Stenogramă plen

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iosif Armaº. Va urma domnul ªtefan Baban.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urmã cu douã zile, la 8 decembrie, s-au împlinit 11 ani de la intrarea în vigoare, în urma adoptãrii prin referendum naþional, a actualei Constituþii a României.

La 8 decembrie 1991, prin votul pozitiv a 77,3% dintre cetãþenii cu drept de vot, s-a încheiat o etapã extrem de importantã din istoria recentã a României.

Anterior acestei date, la 21 noiembrie 1991, un numãr de 414 parlamentari au votat pentru Constituþie, iar 95 împotrivã.

Constituþia adoptatã atunci a reprezentat documentul care a marcat ruptura definitivã cu trecutul totalitar ºi a statornicit instituþiile fundamentale ale statului democratic.

Este unanim recunoscut astãzi faptul cã Legea fundamentalã a României este fidelã tradiþiilor democrate ºi ale þãrii noastre, dar ºi expresia unei modernitãþi speciale la data adoptãrii ei de cãtre numeroºi oameni politici de renume din þarã ºi din strãinãtate.

Perioada celor 11 ani de la intrarea în vigoare a Constituþiei poate fi caracterizatã prin mai multe puncte de vedere.

Receptarea Constituþiei de cãtre societate a fost pozitivã. Starea de constituþionalitate s-a consolidat treptat, supremaþia Constituþiei nu mai este astãzi contestatã, iar democraþia constituþionalã din þara noastrã ºi-a dovedit, prin proba urnelor, prin alternanþe succesive la putere, viabilitatea ºi vigoarea.

Constituþia adoptatã în 1991, fapt demn de remarcat, reface ºirul constituþiilor democratice adoptate în trecut ºi rupt brutal în 1948 de Constituþia puterii comuniste.

Constituþia din 1991 este prima constituþie a statului român adoptatã de o Adunare Constituantã special aleasã în acest scop ºi este, de asemenea, prima constituþie românã aprobatã de popor în urma unui referendum naþional.

Legea fundamentalã a statului, ca orice act normativ, nu este ºi nu poate fi eternã. Mutaþiile intervenite în societatea româneascã din Õ91 încoace, determinate în principal de dezideratul major al intrãrii þãrii noastre în Uniunea Europeanã ºi în NATO, dar ºi numeroasele forme pe plan politic, social ºi economic, legitimeazã ideea revizuirii ºi schimbãrii unor prevederi ale Constituþiei.

Procesul de revizuire a legii fundamentale se aflã în primã desfãºurare. Adaptarea Constituþiei la noile realitãþi, la noile sfidãri ale viitorului trebuie tratatã cu maximã seriozitate ºi subsumatã opþiunilor strategice ale României: integrarea deplinã în Alianþa Nord-Atlanticã ºi Uniunea Europeanã, imperative care întrunesc un puternic consens naþional ºi faþã de care nu existã alternative raþionale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul ªtefan Baban. Va urma domnul Florin Iordache.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Cine face ordine în România?Ò

Rãfuieli mafiote în plinã stradã ºi în plinã zi, trafic intens cu narcotice, ameninþarea pasagerilor unui autobuz ziua în amiaza mare, cazuri cotidiene de pedofilie ºi incest Ñ iatã situaþii care nu au nimic în comun decât indiferenþa cu care statul român trateazã siguranþa cetãþeanului.

De 12 ani, România se transformã, pe zi ce trece, dintr-o þarã unde nici nu puteai sufla fãrã sã te trezeºti cu miliþia sau, chiar mai rãu, cu securitatea peste tine, într-un þinut al nimãnui, unde legea o fac fie pumnul, cuþitul, pistolul sau ºpaga ºi relaþiile. Nu-i de mirare cã au ajuns sã-l regrete pe Ceauºescu ºi oameni care o duc destul de bine, nu numai ºomerii ºi pensionarii, din moment ce nu-þi prea foloseºte la nimic sã ai casã, maºinã ºi ceva economii, dacã te poþi trezi peste noapte prãdat de hoþi ºi chiar ucis, jefuit de bande de cartier sau bãtut de indivizi care nu au nici un Dumnezeu.

Mai mult de atât, România a devenit paradisul pedofililor de toate soiurile, începând cu inºi ce racoleazã aurolaci din canale ºi sfârºind cu renumiþi profesori de istorie aflaþi în relaþii cu serviciile secrete, care-ºi trimit acolitele la racolat puºtoaice. Or, acest fenomen nu avea cum sã nu provoace mutaþii în psihologia colectivã a românilor, din cauza cumulãrii a doi factori extrem de importanþi: monstruozitatea infracþiunii ºi atitudinea descalificant de blândã a guvernanþilor faþã de pedofilii strãini. ªi aºa a ajuns românul sã stea cu frica þiganilor, a bãieþilor de cartier, a ºmecherilor de tot soiul, astfel încât am devenit batjocura perverºilor de pe întreg mapamondul.

Din pãcate, modul în care a fost tratat cazul Treptow demonstreazã încã o datã cã nici actuala putere nu ia în seamã riscul ca sentimentul de insecuritate sã le provoace românilor dorinþa de a schimba regimul cu unul de mânã forte în care sã nu mai stai cu fricã dacã nu þi-a venit copilul acasã înainte de lãsarea întunericului sau sã nu ai nevoie de uºi blindate ºi zãbrele la geam. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât lucrurile merg prost ºi din punct de vedere economic.

N-ar fi rãu ca guvernanþii acestei þãri sã realizeze, mãcar în ceasul al treisprezecelea, cã siguranþa cetãþeanului costã foarte puþin, dar înseamnã foarte mult. O sentinþã extrem de severã pentru pedofilii strãini, precum ºi imagini reale din celulã, ºtiind prea bine cã acest gen de puºcãriaºi nu sunt bine primiþi de ”confraþiiÒ lor, condamnarea la 20Ð25 de ani de puºcãrie a câtorva capi ai lumii interlope, dublatã de confiscarea averilor, ar fi câteva dintre mãsurile care pot fi luate imediat ºi care ar domonstra omului de rând cã cei din fruntea statului se gândesc ºi la el.

Rãmâne însã de vãzut dacã are cineva curajul sã taie nodul gordian al fãrãdelegilor sau aºteptãm un nou dictator care sã ne facã ordine.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Iordache ºi va urma domnul Gheorghe Dinu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Doamnelor ºi domnilor,

Reabilitarea tuturor categoriilor de drumuri din judeþul Olt a stat permanent în atenþia ºi preocuparea autoritãþilor locale ºi judeþene, dar ºi a senatorilor ºi deputaþilor P.S.D. din Olt care, cu sprijinul ºi ajutorul Administraþiei Naþionale a Drumurilor din M.L.P.T.L., au reuºit în ultimul timp importante realizãri în acest capitol deosebit de important în viaþa locuitorilor. Pot spune, pe baza constatãrilor personale, cã în judeþul Olt programul de reabilitare iniþiat ºi derulat de M.L.P.T.L. face ca drumurile comunale, judeþene ºi naþionale sã nu mai constituie o grea încercare pentru cetãþeni ºi conducãtorii auto, motiv de nemulþumiri ºi reclamaþii adresate prefecturii, consiliului judeþean, dar ºi primãriilor locale.

Se poate afirma cã pe toate drumurile acestui judeþ, datoritã mãsurilor luate ºi implicãrii tuturor celor abilitaþi, pe timp nefavorabil, din toamnã ºi pânã în primãvarã, pe drumurile judeþului Olt se poate circula fãrã probleme.

Pentru o bunã circulaþie, chiar ºi în condiþii de iarnã, în toate localitãþile judeþului s-au luat mãsuri corespunzãtoare în aºa fel ca circulaþia pietonalã ºi rutierã sã nu sufere. Sprijinul permanent acordat factorilor locali de M.L.P.T.L., prin Administraþia Naþionalã a Drumurilor, a dat roadele scontate, locuitorii din zonã fiind satisfãcuþi de realizãrile din acest domeniu de activitate, de actualul Guvern, ºi putem spune, fãrã frica de a greºi, cã în Olt iarna e ca vara din punct de vedere al circulaþiei pe drumurile publice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul Gheorghe Dinu. Va urma domnul Dumitru Chiriþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã se referã la privatizarea care urmeazã sã se facã la ”TractorulÒ Braºov.

Opinia publicã braºoveanã continuã sã fie preocupatã de soarta industriei oraºului de la poalele Tâmpei ºi, nu întâmplãtor, de soarta marilor uzine atârnã ºi situaþia celei mai mari pãrþi a populaþiei municipiului, legatã într-un fel sau altul de acestea. Anii tranziþiei au plasat industria judeþului Braºov sub semnul incertitudinii, al lipsei de coerenþã ºi de perspectivã, sub semnul experimentelor de tot felul: modulizãri, divizãri, reorganizãri, privatizãri pe te miri ce, toate, însã, fãrã nici un fel de rezultate în relansarea producþiei.

Mai mult, prin divizãri ºi privatizãri cel puþin dubioase, inventarul uzinelor s-a împuþinat, activele au fost înstrãinate, cei care au cumpãrat unele foste secþii sau sectoare nu au cãutat decât sã mai stoarcã câte ceva, nu sã investeascã în retehnologizare ºi investiþii. Forþa de muncã ocupatã în industrie s-a diminuat continuu, ceea ce a contribuit din plin la creºterea gradului de sãrãcie, la pierderea unei pãrþi a specialiºtilor.

Nevoia reformelor structurale adânci este evidentã ºi imperioasã. Este nevoie de investiþii adevãrate care sã determine o creºtere rapidã a productivitãþii muncii ºi a competitivitãþii produselor. În acelaºi timp, restructurarea trebuie sã aibã în vedere reconversia forþei de muncã disponibilizate, crearea condiþiilor de absorbþie în alte ramuri economice a celor deveniþi excedentari la vechile locuri de muncã.

Recent am primit semnale cã urmeazã sã fie semnat contractul pentru privatizarea S.C. ”TractorulÒ Braºov cu firma MYO-O (O, cred cã mai degrabã zero) din Bucureºti, cea care este ºi proprietara Fabricii ”SemãnãtoareaÒ, cea care a ajuns de la 8.000 de salariaþi la vreo 300, cât are acum, ºi în ”SemãnãtoareaÒ mai existã doar câteva fiare vechi. Se pare cã aceastã firmã este singura care a cumpãrat caietul de sarcini, deci este singura ofertantã cu care în prezent se poartã negocieri de cãtre A.P.A.P.S.

Apropiata semnare a contractului de privatizare stârneºte neliniºte în rândul muncitorilor de la ”TractorulÒ, care au auzit de starea în care Compania MYO-O a adus ”SemãnãtoareaÒ Bucureºti ºi nu vor ca uzina lor sã aibã aceeaºi soartã. Mai mult, se pare cã MYO-O nu a gãsit nici un client ºi nici un contract pentru livrarea de tractoare dupã privatizare.

Stârneºte îngrijorare ºi faptul cã MYO-O nu este de acord sã preia ºi datoria de 4.000 de miliarde lei a Uzinei ”TractorulÒ.

Dar cel mai mult neliniºteºte ºi nemulþumeºte faptul cã firma MYO-O nu este de acord cu numãrul actual de angajaþi ºi cere conducerii uzinei sã întocmeascã liste privind personalul ce urmeazã a fi disponibilizat imediat dupã semnarea contractului de privatizare. Sunt informat, de asemenea, cã sindicatelor din uzinã li se recomandã sã nu se implice ºi sã aºtepte semnarea acestui contract, pentru ca apoi sã negocieze cu noii patroni. Muncitorii de la ”TractorulÒ Braºov cer ca în contractul de privatizare sã se prevadã:

Ñ menþinerea actualului profil de fabricaþie, respectiv producþia de tractoare; suntem þara paradoxurilor, þara care are nevoie în agriculturã de foarte multe tractoare, þara în care în construcþii pentru tineri nu avem locuinþe sociale de nici un fel ºi, totuºi, specialiºtii noºtri pleacã sã lucreze în Israel, iar Uzina ”TractorulÒ este închisã;

Ñ înnoirea ºi diversificarea tipurilor de tractoare ce se vor produce, creºterea competitivitãþii acestora, în acord cu cererile pieþei, ºi, în special, cu necesarul pentru piaþa româneascã;

Ñ acoperirea cu comenzi a capacitãþilor de producþie;

Ñ timp de cel puþin 5 ani sã nu se facã disponibilizãri de personal, eventualele reduceri sã se efectueze pe seama plecãrilor naturale (pensionãri, demisii, transferãri etc.);

Ñ celor care solicitã sã fie disponibilizaþi sã li se asigure salarii compensatorii.

Rog domnii guvernanþi ca atât la redactarea clauzelor contractului de privatizare, cât ºi în perioada postprivatizare sã aibã permanent în atenþie cã dispariþia acestei embleme a industriei româneºti, care este Întreprinderea ”TractorulÒ, unicul producãtor de tractoare din þarã, lasã agricultura româneascã fãrã dotarea tehnicã absolut necesarã.

Sã vã gândiþi, de asemenea, domnilor guvernanþi, ºi la consecinþele încetãrii producþiei de tractoare asupra legãturilor pe orizontalã, la cei peste 140 de agenþi economici ce colaboreazã la aceastã producþie.

Îmi exprim speranþa cã domnul ministru al privatizãrii, Ovidiu Muºetescu, îºi va menþine promisiunile ºi va lua mãsurile ce se impun, iar contractul de privatizare la ”TractorulÒ Braºov va fi semnat þinându-se seama de doleanþele muncitorilor ºi în acord cu aceºtia.

Este timpul ca privatizarea sã aducã populaþiei din Braºov ºi altceva decât griji ºi amãrãciune, sã însemne o schimbare în bine a condiþiilor de muncã ºi de viaþã. Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriþã. Va urma domnul Costache Mircea.

Vã reamintesc cã nu avem decât 10 minute peste programul normal. Deci la 9 ºi jumãtate încheiem. Concentrare ºi vã mai reamintesc posibilitatea de depunere la secretariat a unor declaraþii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Asumarea rãspunderii Guvernului în faþa Parlamentului în legãturã cu proiectul Legii privind noul Cod al muncii reprezintã cel mai important eveniment politic intern al anului 2002 ºi garanþia cã noua reglementare va reflecta întocmai înþelegerile pe care le-a avut Guvernul României, condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, cu reprezentanþii sindicatelor ºi ai patronatelor.

Dezbaterile pe marginea proiectului Codului muncii înainte de a fi depus la Parlament au fost intensificate în

ultimii doi ani ºi aceastã muncã a fost încununatã de succes prin finalizarea negocierilor chiar în data de 1 decembrie 2002, Ziua Naþionalã a României.

Prin noul Cod al muncii se promoveazã într-o manierã echilibratã interesele angajaþilor ºi angajatorilor, lãsând posibilitatea autoritãþilor publice sã intervinã pentru a sancþiona orice fel de abuz.

Dupã 30 de ani de aplicare a vechiului Cod al muncii, reglementarea adoptatã de fostul sistem politic existent pânã în decembrie Õ89 ºi aplicatã ºi în perioada celor 13 ani de tranziþie cãtre o economie de piaþã funcþionalã, se impunea adoptarea unui nou Cod al muncii. Aceastã nouã reglementare în domeniul relaþiilor de muncã rãspunde în egalã mãsurã ºi cerinþelor de armonizare a legislaþiei cu legislaþia Uniunii Europene.

În acelaºi timp, obligã Guvernul, Parlamentul ºi partenerii sociali, sindicatele ºi patronatele, ca în perioada urmãtoare sã fie adoptate noi legi care privesc negocierea colectivã, conflictele de muncã, inspecþia muncii, legi speciale care vin sã completeze noul Cod al muncii.

O datã adoptat acest nou Cod al muncii putem spune cã România a renunþat definitiv la capitalismul de cazinou promovat ºi susþinut de cãtre Partidul Democrat, partid neoliberal, autointitulat social-democrat, ºi de cãtre Partidul Naþional Liberal, în cadrul defunctei coaliþii care a guvernat România în perioada 1996-2000.

Noua reglementare în domeniul relaþiilor de muncã oferã garanþia cã în România modelul social-european va fi preluat cu succes, permiþând o dezvoltare economicosocialã care sã consolideze creºterea nivelului de trai.

Totodatã, modul în care a fost elaborat noul Cod al muncii reprezintã dovada cã parteneriatul strategic existent între P.S.D. ºi C.N.S.L.R. Frãþia este calea prin care pot fi promovate interesele salariaþilor din România.

Prin noul Cod al muncii se reglementeazã prevederile referitoare la încheierea, executarea ºi încetarea contractului individual de muncã, oferind garanþii salariaþilor împotriva oricãror forme de abuz din partea angajatorilor.

Totodatã, se stabileºte cã în România angajarea salariaþilor se poate face numai pe bazã de contract individual de muncã, de regulã încheiat pe duratã nedeterminatã, ºi, prin excepþii expres prevãzute de lege, pe duratã determinatã.

Un element de noutate absolutã îl constituie capitolul referitor la fondul de garantare pentru plata creanþelor salariale în caz de insolvabilitate a patronului.

Noul Cod al muncii vine, de asemenea, sã rezolve o serie de probleme care þin de negocierea colectivã ºi individualã, precum ºi de desfãºurarea conflictelor de muncã, obligând astfel Parlamentul sã revizuiascã legile speciale în noul context.

În noul Cod al muncii se regãseºte un capitol distinct referitor la norma de muncã, element de bazã în stabilirea numãrului de personal în funcþie de realitatea concretã din fiecare unitate, în deplin acord între organizaþiile sindicale ºi angajatori.

O altã noutate pentru relaþiile de muncã din România o reprezintã capitolul referitor la protecþia salariaþilor în cazul transferului întreprinderii, al unitãþii sau al unor pãrþi ale acesteia. Prin aceste reglementãri, salariaþii beneficiazã de protecþia drepturilor lor prevãzute în contractele colective de muncã aplicabile, contractele individuale de muncã ºi legislaþie.

Prin noul Cod al muncii rãspunderea disciplinarã, rãspunderea patrimonialã, rãspunderea contravenþionalã au fost reglementate plecând de la realitatea existentã în România ºi instituie mãsuri sancþionatorii pentru cei ce eludeazã legislaþia muncii prin folosirea muncii la negru, încadrarea în muncã a minorilor, împiedicarea sau obligarea salariaþilor sã participe la grevã.

În ceea ce priveºte capitolul jurisdicþia muncii ºi regulile de procedurã privind soluþionarea conflictelor de muncã, se deschide calea ca în România sã aparã tribunalele muncii.

În încheiere, vreau sã salut încã o datã faptul cã Guvernul condus de primul-ministru Adrian Nãstase a ales calea asumãrii rãspunderii guvernamentale pentru promovarea noului Cod al muncii, oferind o garanþie partenerilor sociali cã angajamentele asumate sunt ºi respectate.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul deputat Mihai Baciu.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Voi concentra la maximum ceea ce doream sã spun astãzi. În prag de iarnã ºi când populaþia se confruntã cu atâtea ºi atâtea dificultãþi, constat cã suntem un popor unic din foarte multe puncte de vedere. Unicitatea noastrã constã ºi în uºurinþa ºi lejeritatea cu care acceptãm orice.

Mi-am pus, chiar ºi de la acest microfon, de multe ori întrebarea dacã maniera de guvernare aplicatã în România ultimilor 12-13 ani ar fi fost posibilã în alte þãri, precum Germania, sã spunem, dacã ar fi putut acolo poporul sã accepte cu seninãtate sã i se înstrãineze flota, sã i se exporte la fier vechi industria, sã fie muncitorii puºi pe drumuri ºi agricultura sã fie adusã în starea în care se aflã cea din România, cercetarea, învãþãmântul, sãnãtatea ºi toate celelalte domenii de activitate?! Dacã ar fi fost posibilã o asemenea reformã într-o altã þarã, aplicatã pe un alt popor?! Rãspunsul multora dintre noi este cu certitudine ”nuÒ.

Dar pentru cã acestea sunt trãsãturile noastre nu ne putem supãra pe noi înºine ºi constatãm cã avem ºi noi calitãþile noastre, suntem un popor foarte înzestrat, din punct de vedere literar-artistic, un mare talent. Talentul nostru este atât de mare încât este îndeobºte cunoscut cã românul este nãscut poet. ªi, pentru cã este nãscut poet, are ºi în stafful Parlamentului României oameni cu mare înzestrare artisticã, atât de mare încât cei care consemneazã pe site-ul Camerei Deputaþilor rezumatele intervenþiilor noastre, pe ale mele, le-au etichetat de foarte multe ori cu deosebit talent; unele dintre ele au fost numite dizertaþii pe o temã despre o varã fierbinte,

comentariu pe tema guvernãrii, eseu despre exportul de fier vechi în industrie ºi aºa mai departe.

Dacã tot mergem pe linia asta ºi se apropie sãrbãtorile de iarnã, mai propun, tot în manierã artisticã, o sugestie muzicalã celor care s-au îmbogãþit nemãsurat în aceºti ani de jaf generalizat ºi se retrag acum la palatele de iarnã sã admire ninsoarea prin ferestre ºi brazii împodobiþi de zãpadã, în abundenþa ºi în calmul hibernal ºi domestic al vieþii lor de familie, le doresc sã nu-i pãrãseascã din auz nici o secundã acest colind strãmoºesc: ”Mai sunt bordeie fãrã foc ºi mâine-i Moº CrãciunÒ.

Vã mulþumesc. Domnul Mihai Baciu, poftiþi la microfon! Va urma domnul Puiu Haºotti.

Domnule preºedinte, ºi la pupitru, aici, avem o ilustrare sugestivã a economiei româneºti Ð pahare sunt, dar apã, ioc! Uite, pahare sunt, dar apã É nici pomenealã de apã!

Bine, uite, a venit domniºoara cu apã. Hai, nu trage de timp, domnule deputat, cã n-ai decât trei minute!

Nu trag de timp, domnule preºedinte, mai ales cã vreau sã admir încã o datã imaginaþia semanticã a partidului de guvernãmânt, care aþi vãzut cã a lansat pe piaþã un concept foarte interesant ºi greu de definit, dar, mã rog, trebuie sã studiem capitalismul de cazinou al Partidului Democrat ºi al Partidului Naþional Liberal. Vã promit cã mã voi ocupa în mod serios de acest concept interesant, am sã consum câteva nopþi, câteva sãptãmâni ºi o sã vedem ce înseamnã, deºi sunt convins cã am sã descopãr cã nu înseamnã nimic; va însemna o simplã figurã de stil, pentru cã aºa s-au obiºnuit colegii noºtri; având puterea, nu mai trebuie sã aibã ºi atenþia încordatã asupra sensului cuvintelor.

Eu vreau sã vã atrag atenþia în scurta mea intervenþie, pentru cã nu vreau sã mãnânc timpul, cum spune domnul preºedinte, asupra a trei paradoxuri care ilustreazã, spun eu, într-un mod absolut sugestiv, evoluþia ºi starea economiei noastre.

Primul paradox: acum câteva zile la Iaºi a avut loc Comisia de dialog social. S-au întrunit, aºa cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, patronatul, sindicatele, prefectura, consiliul judeþean, societatea civilã, deºi nimeni nu prea ºtie ce înseamnã asta, ºi am stat de vorbã. Primul paradox: toþi s-au plâns ºi toþi aveau dreptate. În stânga era Guvernul, în dreapta erau ceilalþi, se plângeau ºi ceilalþi, se plângea ºi Guvernul ºi, culmea, cã toþi aveau dreptate.

Patronatul s-a plâns de mediul afacerilor ostil, I.M.M.-urile dispar mereu, vai ºi amar de capul lor, impozite ºi taxe bizantine, fanariote, spuneþi-le cum vreþi; birocraþie cât încape, au început sã dea taxe de protecþie. Deci patronatul se plângea ºi are dreptate.

Sindicatele s-au plâns cã sunt salariile foarte mici, pensii de mizerie, cresc preþurile, se înmulþesc oamenii care plâng în faþa vitrinelor cã nu pot sã cumpere, se uitã, aºa, în vitrine. Eu propun ca de acum vitrinele sã fie umplute cu mâncare de ghips, cã tot nu cumpãrã nimeni de acolo. Deci ei vor din acelea, de imitaþie. Nu se respectã legislaþia muncii ºi aºa mai departe.

Prefectul s-a plâns cã nu poate strânge impozitele ºi taxele, cã nu are instrumente. Economia subteranã se dezvoltã fioros ºi multe alte chestiuni.

Consiliul judeþean s-a plâns cã nu are bani sã dea la primãrii. Rectificarea a fost o mizerie, primarii stau cu cãciula în mânã la consiliul judeþean ºi nu primesc un ban ºi aºa mai departe.

Societatea civilã s-a plâns de toate acestea la un loc.

Aºadar, primul paradox, dupã cum vedeþi, toate pãrþile, chiar opuse, s-au plâns ºi toþi aveau dreptate. Cum se poate aºa ceva?

Numai la noi, în România, este posibilã o asemenea chestiune.

Al doilea paradox: Guvernul a anunþat anul trecut o creºtere de 5,2% a macroeconomiei. Asta înseamnã economia mare. Anul acesta ne ameninþã cu o creºtere tot aºa, de vreo 5%. Economia judeþului Iaºi a scãzut cu 8%. ªi nu numai a judeþului Iaºi, ci ºi a multor alte judeþe. Paradoxul: cum poate sã creascã economia mare ºi economiile pe judeþ sã scadã? Oare nu cumva economia mare este o sumã a economiilor pe judeþe? Vã rog sã meditaþi la aceastã chestiune. Aici ceva nu este în regulã. Ori domnul Dâncu a scãpat un pic, aºa, hãþurile din mânã, ori este prea ingenios, ori cine ºtie ce se întâmplã acolo, la el, pentru cã, iatã, a început sã scoatã pe piaþã chestii curioase, pe care nu le mai crede nimeni, nici mãcar cei din partidul de guvernãmânt.

Al treilea paradox: se plâng toþi, aºadar. Mizeria a crescut, mase tot mai mari de oameni în mizerie, cum vã spuneam, pensiile scad în valoare realã, oamenii stau în faþa vitrinelor ºi le curg ochii cã nu pot sã cumpere, iar în sondaje P.S.D.-ul are 50%, sau 60%, sau nu ºtiu cât vreþi dumneavoastrã. Eu aºtept momentul emoþionant, ba chiar îl aºtept cu nerãbdare, când o sã aibã 120%.

