Dau în continuare cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Dan Ioan Popescu, pentru a rãspunde acestei moþiuni.
Vã rog, domnule ministru.
## **Domnul Dan Ioan Popescu** _Ñ ministrul industriei ºi resurselor_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,
Mã prezint astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a da rãspuns, în numele Guvernului, moþiunii simple intitulate de semnatarii ei, 69 de deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al P.R.M., un deputat aparþinând Grupului parlamentar al P.D. ºi un deputat independent, Moþiunea ”Roºia MontanãÒ.
Cred cã normal ar fi fost ca aceastã prezentare pe care o fac în faþa dumneavoastrã sã fi fost realizatã de alte persoane, de altfel nominalizate în textul moþiunii, deoarece sub aspectul deciziei politice de constituire a societãþii mixte ºi de atribuire a licenþei de concesiune nu se poate spune cã acest caz revine actualei guvernãri. Astãzi ne aflãm deja în faþa derulãrii contractului, chiar dacã încã nu s-a ajuns la exploatarea propriu-zisã a minereului, ci se executã numai lucrãrile pregãtitoare acesteia. Modul de executare a clauzelor contractuale, ca în orice convenþie, constituie obligaþia pãrþii interesate, respectiv o atribuþie a organelor de supraveghere ºi control abilitate. De altfel, în spiritul celor mai de sus, este pentru prima datã când un guvern este chemat sã rãspundã pentru actele ºi deciziile pe care le-a luat un guvern precedent constituit din alte formaþiuni politice. Aº
remarca ºi faptul cã între semnatarii moþiunii este ºi un reprezentant al Partidului Democrat.
Pentru a ajunge la moþiune, P.R.M. ar fi trebuit sã cearã explicaþii de la autoritãþile abilitate sã i le dea, pe problema licenþei de concesiune pentru perimetrul Roºia Montanã, asupra modului în care pãrþile îºi îndeplinesc obligaþiile, dacã le îndeplinesc, a transferului de drepturi ºi obligaþii între pãrþile aceleiaºi licenþe.
În fine, pentru ca aceastã moþiune sã se justifice, ar fi fost cel puþin necesar ca Partidul România Mare sã fi solicitat efectuarea unei anchete parlamentare sau sã participe, prin reprezentanþii sãi din Comisia de industrie ºi servicii, la subcomisia de analizã a oportunitãþii acestei investiþii, decizie luatã în ºedinþa din data de 19 noiembrie anul curent, ºi pe concluziile cãreia sã se fi putut sprijini în acest demers. Nimic din toate acestea, cu excepþia faptului cã pe fondul unei campanii de menþinere a unei pãrþi din populaþia Munþilor Apuseni sub influenþa ideologiei pueril naþionaliste, Partidul România Mare aduce un nou subiect fals în Parlamentul României, dându-i artificial conotaþia de obiect de confruntare politicã. Poate semnatarii s-au gândit la o confruntare între grupurile parlamentare ce constituie opoziþia de astãzi.
Perioada fostei guvernãri a constituit pentru mineri un timp al întrebãrilor, al nedumeririlor în faþa torentului de decizii politice insuficient gândite, decizii care s-au transformat în obiectivele unui experiment economic nesfârºit, situaþie care a condus inevitabil la creºterea sentimentelor de mânie ºi frustrare, de profunde frãmântãri sufleteºti, fireºti pentru oamenii aflaþi într-o continuã nesiguranþã materialã. Se impune în acest moment sã nu continuãm experimentul rezultat al politicianismului pe care vrea sã-l imprime în continuare Partidul România Mare.
Variantele vehiculate de aºa-ziºii specialiºti ca posibile surse de absorbþie a disponibilizaþilor proveniþi din sectorul minier, de tipul reconversiei profesionale pentru cultivarea plantelor medicinale, colectarea fructelor de pãdure sau amenajarea de ciupercãrii sau de angrenare a minerilor în crearea de zone turistice s-au dovedit perspective iluzorii, fumigene, fãrã nici o acoperire practicã.
Avem cu toþii datoria sã ne exprimãm deschis ºi sincer pãrerea asupra proiectului Roºia Montanã, sã trecem prin filtrul raþiunii toate aspectele legate de aceastã perspectivã, deocamdatã unicã în peisajul minier din Apuseni, fãrã a prelua opiniile ”binevoitorilorÒ de ocazie sau de aiurea.
