Azi, 1 Decembrie, zi sacr„ a istoriei rom‚ne∫ti, am deosebita onoare ∫i responsabilitate de a evoca sublimul act istoric prin care acest p„m‚nt al nostru ∫i Óntreaga na˛iune rom‚n„ au devenit una ∫i de nedesp„r˛it.
Ziua Marii Uniri este, pentru totdeauna, ziua reg„sirii noastre na˛ionale, morale ∫i spirituale. Este ziua unit„˛ii noastre de ob∫te, continuat„ ∫i ap„rat„ Ón fa˛a oric„ror opreli∫ti ∫i provoc„ri, obscure sau la vedere, subtile sau brutale. Este ziua Ón care, a∫a cum spunea Gheorghe Pop de B„se∫ti, Ón urm„ cu 85 de ani, Ón cuv‚ntul de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
deschidere a m„ritei Adun„ri Na˛ionale a tuturor rom‚nilor de la Alba-Iulia, s-a pus piatra fundamental„ a fericirii neamului rom‚nesc.
S„ ne amintim acum cuvintele rostite de Vasile Goldi∫ la Alba-Iulia, care ne impresioneaz„ ∫i azi prin adev„rul ∫i dramatismul pe care-l Ónsumeaz„: îRom‚nii din Transilvania, Banat ∫i fiara Ungureasc„, aduna˛i spre reprezentan˛ii lor la Alba-Iulia Ón ziua de 1 Decembrie 1918, au decretat unirea lor ∫i a acestor teritorii cu Regatul Rom‚n. Prin aceast„ unire, dup„ cea a Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a Ómplinit visul de 1.000 de ani al neamului rom‚nesc, unirea Óntr-un singur stat al tuturor rom‚nilor.“
Cuvintele marelui patriot ne apar mereu actuale ∫i lucid vizionare. Œntr-adev„r, unirea a fost at‚t sufleteasc„, c‚t ∫i teritorial„ ∫i a∫a trebuie s„ r„m‚n„.
Marea Unire a fost ∫i va r„m‚ne ve∫nic legat„ de Alba-Iulia, de zidurile b„tr‚nei cet„˛i, care, Ónainte de a-i ad„posti pe cei peste 100.000 de oameni veni˛i din ora∫e ∫i din zeci de sate s„ hot„rasc„ unirea Transilvaniei cu Rom‚nia, au v„zut martiriul lui Horea ∫i Clo∫ca, au v„zut ∫i intrarea triumfal„ a biruitorului ∫i tragicului erou Mihai Viteazul, cel care, la 1 noiembrie 1600, Ón ziua tuturor sfin˛ilor, a luat Ón st„p‚nire scaunul crailor Ardealului, realiz‚nd prima unire politic„ a tuturor rom‚nilor.
Aceast„ str„lucit„ pagin„ de istorie nu a fost numai îpohta“ str„lucitului voievod, ci, a∫a cum Ónsu∫i m„rturisea Óntr-o scrisoare trimis„ cu c‚˛iva ani mai Ónainte polonezilor: îM-am apucat s„ ridic aceast„ mare greutate cu aceast„ ˛ar„ s„rac„ a noastr„, ca s„ fac scut al Óntregii lumi cre∫tine.“
Emanciparea noastr„ ca na˛iune marcheaz„, de asemenea, cu litere de aur, momentul unirii Principatelor, care a deschis calea spre realizarea Rom‚niei moderne, spre dezvoltare, modernizare ∫i integrare european„.