Pãi, ceva nu-i în regulã dacã toþi se plâng. Lumea trãieºte prost, sunt câþiva care trãiesc bine. Nu-i condamn. Treaba lor, sã-i condamne justiþia, dacã or sã fie motive întemeiate, dar se pare cã n-or sã fie.

Deci câþiva trãiesc bine, sã zicem un 50%, restul, vai de mama lor! Toþi înjurã Guvernul, toþi spun, sau în mare parte, cã mergem pe o cale greºitã, dar când sunt întrebaþi cu cine ar vota, dacã sãptãmâna viitoare ne-am apuca de alegeri, spun cã ar vota 50% cu P.S.D.-ul. Spune domnul Dâncu, spune CURS-ul, IMAS-ul, nu ºtiu, mã rog.

Iatã un paradox, un paradox foarte mare. Aici se întâmplã ceva. Ori aceste sondaje sunt fãcute cu meºteºug, dar se pare cã meºteºugul acesta devine pe zi ce trece tot mai prost ºi mai lipsit de profesionalism, ori suntem un popor curios, domnule, care cu cât ne chinuie cineva mai tare cu atât îl iubim mai mult.

Vã rog sã gândim ºi sã meditãm la aceste paradoxuri ºi eu cred cã ele nu pot cãpãta o rezolvare cu creionul în mânã, cum rezolvam la ºcoalã probleme de matematicã, sau paradoxurile lui Zenon, dacã vã amintiþi dumneavoastrã, cei care, sã spunem, uneori v-aþi lovit de ele, deci cu pixul în mânã aceste paradoxuri vor fi rezolvate eu cred cã de electoratul român ºi într-un an, doi, aceste paradoxuri vor arãta cã, de fapt, ele au fost doar pe hârtie, ºi nu în capul acestui popor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vã promit cã o sã vã chem în continuare ºi în sãptãmânile urmãtoare cu asemenea intervenþii.

Vã aºteptãm ºi altã datã.

Domnul deputat Puiu Haºotti. Va urma domnul Vekov Carol Ioan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Daþi-mi voie ca, înainte de toate, sã-l felicit pe colegul meu, pe profesorul Baciu, pentru excelenta declaraþie politicã de azi ºi pentru umorul moldovenesc sãnãtos.

Sã trec însã la declaraþia mea politicã.

În afara unor activitãþi tracomane ºi, mai recent, dacotracomane, care fac o propagandã jenantã pentru România, existã ºi instituþii ºtiinþifice ce îºi urmeazã menirea fãrã publicitate în mass-media. Una dintre ele este Institutul Naþional Român de Tracologie, care are ca obiect de studiu componenta tracã a fiinþei ºi spiritualitãþii poporului român. Aceste instituþii se aflã în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, ca instituþie guvernamentalã, ºi acoperã prin tematica lor întinse spaþii europene ºi microasiatice.

Institutul Român de Tracologie a avut în ultimii 12-15 ani realizãri de excepþie, apreciate în toate mediile ºtiinþifice interne ºi internaþionale. Dupã anul 2000, actuala conducere a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii a luat mãsuri care, în loc sã sprijine programul de cercetare al Institutului Român de Tracologie, i-a îngreunat activitatea pânã la forme greu de calificat. Menþionez doar câteva: repartizãrile financiare pentru anul 2001 au fost eronate, iar îndreptarea lor nu se putea face decât prin rectificare bugetarã. În situaþii anterioare de dereglare s-a apelat la fondul valutar aflat la dispoziþia ministrului. Aceeaºi soluþie a dat-o ºi de aceastã datã direcþia de resort din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, numai cã doamna ministru Ecaterina Andronescu a refuzat sã îndrepte lucrurile. Pur ºi simplu, a refuzat.

În acest fel, lucrãri arheologice de o deosebitã importanþã, de mare interes naþional, ºtiinþific au fost practic neexecutate. În anul 2002, sub semnãturile repetate ale secretarului general al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi de douã ori chiar ale doamnei ministru Ecaterina Andronescu, s-a cerut evacuarea a trei laboratoare depozit ale institutului, care adãposteau bunuri de patrimoniu cultural ºi ºtiinþific de valoare naþionalã ºi europeanã. Directorul acestui institut, profesorul universitar doctor Petre Roman, a explicat conducerii ministerului de ce nu este posibilã executarea unei astfel de decizii. Acþiunea a fost opritã de cãtre director, numai cã a urmat o altã încercare de obþinere a spaþiilor, de aceastã datã prin înlãturarea directorului. Astfel, prin Ordinul ministrului nr. 4667 din 7.10.2002, domnul profesor universitar doctor Petre Roman a fost eliberat din funcþia de director, fãrã justificare ºi fãrã asigurarea interimatului, încãlcându-se toate legile din România din acest domeniu. În faþa acestui abuz, Consiliul ºtiinþific al institutului, format din personalitãþi ºtiinþifice de prim rang în România ºi Republica Moldova, a contestat legalitatea ordinului ministrului ºi a cerut anularea acestui act ºi încetarea acþiunilor dãunãtoare ºi de represiune la adresa institutului.

Menþionez cã dosare complete ale cazului, de circa 100 de pagini, au fost înaintate Preºedinþiei României, primului-ministru ºi spre informare ministrului culturii ºi cultelor. De la 14 octombrie, data înregistrãrii, doamna ministru Andronescu nu a dat nici un rãspuns, de la guvern nu a venit nici o ºtire, deºi s-au fãcut ºi alte reveniri, iar de la Preºedinþie, în 4 decembrie 2002, se sugera o trecere a institutului în structura Academiei Române, de fapt, o altã cale de evacuare a bunurilor de patrimoniu european la care fãceam referire.

Ne-am obiºnuit ca cererile venite din partea parlamentarilor, ale cetãþenilor, solicitãrile din partea unor instituþii de prestigiu ale României sã fie tratate cu indiferenþã ºi aroganþã de actualul guvern, numai cã abuzurile sãvârºite în cazul Institutului Român de Tracologie ºi politica permanentã de subminare a activitãþii acestui institut prejudiciazã prestigiul câºtigat cu trudã de cercetãtorii români ºi implicit imaginea României peste hotare.

Cer Guvernului Adrian Nãstase ºi în special ministrului educaþiei ºi cercetãrii Ecaterina Andronescu sã stopeze abuzurile în cadrul Institutului Român de Tracologie ºi sã ia mãsurile necesare pentru remedierea situaþiei acestui institut ºi sã respecte în acest fel dreptul poporului român la trecut, la patrimoniul istoric, cultural ºi ºtiinþific, care dãinuieºte de mii de ani ºi care va dãinui cu sau fãrã vrerea actualilor guvernanþi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Vekov Carol Ioan ºi apoi va urma domnul deputat Ioan Mocioalcã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Rostul intelectualilor, inclusiv al deputaþilor, este acela de a percepe, de a surprinde ºi de atrage atenþia asupra acelor fenomene pe care le considerã cã ar fi semnificative pentru existenþa cetãþenilor, pentru existenþa þãrii. Dupã perceperea acelor fenomene pe care le considerã demne de reþinut, rolul deputaþilor ar fi acela de a le interpreta ºi de a gãsi modalitãþile de îmbunãtãþire, de schimbare a stãrilor de fapt.

Sãptãmâna trecutã, într-unul din marile cotidiene, a apãrut o ºtire pe care o considerãm cã este, pentru a nu

ºtiu câta oarã, un semnal de alarmã în ceea ce priveºte statutul social al cadrelor didactice, fie ele de orice fel.

Articolul în cauzã a relatat despre faptul cã un profesor, pentru ca sã poatã trãi decent ºi pentru ca sã-ºi poatã întreþine familia, în timpul sãu liber transportã cu maºina pe cei care îi solicitã acest lucru, adicã este taximetrist. Cineva ar putea zice, poate chiar mai mulþi. ”Ei ºi sau ”ªi ce dacã!Ò Aparent nu este nimic de detestat ori de criticat în aceea cã cineva mai adunã niºte bani pentru familie ºi, desigur, aºa este, este un ban câºtigat în mod cinstit, ce dacã... Cred ºi sunt convins cã profesorul respectiv nu practicã acea ocupaþie de plãcere, ci de nevoie. ªtiu cã vina nu este a lui cã trebuie sã recurgã la un asemenea mijloc de a spori veniturile familiei, ci a altora. Nicidecum nu aº vrea ca articolul în cauzã sau aceastã declaraþie politicã sã aibã repercusiuni negative în ceea ce priveºte statutul sau cariera acestui cetãþean demn de tot respectul, cãci sfântã este munca cinstitã de zi cu zi care serveºte binele familiei, sau al aproapelui, sau al societãþii.

Cred însã cã ceva nu este în regulã în societatea noastrã. Pentru munca prestatã, acest profesor, acest cadru didactic care este asemenea multor mii ºi zeci de mii de cadre didactice ar merita ca pentru munca depusã sã fie rãsplãtit în mod corect, aºa cum s-ar cuveni, cã ºi el îºi face datoria, creºte generaþii de copii, îi învaþã, dar îi ºi educã, inclusiv prin exemplul sãu demn de tot respectul, atunci când se angajeazã într-o a doua slujbã.

Numai noi, societatea de azi, noi, politicienii, ºi ceilalþi în cauzã nu-ºi fac precum ar trebui datoria, adicã nu-i asigurã un salariu care sã-i asigure totodatã o existenþã demnã, o existenþã respectatã de societate, o existenþã care sã-i permitã sã-ºi facã datoria, datoria de dascãl, astfel precum trebuie. Sã nu fiu înþeles greºit, o clipã nu mã îndoiesc de calitatea muncii de dascãl a acestui profesor. Cel care are simþul datoriei de a face faþã cu cinste obligaþiilor familiale care-i revin sunt convins cã este un bun profesor ºi la ºcoalã. El este, într-adevãr, un profesor care, pe drept cuvânt, poate vorbi despre munca de zi cu zi care înnobileazã. Un astfel de om, un astfel de profesor ar trebui sã fie respectat ºi probabil cã este respectat de cei din jur, poate ºi sper. Dar cum rãmâne cu noi, cei care votãm bugetul? Cei care ºtim cum este salarizarea cadrelor didactice de la noi? Cum rãmâne cu respectul ºi cui i se cuvine acesta? Pânã când oare îl vor mai respecta cei din jur pe acest profesor? Nu care cumva peste puþin timp va dispãrea acel respect care i se cuvine oricãrui dascãl, oricãrui om cinstit, cedând locul desconsiderãrii, care va sã zicã vai de el ºi el îmi zice mie sau copilului meu cum trebuie sã trãiascã?!

Îmi e teamã pentru acest coleg de breaslã, îmi e teamã pentru noi ºi pentru societatea noastrã care nu reuºeºte sã-i plãteascã ºi sã-i rãsplãteascã pe slujitorii de zi cu zi ai neamului. Îmi e teamã cã dacã nu vom schimba aceastã stare a lucrurilor învãþãmântul va fi pãrãsit de aceºti slujbaºi credincioºi, cãci, la un moment dat, viaþa ºi familia primeazã.

Pânã când îi tot punem la încercare pe dascãlii noºtri? Pânã când se crede cã pentru lefuri insuficiente se vor achita cu toþii de obligaþia ce-i revine oricãrui dascãl? Se înmulþesc semnele care atrag atenþia asupra responsabilitãþii noastre în ceea ce priveºte generaþiile de mâine.

De ce nu acordãm respectul cuvenit cadrelor didactice, de ce îi lãsãm sã se chinuie ºi sã-ºi facã datoria, cãci o fac, în condiþii mai mult decât chinuite?! De ce credem cã stresaþi de nevoile de zi cu zi ei îºi vor putea îndeplini menirea? De ce nu le dãm o retribuþie pe mãsura rolului pe care ºi-l asumã, pe mãsura responsabilitãþii uriaºe care le apasã, aceea de a creºte aºa cum trebuie generaþiile de mâine? De ce nu încercãm sã schimbãm în bine, precum a fost pe vremuri, statutul cadrelor didactice Ñ fie ele învãþãtoare, educatoare sau profesori. Fãrã acel statut social respectabil ei nu vor putea fi ceea ce ar trebui sã fie, precum în orice societate dezvoltatã, un model de comportament, un model de existenþã exemplarã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioalcã ºi va urma domnul Iulian Mincu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi-a încheiat dezbaterea la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã în anul 2003 a unui ajutor constând în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au în proprietate terenuri arabile în extravilan în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 ha. Nu aº fi fãcut referire la aceastã mãsurã luatã de Guvernul Nãstase, dacã ea nu ar fi implicat un efort financiar deosebit ºi dacã nu s-ar fi încadrat într-un sistem de mãsuri menite sã sprijine agricultura româneascã. Astfel, pentru cã anul 2002 nu a fost unul dintre anii buni pentru agriculturã, datoritã condiþiilor climaterice, secetã excesivã în cea mai mare parte a zonelor agricole ale þãrii, actualul guvern a susþinut campania agricolã de toamnã acordând avansuri de 30% din valoarea lucrãrilor agricole. În judeþele Dolj ºi Mehedinþi sãmânþa ºi motorina au fost gratuite pentru cei care au înfiinþat culturile de toamnã, iar în restul teritoriului þãrii sãmânþa a fost subvenþionatã 50%.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 este o mãsurã menitã sã sprijine micii producãtori, ºi ei loviþi de calamitãþile naturale din anul 2002, producãtori care deþin în proprietate aproximativ 2,5 milioane de ha ºi care nu au avut posibilitatea în ultimii ani sã execute fertilizãri pe aceste suprafeþe, creându-se astfel un dezechilibru chimic. Aceastã acþiune are rolul sã ajute micul producãtor ºi, de asemenea, are rolul de a corecta deficitul de substanþã mineralã utilã existentã în sol, ameliorând sãnãtatea solului ºi capacitatea de producþie a acestuia.

Se cuvine sã apreciem efortul financiar deloc neglijabil al Guvernului, în valoare de aproximativ 3 mii de miliarde de lei, bani cu care se va majora bugetul Ministerului

Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, apropiindu-se în acest fel de cifra de 30 de mii de miliarde. Aproximativ 2 milioane de familii vor beneficia de un ajutor constând în îngrãºãminte în valoare de 820 de mii de lei la ha, unitatea de la care va începe distribuirea acestora fiind de 0,5 ha, ºi care, alãturi de cei un milion de lei la hectar acordaþi în anul 2001, aratã cã P.S.D. face o politicã consecventã, cu adevãrat social-democratã.

Cele câteva mãsuri enumerate în aceastã scurtã intervenþie ne duc la concluzia cã în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor începând cu anul 2001 s-a aºezat o echipã extrem de serioasã, extrem de echilibratã, de profesioniºti cãrora nu le este indiferent viitorul agriculturii româneºti, agriculturã care rãmâne un capitol foarte important ºi sensibil în vederea integrãrii cât mai rapide în Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu ºi va urma domnul deputa Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Vã rog.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Institutul ÇAna AslanÈ este de vânzare?Ò

Institutul Naþional de Geriatrie ºi Gerontologie ”Ana AslanÒ din Bucureºti a trecut din subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei la Regia Autonomã a Administraþiei Protocolului de Stat.

Autoritãþile neagã orice tentativã de înstrãinare a patrimoniului ”Ana AslanÒ. Demersurile actuale conduc însã cãtre ideea unei iminente vânzãri, cu toatã negaþia autoritãþilor. Astfel, în fiºa de inventar au fost trecute numai valorile neactualizate ale mijloacelor fixe ºi clãdirilor, valorile de inventar sunt: clãdirea de la Otopeni, care a fost evaluatã la 69 de milioane de lei, Policlinica din strada Spãtarului, la 2 milioane de lei, cele douã clãdiri din strada Cãldãruºani, la 11 milioane de lei; sediile exterioare (Felix, Mangalia, Eforie Nord, Herculane), la 6 milioane de lei; aparatura, 11 milioane de lei. În total, valoarea bunurilor se ridicã, ºi aºa, la 12 miliarde de lei. Banca Mondialã a evaluat însã numai aºezãmântul de la Otopeni la 26 de milioane de dolari ºi a respins cifra propusã de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, 2,9 milioane de dolari, considerând-o sub valoarea obiectivului. De asemenea, Banca Mondialã a denumit institutul ”Perla CoroaneiÒ spitalelor din România, fiind unicat în lume. În realitate, valoarea întregului institut de geriatrie depãºeºte suma de 100 de milioane de dolari.

Preºedintele Iliescu a declarat cã executivul a decis trecerea Institutului la R.A.A.P.S., pentru cã era în situaþia de a se desfiinþa pentru cã nu mai rezista, nu mai avea suport economic, financiar, clãdirea se degrada. Din declaraþia domnului Iliescu reieºea cã nu cunoºtea sumele uriaºe folosite în ultimii ani pentru consolidarea unitãþilor ”AslanÒ. Pentru sediul central din strada Cãldãruºani s-au investit în ultimii 5 ani pentru reconsolidare peste 14 miliarde de lei, iar programul de reabilitare a secþiei de la Otopeni, finanþat de Comunitatea Europeanã, costã 32 de milioane de euro.

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, prin ministrul Daniela Bartoº, afirmã textual cã ”bolnavii vor fi trataþi în continuare pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtateÒ. Uitã însã cã geriatria nici mãcar nu a fãcut parte din specialitãþile incluse în contractul privind asigurãrile sociale de sãnãtate.

Geriatria este ramura medicalã creatã de Ana Aslan ºi este o disciplinã extrem de modernã astãzi în lume. În anul 1952 Ana Aslan aducea la bugetul statului peste 18 milioane de dolari. La Otopeni au fost pentru tratament unele dintre cele mai mari personalitãþi ale lumii. Institutul de la Otopeni este aºezat într-un parc de 33 de ha, are peste 340 de paturi ºi apartamente elegante, este dotat cu aparaturã pentru intervenþii moderne de laborator, bazã de tratament, recuperare, bazã de nutriþie, esteticã, chirurgie oftalmologicã, psihoterapie etc. El poate fi definit drept o clinicã-hotel deosebit de profitabilã. Vânzarea lui la subpreþ ar putea duce, aºa cum a presupus un amator de chilipiruri, la apariþia aºa-numitei Societãþi Comerciale ”Aslan-TurismÒ. Sã nu uitãm cã preluarea de cãtre omul de afaceri George Copos a hotelului ”FloraÒ, care aparþinea geriatriei, a dus la desfiinþarea geriatriei pentru care hotelul era utilat.

Dispariþia Institutului ”Ana AslanÒ nu înseamnã numai dispariþia primului centru de geriatrie din lume, ci ºi dispariþia a o parte din istoria medicalã româneascã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman. Va urma domnul Ionel Marineci.

Au depus la secretariat intervenþiile domnii Corneliu Ciontu, Emil Rãdulescu, Nicolae Vasilescu ºi ªtefan Lãpãdat.

La ora 9,30 sã ºtiþi cã vom încheia ºedinþa.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sprijinul acordat de cãtre stat producãtorilor agricoli pentru procurarea de tractoare ºi utilaje nu a ajuns sã se concretizeze în extinderea suprafeþelor cultivate, nici în sporirea producþiei agroalimentare, dar nici în accentuarea atragerii forþei de muncã active cãtre agriculturã. Condiþionarea achiziþiei de suprafaþã agricolã în proprietate sau de cel cultivat nu este în mãsurã sã dirijeze intenþia ministerului de specialitate cãtre realizarea dezideratelor propuse în domeniul agricol. Majoritatea agricultorilor sunt convinºi cã în perioada actualã investiþiile substanþiale ocolesc agricultura. Parcul de maºini ºi utilaje din agriculturã nu se reîmprospãteazã deloc. Marea majoritate a tractoarelor noi procurate la preþul subvenþionat nu îºi exercitã forþa de tracþiune pentru agriculturã. Cel puþin exploataþiilor de dimensiuni familiale nu

le oferã ºansa de dezvoltare ºi de extindere, în sensul de a cãpãta dimensiuni de piaþã. Se poate observa cã derularea acestui proces de subvenþionare a achiziþiilor în momentul apariþiei Ordonanþei Guvernului nr. 97/2000, urmat de Ordinul nr. 221 din 2002, apoi Ordinul ministrului nr. 360 din 2002, producãtorii de tractoare ºi utilaje au trecut la reaºezãri drastice de preþuri, lãsând impresia cã motivul real al subvenþiei nu este producþia agricolã, ci supravieþuirea industriei constructoare de maºini agricole. Or, prin aceste aspecte aberante nu se promoveazã creºterea competitivitãþii acestei ramuri, doar i se prelungeºte agonia. Subvenþia acordatã producãtorilor agricoli pentru procurarea utilajelor, aceasta ar trebui sã serveascã retehnologizarea producþiei agricole, or, investitorii ideali ar trebui sã fie identificaþi ºi ar trebui sã prezinte neapãrat calitatea de producãtor ºi sã prezinte garanþia utilizãrii la capacitate nominalã a utilajului în sfera producþiei agricole.

Deci propun ca actul de adeverire a proprietãþii sau a contractului de arendare, propus ca act justificativ în dosarul de solicitare a subvenþiei, sã fie înlocuit cu un act de angajament al unei comunitãþi, colectivitãþi care se angajeazã pentru a asigura un front de lucru necesar utilajului nou achiziþionat. Ar trebui realizat un nou model de creditare pentru cumpãrãri de utilaje agricole, prin care comunitatea producãtorilor organizaþi prezintã garanþia creditului, iar rambursarea se realizeazã din deconturile lucrãrilor prestate.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Marineci. Va urma domnul Dumitru Bãlãeþ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În intervenþia mea de astãzi voi face referire la importanþa sistemului educaþional informatizat, pe care eu îl vãd o certitudine pentru învãþãmântul românesc în perspectiva integrãrii europene.

Eu cred cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va reuºi sub conducerea doamnei Ecaterina Andronescu ºi sunt convins de aceastã reuºitã, argumentând prin strãdania permanentã pe care o depune în calitate de ministru al educaþiei ºi cercetãrii ºi, nu în ultimul rând, prin sprijinul pe care echipa de conducere din minister i-l acordã.

Rãspunzând provocãrilor stabilite de Consiliul Europei la Lisabona, prin care se doreºte realizarea pânã în anul 2010 a unei economii dinamice ºi competitive bazate pe cunoaºtere, comisia europeanã a invitat consiliul sã adopte indicatorii care sã implementeze obiectivele comune ale sistemelor de educaþie ºi formare profesionalã.

Eu cred cã prin informatizarea sistemului educaþional România are ºansa sã realizeze un parcurs rapid ºi eficient, astfel încât cei 5 indicatori pentru educaþie ºi formare profesionalã sã poatã fi atinºi în timp optim. Sigur cã nu permite timpul sã dezvolt aceºti 5 indicatori, aº vrea numai sã-i amintesc, pentru cã aceºti 5 indicatori sunt convins cã vor stârni suficiente comentarii. Este vorba de îmbunãtãþirea ratei abandonului ºcolar timpuriu. Se propune o medie în Uniunea Europeanã de 9% pânã în anul 2010. Sigur cã România, deocamdatã, are de fãcut eforturi pentru prevenirea creºterii abandonului ºcolar timpuriu.

Un al doilea indicator îl reprezintã ameliorarea dezechilibrului de sexe între absolvenþii de matematicã, ºtiinþã ºi tehnologie, cu o referire directã la faptul cã trebuie sã motivãm fetele sã urmeze filiere ºtiinþifice ºi tehnologice atât în învãþãmântul preuniversitar, cât ºi în cel superior.

Un al treilea indicator îl reprezintã procentul mediu al tinerilor cu vârste între 25 ºi 29 de ani care au cel puþin liceul, ºi acesta trebuie sã atingã în anul 2010 procentul de 80%.

Al patrulea indicator, procentul de tineri de 15 ani cu rezultate slabe pentru citit, matematicã ºi ºtiinþã, trebuie sã fie cel puþin înjumãtãþit.

Al cincilea ºi ultimul indicator recomandat de comisia europeanã, nivelul de participare la ”life of learningÒ, trebuie sã fie cel puþin 15% dintre adulþii cu vârste între 25 ºi 64 de ani, dar în nici un caz nu trebuie sã cadã sub 10%. Acestea sunt suficiente argumente pentru Guvernul P.S.D., condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, a cãrui consecvenþã este doveditã în aceºti doi ani, astfel încât investiþiile în educaþie sã constituie o prioritate importantã.

ºtie cã, vorba unui celebru personaj, ”pupãturile astea ne costã foarte scump, ne costã enorm ºi ne vor ustura foarte serios la pungã ºi la burticãÒ. Asta se ºi vede de pe acum, dacã ne gândim la cel de-al doilea eveniment care a avut loc imediat dupã anunþul prezentat mai sus. Este vorba de modul cum a fost sãrbãtoritã anul acesta Ziua noastrã Naþionalã de 1 Decembrie. Toate televiziunile s-au întrecut sã ne dea scene despre porþiile de fasole cu cârnat servite cu aceastã ocazie sãracilor care au ieºit pe strãzi, de cãtre diverºi primari ºi prefecþi îmbrãcaþi cu aceastã ocazie în haine de bucãtari. Doamne, asta sã fie sãrbãtoarea noastrã naþionalã? Unde au fost domnii Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase sã vadã? Ei au lipsit pânã ºi de la ºedinþa solemnã a Parlamentui dedicatã Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Cu aceastã ocazie domnul Adrian Nãstase a improvizat la Cluj un discurs de toatã minunãþia, apoi ni se spune cã s-a dus sã sãrbãtoreascã evenimentul la Ambasada României de la Budapesta.

Asta este politica noastrã oficialã? Cine nu-i vede ridicolul, dar ºi partea tragicã ascunsã sub poleielile mediatice, înseamnã cu nu are ºcoala marilor scriitori. Pentru a putea mãcar frecventa aceastã ºcoalã trebuie mai întâi sã coborâm, fie ºi din când în când, de pe scenã, din postura de eroi, în cea de spectatori ai evenimentelor politice pe care le producem. E un prilej evident pentru reflecþie ºi meditaþie politicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu pentru concizie.

Domnul Dumitru Bãlãeþ ºi apoi va urma domnul deputat Eugen Pleºa.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi deputaþi,

Douã evenimente care au avut loc la noi în ultimul timp ne obligã la reflecþie ºi meditaþie politicã. Primul se referã la anunþarea primirii þãrii noastre în NATO, peste doi ani. Partidul România Mare s-a declarat dintotdeauna pentru susþinerea acestui demers ºi pentru grãbirea lui, dar ce valuri de entuziasm oficial a stârnit anunþul respectiv este greu de descris. Ne-ar trebui o panã a lui I.L.Caragiale printre noi ºi o perspectivã oarecare asupra evenimentului, care, încã o datã precizãm, nu este încã o realitate ca atare, ci doar un enunþ realizabil peste doi ani.