Consider cã problema nu e dacã trebuie sau nu sã valorificãm aurul de la Roºia Montanã, ci cum vom face acest lucru? Cu alte cuvinte, este vorba de modalitatea în care va fi exploatat acest zãcãmânt. Zona Munþilor Apuseni, zonã cu puternicã încãrcãturã istoricã ºi emoþionalã pentru toþii românii, trebuie analizatã cu responsabilitate, detaºatã de tot ce înseamnã ingerinþã de dragul amatorismului ºi al pãrerii circumstanþiale, induse de lideri ocazionali, aserviþi unor interese obscure de grup.
În scopul elucidãrii stãrilor de confuzie faþã de proiectul Roºia Montanã, în spiritul democraþiei, considerãm cã
este momentul de a prezenta în faþa Camerei Deputaþilor actuala situaþie de la Roºia Montanã.
Crearea Societãþii Comerciale ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. În fapt, Societatea Comercialã ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., persoanã juridicã românã, a fost creatã în 1997, prin asocierea firmei canadiene ”Gabriel Resources LimitedÒ cu Compania Naþionalã ”MinvestÒ Deva ºi alþi trei acþionari români.
Conform informaþiilor actuale, din acþionariatul firmei ”Gabriel Resources LimitedÒ fac parte un numãr de bãnci ºi instituþii financiare internaþionale de renume, din care putem enunþa: Montreal Police Pension Fund, Royal Bank Investment Management, J.P. Morgan Fleming, Credit Suisse Bank Asset Management, SociŽtŽ Generale Bank Asset Management, ING Bank Paris, Merill Lynch Bank Asset Management, Resources Capital Fund Rothchild Bank, Wellington Asset Management, unde acþionar este Guvernul american, fãrã a exista la aceastã societate o persoanã fizicã ca acþionar majoritari.
Emiterea licenþei de concesiune ºi aprobarea de transfer a acesteia. Licenþa de concesiune a activitãþilor miniere din perimetrul Roºia Montanã nr. 47/1999 a fost acordatã prin încredinþare directã, în conformitate cu prevederile art. 46 din Legea minelor nr. 61/1998 ºi cele ale art. 57 din Hotãrârea Guvernului nr. 639/1998 privind aprobarea normelor pentru aplicarea Legii minelor.
Potrivit prevederilor licenþei de concesiune, aprobatã prin hotãrâre a Guvernului, compania titularã, respectiv Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A. desfãºoarã activitatea de exploatare a rezervelor auro-argintifere din perimetru, iar compania afiliatã, S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., desfãºoarã activitãþi miniere de cercetare, dezvoltare în cadrul aceluiaºi perimetru de exploatare.
Subliniem faptul cã operaþiunea de concesionare nu implicã transferul dreptului de proprietate asupra resurselor minerale, ci numai dreptul de a desfãºura o activitate minierã.
Concretizarea operaþiunii de concesionare privitã ca operaþiune juridicã îmbracã forma licenþei de concesiune. Acest act, în sensul de instrument probator, concretizeazã înþelegerea dintre concedent ºi concesionar, cuprinzând cu exactitate toate drepturile dobândite de cãtre pãrþi ºi mai ales toate obligaþiile asumate de cãtre aceºtia.
În baza prevederilor art. 6 lit. h) din Hotãrârea Guvernului nr. 639/25 septembrie 1998, contrasemnatã de domnul Radu Berceanu, vicepreºedinte al Partidului Democrat, din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului, de domnul Dan-Radu Ruºanu, personalitate marcantã din conducerea Partidului Naþional Liberal, din partea Ministerului Finanþelor, ºi domnul Mihail Ianãº, din partea Agenþiei Naþionale a Resurselor Minerale, se poate realiza transferul unei licenþe de concesiune de explorare sau de exploatare cãtre altã persoanã juridicã, cu aprobarea Regiei Naþionale a Resurselor Minerale, transfer care s-a realizat prin Ordinul nr. 310/9 octombrie 2000.
Transferul drepturilor dobândite ºi al obligaþiilor asumate, folosind terminologia legalã, implicã transferul actului care consemneazã ºi redã aceste drepturi ºi obligaþii.
Aº dori sã remarc, stimaþi colegi, faptul cã în vederea îmbunãtãþirii cadrului legislativ din domeniu ºi pentru eliminarea unor ambiguitãþi, precum ºi în vederea alinierii la legislaþia europeanã, în perioada anilor 2001 Ð 2002 Ministerul Industriei ºi Resurselor, împreunã cu Agenþia Naþionalã a Resurselor Minerale, cu consultarea specialiºtilor de la Banca Mondialã ºi de la comisiile de specialitate ale Uniunii Europene au elaborat noul proiect al Legii minelor pe care actualul Guvern l-a înaintat Parlamentului, acest proiect fiind aprobat de dumneavoastrã, de Camera Deputaþilor, ºi se aflã în dezbatere la Senat.