Semnificativ este faptul c„ documentul prin care Adunarea Electiv„ a Munteniei Ói comunica lui Alexandru Ioan Cuza Hot„r‚rea din 24 ianuarie 1859 face dovada c„, Ón momentele cruciale ale istoriei, marile personalit„˛i politice au ∫tiut s„ fac„ abstrac˛ie de interesele personale sau partinice, concentr‚ndu-se asupra interesului na˛ional. Acest vot, se spunea Ón documentul men˛ionat, prin care to˛i deputa˛ii au sacrificat pe altarul patriei orice considera˛ii de partide, a reprodus aceste frumoase suveniruri ale str„bunilor no∫tri, care, cu toate dezbin„rile lor, ∫tiau, Óns„, s„-∫i dea m‚na cu inima curat„ Ón timpuri critice ∫i s„ fac„ din pu˛ini la num„r, dar uni˛i, acele izb‚nzi eroice ce au sus˛inut existen˛a Rom‚niei. To˛i ace∫ti apostoli ai poporului rom‚n au demonstrat c„ marea Unire a fost consecin˛a fireasc„, logic„ a lucr„rii istorice a valorilor spiritului na˛ional ∫i c„, Ón pofida unor grani˛e nefire∫ti existente Ón anumite perioade, unitatea na˛ional„ a existat dintotdeauna Ón c‚mpul unit„˛ii spirituale a poporului rom‚n, Ón unitatea valorilor sale morale, religioase, culturale ∫i artistice. De altfel, unul din ilu∫trii unioni∫ti, Vasile Goldi∫, a rostit acest adev„r sublim, o dat„ cu Ónm‚narea actului de unire, regelui Ferdinand. Spunea marele Vasile Goldi∫: îAceast„ Unire este o preten˛iune a istoriei ∫i o preten˛iune a civiliza˛iei rom‚ne∫ti.“
S„ ne reamintim, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ∫i faptul c„ Ón acel an de gra˛ie 1918 oameni lumina˛i, plini de curaj ∫i demnitate din toate ˛„rile continentului ∫i din alte z„ri de istorie reformatoare, Óntre care Ónainta∫ii no∫tri se distingeau prin realism ∫i prin consecven˛„ Ón ac˛iune
∫i ideal, au reconstruit Europa na˛iunilor ∫i culturilor, a∫ezat„ temeinic sub semnul duratei ∫i tr„iniciei, al libert„˛ii na˛ionale ∫i sociale.
Œn structura acestei Europe noi, Rom‚nia Ó∫i rec‚∫tiga biografia sa adev„rat„, heraldic„, proprie fiin˛elor na˛ionale creatoare, tolerante, deschise Ónnoirilor umaniste, de solidaritate ∫i conlucrare Óntre oameni, Óntre ˛„ri ∫i popoare. Oameni politici ∫i personalit„˛i de remarcabil„ voca˛ie ∫i clarviziune, profesori ∫i Ónv„˛„tori, preo˛i ∫i liber cuget„tori, militan˛i de diverse orient„ri doctrinare, spirituale, ideologice, oameni marcan˛i ∫i oameni de r‚nd, toat„ suflarea ∫i g‚ndirea rom‚neasc„, Ómpreun„ cu to˛i cei care s-au al„turat cauzei rom‚ne∫ti, indiferent de etnie ∫i credin˛„, au transformat Ón realitate impresionant„ visul nostru legitim, de a∫ezare a ˛„rii Ón albia vie˛ii sale istorice.
Avem datoria s„ nu-i uit„m pe to˛i cei care au luptat f„r„ preget ∫i cu toate energiile lor pentru ca marea Unire s„ se Ónf„ptuiasc„, s„ ne putem tr„i ∫i gospod„ri ˛ara Ón Óntregul fiin˛ei sale, pentru c„ ne reaminte∫te Nicolae Iorga: î™i ideea care st„ ast„zi la baza operei politice Ómplinite Ón acest fericit an 1918 e tot a∫a de veche ca neamul Ónsu∫i.“
Avem, fire∫te, datoria de a fi ca ei, uni˛i, oric‚te op˛iuni ∫i atitudini am prefera, oric‚te adversit„˛i sau orgolii ar trebui s„ dep„∫im. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t genera˛iile succesive ale Unirii, inclusiv noi, cei de aici, de fa˛„ ∫i Ón via˛„, au parcurs evenimente de mare dramatism Ón care unitatea, peste orice diversitate politic„, economic„, spiritual„, devenea hot„r‚toare pentru continuarea unei istorii ∫i a unei st„ri de spirit statornicite pentru totdeauna la Alba-Iulia.