Vedeþi cum vã veþi purta, domnilor, sunã mai curând acest anunþ, care este în felul lui ºi un avertisment. Entuziasmul nostru oficial în raport cu acest anunþ putea, credem noi, ºi trebuia sã fie mai ponderat, mai sobru, mai demn, mai echilibrat, pentru a nu cãdea în pãcatele eroilor lui Caragiale.

Sticlele de ºampanie dezlãnþuite de preºedintele Iliescu ºi de primul-ministru Adrian Nãstase în înghesuita noastrã ambasadã de la Praga au dat tonul oficial al lipsei elementelor de mai sus. Cu atât mai mult cu cât se

Domnul Eugen Pleºa ºi va urma domnul Ioan Sonea. Tot aºa concis!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþie politicã. Doresc sã propun atât colegilor, cât ºi conducerii P.S.D. sã renunþe la comportamentul duplicitar faþã de candidatul la C.N.A., Dan Diaconescu, ostil la vot ºi amical în conversaþii individuale neoficiale. Mulþi dintre cei la care mã refer au gãsit gãzduire ºi cooperare la OTV ºi Dan Diaconescu atunci când au avut nevoie sã explice populaþiei ce considerau ei cã e foarte important, adãugându-ºi în acelaºi timp ºi la capitolul popularitate.

O atitudine cinstitã, neforþatã ar duce la acceptarea candidaturii lui Dan Diaconescu ca membru C.N.A., candidaturã comunã cu P.R.M., partid parlamentar ºi partener în instituþia Parlamentului. Însuºindu-ne normalitatea, constatãm uºor diferenþa între popularitatea ºi experienþa dobânditã de Dan Diaconescu ºi ceilalþi candidaþi al cãror nume de necunoscuþi deocamdatã nu le-am reþinut. Se încheie, astfel, o disputã de ”cocoºiÒ, iar noi toþi ne recunoaºtem maturitatea ºi menirea de a construi instituþii sãnãtoase. În fond, cui îi este fricã de Dan Diaconescu? Poate doar lui Ralu Filip?! Dar nu cred cã are nevoie sã-l apere cineva!

Mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul ªtefan Pãºcuþ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Se împlinesc în curând 13 ani de la declanºarea ”rãzboiului românilor împotriva RomânieiÒ. România o ducea greu, românii trãiau în frig, nu aveau bani, nu aveau produse. România avea o industrie formatã din mastodonþi industriali, o agriculturã pe ferme mamut, de tip C.A.P., I.A.S. Oamenii ademeniþi spre oraº aºteptau cel puþin un an ca sã primeascã o locuinþã, un bloc construit în mare grabã, niciodatã finalizat. Muncitorii lucrau dupã planuri cincinale ºi primeau 70% din salariul cuvenit. Românii nu puteau vorbi liber, nu aveau televizoare cu filme porno sau horror, nu puteau toþi cãlãtori în strãinãtate decât în cadrul lagãrului. România construia ºcoli întunecoase, spitale urâte, platforme industriale prea mari, biblioteci, case ale poporului, ”Casa poporuluiÒ, bulevarde, metrouri aglomerate º.a.m.d.

Desigur, cred cã nu înþelegeþi cã sunt nostalgic. Toate acestea ºi altele costau enorm. Dar toate acestea constituiau în acelaºi timp contradicþii iremediabile. ªi astfel s-a declaºat rãzboiul. Au fost dãrâmate statui, întreprinderi, ferme agricole, pentru cã erau comuniste. Sigur cã românii au câºtigat rãzboiul cu comunismul, dar ca în orice rãzboi modern au existat ºi pagube colaterale. În ce au constat acestea? Dãrâmare de întreprinderi, pierderea autonomiei economice, pierderea de pieþe. ªi astfel s-a ajuns cã, dupã 13 ani de la declanºarea acestei lupte, în România a câºtigat corupþia, sãrãcia, teama, injustiþia, teroarea, delaþiunea, trãdarea. Rãboiul continuã, pentru cã a mai rãmas câte ceva.

Dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, þãri ca Franþa, Anglia, Egiptul au dus o politicã de refacere economicã, prin instituirea controlului statului asupra unor domenii vitale. În România, toate guvernele postÑ1989 au dus o politicã de destrãmare economicã, de renunþare la autoritate, la strategii de perspectivã, totul rãmânând la voia întâmplãrii ºi a afaceriºtilor.

Prea mulþi români au devenit sãraci, cerºetori la patroni sau la guvernele interesate doar de câºtigul propriilor membri, plãtind nemunca pentru a avea masã de manevrã. Desigur cã bugetul se adunã tot mai greu, datoriile de 13 miliarde de dolari nu se regãsesc în elemente care sã indice un progres în viaþa omului de rând, desigur. Mã mir cã guvernanþii nu au învãþat ºi nu învaþã din istoria noastrã ºi a altora. În scurt timp nu vor mai exista români la cârma economiei noastre, ci doar la nivel de truditor. Neavând bani, în curând, de fapt a ºi început, se vor vinde resursele. Ce mai lãsãm urmaºilor? Un pãmânt sãrãcit, ºi deasupra, ºi în subsol, pe care binefãcãtorii de astãzi îl vor pãrãsi dupã epuizare ºi dupã ce ne-au fãcut cu miliarde de dolari datorii.

Nu dorim naþionalizãrile pe care le-au fãcut de fapt þãrile despre care aminteam, dupã 1965, deci dupã un rãzboi. ªi noi suntem dupã un rãzboi, practic. Dorim pãstrarea rezervelor pentru cei de azi ºi de mâine, garantarea echitãþii ºi dreptului egal al cetãþeanului

României asupra proprietãþii personale, dar ºi asupra celei comune, a fost ºi credem cã este o aspiraþie a poporului român. Acest deziderat în þara noastrã poate fi înfãptuit de naþiunea românã numai sub conducerea forþelor politice cu adevãrat patriotice ºi în condiþiile instituirii naþionalismului economic românesc, ca doctrinã de stat a României. Opriþi jaful! Pãstraþi pentru viitorime aurul verde al pãdurilor, aurul galben al pãmântului, aurul cenuºiu al creierelor româneºti.

Mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Pãºcuþ. Va urma domnul Nicolae Leonãchescu.

Vin azi în faþa dumneavoastrã din ”lumea fãrã cer, c-aºa e viaþa de minerÒ. Vã aduc astãzi dumneavoastrã, stimaþi deputaþi, un salut ºi o urare de ”Noroc bunÒ a truditorilor cu sapa ºi perforatorul, cu lopata ºi pichamãrul.

În fiecare an în ziua de 4 decembrie se sãrbãtoreºte Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor. ªi-n acest an minerii Vãii Jiului au sãrbãtorit ocrotitoarea lor printr-o serie de manifestãri culturale organizate de oameni de bine, care încã îi mai apreciazã pe aceºti truditori din mãruntaiele pãmântului, unde, dacã te uiþi în sus, nu vezi soarele sau luna, nu vezi norii sau stelele, îl vezi doar pe El, Bunul Dumnezeu.

Din pãcate, guvernele postdecembriste au dus ºi duc o politicã de reducere a producþiei extractive de cãrbune. Dacã în 1997 la Compania Naþionalã a Huilei erau în jur de 43.000 salariaþi, în prezent sunt în jur de 17.000 de angajaþi, iar în perspectivã reducerea numãrului salariaþilor C.N.H. va continua, astfel încât în 2006 vor mai fi în jur de 13.000 de salariaþi.

Pânã la un moment dat, faptul cã se reduce activitatea extractivã ºi astfel copiii minerilor nu vor mai munci în subteran, unde munca este foarte grea ºi plinã de pericole, nu ar fi o tragedie. Dar nenorocirea cea mare a Vãii Jiului este cã nici guvernarea Õ96-2000, ºi nici actuala guvernare nu au reuºit pânã acum sã gãseascã soluþii viabile de reconversie profesionalã a personalului disponibilizat din minerit ºi nici sã creeze locuri de muncã pentru aceºtia ºi pentru tinerii absolvenþi ai diferitelor forme de ºcolarizare.

În ciuda mult-trâmbiþatului program de relansare economicã a Vãii Jiului, program inaugurat de însuºi premierul Adrian Nãstase în vara acestui an la Petroºani, problemele sociale deosebit de multe ºi de grave nu-ºi au nici astãzi rezolvarea. În Valea Jiului, acolo unde se stã cu fundul pe cãrbune, s-a ajuns sã fie mii de apartamente decuplate de la alimentarea cu energie termicã sau energie electricã, pentru cã beneficiarii nu mai pot sã suporte preþurile. Astfel, sãrbãtoarea ocazionatã de ziua Sfintei Varvara a fost o sãrbãtoare tristã, cãci acum, dupã 13 ani de tranziþie, ei, minerii, au rãmas ºi fãrã acea lume fãrã cer, de-þi vine sã-i dai dreptate sãrmanului care se uitã în stânga ºi-n dreapta, doar, doar o gãsi o urmã de speranþã, dar ajunge sã exclame: ”Mã uit în jur ºi înjurÒ.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Leonãchescu, ºi, ultimul vorbitor, domnul Nicolae Enescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

”Capcana lui Marx ºi victimele saleÒ este un titlu posibil al intervenþiei mele.

Ni s-a prezentat, de nenumãrate ori, teza acumulãrii primitive a capitalului drept o creaþie a lui Karl Marx, cu trimiteri discrete la opera lui Robert Owen ºi Friedrich Hegel. Teza respectivã a fost ilustratã prin procese socioumane din Europa Occidentalã ºi reflectã concentrarea bogãþiei la un pol ºi a sãrãciei la altul. În lumea capitalismului primitiv nu conta modul în care oamenii se îmbogãþeau; în goana lor dupã avere, persoane dezumanizate cãlcau pe cadavre spre a-ºi atinge scopul.

Ecoul, în plan literar, a fost imediat. Lucrãri celebre au descris goana hidoasã dupã avere ºi criminalitatea actelor de acumulare primitivã a capitalului. În orice carte de paremiologie gãsim expresii reprezentative, mai vechi sau mai noi, din domeniul sus-menþionat, ca: ”Oile au mâncat oameniiÒ (Anglia); ”Banii nu au mirosÒ (Vespasian); ”Banul, ochiul draculuiÒ; ”Sãtulul nu crede flãmânduluiÒ etc.

Tranziþia în care ne zbatem cam de multã vreme a scos în evidenþã acþiunea tezei despre acumularea capitalului în stil primitiv. Ea a avut ºi are în România adepþi ºi slujitori cu vechi state de serviciu. Unii au predat-o la învãþãmântul politic organizat de partidele comuniste, alþii au aplicat-o în mod duplicitar, înainte de Revoluþia din 1989; aproape toþi au adoptat-o, discreþionar ºi imoral, ca o filozofie de viaþã în aceastã dureroasã tranziþie.

Segmente întregi ale societãþii româneºti s-au înregimentat sub steagul ei spre a da rãspuns unei întrebãri jenante: ”Cum sã ne îmbogãþim repede, fãrã a munci?!Ò

Treptat, treptat, aceastã veritabilã capcanã a lui Marx a fãcut numeroase victime. Uitaþi-vã cu atenþie în jur ºi le veþi identifica rapid. Preoþii de altãdatã ai lui Marx sunt astãzi victimele tezei despre acumularea primitivã a capitalului. Ei calcã pe cadavre numai cu scopul de a se îmbogãþi. Între ei ºi infractorul ordinar nu existã nici o diferenþã, pentru cã au acelaºi obiectiv: îmbogãþirea pe cãi necinstite. Doar cã infractorul o face în afara legii, iar ceilalþi o fac în cadrul legii. ªi unii ºi alþii dispreþuiesc, însã, omul ºi þara, îºi bat joc de lege ºi deposedeazã, rapace, pe cei din jur!

Vreþi exemple?! Nimic mai simplu!

Au apãrut, în mai puþin de un deceniu, cartiere de vile. Terenul a fost al altora, dar fãrãdelegea este în floare: au fost numiþi primari ºi directori care au putut acoperi, formal, furtul bine organizat! Vilele construite pe terenuri acaparate sunt ale unor categorii foarte stranii. Judecãtori, avocaþi ºi procurori, juriºti de toate rangurile îºi fac vile din monitorizarea defectuoasã a legii. Un judecãtor din Curtea de Argeº a declarat în plinã ºedinþã: ”Dacã ai bani, câºtigi!Ò

Þãranul fãrã bani a plecat capul ºtiind cã se va fura pãmântul tatãlui sãu printr-o hotãrâre judecãtoreascã.

Un hoþ scapã de închisoare plãtind bani grei judecãtorilor!

Vilele sunt ºi ale celor care ar trebui sã vegheze la aplicarea legii. Câþi poliþiºti ºi-au fãcut vile? Cum au nevoie de bani, ies în drum ºi dau amenzi usturãtoare ºi, evident, banii intrã în buzunarul poliþistului, la jumãtate de preþ, fãrã chitanþã. Doar oameni suntem!

Am avut o mulþime de directori care, pentru comisioane modice, au pus la pãmânt unitãþile lor, în cadrul scenariului aberant al privatizãrii în beneficiul reprezentanþilor puterii sau al unor personaje strãine. Aþi mai auzit de privatizarea unor nave la preþul de 1 dolar bucata? La noi, un ministru a practicat-o cu neruºinare!

Pentru o excursie în Franþa ºi un comision adecvat au fost directori care au livrat la cheie întreprinderi întregi. În Câmpulung Ð Argeº a apãrut o vilã superbã, dar Combinatul de Lianþi din localitate a încãput pe mâini strãine!

În învãþãmântul particular se vinde tot: examenul, restanþa ºi lucrarea de licenþã. Se îmbogãþesc rectorul ºi fiul sãu, numit prorector, în schimb þara se îmbogãþeºte cu purtãtori de diplome care, pe bani, penetreazã structurile ºi ne vor nenoroci, decenii în ºir, cu incapacitatea ºi incompetenþa lor.

Ce conteazã! Rectorul ºi câþiva din jurul lui se îmbogãþesc. ªi aici capcana lui Marx produce victime.

Îmi este greu sã continuu demersul pentru cã, politic, nu am vãzut pânã acum la vreun guvern al tranziþiei voinþa politicã de a evita capcana lui Marx. Toate guvernele noastre s-au folosit de ea ºi au sporit numãrul incompatibilitãþilor, în loc sã le elimine!

Toate proiectele de lege sunt gândite pe scenarii care îmbogãþesc obligatoriu pe unii membri ai elitelor noastre bolnave.

A dori sã devii o victimã, acceptând cu bunã ºtiinþã capcana lui Marx, este o boalã! Orice avere fãrã efect social nu poate genera bunãstare. Imaginea cartierelor cu vile goale, de la marginea unor localitãþi în care mai bântuie o populaþie sãrãcitã ºi îmbãtrânitã, este apocalipticã.

În curând vom angaja forþã de muncã din Asia ºi Africa pentru cã nu putem produce decât oameni bolnavi dupã avere.

S-au creat reþele cu traficanþi de droguri ºi de produse alimentare contrafãcute. Ce conteazã cã distrug tineretul?! Bani sã iasã! Au apãrut reþele ale traficului cu carne vie, iar populaþia femininã fertilã pleacã din þarã! Ce conteazã sãnãtatea ºi viitorul lor ºi al nostru?! Bani sã iasã, pentru niºte tipi alienaþi mintal!

Au apãrut ”formatori de opinieÒ care, pentru bani, scriu orice minciunã, creând imagini distorsionate, cu soluþii periculoase pentru oameni ºi pentru þarã. Ce conteazã dacã, trãdând interesul naþional, fac jocul duºmanilor? Îmbogãþiþi fiind, devin preoþii moralitãþii biblice, rânjind satisfãcuþi biologic cã ºi-au pãcãlit contemporanii! Hienele spurcã totul!

Capcana lui Marx a dus la o boalã, iar aceasta a creat o crizã a spiritualitãþii, cu buna ºtiinþã ºi strãlucita organizare a guvernelor tranziþiei.

Ce clasã politicã slabã avem! Este oare nevoie de o nouã ºi rãvãºitoare revoltã socialã spre a elimina rãul din societatea româneascã? Mai avem noi capacitatea de autoregenerare?

Când vom adopta teza îmbogãþirii prin muncã cinstitã, generatoare de proprietate?! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Nicolae Enescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor, Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Dreptul la libertateÒ, dreptul la libertate câºtigat în decembrie 1989 ºi plãtit cu preþul sângelui nevinovat al unor oameni care au crezut, încã o datã, în idealul lor, ºi cãrora trebuie sã le fim adânc recunoscãtori, pentru cã, dacã n-ar fi fost ei, noi toþi, cei de aici, n-am fi avut posibilitatea de a vorbi liber în aceastã aulã.

Dreptul la libertate nu se rezumã doar la obþinerea vizelor de liberã trecere prin Europa, nu numai la instalarea unui nou sistem politic ºi a mecanismelor economice de piaþã. Dreptul la libertate înseamnã ºi o viaþã fãrã compromisuri, cu tine însuþi ºi cu ceilalþi, nu în ideea obþinerii de facilitãþi ilicite, în vederea dobândirii unor acumulãri de capital neoneroase, bazate pe eludarea legilor ºi chiar pe nesocotirea lor.

Este jenant, doamnelor ºi domnilor parlamentari, cã un preºedinte de stat, ºi-l numesc aici pe domnul George Bush, ne-a atras atenþia asupra necesitãþii instituþionalizãrii pe baze solide ºi de lungã duratã a unor principii care fac ca mecanismele unei þãri democratice sã funcþioneze în parametri normali.

În acest context, lansez o provocare tuturor formaþiunilor politice, parlamentare ºi extraparlamentare, care în apropierea sãrbãtorilor Crãciunului sã-ºi facã, precum românul gospodar, ”curãþenie în propria ogradãÒ, debarasându-se de cei corupþi, lacomi, aventurieri, voiajori politici ºi artileriºti în specialitatea tunurilor, care-ºi trãdeazã credinþele ºi idealurile pentru avantaje meschine ºi obscure.

Invit, în acelaºi timp, întreaga opoziþie parlamentarã, renunþând la sintagma nedemocraticã, expresie total aberantã, sã monitorizeze activitatea Guvernului în special în domeniile cele mai sensibile pentru cetãþenii României, cum sunt: corupþia, nivelul de viaþã, siguranþa cetãþeanului ºi respectarea drepturilor fundamentale ale omului în þara noastrã.

Remarc faptul cã partidul de guvernãmânt a avut unele iniþiative bune, ce-i drept, unele dintre ele inspirându-se din programele noastre, dar asta nu mã împiedicã sã vã atrag atenþia ºi asupra unor greºeli sancþionate ºi/sau amendate în plenul Camerei Deputaþilor.

Pe scurt, trebuie sã acordãm o atenþie maximã oportunitãþii ºi corectitudinii proiectelor ºi iniþiativelor legislative emise de Guvern, pentru cã, doamnelor ºi domnilor, când puterea are întotdeauna dreptate, dreptatea nu are putere. Este gândirea de bun-simþ a unui om care a trãit

în Bucureºtii secolului al XIX-lea cu foarte puþinã carte, dar a cãrui filozofie face sã pãleascã toate discursurile goale în esenþã, rostite în faþa bliþurilor ºi camerelor de luat vederi pentru cã ”dau bineÒ, ºi a tuturor titlurilor de nobleþe academicã ale multor demnitari. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru atenþie ºi vã urez o zi bunã în continuare.

Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,

Am mai vorbit în unele ocazii despre sondajele de opinie ºi despre falsa realitate pe care acestea tind sã o creeze. Îmi permit sã revin asupra acestui subiect deoarece, în calitatea mea de sociolog, mi se întâmplã uneori sã pierd controlul asupra performanþelor exotice ale sociologiei româneºti, care pare a contrazice toate principiile elementare ºi toate teoriile clasice ale acestei discipline. Sociologia este, dupã cum ºtim, o ºtiinþã ºi, în aceastã calitate, reprezintã un fenomen universal. Totuºi, mi se pare uneori cã, în cadrul sociologiei existã o ramurã distinctã, cea a sociologiei româneºti actuale, care funcþioneazã dupã legi proprii. Exact ca ºi cum legea lui Arhimede, sã spunem, s-ar aplica peste tot la fel, mai puþin la Bucureºti, unde un corp scufundat în apã nu dislocã nici un fel de cantitate de lichid.

Sã luãm ca exemplu douã recente sondaje de opinie, efectuate în octombrie, respectiv noiembrie 2002, primul de cãtre Metro Media Transilvania, celãlalt de CURS. În primul dintre acestea, P.S.D. era cotat cu 53%, în cel de-al doilea, cu 48%. Aºadar, într-o singurã lunã, partidul de guvernãmânt a pierdut 5 procente. Sã reþinem aceastã informaþie. În acelaºi timp, Partidul România Mare scade de la 19% în primul sondaj la 14% în cel de-al doilea, adicã tot cu 5 procente. Ajutaþi-mã sã înþeleg cum e posibil ca, într-o singurã lunã, principalul partid de guvernare ºi principalul partid de opoziþie sã se erodeze simultan. ªi nu oricum, ci împreunã, cu 10%, adicã cu cât au în medie celelalte partide parlamentare.

Sunt unii care spun: P.R.M. s-a erodat pentru cã România a fost invitatã sã adere la NATO. Ideea este, în primul rând, falsã politic, pentru cã, ºtiþi bine, partidul nostru a semnat toate documentele politice pro-NATO ºi ºi-a exprimat voinþa de integrare euroatlanticã. În al doilea rând, din punct de vedere logic, cum se face cã, dacã P.R.M. pierde 5% pentru cã România intrã în NATO, ºi P.S.D., adicã partidul care ar trebui sã profite politic din asta, pierde acelaºi procent în intenþiile de vot?

Suntem, fãrã îndoialã, în faþa unor mistificãri; nicãieri în lume nu s-a mai întâmplat ca în interval de cinci sãptãmâni atât puterea, cât ºi opoziþia sã scadã dramatic în sondaje, pentru cã, reþineþi, voturile pierdute de P.R.M. ºi P.S.D. nu se regãsesc în dreptul celorlalte partide decât într-un mod la fel de aberant. Sã luãm ca exemplu U.D.M.R.-ul. În octombrie, aceastã formaþiune se bucura de 4 procente din intenþia de vot. În noiembrie, el creºte la 7%. Ce sã se fi întâmplat? Sã se fi înmulþit minoritatea maghiarã cu o vitezã uluitoare, dublându-se peste noapte, într-un acces erotic adolescentin? Sã fi început ungurii sã migreze cu sutele de mii spre România, îndrãgostiþi de istoria ºi cultura noastrã? Sau dimpotrivã, sã înceapã românii sã simpatizeze cu U.D.M.R.-ul?

Rãspunsul real la aceastã întrebare este foarte simplu ºi el reprezintã o mostrã a modului cum sunt ajustate sondajele de opinie. Toatã lumea ºtie cã U.D.M.R. este o formaþiune de 6-7 procente electorale. Însã cei care au lucrat primul sondaj mai ºtiau cã existã ºi o marjã de eroare de trei la sutã. Aºa cã, având nevoie de aceste procente pentru a umfla un anumit partid, le-au scãzut din cifra realã. Aºa se face cã, în octombrie, U.D.M.R. era creditat doar cu 4% din intenþiile de vot.

V-aº mai atrage atenþia, pe scurt, asupra altor douã ciudãþenii. Ca din întâmplare, în ultimul sondaj, cel din noiembrie, Partidul Umanist realizeazã marea performanþã a carierei sale politice: urcã de la un onorabil ºi sãnãtos 1% la un de trei ori mai onorabil ºi sãnãtos 3%. ªi trebuie sã ne întrebãm: ce activitãþi politice irezistibile au desfãºurat umaniºtii ca sã-ºi dubleze scorul electoral într-o lunã? Pentru cã, nu mã îndoiesc, am dori cu toþlii sã-i imitãm.

Acelaºi lucru se întâmplã cu P.N.Þ.C.D. care, pentru anchetele penale în care sunt implicaþi unii din liderii sãi, are o dinamicã identicã: creºte de la 1 la 3%. Aceste cifre sunt mici, nesemnificative ºi intrã, de altfel, în marja de eroare, aþi putea sã-mi spuneþi. Însã marja de eroare nu mai este în România un instrument ºtiinþific, ci unul prin care institutele de sondare a opiniei publice fac sluj în faþa partidelor care comandã asemenea sondaje.

Un mod ºi mai grav prin care sunt manipulate percepþiile publicului este reprezentat de folosirea unor întrebãri care, dat fiind caracterul lor relativ tehnic, creeazã confuzii dorite de cei care le adreseazã. Astfel, imediat dupã invitaþia de aderare primitã la Praga, dorindu-se specularea momentului în mod politic, a fost publicat un sondaj de opinie în care intenþia de vot nu era mãsuratã, ci un indicator mult mai puþin relevant ºi util: aºteptarea de vot. Astfel, în loc sã fie întrebaþi: ”Cu cine veþi vota?Ò, cetãþenii erau întrebaþi ”Cine credeþi cã va câºtiga alegerile?Ò Însã presa, din ignoranþã sau din interese evidente, sugera prin titluri ºi comentarii cã ar fi vorba chiar de intenþia de vot. Reieºea, cu alte cuvinte, cã Partidul Social Democrat a depãºit bariera celor 60 de procente, urcã spre sutã la sutã ºi chiar dincolo de acestea, în nemurirea guvernãrii. Or, este evident cã folosirea acestei întrebãri nu este întâmplãtoare, nici dictatã de interese ºtiinþifice. Ea poate fi folositã o datã sau de douã ori, pentru a testa gradul de implicare afectivã a oamenilor în opþiunea lor politicã, aflând dacã aceºtia cred cã partidul cu care voteazã chiar va câºtiga sau dacã sunt dispuºi sã voteze oricum, chiar asumându-ºi eºecul acestuia. Insã repetarea la nesfârºit a acestei întrebãri devine o formã de manipulare politicã, pentru cã

eu pot foarte bine sã fiu simpatizant P.S.D., dar sã cred, din motive logice, raþionale, cã P.R.M. are mai multe ºanse sã câºtige alegerile. De pildã, sãptãmâna trecutã, unele jurnale s-au grãbit sã anunþe faptul cã, în cazul unor eventuale alegeri, P.R.M. ar fi votat de doar ºase procente din electorat, deºi aceastã cifrã reprezenta rãspunsul la întrebarea: ”Cine credeþi cã va câºtiga alegerile?Ò

În final, aº vrea sã mã adresez acelor oameni politici care încurajeazã aceste farse ºtiinþifice, aceste sondaje fictive, precum ºi acelor jurnaliºti ºi sociologi care se aflã în consonanþã cu aceºtia.