Noile norme de aplicare a acestui proiect de lege vor fi elaborate ºi aprobate prin hotãrâre de guvern, dupã apariþia legii.
Protejarea monopolului de stat. Este regretabil cã trebuie sã constatãm încã o datã interpretarea eronatã a reglementãrilor în domeniu ºi ne vedem obligaþi sã arãtãm cã activitatea desfãºuratã de Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A. se încadreazã în categoria de activitãþi prevãzute de art. 2 lit. c). Pentru aceasta este, de fapt, titular al licenþei specifice instituite de Legea nr. 31/1996, iar activitatea desfãºuratã de Societatea Comercialã ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., respectiv cercetare-dezvoltare în perimetrul de exploatare, nu se încadreazã în categoria de activitãþi care constituie monopol de stat.
Având în vedere cele douã categorii de activitãþi desfãºurate în perimetrul de exploatare, prevederile legale privind monopolul de stat sunt strict respectate, iar în ipoÑ teza în care S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ S.A. va îndeplini cumulativ toate condiþiile trecerii la exploatare, aceasta are obligaþia legalã de a obþine ºi licenþa de monopol emisã de Ministerul Finanþelor, moment la care se va aprecia ºi oportunitatea emiterii unei asemenea licenþe, în raport cu protejarea monopolului de stat ºi cu interesul naþional.
Utilizarea cianurilor. Utilizarea cianurilor în prepararea minereului auro-argintifer cu concentraþie scãzutã în metal reprezintã singura metodã aplicatã în întreaga lume pentru recuperarea în condiþii de eficienþã economicã a aurului ºi argintului. Pe plan mondial, inclusiv în Europa, existã numeroase exemple de tipuri de minereu similare care necesitã cianurarea. Astfel, ponderea exploatãrilor în carierã a minereurilor auro-argintifere este de peste 50%, iar metoda de preparare prin cianurare se aplicã la toate zãcãmintele de acest tip.
Exemple în acest sens îl constituie zãcãmintele de minereu auro-argintifer din Europa, El Valle-Rio Narcea din nordul Spaniei, Celopeci Ñ Bulgaria, Masivul Central francez Ð Franþa, Ovacik Ð Turcia. Adãugãm cã mai mult de 400 de exploatãri miniere din întreaga lume utilizeazã cianura pentru extragerea aurului ºi argintului. Precizãm cã 75% din aurul extras din zãcãmintele de acelaºi tip din Statele Unite ale Americii utilizeazã aceastã metodã de preparare a aurului ºi nu avem încã cunoºtinþã cã Statele Unite ale Americii s-au mutat în Africa.
Managementul cianurilor, impus ca obligaþie prin Codul internaþional de management al cianurilor elaborat de Organizaþia Naþiunilor Unite, adoptat conform legislaþiei
româneºti ºi ghidurilor Bãncii Mondiale ºi aplicabil ºi în cadrul proiectului de la Roºia Montanã, are în vedere identificarea ºi soluþionarea corespunzãtoare a tuturor pericolelor posibile legate de utilizarea cianurilor, respectiv cele ce privesc transportul, depozitarea, manevrarea, utilizarea ºi distrugerea finalã a acestora.
Ca parte a managementului cianurilor se are în vedere, pe de o parte, recuperarea ºi refolosirea acestora, iar pe de altã parte descompunerea chimicã a pãrþii de cianuri, ce va fi evacuatã în mediu, descompunere care se va face printr-o serie de componenþi nedãunãtori.
Tehnologia de distrugere a cianurilor preconizatã a fi aplicatã în cadrul proiectului de la Roºia Montanã asigurã, conform proiectului, îndepãrtarea acestora din sterilele de procesare, înainte ca acestea sã pãrãseascã incinta uzinei de preparare.
Contrar afirmaþiilor fãcute de specialiºtii Partidului România Mare, precizãm cã nu existã nici o legislaþie internaþionalã sau directivã europeanã care sã interzicã utilizarea cianurilor în prepararea minereurilor auro-argintifere.
Proiectul de la Roºia Montanã prevede ca cianurile eliberate în mediu sã nu depãºeascã standardele româneºti ºi internaþionale, concentraþia lor fiind sub 0,5 miligrame pe litru, mult sub nivelurile toxice, limita admisã fiind, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 288/2002, de 1 miligram pe litru.