Marea Unire, marea dorin˛„ Ómplinit„, de reg„sire ∫i Ómbr„˛i∫are a acelora∫i grani˛e de drept, nu ne-a izolat Ón vreun fel de ˛„rile ∫i na˛iunile europene ∫i ale lumii, nu ne-a Ónchis Ón noi Ón∫ine. Dimpotriv„, Marea Unire, prin efectele unificatoare ∫i transformatoare, prin felul Ón˛elept Ón care a ∫tiut s„ beneficieze de contextul istoric ∫i de atitudinea favorabil„ a puterilor continentale ∫i transcontinentale, a determinat o activizare prompt„ a voca˛iei noastre de real„ comunicare ∫i colaborare constructiv„.
Coeren˛a ∫i rapiditatea dovedite de rom‚ni, prin exponen˛ii s„i legitimi, Ón perceperea ∫i asimilarea ideilor strategice evolutive, munca perseverent„, continu„, de implicare organic„ Ón construc˛ia ∫i reconstruc˛ia propriei ˛„ri ∫i a lumii Ón mijlocul c„reia tr„im, capacitatea de a dep„∫i evenimente dramatice sau conjuncturi ∫i uzurp„ri at‚t de numeroase, cu consecin˛e at‚t de nedrepte uneori pentru ˛ar„, cultura ∫i identitatea rom‚neasc„ pun Ón lumina clar„ a timpului mesajul Marii Uniri ∫i constituie dovezi de net„g„duit ale unei vie˛i istorice unitare asumate realist, Ón respect ∫i demnitate fa˛„ de sine ∫i fa˛„ de ceilal˛i.
Este, desigur, evident„ continuitatea de destin istoric Ón spiritul marii Uniri, pe care o parcurgem ast„zi ∫i pe care ne str„duim din r„sputeri s-o onor„m, cu toate resursele politice ∫i civice, intelectuale, morale de care dispunem.
Integrarea institu˛ional„ ∫i de mentalitate Ón Europa zilelor noastre, efortul permanent al nostru, al tuturor pentru armonizarea func˛ional„, integratoare Ón realit„˛ile ∫i structurile continentale, cap„t„ dimensiuni unificatoare, concrete ∫i simbolice Ón continuarea marilor angajamente ale Unirii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/8.XII.2003
îNa˛iunea rom‚n„, la toate evenimentele mari istorice, Ón trecut ∫i ast„zi, s-a adunat pentru a decide asupra sor˛ii sale.“, spunea Gheorghe Pop de B„se∫ti la deschiderea Marii Adun„ri Na˛ionale de la Alba-Iulia. Cuvintele puternic evocatoare, dar care se reg„sesc ∫i azi, a∫ spune, ∫i aici, Ón adunarea solemn„ a Parlamentului Rom‚niei din 2003, au aceea∫i putere de Ónr‚urire. Revine Óntregii clase politice rom‚ne∫ti, cet„˛enilor s„i datoria de a p„stra unitatea continu„ a noastr„, a tuturor ∫i marea unire european„ la care suntem ferm angaja˛i. Acele memorabile cuvinte: îNoi vrem s„ ne unim cu ˛ara!“, Ómplinite pentru ve∫nicie la Alba-Iulia, pot fi continuate de alte uniri ∫i alian˛e, tot at‚t de necesare ∫i urgente, Óntr-o rela˛ie deschis„, euroatlantic„.
Ast„zi, destinul istoric ne oblig„ la unirea continu„, at‚t cu noi Ón∫ine ∫i Óntre noi, dar ∫i cu ˛„rile ∫i culturile europene ∫i universale pe care le pre˛uim ∫i de care suntem lega˛i organic.
Œntr-un asemenea proces evolutiv n-ar trebui s„ ocolim dimensiunea radical-reformatoare ∫i reÓntregitoare pentru ˛ara noastr„ a lunii decembrie. ™i nu credem s„ fie o exagerare dac„ Decembrie 1918 ∫i Decembrie 1989 constituie puncte cardinale de referin˛„ Ón devenirea noastr„ na˛ional„, politic„ ∫i social„, fundamentate pe principiile libert„˛ii ∫i democra˛iei. Cu deosebire, aceste dou„ date, at‚t de profund reformatoare, exprim„ ∫i voca˛ia rom‚nilor de a se situa corect Ón istorie, prin uniri ∫i alian˛e corespunz„toare sensului logic, realist al realit„˛ilor na˛ionale europene ∫i mondiale.