Domnilor, este o eroare, uneori dureroasã, subestimarea inteligenþei, luciditãþii, bunului-simþ ce caracterizeazã poporul român. Istoria a sancþionat întotdeauna aceastã eroare orgolioasã, radicalã. Vã asigur cã la urmãtoarele alegeri, aºa cum s-a întâmplat ºi în 2000, electoratul va demonstra prin votul sãu care este adevãrata percepþie socialã a locului ºi rolului fiecãrui partid, fãrã a se lãsa influenþat de sondajele mistificate în birourile celor care le comandã.

Vã mulþumesc.

Clientela politicã a P.S.D. a pus mâna ºi pe primul institut de geriatrie din lume, Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie ”Ana AslanÒ, cu un patrimoniu de 100 milioane dolari, evaluat de aceºtia la doar 350 mii dolari. Zestrea lãsatã de Ana Aslan României este incomensurabilã ºi poate fi catalogatã drept tezaur naþional. Ana Aslan a creat ºtiinþa care se ocupã cu studiul ºi tratarea îmbãtrânirii, fenomen cunoscut sub sintagma ”tinereþe fãrã bãtrâneþeÒ.

În 1952 se înfiinþeazã Institutul de Geriatrie ºi devine la acea vreme cel mai mare aºezãmânt spitalicesc ºi primul institut cu aceastã specialitate din lume. Localul construit la sfârºitul secolului trecut, sub înaltul patronaj al reginei Elisabeta a României, este iniþial azil de bãtrâni, pentru cei care ajunºi în zona crepuscularã a vieþii ar trebui sã se bucure de binefacerile acestei descoperiri. Tot în acel an Anei Aslan i-au fost acordate la Palatul ONU din Geneva premiul internaþional ºi medalia ”Leonard BernardÒ, prestigioasã distincþie acordatã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii pentru contribuþia adusã la dezvoltarea gerontologiei ºi geriatriei. În anul 1974, Institutul de Geriatrie a devenit Institutul Naþional de Geriatrie ºi Gerontologie, denumire care oglindea notorietatea mondialã a acestuia. Dupã industria de armament sau petrol, industria mondialã de medicamente genereazã profituri colosale. Beneficiul adus statului în perioada 1972-1985 era între 15-17 milioane dolari pe an, dupã cum relateazã ºi presa.

De rezultatele miraculoase ale gerovitalului, deci implicit ale institutului, au beneficiat ºefi de state, scriitori celebri, vedete ale scenei din lumea întreagã, precum: Charles de Gaulle, regele Arabiei Saudite, generalul Franco, Indira Ghandi, mareºalul Tito, Charlie Chaplin, Claudia Cardinale, Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Salvador Dali ºi alþii. Revoluþia a adus printre altele ºi libertatea de a fura oficial, cu acte în regulã. Guvernanþii confirmã de acum populara sintagmã cã ”puterea absolutã corupe în mod absolutÒ. Astfel, în perioada postdecembristã, institutul a fost vânat de-a lungul anilor de oameni influenþi, precum: Dolphi Drimer, fraþii Waiss din Israel, iar George Copos a preluat în 1995 de la institut hotelul ”FloraÒ. Cu puþin timp în urmã, Dan Matei Aghaton dorea transformarea institutului în societate comercialã ”Aslan TurismÒ, ce ar fi avut ca obiect de activitate turismul.

La fel de diabolicã ar putea fi, aºa cum se încearcã, privatizarea pe bucãþi a institutului, prin concesionare. Miza cea mai mare o reprezintã însã aºezãmântul de la Otopeni. Valoarea de patrimoniu ºtiinþific ºi imaginea internaþionalã a medicinei româneºti sunt desconsiderate printr-o simplã hotãrâre de guvern, sub semnãtura premierului Nãstase. O ”mânã de oameniÒ au hotãrât transferul acestui patrimoniu naþional de la Ministerul Sãnãtãþii la cel al R.A. ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, la valoarea din perioada comunismului, neactualizatã. Miliardele de lei investite în reconsolidarea clãdirilor, în aparatura medicalã, în modernizarea secþiilor aduse la standarde europene sunt omise prin incredibila subevaluare a acestui patrimoniu. Programul de reabilitare a secþiei de la Otopeni, finanþat de Comunitatea Europeanã, în valoare de zeci de milioane de euro, este acum în pericol de a fi sistat din cauza imprevizibilei privatizãri.

În timp ce produsul vitaminizant GH3, creat ºi dezvoltat în cadrul institutului de cãtre ilustrul om de ºtiinþã Ana Aslan, este apreciat ºi promovat în lumea întreagã ca o formulã miraculoasã a tinereþii, în România, domnul Nãstase anuleazã o mare parte din opera ºtiinþei româneºti dupã bunul sãu plac. În toate þãrile lumii, vârstei a treia îi este acordatã o atenþie deosebitã, cu alocarea unor sume mari de bani de la buget, în timp ce Guvernul Nãstase ”vindeÒ patrimoniul naþional de care pot beneficia bãtrânii la preþul unui tractor. Oare cei care deþin frâiele puterii vor sã beneficieze doar ei de un regim special pentru tratarea bãtrâneþii la Institutul Geriatric ”Ana AslanÒ?... Foarte grav este faptul cã un numãr impresionant de clinici internaþionale au ca prioritãþi în activitatea de cercetare ºi comercializare produsele ”Ana AslanÒ ºi nu ar mira pe nimeni dacã România ºi-ar pierde în curând licenþa ºi întâietatea asupra acestor produse, iar institutul sã-ºi piardã identitatea ºi onoarea de a fi primul institut cu acest profil de pe glob. ”MamuþiiÒ guvernãrii nu mai au limitã ºi se pare cã nici milã faþã de poporul român, care mai mult îi incomodeazã. Probabil este doar o chestiune de timp ca sã urmeze Institutul de Endocrinologie ”C.I.ParhonÒ, Institutul Cantacuzino º.a.m.d.

Orice observator al politicii româneºti poate sã-ºi dea seama cã, dupã decembrie 1989, oricare au fost guvernele ce s-au succedat la cârma þãrii, activitatea lor, deschisã sau ascunsã, a pus mai întâi interesele lor personale ºi de grup, dupã bunul lor plac, în dauna majoritãþii populaþiei României.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Zilele trecute, rectorii universitãþilor de stat au primit un proiect de Lege a învãþãmântului superior. Potrivit acestuia, în unitãþile de stat, studiile universitare se vor putea face numai contra cost.

Excepþie de la aceastã prevedere vor face doar cazurile sociale ºi medaliaþii la olimpiadele internaþionale.

Sumele, din cât se pare, vor fi ceva mai mici decât la universitãþile particulare, dar nu cu mult, pentru cã, altminteri, legea ar fi inutilã.

Opiniile despre aceastã iniþiativã sunt împãrþite. Optimiºtii spun cã ar fi bine, cã aºa se practicã în toatã lumea, cã este singura soluþie pentru a se depãºi criza în care se aflã sistemul de învãþãmânt. Din banii astfel obþinuþi se vor putea majora bursele, iar salariile profesorilor vor creºte simþitor. Cine poate sã ºtie? Iar dacã ºtie, cine garanteazã?

Pe de altã parte, se fac auzite ºi voci care avertizeazã cã, de fapt, vom asista la marele pas înapoi. Nu ar fi primul experiment fãcut în sistemul de învãþãmânt în România în ultimii treisprezece ani, dar nici primul eºec.

În noua formulã, avem de-a face cu o restricþionare evidentã a accesului la învãþãturã. Dintre cei aflalþi pe bãncile facultãþilor, ponderea o deþin cei care provin din familii ale cãror venituri sunt modice.

Dintr-un total de aproape 600.000 de studenþi, doar un sfert îºi permit sã studieze în universitãþile particulare. Taxele obligatorii pentru învãþãmântul superior de stat vor duce la o trecere prin sitã a candidaþilor pe alte criterii decât cele care þin de aptitudini ºi de nivelul de pregãtire. Admiterea nu va mai opera ca modalitate principalã de selecþie, pe baza cunoºtinþelor. Degeaba promovezi examenul, atât timp cât nu vei avea bani în buzunar pentru a-þi continua ºi termina studiile.

Sã nu ignorãm faptul cã întreþinerea unui tânãr în facultate presupune, pentru majoritatea familiilor, eforturi financiare cãrora de-abia li se poate face faþã. Cazarea costã. ªpaga pentru un pat în cãmin este la ordinea zilei ºi hrana este din ce în ce mai scumpã.

Poate cã aceastã mãsurã n-ar fi avut rostul ei în condiþiile în care salariile românilor ar fi fost apropiate de cele occidentale. Ce se va întâmpla cu cei cãrora, deºi le merge mintea, au buzunarele goale? A afirma cã noul sistem va duce la o revigorare a învãþãmântului, la o stimulare a studentului, ca, în virtutea rezultatelor, sã obþinã o bursã din care sã se întreþinã, este, credem, o mare utopie, ca sã nu-i spunem prostie.

Pe de altã parte, dacã aceastã idee ar prinde viaþã, ar trebui modificatã Constituþia României, unde, la art. 32, scrie cã învãþãmântul de stat este gratuit.

## **Domnul ªtefan Lãpãdat:**

Guvernul României, la iniþiativa premierului Adrian Nãstase, a elaborat o decizie oficialã cu caracter electoral ºi discriminatoriu care nu va mai permite executarea silitã a rãu-platnicilor agentului termic din asociaþiile de proprietari ºi chiriaºi ale blocurilor, luând în consideraþie creºterea datoriilor în aceastã iarnã. Aceastã mãsurã a generat confuzii în rândurile administratorilor asociaþiilor, care sunt dezorientaþi ºi nu au curajul sã ia mãsurile cuvenite pentru neachitarea restanþelor ºi a facturilor la zi, cu toate cã apa caldã ºi cãldura se livreazã locatarilor.

Dupã cele 1.132 debranºãri de calorifere ale apartamentelor din totalul de 28.307, datoriile rãmân aceleaºi ca atunci când erau încãlzite toate blocurile din municipiul DrobetaÑTurnu-Severin.

Locatarii cinstiþi care achitã la termen datoriile pentru agentul termic (20%) sunt nevoiþi sã suporte alãturi de ceilalþi lipsa de apã caldã ºi cãldurã.

Sunt locatari cu posibilitãþi financiare care nu vor sã-ºi achite datoria pe motiv cã cei lipsiþi de resurse financiare nici ei nu plãtesc (70%). Doar 10% nu au venituri. Decizia Guvernului a dat naºtere la scandaluri pe scãrile de bloc ºi de aici la procese, pe fondul sãrãciei ºi intoleranþei. Datoriile generale faþã de Termocentrala Halânga se ridicã la suma de 80 miliarde lei pentru municipiul DrobetaÑTurnu-Severin.

Recomand Guvernului României sã decidã fie reþinerea pe statele de platã a datoriilor pentru cei cu posibilitãþi financiare, fie încheierea de contracte individuale între furnizorul de agent termic ºi fiecare locatar al asociaþiilor de proprietari ºi chiriaºi, iar pentru cei sãraci, o subvenþionare mai substanþialã de la stat.

Numai în DrobetaÑTurnu-Severin mijloacele de încãlzire neautorizate au provocat 146 de explozii ºi incendii.

Atrag atenþia Ministerului Administraþiei Publice cã sunt încã multe asociaþii fãrã o structurã corespunzãtoare, conform Ordonanþei nr. 85/30.08.2001, de autorizare ºi funcþionare a asociaþiilor de proprietari.

Singuri administratorii nu au curajul sã vinã la uºa datornicilor ºi nici sã-i acþioneze în judecatã.

Cer Guvernului Nãstase sã revinã asupra promisiunii electorale.

## Stimaþi colegi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din cei 344 deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 282, 62 fiind absenþi, dintre care 17 participã la alte acþiuni parlamentare.

Daþi-mi voie, înainte de a prezenta o informare cu privire la iniþiativele care sunt înregistrate la Biroul permanent, sã vã anunþ o schimbare petrecutã într-un grup parlamentar. În conformitate cu art. 19 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, domnul deputat Sandu Alecu, deputat în Circumscripþia electoralã nr. 35 Suceava, demisioneazã din Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi doreºte sã activeze ca membru al Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Propunerea legislativã privind interpretarea autenticã a art. 17 lit. B a) din Ordonanþa de urgenþã nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adãugatã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113/15 martie 2000, aprobatã prin Legea nr. 546 din 17.10.2001, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 676/25.10.2001, Partea I, iniþiatã de domnul deputat Gheorghe Marcu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

2. Propunerea legislativã pentru prevenirea ºi stimularea utilizãrii abuzive a termenilor cu conotaþie naþionalã sau statalã a însemnelor României, a oricãror semne ºi embleme ale instituþiilor statului, precum ºi a denumirilor autoritãþilor centrale, locale ºi a instituþiilor publice, iniþiatã de deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003. 3. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii Codului familiei nr. 4/1953, iniþiatã de 4 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

4. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Rîca, judeþul Argeº, adoptat de Senat în ºedinþa din 2 decembrie 2002.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

5. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Roºiori, judeþul Bihor, adoptat de Senat în ºedinþa din 2 decembrie 2002.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 februarie 2003.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2002 pentru modificarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, primit de la Guvern.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiectul de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2002 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Melana IVÒ Ñ S.A. sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor, primit de la Guvern.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2002 privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Naþionalã a Petrolului ”PetromÒ Ð S.A., primit de la Guvern.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Câteva comisii de mediere, la care vã rog sã adoptãm componenþa.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Paleu, judeþul Bihor. Au fost propuºi domnii deputaþi: Bara Liviu, Iordache Florin, Popescu Kanty Cãtãlin (P.S.D.), Dinu Gheorghe (P.R.M.), Dobre Paul (P.N.L.), Makkai Grigore (U.D.M.R.), Mirciov Petru (minoritãþi.)

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Tãmãºeu, judeþul Bihor. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bara Liviu, Iordache Florin, Popescu Kanty Cãtãlin (P.S.D.), Dinu Gheorghe ºi ªnaider Paul (P.R.M.), Cladovan Teodor (P.D.), Dobre Victor (P.N.L.).

Cine este pentru? Mulþumesc.

## Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bara Liviu, Nãstase Ioan, Þibulcã Alexandru (P.S.D.), Pleºa Eugen ºi ªnaider Paul

(P.R.M.), Kov‡cs Csaba-Tiberiu (U.D.M.R.), Mirciov Petru (minoritãþi).

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate. Sunt propuºi domnii deputaþi: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ianculescu Marian, Ionel Adrian (P.S.D.), Sadici Octavian (P.R.M.), Popescu Bejat-ªtefan-Marian (P.D.), Gheorghe Valeriu (P.N.L.).

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieþei transporturilor rutiere ºi mãsurile ce trebuie luate în situaþii de crizã în domeniul transportului rutier de mãrfuri. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rãdoi Ion (P.S.D.), Buzea Valeriu, Palade Doru (P.R.M.), Boagiu Daniela (P.D.), Erdei Dol—czki Istv‡n (U.D.M.R.).

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bar Mihai, Bercãroiu Victor, Bleotu Vasile (P.S.D.), Baban ªtefan, Holtea Iancu (P.R.M.), Nicolãescu Eugen (P.N.L.), Sali Negiat (minoritãþi).

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind drepturile pacientului. Sunt propuºi domnii deputaþi: Brânzan Ovidiu, Burnei Ion, Popescu Gheorghe (P.S.D.), Ifrim Mircea (P.R.M.), Sassu Alexandru (P.D.), Luchian Ion (P.N.L.), Pataki Iulia (U.D.M.R.).

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanþã. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Dãrãban Aurel (P.S.D.), Buzea Valeriu, Palade Doru Dumitru (P.R.M.), Sassu Alexandru (P.D.), Manolescu Oana (minoritãþi).

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bara Radu Liviu, Florescu Ion, Cãºunean Vlad (P.S.D.), Dinu Gheorghe, Moiº Vãsãlie (P.R.M.), Dobre Victor (P.N.L.), SzŽkely Ervin-Zolt‡n (U.D.M.R.).

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/20.XII.2002

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2002 privind unele mãsuri pentru dezafectarea macaralelor turn abandonate pe ºantierele de construcþii. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bara Radu Liviu, Iordache Florin, Lazãr Maria (P.S.D.), Pleºa Eugen, ªnaider Paul (P.R.M.), Albu Gheorghe (P.D.), Dobre Victor (P.N.L.).

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Ultima comisie, cea la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea ºi înregistrarea bovinelor în România. Sunt propuºi domnii deputaþi: Neagu Victor, Bozgã Ion, Mihalachi Vasile, Bâldea Ion, Pereº Alexandru, Kelemen Attila, Longen Ghervazen.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi, primul fiind proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Îl rog pe domnul ministru Gaspar sã prezinte proiectul de lege ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, reprezentatã prin domnul deputat Timiº, sã prezinte raportul.

Suntem în procedurã de urgenþã. Deci, domnule Timiº, v-aº ruga sã propuneþi întâi timpii de dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi, timp de dezbatere, 5 minute.

Mulþumesc.

Domnule deputat Boc, dacã aveþi comentarii sau obiecþii, sau alte propuneri, vã rog sã treceþi la microfon. Nu mai fiþi atât de Étimid!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Apreciez grija puterii faþã de timiditatea opoziþiei ºi o luãm ca o formã de construcþie democraticã.

Având în vedere importanþa acestei legi, chiar dacã este dezbãtutã în procedurã de urgenþã, întrucât este vorba de abilitarea de cãtre Parlament a Guvernului de a emite ordonanþe, termenul de 5 minute mi se pare un termen precis, expeditiv ºi cred cã un termen de cel puþin 20 de minute ar fi unul bun. 20 de minute aº propune, domnule preºedinte.

Domnul Bolcaº.

Personal þin sã-i amintesc domnului deputat Boc cã nu reprezintã Domnia sa opoziþia în integralitatea sa, ci din mãrunta fracþiune de 7%, în numele acestui procent vorbeºte.

În al doilea rând, vã rog sã constataþi cã timpul afectat mi se pare suficient pentru intervenþii la obiect. Este o problemã tehnicã.

Vã mulþumesc.

Prima propunere care s-a fãcut: 5 minute. Cine este pentru?

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

S-a adoptat prima propunere.

Domnule ministru Gaspar, v-aº ruga sã prezentaþi pe scurt legea, pentru a putea face dezbateri în deplinã cunoºtinþã de cauzã, în cadrul timpului alocat.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi ca, din împuternicirea Guvernului, sã prezint plenului Camerei Deputaþilor proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, în afara celor care fac obiectul legilor organice.

În deplinã concordanþã cu art. 114 din Constituþia României ºi cu practica parlamentarã din ultimii 12 ani, Guvernul se adreseazã Parlamentului solicitând ca în luna ianuarie, când Parlamentul îºi desfãºoarã o activitate pe douã tronsoane din cele trei specifice activitãþii parlamentare, adicã activitatea în circumscripþie ºi în comisiile permanente, ºi nu o activitate în plen, Guvernul sã fie abilitat sã emitã ordonanþe, acte care sã dea posibilitatea sã ducã la îndeplinire programul de guvernare.

În acest sens, potrivit art. 114 alin. (1), proiectul de lege stabileºte în mod obligatoriu domeniile în care urmeazã sã fie emise ordonanþe în aceastã perioadã ºi în acelaºi timp termenul pânã la care aceste ordonanþe vor putea fi emise.

Se prevede în text cã aceste ordonanþe vor fi emise o datã cu intrarea în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni, sesiunea a doua a anului 2002, ºi pânã la reînceperea activitãþii parlamentare, la începutul primei sesiuni a anului 2003.

Totodatã, proiectul de lege prevede obligativitatea Guvernului ca pânã la începerea primei sesiuni a anului 2003 ordonanþele sã fie supuse spre dezbatere ºi adoptare Parlamentului, potrivit procedurii legislative în materie.

Proiectul de lege mai prevede ca ordonanþele care sunt emise în baza Legii de abilitare sã fie supuse dezbaterii Parlamentului cu prioritate.

Proiectul de lege pe care-l prezint în momentul de faþã plenului Camerei Deputaþilor a fost dezbãtut ºi adoptat de cãtre plenul Senatului. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor, care a fost sesizatã pentru cã a verificat sub aspectul constituþionalitãþii conþinutul proiectului de lege, în urma dezbaterilor a decis ca acesta sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor.

Au fost înregistrate ºi discutate în cadrul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi unele amendamente, care, în urma discuþiilor ce s-au purtat în cadrul comisiei, nu au întrunit numãrul necesar de voturi pentru a fi acceptate ca atare.

Din partea Guvernului, rog plenul Camerei Deputaþilor sã adopte acest proiect de lege în forma în care a fost adoptat de Senat, iar în ceea ce priveºte amendamentele respinse în cadrul comisiei, ne însuºim motivarea din raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi cu privire la aceste amendamente.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Domnul deputat Bolcaº. Vã rog sã precizaþi în numele cãrei pãrþi din opoziþie vã pronunþaþi.

Eu vã vorbesc în numele pãrþii bune din opoziþie. Evident, pentru putere nici o parte nu este bunã, dar aceasta este regula jocului, sã ne auzim ºi sã ne tolerãm.

Fac aceastã intervenþie la titlu pentru cã, în conformitate cu tradiþia, procedura de urgenþã îngãduie o frazã de dezbatere generalã tocmai la titlu. ªi anume aº vrea ca de la început sã relev faptul cã acest text, spre deosebire de celelalte prezentate anterior, are o serie întreagã de virtuþi. Guvernul, pentru prima datã, demonstreazã cã a învãþat ºi a fost receptiv la toate amendamentele opoziþiei, respinse la vremea lor. ªi aceasta demonstreazã ºi raþiunea pentru care facem aceste amendamente.

ªi este bine cã se limiteazã în mod expres la domeniul legilor care nu formeazã sfera legilor organice, pentru prima datã se limiteazã în mod expres acest lucru, este bine cã se concretizeazã efectiv ºi se restrâng în concreteþe domeniile în care se pot emite ordonanþe, este bine ºi a fost stãruinþa noastrã cã se limiteazã timpul, perioada exactã în care se pot emite aceste ordonanþe, este bine cã ele trebuie sã fie supuse ratificãrii Parlamentului.

Apreciez însã, la titlu, existenþa unei neconcordanþe. Domnul ministru Gaspar a enunþat foarte frumos titlul legii: Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Astfel a fost titlul citat de Domnia sa.

Cred cã ar fi bine sã completãm titlul legii, astfel cum l-a propus chiar iniþiatorul, pentru ca sã se precizeze din capul locului care este domeniul de aplicare a acestei legi.

Deci sunt de acord cu amendamentul propus de Guvern, completarea titlului, de a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc, în numele celei de-a doua pãrþi bune a opoziþiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, îmi cer scuze domnului Bolcaº cã nu am fãcut referirea la faptul cã am vorbit în numele opoziþiei democratice. O fac acum.

În al doilea rând, doresc sã-i reamintesc domnului Bolcaº, distinsului meu coleg cu vechime parlamentarã redutabilã ºi cu o experienþã profesionalã remarcabilã, cã ceea ce Domnia sa a aflat acum pentru prima datã, cã nu pot interveni ordonanþele în domeniul legilor organice, este trecut cam de 10 ani în Constituþia României, dar mai bine mai târziu decât niciodatã sã aflãm aceste lucruri! În art. 114 alin. (1) din Constituþie se spune _expressis verbis_ cã ordonanþele emise în baza legilor de abilitare nu pot interveni în domeniul legilor organice.

Deci, cu tot respectul, nu domnul Gaspar, nu Guvernul României a inventat...

Stimate coleg, acestea sunt dialoguri cordiale ºi nu vorbiþi la obiect.

Evident cã este vorba de substanþa legii de abilitare. Oricum, trec cele cinci minute ºi nu mai avem posibilitatea de a dezbate acest proiect important ºi tocmai de aceea se va dovedi cã era nevoie de o duratã de timp mai mare pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Deci acest lucru a fost descoperit.

ªi, în al treilea rând, aº vrea sã-i reamintesc domnului Bolcaº cã, din nefericire, amendamentul Domniei sale nu poate fi luat în considerare, întrucât nu figureazã în raport, neavând posibilitate de a trece ºi de a fi completat. Dumneavoastrã aþi spus sã fie completat. De cãtre cine? De cãtre dumneavoastrã. Deci potrivit regulamentului, domnule deputat, trebuie sã veniþi la comisie ºi sã formulaþi acolo amendamentul, pentru a putea fi dupã aceea susþinut în plen.

Acum, în ceea ce priveºte acest proiect de lege, pentru cã practica ºi cutuma noastrã este cã în procedurã de urgenþã, la titlu, ne spunem punctele de vedere aºa cum le-am spune pe dezbateri generale, aº vrea sã spun câteva cuvinte cu privire la acest proiect de lege, fãrã a mai interveni dupã aceea, supunând direct votului amendamentele respinse.

În primul rând, noi suntem de acord cu acest proiect de lege, este evident cã Guvernul are nevoie de abilitare pe perioada vacanþei parlamentare, dar nu în orice condiþii ºi pentru orice domenii.

Din aceastã perspectivã noi apreciem urmãtoarele:

1. Având în vedere cã este vorba doar de o lunã, luna ianuarie, când Guvernul ar fi abilitat sã emitã ordonanþe, domeniile ºi subdomeniile sunt prea extinse. Este vorba de opt domenii principale ºi alte 56 de subdomenii în care se emit ordonanþe simple pe perioada vacanþei parlamentare. Noi nu dorim ca aceastã practicã sã fie un substitut pentru ceea ce nu realizeazã Parlamentul pe perioada sesiunilor parlamentare, trebuie sã fie doar o delegare expresã ºi precisã pentru domenii scadente, nu pentru ceea ce nu a realizat Parlamentul, majoritatea care susþine Guvernul în Parlament. Deci nu trebuie sã fie un substitut.

2. Existã foarte multe formule vagi, foarte largi, sub masca cãrora se poate ascunde orice în conþinutul ordonanþelor care vor fi emise. ªi pentru a da exemple o sã mã refer la Capitolul ”Relaþii internaþionaleÒ, unde se spune: ”Aderarea la convenþii internaþionale ºi ratificarea de convenþii, acorduri, alte înþelegeri internaþionale, altele decât cele prevãzute în mod expresÒ. Or, dupã pãrerea noastrã, aceastã abilitare trebuie sã fie fãcutã în mod concret, ºi nu evaziv.