Este cel puþin curios faptul cã un bun specialist în domeniu ºi fost ministru al cercetãrii, împreunã cu alþi specialiºti din cadrul Partidului România Mare, pot sã susþinã cã derocarea cu explozii masive poate avea efecte devastatoare pentru mediu ºi va produce deteriorãri ireversibile ale ecosistemului, creând în acest fel o imagine similarã utilizãrii bombei atomice în România.
Redevenþã. Nivelul redevenþei cuvenite statului este de 2% din valoare producþiei realizate, aceasta fiind conformã cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998 ºi cele ale Ordonanþei de urgenþã nr. 47/2002, precum ºi cu cel al noului proiect al Legii minelor, deja aprobat în Camera Deputaþilor în cursul semestrului II 2002 ºi votat inclusiv de semnatarii moþiunii.
Cei care protesteazã cã statul român nu câºtigã suficient judecã încã dupã o logicã depãºitã, dupã logica: ”Nu ne vindem þara!Ò Le spun însã acestora cã poporul român a depãºit de mult acest complex. Idealurile autarhice ale regimului ceauºist ºi-au dovedit inconsistenþa. Mentalitatea poporului român a început deja sã se adapteze condiþiilor care definesc economiile statelor dezvoltate.
Mulþi dintre angajaþii din societãþile de stat manifesteazã azi pentru privatizarea întreprinderii la care lucreazã.
Presa, analiºtii economici ºi chiar oameni obiºnuiþi susþin cu convingere cã România are nevoie de cât mai multe investiþii strãine. Dacã doriþi, formula corectã este, poate: ”Nu trebuie sã ne vindem interesele naþionaleÒ, iar interesul nostru, al României, este sã atragem cât mai multe investiþii, pentru cã investiþiile produc bani ºi genereazã bunãstare.
Mediul. Având în vedere problemele de mediu generate de proiectul Roºia Montanã, autoritãþile de mediu au luat în considerare, la elaborarea acestuia, toate aspectele de detaliu care trebuie abordate în studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de proiect ºi care corespund în totalitate exigenþelor legislaþiei naþionale ºi europene în domeniul protecþiei mediului.
Îndrumarul a fost aprobat de conducerea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. De altfel, domnul ministru Petru Lificiu, prezent la aceastã dezbatere, s-a adresat în scris Comisiei pentru mediu de la Uniunea Europeanã, în ideea constituirii unei comisii internaþionale de experþi pentru evaluarea proiectului, sub aspectul tehnologiilor, riscurilor de mediu ce le implicã ºi a mãsurilor preventive ce se impun a fi luate.
Titularul proiectului ºi-a asumat obligaþia sã prezinte un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiectul Roºia Montanã, elaborat de o persoanã juridicã atestatã de Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.
La nivelul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului s-au constituit douã colective de experþi, ºi anume Colectivul ºtiinþific de asistenþã tehnicã ºi Colectivul de analizã tehnicã, care vor analiza cu maximã exigenþã documentaþiile tehnice depuse de titulari, astfel încât conþinutul acestora sã fie în deplinã concordanþã cu prevederile legislaþiei Uniunii Europene ºi ale convenþiilor internaþionale la care România este parte.
Având în vedere impactul potenþial asupra mediului generat de proiectul Roºia Montanã, România, ca parte semnatarã a convenþiei ESPOO privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, va face notificãrile necesare þãrilor vecine potenþial afectate, urmând toate procedurile internaþionale legale.
Constrângeri generate de realizarea proiectului. Ca orice investiþie de acest gen, realizarea proiectului Roºia Montanã genereazã o serie de probleme de naturã socialã ºi de mediu care influenþeazã opinia publicã ºi care, dacã nu sunt tratate cu transparenþã ºi obiectivitate, pot deveni o frânã în realizarea acesteia.
Dând încã o datã dovadã de necunoaºterea legislaþiei ºi încãlcând în mod grosolan drepturile inalienabile ale fiecãrui proprietar de a decide liber asupra proprietãþii, speculând buna-credinþã a locuitorilor, autorii moþiunii încearcã sã acrediteze ideea cã proiectul Roºia Montanã va reprezenta o imixtiune dureroasã în existenþa fiecãrei familii din zonã.
Or, realitatea din teren este alta. Reprezentanþii autorizaþi ai firmei au discutat deja cu 1.450 de proprietari, din care numai 31 au refuzat sã vândã proprietãþile pe care le deþin, aspect care înseamnã o acceptabilitate de peste 98% din partea populaþiei din zonã.