Corecta situare istoric„ Ón folosul ˛„rii ∫i al cet„˛enilor s„i este ∫i Ónv„˛„tura real„ exemplificat„ de oameni reprezentativi ai ˛„rii de dup„ Marea Unire. S„-i amintim, aici ∫i acum, pe regele Ferdinand, pe I. C. Br„tianu, pe Iuliu Maniu, pe Nicolae Iorga, pe Titel Constantin Petrescu, pe Nicolae Titulescu, al„turi de at‚˛ia al˛ii. Testamentul politic al celebrului ministru de externe rom‚n, care a fost ∫i pre∫edinte al Ligii Na˛iunilor, este mai actual ca oric‚nd: îViitorul trebuie s„ fie opera noastr„. Socotelile noastre cu viitorul sunt simple. Lui Ói putem spune: «A∫a te-am Óntrez„rit, a∫a am Ón˛eles s„ te servim, a∫tept„m s„ te realizezi, ca s„ vedem dac„ ˛i-am fost slujitori buni sau r„i.»“
Am avut mereu personalit„˛i exponen˛iale, care au asimilat ∫i au ac˛ionat efectiv Ón spiritul temerar, vizionar ∫i generos, Ón egal„ m„sur„, al Marii Uniri. Am ∫tiut s„ ne cre„m mereu ∫ansa de a ne apropia for˛ele pozitive implicate Ón istorie. Am reu∫it s„ ne eliber„m propria via˛„ istoric„ de sub ap„s„toare domina˛ii ideologice ∫i chiar patologice, Ón unele perioade. Am Ómplinit, astfel, importante idei ∫i Óndemnuri ale Marii Uniri. Ne-au mai r„mas Ónc„ multe de asimilat ∫i Ónf„ptuit. Esen˛ial este c„ ast„zi, ca ∫i Ón to˛i ace∫ti 85 de ani de grele Óncerc„ri interne ∫i interna˛ionale, Unirea a continuat s„ constituie o clauz„ testamentar„ perpetu„ ∫i un principiu de a tr„i ∫i a ac˛iona pentru interesele majore ale ˛„rii, pentru interesul na˛ional, cum ne-am obi∫nuit s„ spunem, cu Óndrept„˛ire.
Œn aceste Ómprejur„ri solemne, v„ invit s„ ne reamintim ∫i rolul important al Parlamentelor succesive ale ˛„rii, care au vegheat ∫i au ac˛ionat pentru p„strarea ∫i transpunerea Ón via˛„, Ón g‚ndirea ∫i Ón comportamentul politic a principiilor ∫i speran˛elor s„dite Ón con∫tiin˛a rom‚neasc„ de Marea Unire. Principiile statului na˛ional unitar, principiul na˛ionalit„˛ilor, principiile democra˛iei
pluraliste parlamentare sunt bunuri ale vie˛ii noastre politice ∫i sociale, ale realit„˛ii tr„ite. Principiile Unirii lucreaz„ cu folos Ón con∫tiin˛a noastr„ ∫i stau la temelia vie˛ii ∫i ac˛iunii politice actuale, la temelia Rom‚niei moderne, angajat„ decisiv Ón actul istoric unificator pentru integrarea Ón structurile NATO, Ón Uniunea European„, Ón cuprinz„toarea arie a civiliza˛iei euroatlantice. Este ∫ansa noastr„ istoric„, care merit„ s„ marcheze evolu˛ia ˛„rii noastre pe o lung„ perioad„ de timp, pe calea f„r„ Óntoarcere a edific„rii unei democra˛ii mature, a unei prosperit„˛i durabile.
Mul˛i ani ferici˛i poporului rom‚n, Ón unitate, prosperitate ∫i pace!
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.