De asemenea, se spune la un alt punct, la pct. III, pct. 8: ”prorogarea unor termene prevãzute în alte acte normative cu putere de legeÒ. Este o formulã foarte largã care, pe de o parte, ascunde foarte multe legi, nu ºtim câte ºi care, iar pe de altã parte existã ºi posibilitatea ca aceste termene sã intervinã în domeniul legilor organice, cu toatã precizarea fãcutã în conþinutul ordonanþei. Prorogarea trebuia sã fie menþionatã expres. Vizãm prorogarea expresã din Legea x, y, z, nu formule foarte largi, repet, care pot ascunde orice, pentru ca Parlamentul sã poatã aprecia dacã este nevoie de o asemenea prorogare. Nu putem sã ne pronunþãm la 1 februarie sau dupã 1 februarie dacã era corect ca Parlamentul sã proroge nu ºtiu ce termen, adicã sã prelungeascã, în termeni obiºnuiþi, un termen dintr-o lege avutã în vedere. Sau formule, iarãºi, foarte largi: ”perfecþionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preþioaseÒ. Ce înseamnã aceasta? La ce se referã? Ce componentã? Sunt expresii care, sub masca ”perfecþionãriiÒ, putem perfecþiona orice, mai ales cã putem ºi strica, uneori, în cazul în care nu avem discernãmântul ºi aprecierea necesarã; sau ”perfecþionarea cadrului legislativ privind achiziþiile publiceÒ Ñ un alt exemplu care vizeazã termeni foarte vagi.

În al treilea rând, noi considerãm cã este inacceptabil sã abilitãm Guvernul sã emitã ordonanþe în domenii în care încã Parlamentul nu a aprobat ordonanþe mai vechi, aflate în vigoare. ªi o sã vã dau câteva exemple: Ordonanþa nr. 26 cu privire la regimul asociaþiilor ºi fundaþiilor. Aceastã ordonanþã nu a fost încã aprobatã de cãtre Parlament. Acum abilitãm Guvernul sã intervinã ºi sã emitã ordonanþe în acest domeniu, pentru modificarea unei ordonanþe asupra cãreia Parlamentul nu s-a pronunþat. Noi considerãm cã era necesar ca Parlamentul sã-ºi spunã cuvântul cu privire la o ordonanþã, sã cunoaºtem punctul lui de vedere, dupã care sã abilitãm Guvernul sã meargã în continuare ºi sã modifice pe cale de ordonanþã aceastã lege.

Deci ordonanþã la ordonanþã noi considerãm cã este inacceptabil, pânã când Parlamentul nu-ºi spune un punct de vedere.

La fel, în cazul Registrului Comerþului, ºtiþi bine câte dezbateri ºi discuþii au avut loc ºi au loc în legãturã cu

trecerea Registrului Comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei.

S-a emis o ordonanþã, n-a fost încã aprobatã de Parlament, abilitãm Guvernul sã mai emitã ordonanþe simple în domeniul Legii nr. 26 cu privire la Registrul Comerþului.

Domnule deputat, aþi depãºit ºi termenul pe care l-aþi propus dumneavoastrã spre dezbatere ºi n-a fost aprobat de plen.

Domnul ministru a spus cã intervenþia Domniei sale nu se calculeazã în timpul de dezbateri, pentru cã era vorba doar de prezentarea punctului de vedere al Guvernului, dezbaterile urmeazã dupã ce Guvernul îºi prezintã... De aceea am fãcut toate precizãrile, pentru cã dumneavoastrã, la vot, potrivit regulamentului, doar veþi supune votului amendamentele ºi pentru a nu mai interveni în fiecare caz concret, subliniind toate observaþiile într-o singurã intervenþie.

Deci considerãm cã ordonanþã la ordonanþã nu se poate ºi constituie un atentat la democraþia parlamentarã, în esenþã, ºi ar trebui sã respingem, în consecinþã, ca Guvernul sã emitã ordonanþe în domenii asupra cãrora Parlamentul nu s-a pronunþat încã, fiind sesizate anumite ordonanþe spre dezbatere.

Vã mulþumesc.

Aº vrea sã preiau propunerea domnului deputat Boc ºi sã facem o micã discuþie cu privire la toate problemele pe care le-a ridicat ºi, dupã ce va interveni ºi domnul deputat Bolcaº, îi dau cuvântul domnului ministru sã rãspundã, în bloc, la toate obiecþiile, ºi preºedintelui comisiei.

A cerut cuvântul, pe probleme de procedurã, întâi domnul Bolcaº.

Colegul meu, domnule deputat Boc, care a provocat acest rãspuns prin rostirea repetatã a numelui meu a reþinut din susþinerile mele numai o anume parte care îl interesa oratoric. Îmi pare rãu cã impresia lãsatã este a unei capacitãþi de înþelegere foarte limitatã în aceste condiþii.

În al doilea rând, aº vrea sã arãt cã amendamentul nu-mi aparþine, ci este fraza rostitã de domnul ministru Gaspar, la care am subscris; era frumoasã ºi juridic.

Iar în al treilea rând Ð ºi cu aceasta închei Ð invitarea de a veni la comisie demonstreazã într-adevãr o înþelegere limitatã a lucrurilor. Calitatea unui om nu stã în a fi prezent peste tot ºi a vorbi în toate domeniile. Un adevãrat bãrbat este acolo când trebuie ºi unde trebuie. Dar domnul deputat Boc este prea tânãr ca sã înþeleagã acest lucru.

Vã mulþumesc.

## Procedurã, domnul Timiº.

Domnule Boc, nu vã dau cuvântul pentru cã eu constat cu regret cã dumneavoastrã provocaþi drepturi la replicã pentru a prelungi dezbaterile.

Domnul deputat Timiº.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu am propus timp de dezbatere 5 minute pentru întreg proiectul de lege, nu numai pentru titlu. Aºa cã, în consecinþã, în bãtãlia dintre opoziþie ºi opoziþie, puterea de aceastã datã a asistat, dar vã rog, domnule preºedinte, sã trecem la dezbaterea în timpii pe care i-am propus. ªi, ca sã fiu concret, în ceea ce priveºte titlul ordonanþei de urgenþã nu cred cã se poate admite propunerea domnului deputat Bolcaº, pentru cã este vorba de abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, iar în art. 1 se spune în ce domenii aceste ordonanþe nu pot fi emise. Deci este foarte clar, nu putem repeta, mulþumesc.

Vã rog sã supuneþi la vot titlul acestei ordonanþe de urgenþã.

Domnule Boc, vã dau pentru ultima oarã cuvântul pentru a provoca din nou replici. Deja vã atrag atenþia cã aþi abuzat extrem de mult de rãbdarea noastrã.

Domnule preºedinte, sunt pe procedurã, nu pe termenul de dezbateri, aºa cum colegului nostru...

Aþi cerut drept la replicã, nu de procedurã...

Drept la replicã, da, pe procedurã, pentru cã este vorba de un drept la replicã, ºi sã nu fie considerat în termenul general.

Aº vrea sã constat însã, cu amar ºi cu regret, cã în Parlamentul României argumentele nu sunt discutate ºi cã locul argumentelor este luat de cãtre calomnii ordinare, profesate de cãtre oameni de la care eu aºteptam mai multe lucruri. Este regretabil cã locul argumentelor este luat de calomnie. Este o dovadã a neputinþei argumentelor susþinute în faþa dumneavoastrã. Dumneavoastrã puteþi judeca asupra a ceea ce se întâmplã când calomniile iau locul argumentelor.

De multe ori aº putea sã vã spun cã acelaºi lucru vi se poate reproºa ºi dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte,

Pentru cã titlul legii este în discuþie, permiteþi-mi sã propun o modificare de redactare, pentru cã noi adoptãm

legi ”pentruÒ, nu legi ”privindÒ. Prin urmare, aº dori ca aceastã lege sã poarte titlul: ”Lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanþeÒ.

ªi dacã tot mi-aþi permis, aº dori sã atrag atenþia, în consensul celor prezentate de antevorbitori cu privire la aspectul general ºi extrem de permisiv al formulãrilor din aceastã ordonanþã, sã atrag atenþia cã prin aceastã ordonanþã probabil cã se aduce un atac subtil Legii bugetului, pentru cã la poziþia 15, la capitolul II se vorbeºte despre mãsuri pentru finanþarea unor obiective de investiþii pentru autoritãþile publice locale, când se ºtie cã în Legea bugetului au fost stabilite cu exactitate obiectivele de investiþii aprobate pentru anul viitor.

De asemenea, mã îndoiesc cã sunt necesare ”acþiuni de urgenþã pentru înfiinþarea Autoritãþii Hipice NaþionaleÒ Ñ poziþia 14, capitolul III, sau ”înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale pentru Persoanele cu HadicapÒ. Sã fie toate acestea în regim de ultraurgenþã, încât sã fie nevoie a se emite ordonanþe de urgenþã ºi nu a se realiza proiecte de lege, în conformitate cu prevederile constituþionale?!

Mulþumesc.

Domnule Cristian Dumitrescu, aþi dorit ºi dumneavoastrã sã interveniþi? ªi apoi dau cuvântul domnului ministru Gaspar sã rãspundã la toate aceste obiecþii, inclusiv la propunerea de modificare a titlului.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Pânã la ultima intervenþie a colegului de la P.D. chiar am admirat un pic dialogul care s-a purtat în salã, indiferent dacã el privea neapãrat aspectul profesional, o încruciºare politicã de admirat, pentru cã ne reîntoarcem ºi ar trebui sã ne reîntoarcem la parlamentarismul... mãcar acela care a caracterizat pânã nu de mult Parlamentul României.

Din pãcate, colegul de la P.D. mi-a luat aceastã posibilitate ºi mi-a stricat aceastã plãcere de a interveni ºi eu în legãturã cu subiectul, pentru cã a avut o abordare care, într-adevãr, ne readuce în realitate ºi m-a readus ºi pe mine în realitate. Nu o sã mai fac consideraþiile pe care doream sã le fac, dar vreau sã spun cã, în ceea ce priveºte argumentaþia Domniei sale, este o argumentaþie foarte subþire din punct de vedere juridic. Guvernul dispune de aceastã posibilitate ºi o exerseazã nu numai acest guvern, ci toate guvernele au exersat-o, de a fi abilitat pentru emiterea de ordonanþe în perioada de vacanþã. Sã mergem la esenþa lucrurilor: ideea este nu de a aduce cât mai multe legi, adicã cât mai multe ordonanþe în aceastã perioadã, ci a avea un domeniu cât mai larg, pentru a prevedea toate posibilitãþile. Aceasta este filosofia! Dacã înþelegeþi acest lucru, stimate domn coleg de la Comisia juridicã, ºi cred cã dacã faceþi recomandãri unor colegi de a veni mai des acolo, pãrerea mea este cã dumneavoastrã nu aþi stat încã suficient de mult acolo, dar... nici o problemã, se poate rezolva.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/20.XII.2002

Filosofia acestui concept este de a da un domeniu cât mai larg ºi o posibilitate cât mai extinsã de a acþiona, nu de a emite cât mai multe legi.

Deci eu, ca jurist, dacã vreþi, sau, dacã vreþi, ca parlamentar cu oarecare experienþã, prefer Guvernul sã-mi dea un domeniu mult mai larg în care sã cearã sã fie abilitat ºi sã intervinã cu un numãr restrâns de legi decât sã-mi vinã cu un numãr foarte mare de legi pe un domeniu limitat. Pentru cã altfel se pierde raþiunea acestui concept ºi cred cã domnul ministru Gaspar, poate, în intervenþia sa va sublinia exact aceastã filosofie a Guvernului.

Pentru alte considerente nu am sã mai iau microfonul ºi vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnule ministru Gaspar, vã rog sã rãspundeþi la aceste obiecþii, inclusiv cu privire la modificarea titlului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Potrivit normelor de tehnicã legislativã, titlul unui proiect de lege, al unui act normativ este expresia sinteticã a conþinutului sãu. ªi din acest punct de vedere, sigur cã ºi practica de 12 ani în ceea ce priveºte titlul la Legea de abilitare a fost acesta: ”privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþeÒ.

Referirea pe care a fãcut-o domnul deputat Bolcaº nu þinea de titlul legii, ci þinea exact de conþinutul art. 1 pe care-l corelam cu art. 114 alin. 1, care interzice ca, pe calea abilitãrii, Guvernul sã atace în cuprinsul actelor domenii ale legilor organice.

În ceea ce priveºte domeniile, totdeauna domeniile au fost redate în mod sintetic, urmând ca verificarea propriuzisã a Parlamentului sã intervinã asupra conþinutului ordonanþelor pe care Guvernul are obligaþia sã le depunã la Parlament pânã la începutul sesiunii din februarie, prima sesiune a anului 2003.

Nu ne gãsim în faþa unor ordonanþe de urgenþã, aºa cum lãsa sã se înþeleagã domnul deputat Brudaºca. Este vorba de ordonanþele simple ºi care îºi urmeazã regimul potrivit procedurii instituite în art. 114 ºi 115 din Constituþie.

Cu privire la amendamentele pe care domnul deputat Boc le-a fãcut ºi pe care le-a reiterat în plenul Camerei Deputaþilor, ele au fost discutate în comisii, nu au întrunit, iar în prezentarea mea am spus cã Guvernul îºi însuºeºte modul în care comisia, respingând aceste amendamente, a motivat, motivaþie pe care am preluat-o.

N-aº vrea sã întind acum discuþia, sã reiau la fiecare punct pe care dânsul l-a învederat aici, pentru cã n-ar fi decât sã repet un lucru pe care l-am spus ºi ceea ce este esenþial este modul în care comisia a sintetizat motivele pentru care nu a dat curs acestor amendamente.

De aceea, domnule preºedinte, þinând seama cã totuºi ne gãsim într-o procedurã de urgenþã, trebuie sã respectãm dispoziþiile regulamentare, cã nu se mai pot face

amendamente, iar discuþiile trebuie sã se încadreze în timpul pe care Camera Deputaþilor l-a aprobat. Acest timp s-a epuizat. Aºa, ca atare, vã rog sã aplicaþi regula de la art. 110 din regulament, cu privire la dezbaterea proiectului.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Cu aceastã propunere a fost de acord ºi domnul deputat Boc în intervenþia sa, aºa încât, pentru cã la titlu au fost obiecþiuni, îl

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

La punctele 8 ºi 9 am observaþii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu la observaþii, unde sunt obiecþii,

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

La punctele 8 ºi 9 am obiecþii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. De la pct. 1 la 7 nu au fost obiecþii, se voteazã în unanimitate.

La punctele 8 ºi 9. Întâi pct. 8. Are obiecþii domnul Damian Brudaºca.

Domnule Damian Brudaºca, nu se mai fac dezbateri.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Legi organice, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 22 abþineri.

Cu 22 abþineri, douã voturi contra, majoritatea pentru, pct. 8 a fost adoptat.

La pct. 9, de asemenea, sunt obiecþiuni din partea domnului Damian Brudaºca.

## **Domnul Emil Boc** ( _din salã_ ):

Domnule preºedinte, trebuia sã supuneþi la vot mai întâi amendamentul meu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Îmi pare foarte rãu, vã rog sã vã uitaþi în regulament, întâi pun la vot textul comisiei.

Câte voturi sunt împotrivã? 7 voturi împotrivã. Abþineri? 18 abþineri.

Cu 18 abþineri, 7 împotrivã, s-a adoptat pct. 12 în formularea Guvernului.

La pct. 13 nu sunt obiecþiuni, s-a adoptat în unanimitate.

La pct. 14 sunt obiecþiuni, domnul Boc a avut un amendament respins.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 8 voturi pentru. Împotrivã? Majoritatea, împotrivã. Abþineri? 15 abþineri.

15 abþineri, 8 voturi pentru, majoritatea împotrivã.

Punctele 15, 16, 17? Nu sunt obiecþiuni, votate în unanimitate.

La pct. III dacã aveþi obiecþiuni?

La pct. III de la pct. 1-7 nu au fost obiecþiuni; adoptate în unanimitate.

La pct. 8 aveþi un amendament? La punctul 8

Vã rugãm sã numãraþi serios!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Serios numãrãm, dupã aritmetica românã... Sau, mai exact, dupã aritmetica universalã, ca sã nu fie o tentã naþionalistã.

54 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 55 voturi pentru, 23 împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat pct. 8 în formularea Guvernului.

La pct. 9 ºi aici aþi avut un amendament, domnule Boc?

Cu 10 voturi pentru, 15 abþineri ºi 55 împotrivã, amendamentul domnului Boc a fost respins.

Cu 54 voturi pentru, 10 împotrivã ºi 16 abþineri, s-a adoptat pct. 9. Punctele 10, 11, 12, 13, 14, 15 de la pct. III.

La pct. 10, de asemenea, domnul Boc are un amendament respins de comisie.

La pct. 12 existã, de asemenea, un amendament... Nu mai existã.

Punctele 12, 13, 14, 15. Nefiind obiecþii, se adoptã toate în unanimitate.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** ( _din salã_ ) **:**

La pct. 12 existã un amendament respins!

Nu-l mai susþine domnul Boc. Remarc solidaritatea frãþeascã dintre dreapta ºi stânga opoziþiei, dar nu îl mai susþine domnul Boc.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** ( _din salã_ ):

Era vorba numai de acurateþe.

Am subliniat ºi eu acurateþea relaþiilor dintre dumneavoastrã.

Punctul IV, pct.1, 2, 3, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/20.XII.2002

Adoptate în unanimitate.

Punctul V, pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, dacã sunt obiecþiuni la vreunul din ele? Nu sunt.

Adoptate toate în unanimitate.

Punctul VI, pct. 1, 2, 3, 4, 5, dacã sunt obiecþiuni la unul din ele? Nu.

Adoptate în unanimitate.

Pct. VII, pct.1, 2, 3, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Art. 3. Susþine cineva amendamentul de la art. 3?

( _Domnul Bolcaº se îndreaptã spre microfon._ )

Nu mai trebuie sã-l susþinã, îl supuneþi la vot, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Bolcaº, nu aþi fost atent când am marcat faptul cã timpul pentru dezbateri, inclusiv pentru orice intervenþie, s-a sfârºit.

Domnule Pleºa, când o sã aveþi ceva de spus, concret, în legãturã cu dezbaterile parlamentare, tribuna de aici vã stã la dispoziþie! La noi nu se vorbeºte ”de la galerieÒ, aºa se vorbeºte în alte pãrþi!

Vã rog, domnule Bolcaº, sã aduceþi la cunoºtinþã colegilor dumneavoastrã cum se desfãºoarã lucrãrile în Camera Deputaþilor.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** ( _din salã_ ):

Vorbea cu mine, domnule preºedinte!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci au fost 64 de voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 64 voturi împotrivã ºi 28 pentru, amendamentul domnului Bolcaº a fost respins.

Abþineri? 12 abþineri.

E o neînþelegere, domnule preºedinte. Aºa s-a procedat, vã rog sã faceþi în continuare la fel, eu am dat curs unei invitaþii a Domniilor voastre. Dacã a fost o greºealã de interpretare, vã cer scuze. Vã rog sã-l puneþi la vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc ºi pentru eleganþã.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** ( _din salã_ ):

Trebuie pus la vot întâi amendamentul grupului nostru parlamentar!

Aþi avut obiecþiuni sau amendament, domnule Bolcaº?

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** ( _din salã_ ):

Amendament.

De acord.

Supun amendamentul domnului Bolcaº...

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº** ( _din salã_ ):

Nu al meu, al Grupului parlamentar P.R.M.!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

...care a fost respins de comisie (nu domnul Bolcaº, ci amendamentul), votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? 28 voturi pentru. Împotrivã?

## **Domnul Eugen-Lucian Pleºa** ( _din salã_ ):

Sunteþi cam distrat, domnule preºedinte!

Deci, cu 64 voturi pentru, 9 împotrivã ºi 12 abþineri, a fost adoptat art. 3.

Parcurgând textul de lege, urmeazã sã îl

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimate doamne ºi domni deputaþi,

În rãstimpul scurs de la precedenta modificare a Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, Ministerul Justiþiei a recepþionat o serie de mesaje vizând aplicarea actului normativ, dar ºi propuneri, observaþii critice cu privire la punerea în practicã a unor prevederi ale acestuia. Observaþiile au fost primite atât la instanþele judecãtoreºti, cât ºi de cãtre administratorii ºi lichidatorii desemnaþi, care, de asemenea, le-au trimis la Ministerul Justiþiei, ºi aceste observaþii pertinente au fost evidenþiate, unele dintre ele, ºi în literatura juridicã de specialitate, de cãtre reputaþi juriºti specializaþi în aceastã materie.

Ca urmare a acestor semnale, a rezultat necesitatea elaborãrii unui act normativ de modificare a reglementãrii curente, care sã introducã amendamentele necesare în vederea eliminãrii confuziilor ºi deficienþelor sesizate, precum ºi, totodatã, sã introducã unele soluþii mai eficiente pentru derularea cu celeritate a procedurilor.

Pe de altã parte, unul dintre obiectivele cãlãuzitoare ale modificãrilor efectuate îl constituie realizarea unui echilibru sensibil între protejarea intereselor creditorilor, dar ºi încurajarea reorganizãrii activitãþii debitorilor, de care beneficiazã ºi o parte dintre angajaþii acestora. Proiectul înlocuieºte sintagma ”încetare de plãþiÒ cu aceea de ”insolvenþãÒ, pe care o defineºte ca fiind ”Starea patrimoniului debitorului, caracterizatã prin imposibilitatea vãditã de platã a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibileÒ.

Insolvenþa comercialã este definitã neuniform în Legea nr. 64/1995 ºi aceastã diversitate nu contribuie la corecta ºi uniforma interpretare. Termenul juridic care defineºte aceastã situaþie în care se aflã comerciantul este corect reglementat în acest proiect pe care îl supunem atenþiei dumneavoastrã ºi este bine denumitã ca fiind ”insolvenþãÒ.

O altã modificare vizeazã lãrgirea sferei condiþiilor în care procedura poate fi declanºatã nu numai de titularii de creanþe comerciale, ci ºi de cei care sunt în posesia unor creanþe civile, fiscale, izvorâte din raportul de muncã sau orice altã categorie de raport juridic.

A fost lãrgitã sfera atribuþiilor administratorului desemnat. De asemenea, s-a stabilit ca acesta sã întocmeascã ºi sã prezinte actele ºi informaþiile prevãzute în art. 26 ori sã le verifice ºi sã le corecteze în cazul în care debitorul nu le-a prezentat sau le-a prezentat în mod incomplet.

De asemenea, raportul pe care administratorul trebuie sã-l redacteze în condiþiile art. 18 va trebui sã cuprindã ºi o evaluare a posibilitãþilor reale ca activitatea debitorului sã fie reorganizatã ºi a motivelor care au împiedicat o asemenea redresare.

Având în vedere atribuþiile de supraveghere ºi control pe care judecãtorul sindic le are asupra desfãºurãrii procedurii, se prevede posibilitatea ca acesta sã supravegheze toate mãsurile luate de administrator ºi sã le desfiinþeze pe cele ilegale.

Ca element de noutate se prevede ca deschiderea procedurii sã fie condiþionatã de existenþa unei creanþe având un anumit cuantum, respectiv cel puþin valoarea a ºase salarii medii pe economie dacã creanþa izvorãºte din raportul de muncã sau raportul obligaþionãrii civile; cel puþin echivalentul în lei al sumei de 5 mii euro în cazul celorlalte categorii de creanþe.

Criteriile valorice la care m-am referit pentru încuviinþarea pornirii procedurii au drept scop evitarea abuzurilor din partea creditorilor, precum ºi un indiciu mai elocvent al stãrii de insolvenþã.

O completare deosebit de importantã din punct de vedere al ºansei de reuºitã a unei reorganizãri o constituie limitarea dreptului unui creditor cu garanþii reale, precum ipoteca, gajul, garanþia realã mobiliarã, drept de retenþie, de a putea umãri executarea creanþei sale garantate în afara procedurii concursuale. Prin aceastã completare se urmãreºte ca debitorul sã poatã propune un plan de reorganizare cu ºanse mai mari de reuºitã, întrucât o seamã dintre bunurile sale importante sunt, practic, grevate de drepturi de preferinþã.

Între persoanele împuternicite legal de a propune un plan de reorganizare se prevede cã debitorul va putea propune un plan nu numai în cazul în care a formulat cererea introductivã, ci ºi ulterior, pânã la afiºarea tabelului definitiv al creanþelor.

Cât priveºte închiderea procedurii falimentului, aceasta va produce o descãrcare a debitorului de obligaþiile nãscute anterior deschiderii procedurii, sub rezerva ca acesta sã nu fie gãsit vinovat de bancrutã frauduloasã ori de plãþi sau transferuri frauduloase ºi cu excepþia cazului în care debitorul a mai beneficiat de mãsura descãrcãrii de obligaþie într-o procedurã prealabilã, cu cel mult 5 ani înainte de deschiderea procedurii subsecvente.

Pentru aceste considerente, a fost întocmit acest proiect de ordonanþã, pe care vã rugãm sã-l aprobaþi prin votul Domniilor dumneavoastrã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc.

Din partea comisiilor juridicã ºi economicã? Domnul preºedinte Ruºanu, vã rog sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Întrucât în plenul celor douã comisii reunite, Comisia juridicã ºi Comisia economicã, un singur amendament a fost respins, restul amendamentelor fiind aprobate în unanimitate, propun ca timp de dezbatere 3 minute. Mulþumesc.

Nu suntem în procedurã de urgenþã... Am înþeles cã raportul dumneavoastrã este favorabil, cu susþinerea tuturor amendamentelor.

Raportul este favorabil, atunci, cu susþinerea în unanimitate a celor douã comisii reunite.

Mulþumesc foarte mult.

Dacã doreºte cineva sã se înscrie la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul acestuia, în formula adoptatã de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, preambul al proiectului de lege, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, modificat preambulul articolului unic.

La pct. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 4 de la pagina 7. Amendamentul se referã la alin. 3 de la pct. 59 din ordonanþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 2 urmãriþi amendamentul nr. 5 de la pagina 8. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat amendamentul, modificat pct. II.

Cu aceasta, dezbaterea proiectului de lege a fost epuizatã.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/20.XII.2002

Trecem la ordonanþã. La titlul ordonanþei dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

De la pct. 1 pânã la pct. 5, pe prima paginã a ordonanþei, nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

De la pct. 6 la pct. 11?