S-a oferit opþiunea de a fi relocaþi, adicã obþinerea unei compensaþii în bani ºi mutarea în altã zonã, sau opþiunea de strãmutare, ceea ce înseamnã primirea unei case noi în zona propusã pentru noua localitate Roºia Montanã.
Protejarea vestigiilor arheologice ºi arhitecturale. Într-o regretabilã atitudine propagandisticã ºi prin manifestarea unui cras dezinteres faþã de oportunitãþile pe care proiec-
tul le deschide identificãrii de noi vestigii, precum ºi de conservarea ºi protejarea patrimoniului, autorii moþiunii, manifestând aceeaºi rea-credinþã, transformã acþiunile de protejare a vestigiilor arheologice ºi culturale în obiect de disputã politicã.
Datoritã importanþei cu totul excepþionale pe care o are patrimoniul cultural naþional din zona Roºia Montanã, precum ºi datoritã importanþei economice a proiectului investiþional, Ministerul Culturii ºi Cultelor a instituit prin Ordinul ministrului nr. 2.504 din 7 martie 2001 Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ.
Având în vedere faptul cã cercetãrile arheologice efectuate în situl Roºia Montanã s-au desfãºurat conform legislaþiei în vigoare ºi cã ele au dus la obþinerea de noi ºi importante date privind comunitatea ilirã de la Alburnus Maior, se apreciazã în sens pozitiv rezultatele programului naþional iniþiat de Ministerul Culturii ºi Cultelor.
Precizãm cã biroul executiv al Comisiei Naþionale de Arheologie opineazã cã disputa privind cercetãrile arheologice de la Roºia Montanã nu trebuie sã devinã obiect de confruntare politicã. Pentru a asigura desfãºurarea în cele mai bune condiþii a programului sãu de cercetare ºi protejare a patrimoniului cultural, material ºi imaterial, S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. s-a aflat în contact permanent cu Ministerul Culturii ºi Cultelor, cu care s-a stabilit o relaþie de parteneriat, pornindu-se de la premisa cã se poate stabili un nou standard de cooperare între investitorii majori ºi administraþia centralã.
Practic, parteneriatul constã în asumarea, pe de o parte, de cãtre Societatea ”Roºia MontanãÒ a finanþãrii tuturor cercetãrilor ºi studiilor considerate a fi necesare iar, pe de altã parte, Ministerul Culturii ºi Cultelor îºi asumã responsabilitatea organizãrii ºi monitorizãrii permanente.
Informarea publicã pe probleme sociale de mediu ºi arheologie. În conformitate cu cele mai noi practici mondiale în domeniu, cât ºi ale Uniunii Europene, preluate deja în mare parte, deci ºi de legislaþia româneascã, în scopul informãrii ºi antrenãrii comunitãþilor locale în adoptarea deciziilor asupra problemelor care le afecteazã în perioada 2001 Ð 2002, au avut loc o serie întreagã de acþiuni, în primul rând cu locuitorii din zona Roºia Montanã, pe probleme de urbanism, tehnicã de exploatare minierã, asistenþã juridicã în vederea garanþiei proprietãþii, cât ºi pe probleme de mediu ºi de reconstrucþie ecologicã.
De asemenea, întâlniri semnificative au avut loc cu reprezentanþii cultelor din zonã.
## Stimaþi colegi,
Nu aurul în sine este miza proiectului de la Roºia Montanã. Ceea ce conteazã este valorificarea acestui zãcãmânt. Ceea ce conteazã e ca poporul român, cetãþenii români sã câºtige ceva din aceasta, pentru cã oamenii sunt cea mai importantã resursã a þãrii. Oamenii, în opinia noastrã, sunt mai importanþi chiar decât aurul de la Roºia Montanã.
Actualul Guvern analizeazã cu maximã responsabilitate toate aspectele economice, sociale ºi de mediu pe care le implicã acest proiect.
Având însã în vedere importanþa deosebitã ºi impactul investiþiei de la Roºia Montanã, cea mai mare investiþie din sectorul minier din Europa ºi probabil din lume în acest moment, Guvernul intenþioneazã ca dupã obþinerea tuturor avizelor necesare sã revinã în Parlament, pentru a vã da dumneavoastrã posibilitatea sã vã exprimaþi asupra necesitãþii ºi aplicãrii acestui proiect.
În final, având în vedere argumentele prezentate asupra afirmaþiilor cuprinse în moþiune, vã rog, stimaþi colegi, parlamentari, sã vã exprimaþi votul de respingere a moþiunii simple promovate de cei 71 de deputaþi aparþinând grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, un parlamentar P.D. ºi un independent.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.