de cerere venit„ din partea unei opozi˛ii care reprezint„, a∫a cum spunea d‚nsul, o treime din Parlament, cu condi˛ia Óns„ ca ea s„ fie util„ ∫i regulamentar„ ∫i aceast„ cerere de a constitui o comisie s„ fie pus„ corect.

Din p„cate, trebuie s„ constat c„ se face o confuzie grav„ de c„tre ini˛iatorii acestui proiect de hot„r‚re Óntre ceea ce prive∫te activitatea unei comisii parlamentare, care este Ón esen˛„ politic„, ∫i nu este Ón nici un caz de esen˛„ penal„, ∫i activitatea justi˛iei ∫i a celorlalte organe abilitate s„ fac„ anchet„. Se spune Ón text c„ se consider„ c„ este sarcina Parlamentului s„ elucideze toate aceste aspecte. Gre∫it! Este sarcina justi˛iei ∫i, repet, a tuturor celorlalte organe abilitate s„ fac„ acest lucru.

Din nefericire pentru colegii no∫tri, deja exist„ dou„, s„ zic a∫a, sentin˛e definitive, cea a Biroului Electoral Central ∫i cea a Cur˛ii Constitu˛ionale, care sunt un lucru judecat ∫i care arat„ deja cu claritate o anumit„ pozi˛ie, ∫i anume, c„ nu au fost, a∫a cum s-a spus, nu au fost fraude de natur„ s„ vicieze rezultatul.

Exist„, Ón acela∫i timp, Ón anchet„, c‚teva, repet, dou„-trei cazuri, deci c‚teva cazuri Ón anchet„ la nivelul organelor abilitate. Ceea ce trebuie s„ fac„ Parlamentul este s„ a∫tepte ca aceste rezultate s„ vin„ ∫i s„ se pronun˛e asupra lor ∫i asupra importan˛ei lor, ∫i s„ ia Ón considerare ceea ce ar trebui f„cut ca lucrurile s„ fie schimbate.

Se vorbe∫te Ón text despre nereguli. M-am uitat pe tot ceea ce s-a spus de c„tre partide, de c„tre societatea civil„. Neregulile semnalate sunt discutabile. Este vorba de un timbru, este vorba de prezen˛a la vot Ón diferite localit„˛i a celor care sunt, f„r„ a avea domiciliul Ón localitatea respectiv„ ∫.a.m.d., nereguli care sunt discutabile dac„ sunt nereguli, at‚ta vreme c‚t ele sunt permise de lege. Se discut„ de amenin˛„ri ∫i promisiuni. Nu este problema Parlamentului. Repet, este problema institu˛iilor abilitate pentru a da un astfel de r„spuns, ca ∫i problema urnei volante.

Ce r„m‚ne, Óns„, din acest text? R„m‚ne un singur lucru, ∫i anume, c„ anumite lucruri ar trebui luate Ón considerare de c„tre o comisie parlamentar„, care s„ schimbe, Ón func˛ie de rezultat, legisla˛ia.

Domnilor, avem o astfel de comisie. Nu are rost s„ mai Ónfiin˛„m una. Abia am Ónfiin˛at comisia care s„ se ocupe de revizuirea legilor electorale. Orice problem„ de aceast„ natur„ comisia respectiv„ este datoare s-o ia Ón considerare.

Iat„ de ce nu cred c„ o astfel de comisie de anchet„ este util„. Nu este nici corect„, nu este nici regulamentar„ ∫i, Ón consecin˛„, vom respinge prin vot aceast„ constituire de comisie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

A˛i ascultat ∫i argumentele pro ∫i cele contra.

Cu 148 voturi Ómpotriv„, 85 voturi pentru, cererea de constituire a unei comisii parlamentare a fost respins„.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi, cel destinat dezbaterii mo˛iunii. P‚n„ c‚nd se preg„te∫te ∫i doamna ministru, da˛i-mi voie s„ v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

1. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Arcu∫ prin reorganizarea comunei Valea Cri∫ului, jude˛ul Covasna, ini˛iat„ de domnii parlamentari Márton Árpád, Tamás Sándor, Puskás Valentin ∫i Németh Csaba, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 11 decembrie 2003.

Camera decizional„: Senatul.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/12.XII.2003

2. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, jude˛ul Covasna, ini˛iat„ de domnii parlamentari Márton Árpád, Tamás Sándor, Puskás Valentin ∫i Németh Csaba, membri ai Grupului parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 11 decembrie 2003.

Camera decizional„: Senatul.

3. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Dalnic prin reorganizarea comunei Moac∫a, jude˛ul Covasna, ini˛iat„ de domnii parlamentari Márton Árpád, Tamás Sándor, Puskás Valentin ∫i Németh Csaba, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 11 decembrie 2003.

## Camera decizional„: Senatul.

4. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Emil Boc, Ioan Oltean, Vasile Bran, Ion C‚rstoiu, Gheorghe Albu, Nicolae Nan, Romeo Raicu, Mihai St‚ni∫oar„, Sorin Frunz„verde, Liviu Negoi˛„, Mircea Man, Mircea Toader, ™tefan Popescu-Bejat, Alexandru Pere∫, Vasile Nistor, Adrian Valentin Iliescu, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 11 decembrie 2003.

Camera decizional„: Senatul.

5. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 48/2003 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, ini˛iat„ de doamna deputat Doina Mic∫unica Dre˛canu (P.S.D.).

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate, Ón vederea aviz„rii, urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 23 decembrie 2003.