Rog vizitatorii care doresc sã urmãreascã ºedinþa sã se aºeze în bãnci!

La pct. 12 ºi 13 nu sunt obiecþiuni; votate în unanimitate.

Punctele 14-16?

Nu sunt obiecþiuni, votate în unanimitate. Punctele 17-18?

Nu sunt obiecþiuni, votate în unanimitate.

Dupã pct. 18 vã rog sã urmãriþi în raport amendamentul nr. 2 de la pagina 4. Aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul, votat în unanimitate ºi, în con1 3 4 secinþã, se introduce pct. 18 , cu alin. 4 ºi 4 .

La pct. 19, 20 ºi 21 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea Guvernului.

La pct. 23 urmãriþi amendamentul nr. 3 de la pagina 5.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul, modificat pct. 23 din ordonanþã. De la pct. 24 pânã la pct. 29 dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Votate în formularea Guvernului.

Punctele 30-32?

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctele 33-37, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votate în formularea Guvernului.

Punctele 38-40?

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctele 41-46?

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctul 47 este lung. Aveþi obiecþiuni la vreunul din alineatele ºi articolele de aici? Nu.

Votate în formularea Guvernului.

Punctele 48 pânã la 53?

Nu sunt obiecþiuni, votate toate în formularea Guvernului.

Punctele 54 pânã la 58.

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctele 59-68.

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. De la pct. 69 pânã la 73 nu sunt obiecþiuni; votate în formularea Guvernului.

Punctele 74 pânã la 88.

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctele 89-95.

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctele 96 pânã la 107.

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Punctele 108-111.

Nu sunt obiecþiuni, votate în formularea Guvernului. Art. II.

Nu sunt obiecþiuni, votat în formularea Guvernului.

La art. III urmãriþi amendamentul nr. 6 din raport, îl gãsiþi la pagina 12.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat amendamentul, se modificã în mod corespunzãtor art. III.

Art. IV.

Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Art. V, care este ºi ultimul.

Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Am parcurs ºi textul ordonanþei ºi al proiectului de lege, urmeazã sã supunem proiectul de lege votului final în ºedinþa de astãzi destinatã acestui scop.

Trecem, în continuare, la punctul 4 de pe ordinea de zi Ð proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România.

Comisia juridicã sã ia loc ºi rog reprezentantul Guvernului sã prezinte întâi actul normativ. Nu suntem în regim de urgenþã.

Domnule ministru, poftiþi!

Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

Regimul strãinilor în România este reglementat prin dispoziþiile Legii nr. 123/2001, care stabileºte, printre altele, o serie de mãsuri având drept scop apãrarea siguranþei naþionale ºi menþinerea ordinii publice în România. Astfel, Legea nr. 123/2001 stabileºte cazurile în care acordarea vizei române poate fi refuzatã, ipotezele în care poate fi dispusã limitarea sau întreruperea dreptului de ºedere a strãinului pe teritoriul României, precum ºi situaþiile în care strãinul poate fi returnat în þara de origine ori de plecare sau trimis în þara de destinaþie.

Legea menþionatã nu reglementeazã însã cazurile speciale, în care cetãþeanul strãin sau apatridul ce solicitã intrarea sau ºederea pe teritoriul României a sãvârºit o infracþiune contra pãcii ºi omenirii sau crime de rãzboi ori crime împotriva umanitãþii, prevãzute în convenþiile internaþionale la care România este parte, precum Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru prevenirea ºi reprimarea crimei de genocid sau Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite asupra imprescriptibilitãþii crimelor de rãzboi ºi a crimelor contra umanitãþii.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România, elaborat în acest scop, prevede atât interzicerea intrãrii ºi ºederii pe teritoriul României a strãinului cu privire la care existã date certe cã a sãvârºit sau a participat la sãvârºirea unei infracþiuni sau a unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii ori crime de rãzboi sau crime contra umanitãþii, cât ºi mãsura returnãrii strãinului în þara de origine sau de plecare, ori mãsura trimiterii în þara de destinaþie în cazul nerespectãrii interdicþiei privind ºederea pe teritoriul României.

Totodatã, proiectul prevede revocarea dreptului de ºedere pe teritoriul României pentru aceeaºi categorie de strãini.

În vederea asigurãrii garanþiilor privind luarea mãsurii interzicerii intrãrii sau ºederii strãinului pe teritoriul României ori revocãrii dreptului de ºedere ºi, totodatã, pentru asigurarea controlului judecãtoresc asupra acestor mãsuri, proiectul prevede dreptul strãinului de a ataca în faþa instanþei de contencios administrativ aceste mãsuri.

Proiectul cuprinde dispoziþii ºi cu privire la cazul în care anterior mãsurii interzicerii sau revocãrii dreptului de ºedere pe teritorul României strãinul sãvârºeºte o infracþiune care intrã în competenþa instanþelor române, prevãzând suspendarea mãsurilor pânã la soluþionarea definitivã a cauzei sau, dupã caz, pânã dupã executarea pedepsei.

Faþã de cele prezentate, a fost elaborat acest proiect de lege, pe care îl supunem atenþiei dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei? Domnul deputat Virgil Popescu.

Domnule preºedinte,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi au fost sesizate pentru dezbatere ºi întocmirea raportului de fond, au beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi cei 44 de deputaþi prezenþi Ñ 7 au fost absenþi Ñ au hotãrât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere ºi aprobare a proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule deputat Popescu.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 1 cu privire la modificarea art. 14? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 2 ºi 3? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Cu aceasta, am parcurs textele proiectului de lege, urmeazã sã-l

Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Timpii de dezbatere: pentru fiecare articol un minut, în total, 5 minute.

Proiectul a fost analizat de cãtre Comisia de administraþie, þinând cont ºi de avizele Consiliului Legislativ ºi Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, care propune plenului Camerei admiterea proiectului de lege, cu amendamentele arãtate în raport.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Urmãriþi, vã rog, proiectul legii ºi raportul comisiei, pentru a vedea amendamentele propuse de comisie.

La titlul legii comisia nu a avut obiecþiuni; dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 1. Se modificã articolul unic al proiectului de lege. Trecem la textul ordonanþei. La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate, în formularea Guvernului.

Articolul unic din ordonanþã. Urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Adoptat amendamentul, se modificã preambulul articolului unic. Alin. 6.

Domnule Damian Brudaºca, aþi avut un amendament?

E vorba de un amendament de redactare.

Vã ascult.

Este vorba de punerea corectã a denumirilor. Acest alineat spune: ”instituþiile publice, cu excepþia administraþiei prezidenþialeÒ ºi trebuie sã mergem în continuare: cu excepþia cui? A Parlamentului României, Serviciului de Informaþii Externe, Ministerului Afacerilor Externe º.a.m.d. Deci acesta este amendamentul pe care-l supun atenþiei dumneavoastrã, pentru respectarea Legii Pruteanu ºi corectitudinea exprimãrii legislativului românesc.

Legea Pruteanu nu se referea la gramaticã.

Domnule ministru Gaspar, vã pronunþaþi dumneavoastrã, în numele Guvernului, cu privire la aceastã propunere?

Vã rog frumos.

Este o chestiune de redactare gramaticalã ºi este normal sã se facã acordulÉ ”Parlamentului RomânieiÒ ºi, în partea finalã, de eliminat sintagma aia de acolo: ”Serviciul de Informaþii ºi Serviciul de Protecþie ºi PazãÒ. Lit.a) de acolo trebuie eliminatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte, mã onoreazã aceastã atenþie. Eu aº propune, ca sã fie mai româneºte, ”pânã la maximum 25%, respectiv pânã la maximum 35%Ò. ”Pânã la nivelul de cel mult 35%Ò mi se pare aºa... o chestiune mai puþin fericit aleasã.

De fapt, în mod corect, nu mai trebuie nici ”maximumÒ, nici ”cel multÒ, ”pânã laÒ se înþelege.

É”pânã la nivelul...Ò

É”pânã la nivelul de 35%...Ò De acord, domnule Brudaºca? Deci eliminãm ºi ”cel multÒ ºi ”maximumÒ.

Aceasta este o exprimare inginereascã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Dacã zicem ”maximum 35%Ò nu mai punem nici ”nivelulÒ, nici ”pânã laÒ. Acesta este ”maximum 35%Ò ºi ”maximum 25%Ò.

Stimaþi colegi, dupã o colegialã consultare, vã propunem urmãtorul text: ”pânã la cel mult...Ò. Deci se înlocuieºte particula ”nivelulÒ.

## **Domnul Radu-Liviu Bara** _(din loja comisiei):_

Se eliminã ”nivelulÒ.

Se eliminã ”nivelulÒ.

ÒPânã la cel mult 35%Ò în prima parte ºi în a doua ”pânã la cel mult 25%Ò. Deci se eliminã sintagma ”la nivelul...Ò.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Am parcurs ºi acest proiect de lege. Îl vom supune votului final astãzi, în ºedinþa de la 11,30.

Urmãtorul proiect, cel de la punctul 6, propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Comisia juridicã a propus respingerea proiectului. A, împreunã? Comisiile reunite, economicã ºi juridicã, prin domnul preºedinte al Comisiei economice, prezintã propunerea de respingere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia juridicã ºi Comisia economicã au fost sesizate spre dezbatere...

Numai puþin, pentru cã autorul propunerii nu participã la dezbateri.

Domnule deputat Miclea, suntem la propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunii. E a dumneavoastrã?

## **Domnul Ioan Miclea** _(din salã):_

Da.

Am dat cuvântul Comisiilor economicã ºi juridicã, pentru a prezenta motivarea propunerii respective.

Deci vã rog sã urmãriþi ºi dumneavoastrã lucrãrile. Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu unele prevederi care sã permitã investitorilor sã fie concesionate fãrã licitaþie publicã, prin negociere directã cu consiliile locale, terenurile proprietate publicã sau privatã a statului, pe care au realizat construcþii definitive.

În conformitate cu prevederile art. 60 ºi 69 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, cele douã comisii au examinat propunerea legislativã menþionatã mai sus în ºedinþa din 27 noiembrie 2002. La lucrãrile celor douã comisii ºi la dezbateri a luat parte ºi iniþiatorul propunerii legislative, domnul deputat Ioan Miclea. De asemenea, din conþinutul propunerii legislative s-a reþinut ºi faptul cã se are în vedere rezolvarea unei situaþii existente, ca mãsurã temporarã, doar pentru o categorie de persoane fizice sau juridice, respectiv numai pentru acelea care au realizat construcþii definitive în baza unei autorizaþii de construcþii legale ºi numai pe teren proprietate publicã ºi privatã a statului, pe care le deþin în baza unor contracte de închiriere sau asociere încheiate numai cu consiliile locale. Totodatã, s-a constatat cã modalitatea de concesionare a unor terenuri fãrã licitaþie publicã este reglementatã de dispoziþiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, republicatã.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii celor douã comisii reunite, s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, 4 voturi pentru susþinerea iniþiativei, restul împotrivã, sã se propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea iniþiativei legislative pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Din numãrul total de membri ai Comisiei juridice, de 25, au participat 23, iar din cei 31 ai Comisiei economice au participat 28.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul.

Poftiþi sã vã pronunþaþi cu privire la propunerea comisiei.

Aº ruga pe toþi colegii deputaþi sã pofteascã în salã, pentru cã, la ora 11,30, e prevãzut votul final asupra proiectelor de lege adoptate pe texte.

Domnule preºedinte,

Þin sã vã amintesc cã, vizavi de cvorumul pe care trebuia sã-l întruneascã întrunirea celor douã comisii, eu am fãcut o contestaþie ºi am cerut sã fie retrimisã spre analizã aceastã iniþiativã, pentru cã în salã, aºa cum ar trebui sã rezulte din procesul-verbal, 4 au fost pentru ºi 20 contra, deci 24 faþã de cât însumeazã cele douã comisii.

Mulþumesc.

Rog membrii comisiei sã se pronunþe cu privire la acest lucru.

Domnule preºedinte, repet, din raportul întocmit de cele douã comisii, semnat de domnul preºedinte Neagu, de doamna secretar Carmen Dumitriu, de doamna secretar Cornelia Lepãdatu ºi de mine, a reieºit cã, la data respectivã, conform raportului comun, a fost o majoritate confortabilã în cadrul celor douã comisii reunite.

Dacã domnul coleg ar fi avut o contestaþie de fãcut trebuia s-o facã imediat atunci ºi acum zic cã este tardiv.

## **Domnul Ioan Miclea** _(din salã):_

Atunci am fãcut-o, este în scris!

Deci, stimate coleg, aþi ascultat rãspunsul comisiilor.

Îmi pare rãu, în data de 28 am fãcut aceastã contestaþie.

Noi nu suntem un organ, Biroul permanent, de jurisdicþie, care sã judecãm acest lucru. Aþi ascultat explicaþiile ºi argumentele, inclusiv de ordin numeric, pe care vi le-a prezentat preºedintele Ruºanu.

Trebuie, în consecinþã, sã trecem la dezbateri, pe baza propunerii comisiei. Deci pe fond dacã doriþi sã interveniþi, pentru a rãspunde explicaþiilor pentru care comisia propune respingerea proiectului.

Se cunoaºte cã, în perioada postdecembristã, în încercarea de a-ºi dezvolta afaceri, mulþi investitori au reuºit sã realizeze diferite construcþii, fie cu caracter provizoriu, dar mai ales mã refer la cele cu caracter definitiv, în baza unor autorizaþii de construcþie legal emise, sã amplaseze aceste construcþii pe terenurile statului, administrate de cãtre consiliile municipale sau orãºeneºti, în baza unor contracte de asociere. În 1990, de exemplu, aceste contracte prevedeau niºte sume. Vã exemplific: circa 3.000 de dolari pentru 100 de metri, care acum sunt foarte mari ºi investitorul trebuie sã cedeze ºi sã renunþe la afaceri, pentru cã sunt aproape imposibil de plãtit.

Iniþiativa mea legislativã reprezintã, de fapt, ºi capacitatea de adaptare a legislaþiei la perioada de tranziþie pe care o parcurgem. ªi nu am cerut modificarea legii, doar completarea cu un punct: sã fie exceptate de la licitaþie publicã acele terenuri pe care s-au edificat construcþii, deoarece în nici un act normativ din legislaþia româneascã nu se prevede modul în care un colicitator ar putea sã vinã ºi sã liciteze un teren pe care un alt cetãþean, o persoanã fizicã sau juridicã, a edificat construcþii pe acel teren. Deci existã o lacunã în legislaþia noastrã ºi aceastã iniþiativã vine sã reglementeze tocmai aceastã posibilitate sau, aº spune, a-i crea un drept de preemþiune acelui investitor care a realizat o construcþie.

Îmi pare aºa de rãu cã cele douã comisii nu m-au înþeles sau, mã rog, nu s-a vrut, deci asta este o altã chestiune. Oricum, voi încerca în urmãtoarea sesiune sã introduc, cu mici modificãri, iniþiativa mea, ca, în sfârºit, sã putem, pânã la sfârºitul mandatului nostru, sã reglementãm aceastã problemã. Nu este doar pentru o categorie micã de investitori, aceasta este în toatã þara. Mulþumesc.

Mai doriþi sã faceþi vreun comentariu?

Doamnã Carmen Dumitriu, poftiþi, din partea Comisiei juridice!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Personal, regret sincer intervenþia colegului nostru iniþiator, pentru cã, în ºedinþa celor douã comisii reunite, s-au spus toate punctele de vedere cu privire la aceastã situaþie, ba Domnia sa a avut nenumãrate intervenþii în dezbaterile celor douã comisii.

Vreau sã mai adaug la cele spuse deja aici cã avem ºi punctul de vedere al Guvernului, care nu susþine adoptarea acestei iniþiative legislative, pe care comisiile ºi l-au însuºit, pentru cã, aºa cum aþi observat, se încearcã rezolvarea unei situaþii existente, ºi nu rezolvarea, cum ar fi fost normal, a unor situaþii generale, care ar fi justificat o anumitã oportunitate. Mai mult decât atât, nu putem sã dãm curs acestor cazuri izolate care fac excepþie de la lege, iar lucrul acesta s-a explicat foarte bine în cele douã comisii.

Faptul cã sunt persoane care ºi-au construit construcþii definitive, în baza unor contracte de închiriere sau asociere, acest lucru este o situaþie fãcutã pe riscul dumnealor, pentru cã reiese foarte clar ºi din expunerea de motive cã aceste contracte de închiriere sau de asociere, cum vreþi sã le numiþi, au deja un termen limitã, de la care bineînþeles cã aceastã construcþie realizatã ºi care se vrea a fi definitivã nu mai poate funcþiona. Deci, din acest punct de vedere, noi nu ne putem asuma aceastã lipsã de analizã ºi temeinicie a lucrurilor deja întâmplate. Nu vreau sã intru în alte amãnunte ºi sã rostesc altfel de cuvinte.

V-aº ruga, domnule preºedinte, sã supuneþi raportul comisiilor la vot, aºa cum a fost înaintat plenului ºi sã respingem aceastã iniþiativã legislativã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Vom supune propunerea legislativã votului final la sfârºitul ºedinþei de vot final de astãzi.

Stimaþi colegi,

Nu cred cã trebuie sã apelez la numãrare, domnilor secretari, pentru a constata cã nu avem cvorumul pentru vot final. Se pare cã vã place tabelul nominal, ca sã marcaþi prin ”daÒ prezenþa dumneavoastrã.

Sunt nevoit sã fac apelul nominal.

Domnule secretar Niþã, vã rog sã începeþi...

## **Domnul Constantin Niþã:**

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|absent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|absent| |Andea Petru|absent| |Andrei Ioan|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|absent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|absentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|absent|

|Baban ªtefan|prezent| |---|---| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai|absent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai|absent| |Bara Radu Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|absentã| |Bãncescu Ioan|prezent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|absent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|absent| |Birtalan çkos|absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|absent| |Boc Emil|prezent| |Bogea Angela|prezentã| |Boiangiu Cornel<br>Bolcaº Augustin Lucian|absent<br>prezent| |Bšndi Gyšngyike|absentã| |BorbŽly L‡szl—|prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|absent| |Brudaºca Damian|prezent| |Bucur Constantin|prezent| |Bucur Mircea|absent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu|absent<br>absent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Canacheu Costicã|absent| |Cazan Gheorghe Romeo-Leonard|prezent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|absent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|absent| |Chiriþã Dumitru|absent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent| |Cîrstoiu Ion|prezent| |Cladovan Teodor|prezent| |Cliveti Minodora|absentã| |Coifan Viorel Gheorghe|prezent| |Cojocaru Nicu|prezent| Crãciun Dorel Petru prezent Iordache Florin prezent Creþ Nicoarã prezent Iriza Marius prezent Cristea Marin absent Iriza Scarlat prezent Criºan Emil prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Dan Matei-Agathon absent Jipa Florina Ruxandra absentã Daraban Aurel prezent Kelemen Atilla BŽla-Ladislau prezent Dinu Gheorghe prezent Kelemen Hunor absent Dobre Traian prezent Kerekes K‡roly prezent Dobre Victor Paul prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dobrescu Smaranda prezentã Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Dolãnescu Ion absent Kov‡cs Zolt‡n prezent Dorian Dorel absent Lari Iorga Leonida prezentã Dorneanu Valer prezent Lazãr Maria prezentã Dragomir Dumitru prezent Lãpãdat ªtefan prezent Dragoº Liviu Iuliu absent Lãpuºan Alexandru absent Dragu George prezent Leonãchescu Nicolae prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Lepãdatu Lucia Cornelia prezentã Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Lepºa Victor Sorin absent Dumitrescu Cristian-Sorin absent Longher Ghervazen prezent Dumitriu Carmen prezentã Loghin Irina prezentã Duþu Constantin absent Luchian Ion absent Duþu Gheorghe absent Magheru Paul absent Enescu Nicolae absent Maior Lazãr Dorin absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Makkai Grigore absent Eserghep Gelil absent Man Mircea absent Fâcã Mihail prezent Manolescu Oana prezentã Firczak Gheorghe absent Marcu Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Mardari Ludovic prezent Florescu Ion prezent Marin Gheorghe absent Fotopolos Sotiris prezent Marineci Ionel prezent Frunzãverde Sorin prezent M‡rton çrp‡d Francisc prezent Gaspar Acsinte prezent Mãlaimare Mihai-Adrian absent Georgescu Filip absent Mãrãcineanu Adrian prezent Georgescu Florin prezent Mândrea-Muraru Mihaela absentã Gheorghe Valeriu prezent Mândroviceanu Vasile absent Gheorghiof Titu Nicolae absent Mera Alexandru-Liviu prezent Gheorghiu Adrian prezent Merce Ilie prezent Gheorghiu Viorel prezent Meºca Sever absent Gingãraº Georgiu absent Miclea Ioan prezent Giuglea ªtefan prezent Micula Cãtãlin absent Godja Petru prezent Mihalachi Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Grigoraº Neculai prezent Mincu Iulian absent Gubandru Aurel prezent Mircea Costache prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Mirciov Petru absent Haºotti Puiu prezent Miron Vasile absent Hogea Vlad Gabriel prezent Mitrea Miron Tudor absent Holtea Iancu prezent Mitrea Manuela absentã Ianculescu Marian prezent Mitu Dumitru Octavian absent Ifrim Mircea absent Miþaru Anton prezent Ignat Miron absent Mînzînã Ion absent Iliescu Valentin Adrian absent Mocioalcã Ion prezent Ionel Adrian prezent Mocioi Ion prezent Ionescu Anton prezent Mogoº Ion absent Ionescu Costel Marian prezent Mohora Tudor prezent Ionescu Dan absent Moisescu George Dumitru prezent Ionescu Daniel prezent Moisoiu Adrian prezent Ionescu Mihaela absentã Moiº Vãsãlie prezent Ionescu Rãzvan prezent Moldovan Petre prezent Ionescu Smaranda prezentã Moldovan Carmen-Ileana prezentã

## 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/20.XII.2002

Moldoveanu Eugenia prezentã Pribeanu Gheorghe prezent Moraru Constantin Florentin prezent Priboi Ristea prezent Motoc Marian-Adrian prezent Purceld Octavian-Mircea absent Muscã Monica-Octavia absentã Puºcaº Vasile absent Muºetescu Tiberiu-Ovidiu absent Puwak Hildegard-Carola absentã Naidin Petre prezent Puzdrea Dumitru prezent Nan Nicolae prezent Radan Mihai prezent Nassar Rodica prezentã R‡duly R—bert-K‡lm‡n prezent Naum Liana Elena prezentã Raicu Romeo-Marius absent Nãdejde Vlad-George prezent Rasovan Dan Grigore prezent Nãstase Adrian absent Rãdoi Ion prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Rãdulescu Grigore Emil prezent Neacºu Ilie absent Roºculeþ Gheorghe prezent Neagu Ion prezent Rus Emil prezent Neagu Victor prezent Rus Ioan absent Neamþu Horia-Ion prezent Ruºanu Dan-Radu absent Neamþu Tiberiu-Paul absent Sadici Octavian prezent Nechifor Cristian prezent Sali Negiat absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Sandache Cristian prezent Nica Dan absent Sandu Alecu absent Nicolae Ion prezent Sandu Ion Florentin prezent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Sassu Alexandru prezent Nicolescu Mihai prezent Saulea Dãnuþ prezent Nicolicea Eugen absent Savu Vasile Ioan prezent Niculescu Constantin prezent Sãpunaru Nini prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Sârbu Marian absent Nistor Vasile prezent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Niþã Constantin prezent Selagea Constantin prezent Oltean Ion absent Sersea Nicolae prezent Olteanu Ionel absent Severin Adrian prezent Oltei Ion prezent Simedru Dan Coriolan prezent Onisei Ion absent Sireþeanu Mihail prezent Palade Doru Dumitru absent Sonea Ioan prezent Pambuccian Varujan absent Spiridon Nicu prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stan Ioan prezent Pataki Iulia prezentã Stan Ion prezent Patriciu Dinu absent Stana-Ionescu Ileana prezentã Pãun Nicolae absent Stanciu Anghel prezent Pãduroiu Valentin prezent Stanciu Zisu prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent PŽcsi Francisc prezent Stãniºoarã Mihai absent Pereº Alexandru prezent Stoian Mircea prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Stoica Valeriu absent Petruº Octavian Constantin prezent Stroe Radu prezent Pleºa Eugen Lucian prezent Stuparu Timotei prezent Pop Napoleon absent Suciu Vasile absent Podgorean Radu absent Suditu Gheorghe prezent Popa Constanþa absentã SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Popa Cornel prezent Szil‡gyi Zsolt prezent Popa Virgil absent ªnaider Paul prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent ªtefan Ion prezent Popescu Costel-Eugen prezent ªtefãnescu Codrin absent Popescu Gheorghe prezent ªtefãnoiu Luca prezent Popescu Dorin Grigore prezent ªtirbeþ Cornel prezent Popescu Ioan Dan prezent Tam‡s S‡ndor prezent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Tãrâþã Culiþã absent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Târpescu Pavel prezent Popescu Virgil prezent Tcaciuc ªtefan absent Posea Petre prezent Teculescu Constantin absent Predicã Vasile prezent Timiº Ioan absent |Toader Mircea Nicu|absent| |---|---| |Todoran Pavel|prezent| |Tokay Gheorghe|prezent| |Tor— Tiberiu|prezent| |Tudor Marcu|prezent| |Tudose Mihai|prezent| |Tunaru Raj-Alexandru|prezent| |Þibulcã Alexandru|prezent| |Timiº Ioan|prezent| |Þocu Iulian-Costel|prezent| |Varga Attila|prezent| |Vasile Aurelia|prezentã| |Vasilescu Nicolae|prezent| |Vasilescu Lia-Olguþa|prezentã| |Vasilescu Valentin|prezent| |Vekov K‡roly-J‡nos|prezent| |Verbina Dan|prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Videanu Adriean|absent| |Viºinescu Marinache|prezent| |Voicu Mãdãlin|prezent| |Voinea Olga Lucheria|prezentã| |Voinea Florea|prezent| |Winkler Iuliu|absent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |Zãvoianu Ioan Dorel|prezent| |Zgonea Valeriu ªtefan|prezent| |Aveþi puþinticã rãbdare!

||

|_e timp doresc sã-ºi anunþe prezenþa.)_|| |---|---| |Abiþei Ludovic|absent| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru|absent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|absent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Babiuc Victor|absent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãlãºoiu Amalia|absentã| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã|absent| |Boiangiu Cornel|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |Bran Vasile|absent|

Brînzan Ovidiu prezent Bucur Constantin prezent Bucur Mircea prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Buzatu Dumitru prezent Buzea Cristian Valeriu absent Calcan Valentin Gigel absent Canacheu Costicã absent Cãºuneanu-Vlad Adrian prezent Cerchez Metin absent Chiliman Andrei Ioan prezent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu prezent Cliveti Minodora prezentã Cristea Marin prezent Dan Matei-Agathon absent Dolãnescu Ion prezent Dorian Dorel absent Dragoº Iuliu Liviu absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe absent Enescu Nicolae absent Eserghep Gelil absent Firczak Gheorghe absent Georgescu Filip absent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Gingãraº Georgiu absent Ifrim Mircea absent Ignat Miron absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionescu Dan prezent Ionescu Mihaela prezentã Ivãnescu Paula Maria prezentã Jipa Florina Ruxandra absentã Kelemen Hunor absent Lãpuºan Alexandru prezent Lepºa Sorin Victor absent Luchian Ion absent Magheru Paul absent Maior Lazãr Dorin prezent Makkai Grigore prezent Man Mircea absent Marin Gheorghe absent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Mândrea-Muraru Mihaela absentã Mândroviceanu Vasile prezent Meºca Sever absent Micula Cãtãlin absent Mihãilescu Petru-ªerban absent Mincu Iulian prezent Mirciov Petru absent Miron Vasile prezent Mitrea Miron Tudor absent Mitrea Manuela absentã Mitu Dumitru Octavian absent Mînzînã Ion prezent Mogoº Ion absent

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/20.XII.2002

|Muscã Monica-Octavia|prezentã| |---|---| |Muºetescu Tiberiu-Ovidiu|absent| |Nãstase Adrian|absent| |Neacºu Ilie|absent| |Neamþu Tiberiu Paul|absent| |Negoiþã Gheorghe Liviu|prezent| |Nica Dan|absent| |Nicolicea Eugen|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|absent| |Oltean Ion|absent| |Olteanu Ionel|absent| |Onisei Ioan|absent| |Palade Doru Dumitru|absent| |Pambuccian Varujan|absent| |Paºcu Ioan Mircea|absent| |Patriciu Dinu|absent| |Pãun Nicolae|absent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent| |Pop Napoleon|prezent| |Podgorean Radu|prezent| |Popa Constanþa|prezentã| |Popa Virgil|absent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin|absent| |Priboi Ristea|prezent| |Purceld Octavian-Mircea<br>Puºcaº Vasile<br>Puwak Hildegard-Carola<br>Raicu Romeo-Marius|prezent<br>absent<br>absentã<br>absent| |Rus Ioan<br>Ruºanu Dan-Radu<br>Sali Negiat<br>Sandu Alecu<br>Sârbu Marian<br>Stãniºoarã Mihai<br>Stoica Valeriu<br>Suciu Vasile<br>ªtefãnescu Codrin<br>Tãrâþã Culiþã<br>Tcaciuc ªtefan<br>Teculescu Constantin<br>Videanu Adriean<br>Winkler Iuliu<br>Andea Petru<br>Bahrin Dorel<br>Calcan Valentin|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent|

Stimaþi colegi,

Numãrul prezenþilor se apropie de cel înregistrat de dimineaþã.

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Nicula Cãtãlin|prezent| |Palade Doru Dumitru|prezent|

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog colegii care mai vin dupã acest apel sã se prezinte personal. Vã rog sã vã aºezaþi sã începem procedura de vot final ºi pe urmã discutarea celui de al doilea

punct înscris pe ordinea de zi dupã proiectele de lege, respectiv discutarea moþiunii.

Cu 182 voturi pentru, 86 împotrivã, o abþinere, s-a adoptat poiectul de lege.

Doriþi sã explicaþi votul Partidului Democrat? Poftiþi, domnule Boc!

## **Domnul Emil Boc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege pentru urmãtoarele considerente:

1. Partidul Democrat apreciazã cã practica aceasta a emiterii ordonanþelor simple nu trebuie sã se substituie activitãþii Parlamentului ºi sã suplineascã o ineficienþã a majoritãþii parlamentare ºi, din aceastã perspectivã, Guvernul este abilitat sã emitã ordonanþe simple pe perioada vacanþei parlamentare într-un numãr excesiv de domenii ºi subdomenii. Sunt 8 domenii principale ºi 56 de subdomenii. Cu alte cuvinte, deºi este vorba doar de o singurã lunã, luna ianuarie, Guvernul practic îºi propune sã realizeze ceea ce nu a reuºit sã treacã prin Parlament. Noi credem cã Parlamentul este unica autoritate legiuitoare ºi excepþie ar fi trebuit sã fi fost emiterea ordonanþelor simple, ºi nu regulã, aºa cum încearcã Guvernul Adrian Nãstase, aºa cum o face ºi în cazul ordonanþelor de urgenþã, unde a depãºit ºi performanþele guvernelor anterioare, pe primii 2 ani, din perioada 19961998.

2. Domeniile de emitere a ordonanþelor sunt în multe dintre cazuri foarte largi ºi foarte vagi în acelaºi timp. De exemplu, avem domenii precum: prorogarea unor termene prevãzute în acte normative cu putere de lege. Este o formulã foarte largã. Guvernul, potrivit Constituþiei, trebuia sã vinã exact cu ce lege ºi cu ce termen doreºte sã-l prelungeascã, ºi nu cu o formulã foarte generalã, lãsatã la opþiunea Guvernului. Sã nu uitãm cã ºi prin abilitare totuºi Guvernul rãmâne sub controlul Parlamentului, ºi nu invers. De asemenea, formule precum perfecþionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preþioase. Formula ”perfecþionareÒ este prea vagã ºi poate cuprinde orice.

3. Se instituie o practicã dãunãtoare activitãþii legislative, aceea de a emite ordonanþã la ordonanþã. Sunt multe cazuri în acest proiect de lege prin care Guvernul este abilitat pe perioada vacanþei parlamentare sã emitã ordonanþe la anumite ordonanþe care nu au fost încã adoptate de Parlament. Cu alte cuvinte, noi împuternicim Guvernul sã emitã ordonanþe la niºte ordonanþe pe care noi nu le-am aprobat. Întâi era necesar ca Parlamentul sã-ºi spunã punctul de vedere cu privire la acele ordonanþe ca dupã aceea sã mandatãm Guvernul în continuare sã poatã emite alte ordonanþe. Cazuri concrete: este vorba despre regimul asociaþiilor ºi fundaþiilor, Ordonanþa nr. 26/2000; cred cã, dacã Guvernul Nãstase ar fi dorit, ar fi putut sã o adopte deja în 2 ani, ºi sã nu aºtepte sã o modifice printr-o ordonanþã simplã. Înseamnã cã urmãreºte altceva dacã timp de 2 ani de zile nu a putut sã o supunã aprobãrii Parlamentului. Sau Registrul Comerþului, trecerea Registrului Comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei. Era cazul ca Guvernul Nãstase sã aºtepte ca aceastã ordonanþã sã treacã prin Parlament, sã vedem dacã Parlamentul va fi de acord în totalitate cu trecerea Registrului Comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei ºi dupã aceea, pe perioada vacanþei parlamentare, sã emitã alte ordonanþe cu privire la Registrul Comerþului.

Iatã de ce considerãm cã aceastã practicã este inacceptabilã ºi reprezintã o sfidare a forului legiuitor suprem, Parlamentul României.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº din partea Grupului P.R.M.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am lãudat la dezbaterile, sã le spunem, generale punctul de vedere al Guvernului, care a þinut seamã de experienþa dobânditã prin amendamentele noastre anterioare.

Într-adevãr, acest proiect de lege care v-a fost înfãþiºat este mult mai circumscris unor realitãþi constituþionale. Ceea ce însã este deosebit de grav, ºi acesta este motivul votului nostru împotrivã, este cã, din nou, se reafirmã dictatura ºi dispreþul Guvernului faþã de activitatea Parlamentului. Textul art. 3 care, cu mãrinimia boierului, prevede cã va þine seamã ºi de procedurile legislative declanºate în faþa Parlamentului, este violent anticonstituþional, pentru cã atunci permite Executivului, printr-un simplu act, sã opreascã o procedurã parlamentarã deja declanºatã.

Deci, domnilor, aþi votat ca sã permiteþi Guvernului sã-ºi batã joc de munca dumneavoastrã.

Partidul România Mare nu voteazã pentru aceasta, întrucât þine la demnitatea Parlamentului, ca singura instituþie democraticã rãmasã la ora actualã în structurile noastre constituþionale.

Mulþumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc din partea Grupului P.S.D.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Stimaþi colegi,

Nu aveam de gând sã iau cuvântul, dar speech-ul domnului Bolcaº m-a inspirat, îmi pare rãu cã trebuie sã-l contrazic. Guvernul nu ºi-a bãtut joc de nimeni timp de 2 ani de zile ºi rezultatele care s-au obþinut sunt elocvente din acest punct de vedere. Chiar dacã, din politicianism, Domnia sa are altã pãrere, cred cã votul pe care l-am dat este cel corect.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 2 pe ordinea de zi a votului final figureazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului. Supun acest proiect votului dumneavoastrã, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 271 voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

- Cu 271 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri,

- s-a adoptat proiectul de lege.

- Proiectul de Lege pentru completarea Legii

- nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România, lege pe care o

Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor. Comisiile reunite, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia economicã ºi pentru privatizare, au propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 192 voturi pentru respingere. Voturi împotrivã? 68 de voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri.

Cu 192 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivã ºi 10 abþineri, s-a respins propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 219/1998.

Trecem, stimaþi colegi, în continuare, la dezbaterea moþiunii simple.

În legãturã cu procedura de dezbatere,

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am cinstea sã prezint în faþa Domniilor voastre moþiunea formulatã în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi a art. 148-153 din Regulamentul Camerei Deputaþilor de cãtre membrii grupului parlamentar al P.R.M., semnatari ai prezentei moþiuni.

Având în vedere dezinteresul manifestat de actuala guvernare referitor la:

Ð monopolul de stat privind exploatarea minereurilor de aur ºi de argint, prin transferul Licenþei de concesiune pentru perimetrul Roºia Montanã, judeþul Alba, de la Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A., societate comercialã cu capital integral de stat, la S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., al cãrei patron majoritar este un cetãþean din Canada, prin încãlcarea flagrantã a prevederilor legale;

Ð intenþia noului concesionar de a exploata intensiv minereurile, prin derocare cu explozii masive ºi cianurare, metode foarte nocive pentru mediu, interzise în þãrile Uniunii Europene;

Ð costurile sociale pentru eliberarea amplasamentului, precum ºi suferinþele ºi privaþiunile la care vor fi supuºi localnicii;

Ð distrugerea iremediabilã a tezaurelor arheologice dacice ºi romane, aflate în zona de exploatare ºi în cea adiacentã;

Ð caracterul dubios al deciziilor de concesionare, precum ºi escamotarea intereselor unor grupuri de afaceri, aflate în spatele transferului licenþei de concesiune;

Ð incertitudinea cu privire la bonitatea, respectiv capacitatea financiarã ºi managerialã a concesionarului de a finaliza un proiect de exploatare atât de pretenþios ºi de costisitor,

Supunem dezbaterii Camerei Deputaþilor Moþiunea ”Roºia MontanãÒ, care exprimã poziþia Camerei Deputaþilor privind politica internã a Guvernului referitoare la exploatarea minereurilor auro-argintifere în contextul necesitãþii pãstrãrii monopolului de stat, protecþiei populaþiei ºi a mediului ºi conservãrii siturilor arheologice.

1. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 458 din 10 iunie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 285/21 iunie 1999, s-a aprobat Licenþa nr. 47/1999 de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roºia Montanã, judeþul Alba. Hotãrârea de guvern de mai sus a fost contrasemnatã de cãtre Mihail Ianãº, preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului, ºi Decebal Traian Remeº, ministrul finanþelor. Licenþa încheiatã între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A., anexã la hotãrârea de guvern, nu a fost publicatã, nefiind destinatã circuitului public.

Prin Ordinul nr. 310 din 9 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 504/13 octombrie 2000, Agenþia Naþionalã pentru Resursele Minerale aprobã transferul licenþei nr. 47/1999 de concesiune pentru exploatare, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 458/1999, cãtre Societatea Comercialã ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. La art. 2 din acest ordin se precizeazã: ”Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ÇMinvestÈ S.A. va rãmâne companie afiliatã în condiþiile stabilite prin licenþãÒ.

Acest ordin, care transferã licenþa de concesiune privind exploatarea minereurilor auro-argintifere de la o societate cu capital exclusiv de stat la o societate cu capital majoritar privat, este vãdit nelegal ºi ascunde în spatele lui afaceri oneroase. Caracterul sãu ilegal este evident, întrucât se invocã douã acte normative care, în fapt, nu permit transferul de concesiune.

Astfel, art. 14 alin. (1) din Legea minelor prevede cã: ”Titularul unei licenþe poate transfera unei alte persoane juridice drepturile dobândite ºi obligaþiile asumate numai cu aprobarea scrisã a autoritãþii competente. Orice transfer, realizat fãrã aprobare scrisã, este nul de dreptÒ. Prin urmare, acest text de lege permite numai transferul ”drepturilor dobânditeÒ ºi al ”obligaþiilor asumateÒ în baza unei licenþe, nu transferul licenþei înseºi.

Art. 31 din Anexa la hotãrârea de guvern prevede cã: ”Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale aprobã, în scris, în termen de 30 de zile de la data solicitãrii, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea minelor nr. 61/1998, transferul drepturilor dobândite ºi al obligaþiilor asumate în licenþa de explorare sau de exploatare cãtre altã persoanã, în condiþiile realizãrii activitãþilor cuprinse în licenþãÒ. Aceastã prevedere este formulatã în termeni ºi mai clari, transferul licenþei fiind deci interzis. Agenþia naþionalã putea sã transfere Ñ pentru a folosi o metaforã plasticã Ñ numai ”oul de aurÒ, nu ºi pasãrea fermecatã! Dacã exploatarea minereurilor auro-argintifere ar fi rãmas la Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A., societate cu capital integral de stat, totul ar fi fost legal ºi n-ar mai fi fost generate atâtea discuþii, confuzii ºi proteste, care au creat o stare de tensiune inutilã în societatea româneascã ºi profituri nelegale pentru alþii.

Rezultã cã, în mod premeditat, s-a evitat procedura acordãrii unei noi licenþe de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere, care ar fi presupus o nouã hotãrâre de guvern, alegându-se o soluþie care, în aparenþã, e mai puþin bãtãtoare la ochi, aceea a transferului licenþei vechi printr-un simplu ordin al Agenþiei Naþionale pentru Resursele Minerale, numai cã acest ordin încalcã, în mod flagrant ºi legea, ºi interesul naþional.

Apreciem cã aceastã încãlcare brutalã a legii ascunde în spatele ei afaceri oneroase. Numai aºa se explicã de ce fostul director R.A.C. Deva, Nicolae Stanca, numit prefect al judeþului Hunedoara, exact în momentul în care se fãceau demersuri pentru transferul licenþei, a acceptat o asociere a regiei cu numai 18% faþã de cota de 80%, a societãþii ”Gabriel Resources LimitedÒ, patronatã de un cetãþean canadian. Totodatã, menþionãm cã s-au asociat, ca paravan sau comision intrinsec, firme precum ”Cartel BAUÒ Ñ S.A. Cluj-Napoca, ”ForiconÒ Ñ S.A. Deva, judeþul Hunedoara, ”Comat TradingÒ Ñ S.A. Bistriþa, judeþul Bistriþa-Nãsãud, cu numai 0,2%. Mai mult decât atât, patronul societãþii ”Gabriel Resources LtdÒ ”i-a invitatÒ pe Nicolae Stãiculescu, secretar de stat la Ministerul Industriei ºi Comerþului, Adrian ªerban, consilier prezidenþial, ºi Nicolae Stanca, prefectul judeþului Hunedoara, sã facã o vizitã ”de documentareÒ în Canada.

Întâmplãtor sau nu, dupã întoarcerea delegaþiei din cãlãtoria ”de documentareÒ au fost semnate imediat, cu o grabã suspectã ºi cinicã, actele pentru transferul licenþei de concesiune a zãcãmântului aurifer.

2. Exploatarea minereurilor, preconizatã de cãtre concesionar, prin derocare cu explozii masive ºi cianurare, în scopul obþinerii unui profit maxim, va avea un efect devastator pentru mediu ºi va produce deteriorãri ireversibile ale ecosistemului Ñ anomalii care, mai mult ca sigur, vor crea României probleme cu vecinii ºi vor complica inutil procesul de aderare al þãrii noastre la Uniunea Europeanã.

Argumentele în favoarea acestor grave afirmaþii constau în:

Ð strãmutarea a 740 de locuinþe, 138 de apartamente, 8 biserici, 9 cimitire cu morþi cu tot, dar ºi a unor ºcoli, grãdiniþe din Roºia Montanã, Bunta, Corna ºi Bucium;

Ð deºertificarea imediatã a 1.600 de hectare de teren, pe care se întinde zãcãmântul;

Ð poluarea atmosfericã cu o multitudine de elemente nocive, rezultate din exploziile de exploatare la suprafaþã a minereului, dar ºi din emisiile de noxe de la uzinele de preparare a minereurilor ºi de la iazurile de decantare;

Ð poluarea apelor de suprafaþã ºi a celor freatice cu depuneri de noxe din atmosferã, cianuri ºi ioni de metale grele, toate cu efecte devastatoare asupra florei ºi faunei din zonã;

Ð efectele depozitãrii a 226 de milioane tone de steril, în care vor rãmâne încorporate 180.000 tone de cianurã;

Ð interzicerea, în þãrile Uniunii Europene, deja membre, a tehnologiei de exploatare a minereurilor aurifere cu ajutorul cianurilor, tehnologie folositã încã numai în þãri subdezvoltate din Africa, America de Sud ori în deºertul australian, dar la distanþe mari faþã de zonele locuite;

Ð distrugerea actualelor rezervaþii naturale de la Valea Negrilesei, a miracolului reprezentat de Poiana Narciselor, a coloanelor bazaltice, unicat în lume, de la Detunata.

Orice strãmutare a unor vetre de culturã ºi civilizaþie, cu privire la care noi avem o tristã experienþã pe care ºi acum o condamnãm, provoacã suferinþe ºi traume sufleteºti deosebite, care nu se pot compensa prin despãgubiri financiare.

Aceste minuni ale naturii, care fac parte dintr-o lume mirificã, neschimbatã de milenii, vor fi cariate, acoperite cu steril ºi otrãvite cu cianuri.

Iatã cum sintetizeazã un ziarist drama exploatãrii miniere de la Roºia Montanã, unde aurul, în loc sã fie o binefacere, a devenit un adevãrat blestem: ”Simt o tristeþe teribilã, de cetãþean al unei republici bananiere ºi

umile, tristeþea unui reporter dintr-o þarã de doi lei, o þarã cu genunchii prãbuºiþi în cioburile trecutului sãu, incapabilã sã se ridice, incapabilã sã se apere, incapabilã sã ridice capul din pãmânt. Umilinþã...Ò ( ”Roºia Montanã Ñ presimþirea unei catastrofeÒ, în ”Romanian TribuneÒ Ñ 3 mai 2002, California, S.U.A.).

Uriaºul sanctuar antic situat pe drumul dintre Alburnus Maior (Roºia Montanã) ºi Alburnus Minor (Abrud), lângã ”Tãul GãurilorÒ de pe Dealul Habadului, este în pericol. Acesta va fi acoperit, prin deschiderea exploatãrii, de miile de tone ale haldelor de steril. În acelaºi pericol se aflã ºi alte vestigii arheologice, care au înfruntat vitregiile mileniilor, dar sunt acum pe cale de a fi prãvãlite în neant, ceea ce constituie o crimã împotriva civilizaþiei umanitãþii. Tezaurele arheologice au rezistat, în mare mãsurã, nãvãlirilor migratoare, ambiþiilor chezaro-crãieºti ºi furiei demolatorilor fãrã Dumnezeu, dar actuala putere politicã refuzã sã protejeze ceea ce a mai rãmas.

Surprinde neplãcut tãcerea Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi a Academiei Române, foruri obligate prin lege sã protejeze siturile arheologice, dar care asistã indiferente la risipirea acestora.

Preþul, o redevenþã cuvenitã statului român, este de 2% din valoarea producþiei miniere anuale, ceea ce ar reprezenta 4,4 milioane de dolari S.U.A. Aceasta ar fi ”valoareaÒ celui mai mare dezastru ecologic planificat pentru România mileniului III.

Apelul cadrelor didactice de la Academia de Studii Economice din Bucureºti, prin care se solicitã puterii actuale sistarea proiectului ”Roºia MontanãÒ, este elocvent: ”Deschiderea ºantierului, strãmutarea localnicilor ºi o campanie mediaticã susþinutã vor duce la creºterea cotaþiei firmei ºi la vânzarea de acþiuni. În momentul în care ar trebui sã aparã primele rezultate, firma intrã ... în faliment. Care ar fi pierderea pentru România? O pierdere de imagine privind mediul de afaceri românesc, o populaþie dezrãdãcinatã din locurile natale ºi sãrãcitã, vestigii arheologice distruse, dar, ºi mai important, un dezastru ecologic de proporþii, de care nu va fi gãsit nimeni vinovat.Ò

3. Cu toate cã afacerea ”Roºia MontanãÒ a debutat sub patronajul guvernului anterior, actualul guvern a manifestat o tãcere complice faþã de încãlcarea Constituþiei, a proprietãþii publice, ocrotitã de aceasta, ºi a interesului naþional, abandonând, pur ºi simplu, acest zãcãmânt strategic care pretutindeni în lume ar rãmâne monopol de stat.

În loc sã ia mãsuri de intrare în legalitate, de readucere a exploatãrii de la Roºia Montanã în patrimoniul public, precum ºi pentru respectarea drepturilor patrimoniale ale locuitorilor, protejarea mediului ºi a monumentelor arheologice de o valoare inestimabilã, Guvernul P.S.D. asistã impasibil la perpetuarea ilegalitãþilor ºi la producerea unor abuzuri ºi catastrofe iremediabile.

Ca urmare, noi, deputaþii P.R.M., semnatari ai acestei moþiuni, ne adresãm celorlalþi colegi ca, în urma dezbaterilor care vor avea loc în fiecare grup parlamentar, Camera Deputaþilor sã-ºi exprime poziþia, prin votul sãu, în aceastã problemã vitalã a statului român, solicitând Guvernului României urmãtoarele:

1. Menþinerea monopolului de stat asupra exploatãrii zãcãmintelor auro-argintifere, prin anularea Ordinului nr. 310 din 9 octombrie 2000.

2. Interzicerea tehnologiei de exploatare a zãcãmântului de aur ºi argint prin derocare cu explozii masive ºi cianurare ºi impunerea unor metode de exploatare moderne care sã nu afecteze mediul, fauna ºi flora specifice zonei.

3. Respectarea drepturilor patrimoniale ºi nepatrimoniale ale locuitorilor zonei, care vor fi afectaþi de activitatea de exploatare a zãcãmântului.

4. Protejarea vestigiilor arheologice ºi arhitecturale care ar putea fi afectate de activitatea de minerit.

5. Informarea corectã a opiniei publice cu privire la condiþiile concesiunii ºi la costurile ºi riscurile exploatãrii acestui zãcãmânt.

6. Sesizarea P.N.A. privind ilegalitãþile comise în transferul licenþei pentru exploatarea zãcãmântului aurifer de la Roºia Montanã.

În numele semnatarilor am avut cinstea sã vã supun dezbaterii moþiunea Partidului România Mare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Dau în continuare cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Dan Ioan Popescu, pentru a rãspunde acestei moþiuni.

Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Dan Ioan Popescu** _Ñ ministrul industriei ºi resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Mã prezint astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a da rãspuns, în numele Guvernului, moþiunii simple intitulate de semnatarii ei, 69 de deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al P.R.M., un deputat aparþinând Grupului parlamentar al P.D. ºi un deputat independent, Moþiunea ”Roºia MontanãÒ.

Cred cã normal ar fi fost ca aceastã prezentare pe care o fac în faþa dumneavoastrã sã fi fost realizatã de alte persoane, de altfel nominalizate în textul moþiunii, deoarece sub aspectul deciziei politice de constituire a societãþii mixte ºi de atribuire a licenþei de concesiune nu se poate spune cã acest caz revine actualei guvernãri. Astãzi ne aflãm deja în faþa derulãrii contractului, chiar dacã încã nu s-a ajuns la exploatarea propriu-zisã a minereului, ci se executã numai lucrãrile pregãtitoare acesteia. Modul de executare a clauzelor contractuale, ca în orice convenþie, constituie obligaþia pãrþii interesate, respectiv o atribuþie a organelor de supraveghere ºi control abilitate. De altfel, în spiritul celor mai de sus, este pentru prima datã când un guvern este chemat sã rãspundã pentru actele ºi deciziile pe care le-a luat un guvern precedent constituit din alte formaþiuni politice. Aº

remarca ºi faptul cã între semnatarii moþiunii este ºi un reprezentant al Partidului Democrat.

Pentru a ajunge la moþiune, P.R.M. ar fi trebuit sã cearã explicaþii de la autoritãþile abilitate sã i le dea, pe problema licenþei de concesiune pentru perimetrul Roºia Montanã, asupra modului în care pãrþile îºi îndeplinesc obligaþiile, dacã le îndeplinesc, a transferului de drepturi ºi obligaþii între pãrþile aceleiaºi licenþe.

În fine, pentru ca aceastã moþiune sã se justifice, ar fi fost cel puþin necesar ca Partidul România Mare sã fi solicitat efectuarea unei anchete parlamentare sau sã participe, prin reprezentanþii sãi din Comisia de industrie ºi servicii, la subcomisia de analizã a oportunitãþii acestei investiþii, decizie luatã în ºedinþa din data de 19 noiembrie anul curent, ºi pe concluziile cãreia sã se fi putut sprijini în acest demers. Nimic din toate acestea, cu excepþia faptului cã pe fondul unei campanii de menþinere a unei pãrþi din populaþia Munþilor Apuseni sub influenþa ideologiei pueril naþionaliste, Partidul România Mare aduce un nou subiect fals în Parlamentul României, dându-i artificial conotaþia de obiect de confruntare politicã. Poate semnatarii s-au gândit la o confruntare între grupurile parlamentare ce constituie opoziþia de astãzi.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Perioada fostei guvernãri a constituit pentru mineri un timp al întrebãrilor, al nedumeririlor în faþa torentului de decizii politice insuficient gândite, decizii care s-au transformat în obiectivele unui experiment economic nesfârºit, situaþie care a condus inevitabil la creºterea sentimentelor de mânie ºi frustrare, de profunde frãmântãri sufleteºti, fireºti pentru oamenii aflaþi într-o continuã nesiguranþã materialã. Se impune în acest moment sã nu continuãm experimentul rezultat al politicianismului pe care vrea sã-l imprime în continuare Partidul România Mare.

Variantele vehiculate de aºa-ziºii specialiºti ca posibile surse de absorbþie a disponibilizaþilor proveniþi din sectorul minier, de tipul reconversiei profesionale pentru cultivarea plantelor medicinale, colectarea fructelor de pãdure sau amenajarea de ciupercãrii sau de angrenare a minerilor în crearea de zone turistice s-au dovedit perspective iluzorii, fumigene, fãrã nici o acoperire practicã.

Avem cu toþii datoria sã ne exprimãm deschis ºi sincer pãrerea asupra proiectului Roºia Montanã, sã trecem prin filtrul raþiunii toate aspectele legate de aceastã perspectivã, deocamdatã unicã în peisajul minier din Apuseni, fãrã a prelua opiniile ”binevoitorilorÒ de ocazie sau de aiurea.

Consider cã problema nu e dacã trebuie sau nu sã valorificãm aurul de la Roºia Montanã, ci cum vom face acest lucru? Cu alte cuvinte, este vorba de modalitatea în care va fi exploatat acest zãcãmânt. Zona Munþilor Apuseni, zonã cu puternicã încãrcãturã istoricã ºi emoþionalã pentru toþii românii, trebuie analizatã cu responsabilitate, detaºatã de tot ce înseamnã ingerinþã de dragul amatorismului ºi al pãrerii circumstanþiale, induse de lideri ocazionali, aserviþi unor interese obscure de grup.

În scopul elucidãrii stãrilor de confuzie faþã de proiectul Roºia Montanã, în spiritul democraþiei, considerãm cã este momentul de a prezenta în faþa Camerei Deputaþilor actuala situaþie de la Roºia Montanã.

Crearea Societãþii Comerciale ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. În fapt, Societatea Comercialã ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., persoanã juridicã românã, a fost creatã în 1997, prin asocierea firmei canadiene ”Gabriel Resources LimitedÒ cu Compania Naþionalã ”MinvestÒ Deva ºi alþi trei acþionari români.

Conform informaþiilor actuale, din acþionariatul firmei ”Gabriel Resources LimitedÒ fac parte un numãr de bãnci ºi instituþii financiare internaþionale de renume, din care putem enunþa: Montreal Police Pension Fund, Royal Bank Investment Management, J.P. Morgan Fleming, Credit Suisse Bank Asset Management, SociŽtŽ Generale Bank Asset Management, ING Bank Paris, Merill Lynch Bank Asset Management, Resources Capital Fund Rothchild Bank, Wellington Asset Management, unde acþionar este Guvernul american, fãrã a exista la aceastã societate o persoanã fizicã ca acþionar majoritari.

Emiterea licenþei de concesiune ºi aprobarea de transfer a acesteia. Licenþa de concesiune a activitãþilor miniere din perimetrul Roºia Montanã nr. 47/1999 a fost acordatã prin încredinþare directã, în conformitate cu prevederile art. 46 din Legea minelor nr. 61/1998 ºi cele ale art. 57 din Hotãrârea Guvernului nr. 639/1998 privind aprobarea normelor pentru aplicarea Legii minelor.

Potrivit prevederilor licenþei de concesiune, aprobatã prin hotãrâre a Guvernului, compania titularã, respectiv Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A. desfãºoarã activitatea de exploatare a rezervelor auro-argintifere din perimetru, iar compania afiliatã, S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., desfãºoarã activitãþi miniere de cercetare, dezvoltare în cadrul aceluiaºi perimetru de exploatare.

Subliniem faptul cã operaþiunea de concesionare nu implicã transferul dreptului de proprietate asupra resurselor minerale, ci numai dreptul de a desfãºura o activitate minierã.

Concretizarea operaþiunii de concesionare privitã ca operaþiune juridicã îmbracã forma licenþei de concesiune. Acest act, în sensul de instrument probator, concretizeazã înþelegerea dintre concedent ºi concesionar, cuprinzând cu exactitate toate drepturile dobândite de cãtre pãrþi ºi mai ales toate obligaþiile asumate de cãtre aceºtia.

În baza prevederilor art. 6 lit. h) din Hotãrârea Guvernului nr. 639/25 septembrie 1998, contrasemnatã de domnul Radu Berceanu, vicepreºedinte al Partidului Democrat, din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului, de domnul Dan-Radu Ruºanu, personalitate marcantã din conducerea Partidului Naþional Liberal, din partea Ministerului Finanþelor, ºi domnul Mihail Ianãº, din partea Agenþiei Naþionale a Resurselor Minerale, se poate realiza transferul unei licenþe de concesiune de explorare sau de exploatare cãtre altã persoanã juridicã, cu aprobarea Regiei Naþionale a Resurselor Minerale, transfer care s-a realizat prin Ordinul nr. 310/9 octombrie 2000.

Transferul drepturilor dobândite ºi al obligaþiilor asumate, folosind terminologia legalã, implicã transferul actului care consemneazã ºi redã aceste drepturi ºi obligaþii.

Aº dori sã remarc, stimaþi colegi, faptul cã în vederea îmbunãtãþirii cadrului legislativ din domeniu ºi pentru eliminarea unor ambiguitãþi, precum ºi în vederea alinierii la legislaþia europeanã, în perioada anilor 2001 Ð 2002 Ministerul Industriei ºi Resurselor, împreunã cu Agenþia Naþionalã a Resurselor Minerale, cu consultarea specialiºtilor de la Banca Mondialã ºi de la comisiile de specialitate ale Uniunii Europene au elaborat noul proiect al Legii minelor pe care actualul Guvern l-a înaintat Parlamentului, acest proiect fiind aprobat de dumneavoastrã, de Camera Deputaþilor, ºi se aflã în dezbatere la Senat.

Noile norme de aplicare a acestui proiect de lege vor fi elaborate ºi aprobate prin hotãrâre de guvern, dupã apariþia legii.

Protejarea monopolului de stat. Este regretabil cã trebuie sã constatãm încã o datã interpretarea eronatã a reglementãrilor în domeniu ºi ne vedem obligaþi sã arãtãm cã activitatea desfãºuratã de Compania Naþionalã a Cuprului, Aurului ºi Fierului ”MinvestÒ Ñ S.A. se încadreazã în categoria de activitãþi prevãzute de art. 2 lit. c). Pentru aceasta este, de fapt, titular al licenþei specifice instituite de Legea nr. 31/1996, iar activitatea desfãºuratã de Societatea Comercialã ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., respectiv cercetare-dezvoltare în perimetrul de exploatare, nu se încadreazã în categoria de activitãþi care constituie monopol de stat.

Având în vedere cele douã categorii de activitãþi desfãºurate în perimetrul de exploatare, prevederile legale privind monopolul de stat sunt strict respectate, iar în ipoÑ teza în care S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ S.A. va îndeplini cumulativ toate condiþiile trecerii la exploatare, aceasta are obligaþia legalã de a obþine ºi licenþa de monopol emisã de Ministerul Finanþelor, moment la care se va aprecia ºi oportunitatea emiterii unei asemenea licenþe, în raport cu protejarea monopolului de stat ºi cu interesul naþional.

Utilizarea cianurilor. Utilizarea cianurilor în prepararea minereului auro-argintifer cu concentraþie scãzutã în metal reprezintã singura metodã aplicatã în întreaga lume pentru recuperarea în condiþii de eficienþã economicã a aurului ºi argintului. Pe plan mondial, inclusiv în Europa, existã numeroase exemple de tipuri de minereu similare care necesitã cianurarea. Astfel, ponderea exploatãrilor în carierã a minereurilor auro-argintifere este de peste 50%, iar metoda de preparare prin cianurare se aplicã la toate zãcãmintele de acest tip.

Exemple în acest sens îl constituie zãcãmintele de minereu auro-argintifer din Europa, El Valle-Rio Narcea din nordul Spaniei, Celopeci Ñ Bulgaria, Masivul Central francez Ð Franþa, Ovacik Ð Turcia. Adãugãm cã mai mult de 400 de exploatãri miniere din întreaga lume utilizeazã cianura pentru extragerea aurului ºi argintului. Precizãm cã 75% din aurul extras din zãcãmintele de acelaºi tip din Statele Unite ale Americii utilizeazã aceastã metodã de preparare a aurului ºi nu avem încã cunoºtinþã cã Statele Unite ale Americii s-au mutat în Africa.

Managementul cianurilor, impus ca obligaþie prin Codul internaþional de management al cianurilor elaborat de Organizaþia Naþiunilor Unite, adoptat conform legislaþiei româneºti ºi ghidurilor Bãncii Mondiale ºi aplicabil ºi în cadrul proiectului de la Roºia Montanã, are în vedere identificarea ºi soluþionarea corespunzãtoare a tuturor pericolelor posibile legate de utilizarea cianurilor, respectiv cele ce privesc transportul, depozitarea, manevrarea, utilizarea ºi distrugerea finalã a acestora.

Ca parte a managementului cianurilor se are în vedere, pe de o parte, recuperarea ºi refolosirea acestora, iar pe de altã parte descompunerea chimicã a pãrþii de cianuri, ce va fi evacuatã în mediu, descompunere care se va face printr-o serie de componenþi nedãunãtori.

Tehnologia de distrugere a cianurilor preconizatã a fi aplicatã în cadrul proiectului de la Roºia Montanã asigurã, conform proiectului, îndepãrtarea acestora din sterilele de procesare, înainte ca acestea sã pãrãseascã incinta uzinei de preparare.

Contrar afirmaþiilor fãcute de specialiºtii Partidului România Mare, precizãm cã nu existã nici o legislaþie internaþionalã sau directivã europeanã care sã interzicã utilizarea cianurilor în prepararea minereurilor auro-argintifere.

Proiectul de la Roºia Montanã prevede ca cianurile eliberate în mediu sã nu depãºeascã standardele româneºti ºi internaþionale, concentraþia lor fiind sub 0,5 miligrame pe litru, mult sub nivelurile toxice, limita admisã fiind, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 288/2002, de 1 miligram pe litru.

Este cel puþin curios faptul cã un bun specialist în domeniu ºi fost ministru al cercetãrii, împreunã cu alþi specialiºti din cadrul Partidului România Mare, pot sã susþinã cã derocarea cu explozii masive poate avea efecte devastatoare pentru mediu ºi va produce deteriorãri ireversibile ale ecosistemului, creând în acest fel o imagine similarã utilizãrii bombei atomice în România.

Redevenþã. Nivelul redevenþei cuvenite statului este de 2% din valoare producþiei realizate, aceasta fiind conformã cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998 ºi cele ale Ordonanþei de urgenþã nr. 47/2002, precum ºi cu cel al noului proiect al Legii minelor, deja aprobat în Camera Deputaþilor în cursul semestrului II 2002 ºi votat inclusiv de semnatarii moþiunii.

Cei care protesteazã cã statul român nu câºtigã suficient judecã încã dupã o logicã depãºitã, dupã logica: ”Nu ne vindem þara!Ò Le spun însã acestora cã poporul român a depãºit de mult acest complex. Idealurile autarhice ale regimului ceauºist ºi-au dovedit inconsistenþa. Mentalitatea poporului român a început deja sã se adapteze condiþiilor care definesc economiile statelor dezvoltate.

Mulþi dintre angajaþii din societãþile de stat manifesteazã azi pentru privatizarea întreprinderii la care lucreazã.

Presa, analiºtii economici ºi chiar oameni obiºnuiþi susþin cu convingere cã România are nevoie de cât mai multe investiþii strãine. Dacã doriþi, formula corectã este, poate: ”Nu trebuie sã ne vindem interesele naþionaleÒ, iar interesul nostru, al României, este sã atragem cât mai multe investiþii, pentru cã investiþiile produc bani ºi genereazã bunãstare.

Mediul. Având în vedere problemele de mediu generate de proiectul Roºia Montanã, autoritãþile de mediu au luat în considerare, la elaborarea acestuia, toate aspectele de detaliu care trebuie abordate în studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de proiect ºi care corespund în totalitate exigenþelor legislaþiei naþionale ºi europene în domeniul protecþiei mediului.

Îndrumarul a fost aprobat de conducerea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. De altfel, domnul ministru Petru Lificiu, prezent la aceastã dezbatere, s-a adresat în scris Comisiei pentru mediu de la Uniunea Europeanã, în ideea constituirii unei comisii internaþionale de experþi pentru evaluarea proiectului, sub aspectul tehnologiilor, riscurilor de mediu ce le implicã ºi a mãsurilor preventive ce se impun a fi luate.

Titularul proiectului ºi-a asumat obligaþia sã prezinte un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, generat de proiectul Roºia Montanã, elaborat de o persoanã juridicã atestatã de Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

La nivelul Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului s-au constituit douã colective de experþi, ºi anume Colectivul ºtiinþific de asistenþã tehnicã ºi Colectivul de analizã tehnicã, care vor analiza cu maximã exigenþã documentaþiile tehnice depuse de titulari, astfel încât conþinutul acestora sã fie în deplinã concordanþã cu prevederile legislaþiei Uniunii Europene ºi ale convenþiilor internaþionale la care România este parte.

Având în vedere impactul potenþial asupra mediului generat de proiectul Roºia Montanã, România, ca parte semnatarã a convenþiei ESPOO privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, va face notificãrile necesare þãrilor vecine potenþial afectate, urmând toate procedurile internaþionale legale.

Constrângeri generate de realizarea proiectului. Ca orice investiþie de acest gen, realizarea proiectului Roºia Montanã genereazã o serie de probleme de naturã socialã ºi de mediu care influenþeazã opinia publicã ºi care, dacã nu sunt tratate cu transparenþã ºi obiectivitate, pot deveni o frânã în realizarea acesteia.

Dând încã o datã dovadã de necunoaºterea legislaþiei ºi încãlcând în mod grosolan drepturile inalienabile ale fiecãrui proprietar de a decide liber asupra proprietãþii, speculând buna-credinþã a locuitorilor, autorii moþiunii încearcã sã acrediteze ideea cã proiectul Roºia Montanã va reprezenta o imixtiune dureroasã în existenþa fiecãrei familii din zonã.

Or, realitatea din teren este alta. Reprezentanþii autorizaþi ai firmei au discutat deja cu 1.450 de proprietari, din care numai 31 au refuzat sã vândã proprietãþile pe care le deþin, aspect care înseamnã o acceptabilitate de peste 98% din partea populaþiei din zonã.

S-a oferit opþiunea de a fi relocaþi, adicã obþinerea unei compensaþii în bani ºi mutarea în altã zonã, sau opþiunea de strãmutare, ceea ce înseamnã primirea unei case noi în zona propusã pentru noua localitate Roºia Montanã.

Protejarea vestigiilor arheologice ºi arhitecturale. Într-o regretabilã atitudine propagandisticã ºi prin manifestarea unui cras dezinteres faþã de oportunitãþile pe care proiec- tul le deschide identificãrii de noi vestigii, precum ºi de conservarea ºi protejarea patrimoniului, autorii moþiunii, manifestând aceeaºi rea-credinþã, transformã acþiunile de protejare a vestigiilor arheologice ºi culturale în obiect de disputã politicã.

Datoritã importanþei cu totul excepþionale pe care o are patrimoniul cultural naþional din zona Roºia Montanã, precum ºi datoritã importanþei economice a proiectului investiþional, Ministerul Culturii ºi Cultelor a instituit prin Ordinul ministrului nr. 2.504 din 7 martie 2001 Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ.

Având în vedere faptul cã cercetãrile arheologice efectuate în situl Roºia Montanã s-au desfãºurat conform legislaþiei în vigoare ºi cã ele au dus la obþinerea de noi ºi importante date privind comunitatea ilirã de la Alburnus Maior, se apreciazã în sens pozitiv rezultatele programului naþional iniþiat de Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Precizãm cã biroul executiv al Comisiei Naþionale de Arheologie opineazã cã disputa privind cercetãrile arheologice de la Roºia Montanã nu trebuie sã devinã obiect de confruntare politicã. Pentru a asigura desfãºurarea în cele mai bune condiþii a programului sãu de cercetare ºi protejare a patrimoniului cultural, material ºi imaterial, S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. s-a aflat în contact permanent cu Ministerul Culturii ºi Cultelor, cu care s-a stabilit o relaþie de parteneriat, pornindu-se de la premisa cã se poate stabili un nou standard de cooperare între investitorii majori ºi administraþia centralã.

Practic, parteneriatul constã în asumarea, pe de o parte, de cãtre Societatea ”Roºia MontanãÒ a finanþãrii tuturor cercetãrilor ºi studiilor considerate a fi necesare iar, pe de altã parte, Ministerul Culturii ºi Cultelor îºi asumã responsabilitatea organizãrii ºi monitorizãrii permanente.

Informarea publicã pe probleme sociale de mediu ºi arheologie. În conformitate cu cele mai noi practici mondiale în domeniu, cât ºi ale Uniunii Europene, preluate deja în mare parte, deci ºi de legislaþia româneascã, în scopul informãrii ºi antrenãrii comunitãþilor locale în adoptarea deciziilor asupra problemelor care le afecteazã în perioada 2001 Ð 2002, au avut loc o serie întreagã de acþiuni, în primul rând cu locuitorii din zona Roºia Montanã, pe probleme de urbanism, tehnicã de exploatare minierã, asistenþã juridicã în vederea garanþiei proprietãþii, cât ºi pe probleme de mediu ºi de reconstrucþie ecologicã.

De asemenea, întâlniri semnificative au avut loc cu reprezentanþii cultelor din zonã.

## Stimaþi colegi,

Nu aurul în sine este miza proiectului de la Roºia Montanã. Ceea ce conteazã este valorificarea acestui zãcãmânt. Ceea ce conteazã e ca poporul român, cetãþenii români sã câºtige ceva din aceasta, pentru cã oamenii sunt cea mai importantã resursã a þãrii. Oamenii, în opinia noastrã, sunt mai importanþi chiar decât aurul de la Roºia Montanã.

Actualul Guvern analizeazã cu maximã responsabilitate toate aspectele economice, sociale ºi de mediu pe care le implicã acest proiect.

Având însã în vedere importanþa deosebitã ºi impactul investiþiei de la Roºia Montanã, cea mai mare investiþie din sectorul minier din Europa ºi probabil din lume în acest moment, Guvernul intenþioneazã ca dupã obþinerea tuturor avizelor necesare sã revinã în Parlament, pentru a vã da dumneavoastrã posibilitatea sã vã exprimaþi asupra necesitãþii ºi aplicãrii acestui proiect.

În final, având în vedere argumentele prezentate asupra afirmaþiilor cuprinse în moþiune, vã rog, stimaþi colegi, parlamentari, sã vã exprimaþi votul de respingere a moþiunii simple promovate de cei 71 de deputaþi aparþinând grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, un parlamentar P.D. ºi un independent.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Stimaþi colegi,

S-au înscris urmãtorii deputaþi la dezbateri: din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, domnii Bara Liviu, Selagea Constantin, Florescu Ion, Bercãroiu Victor, Miþaru Anton; din partea Grupului parlamentar P.R.M., Moiº Vãsãlie, Criºan Emil, Ifrim Mircea, Ionescu Costel; din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Alexandru Sassu; de la P.N.L., domnul Anton Marin; de la Grupul parlamentar U.D.M.R., domnii deputaþi Makkai Grigore ºi Antal Istv‡n.

Dau cuvântul domnului deputat Bara Radu Liviu. Se pregãteºte domnul deputat Moiº Vãsãlie.

## **Domnul Radu-Liviu Bara:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Guvernarea þãrii într-un sistem democratic, bazat pe pluripartitism, implicã rãspunsuri politice la fel de importante atât pentru majoritatea parlamentarã, cât ºi pentru opoziþie.

A unsprezecea moþiune simplã iniþiatã de cãtre reprezentanþii opoziþiei, în urma atâtor subiecte de moþiuni: sãnãtate, învãþãmânt, administraþie ºi alte domenii de activitate, aratã cã am trecut la o altã fazã a moþiunilor, moþiuni cu denumire de localitãþi, ºi pânã la sfârºitul mandatului actual vom ajunge la moþiuni cu nume de strãzi sau, cine poate ºti, inventivitatea opoziþiei este nelimitatã în aceastã direcþie.

În întreaga sa activitate Parlamentul trebuie sã militeze pentru legalitate, pentru ordine ºi liniºte socialã, pentru întãrirea statului de drept, aceste elemente împreunã cu mãsurile menite sã readucã România la standardele economice europene pot crea þãrii noastre o nouã perspectivã, un nou piedestal în eºichierul politic european.

Aº dori sã arãt de la început cã aºa-zisa moþiune pe care o discutãm astãzi se încadreazã perfect în categoria declaraþiilor politice.

Desigur, discutãm aceastã moþiune tot marþea, dar eu cred cã era normal sã o discutãm marþea, dar azi-dimineaþã. Înainte de a spune câteva cuvinte despre o moþiune, vreau sã fac câteva referiri generale privind modul de fundamentare a acestei aºa-zise moþiuni.

Titlul moþiunii Roºia Montanã s-a vrut un titlu de rãsunet, în istoria civilizaþiei moþilor aceasta fiind o denumire ºi de referinþã nu acum, ci cu adânci rãdãcini în istorie.

Sunt ferm convins cã majoritatea dintre semnatari nici nu-i cunosc pe moþi ºi nici viaþa lor. Eu sunt unul dintre ei, m-am nãscut ºi am crescut acolo, bunicul meu a fost preot în Sohodol, lângã Roºia Montanã, iar strãbunicul a fost inginer la minele de aur din Roºia Montanã. Acest titlu a vrut sã echilibreze lipsa de conþinut a moþiunii, fundamentarea sa fiind mai mult decât puerilã.

Am sã vã dau un singur exemplu, citatul pe care l-aþi dat, al unui ziarist cvasinecunoscut care numeºte România o ”republicã bananierã ºi umilã, o þarã de doi lei, o þarã cu genunchii prãbuºiþi, incapabilã sã se ridiceÒ.

Mari patrioþi de la P.R.M., pentru a motiva aceastã moþiune nu aþi gãsit numai acel ziarist nemernic ºi cuvintele lui despre þara noastrã? Din acest punct de vedere chiar meritaþi compasiunea noastrã.

Trebuie sã recunoaºteþi: aceasta este adevãrata valoare a dumneavoastrã, stimaþi colegi semnatari ai moþiunii! Moþii au fost ºi vor fi oameni puternici!

Nu încercaþi dumneavoastrã prin aceastã propagandã electoralã ieftinã sã ne lãmuriþi pe noi ºi pe ei cã vã pasã de ce se întâmplã acolo la ei acasã.

De fapt, încercaþi în mod ruºinos sã exploataþi o situaþie, de fapt grea ºi foarte grea, a moþilor pentru a obþine niºte voturi în plus! Vã înºelaþi amarnic! Moþii au ºtiut sã-ºi apere pe cât posibil singuri familia, þara, fãrã aºa-zisul ajutor sau interes al unor falºi politicieni ºi patrioþi.

Dacã-i puneaþi un alt titlu, dacã problemele mari pe care le au moþii, privind cãile de comunicaþie, dezvoltarea economicã în zonã, erau cuprinse într-o moþiune, îºi dãdeau seama ºi alþii cã vã intereseazã în mod real viaþa acestor oameni ºi aþi fi avut, probabil, ºansa ca moþiunea sã fie semnatã ºi de alte partide. Aºa, nici o ºansã! Nu mai puteþi pãcãli pe nimeni, nu este târziu sã o retrageþi ºi sã recunoaºteþi cã aþi dat din nou în barã.

O calitate mare a moþiunii pe care o discutãm azi este cã se situeazã în primele locuri din punct de vedere a cum nu se fundamenteazã o moþiune, într-o clasificare a tuturor moþiunilor pe care le-am citit în 10 ani de Parlament.

Lãsând pe colegii care vor lua cuvântul din partea partidului nostru sã intre într-o analizã detaliatã a inadvertenþelor ºi multor confuzii ce se fac în aceastã moþiune, am sã arãt pe scurt de ce aceastã moþiune este ruptã de realitate ºi are o tentã clarã de propagandã electoralã.

Nu vã puteþi schimba stilul: sã criticãm, sã criticãm! Prea multã rãutate ºi prea puþinã minte ºi adevãr în ceea ce spuneþi!

Începeþi cu o confuzie gravã: criticaþi actualul Guvern pentru ceea ce a fãcut Guvernul anterior. Spuneþi cã metodele propuse la exploatare sunt interzise în þãrile europene. Din aceastã afirmaþie îmi dau seama cã nici

mãcar nu aþi vãzut proiectul. O sã vi-l punã la dispoziþie colegul meu ºi, dupã ce-l citiþi ºi-l înþelegeþi, sunt ferm convins cã o sã faceþi o contramoþiune ºi o sã criticaþi pe cei care au fãcut moþiunea de astãzi.

În Spania, Franþa, Italia, Peninsula Scandinavicã sunt folosite procedee propuse la Roºia Montanã. Probabil cã aceste þãri nu mai fac parte din Europa. Faceþi, vã rog, o moþiune la Consiliul Europei prin care sã-i sesizaþi de dispariþia acestor state din Europa.

Aº putea sã continuu în acest fel cu fiecare punct din moþiune.

Oricum, vã spun cã cine v-a învãþat sã faceþi aceastã moþiune vã este ori duºman, ori statul pentru el în Parlament se rezumã într-adevãr la stat ºi la nimic altceva!

Dacã la întocmirea ºi fundamentarea moþiunii s-ar fi gândit cineva sã se transpunã într-un localnic, într-un om care trãieºte acolo, care are pãrinþii, fratele sau sora în zonã, ºi-ar fi dat seama cã o asemenea investiþie ar însemna redarea speranþei într-o viaþã mai bunã.

Vreau sã enumãr numai câteva din considerentele care mã fac sã afirm acest lucru: noi locuri de muncã atât în activitatea de bazã, cât ºi în servicii; dezvoltarea drumurilor ºi cãilor de acces, dezvoltarea turismului. Vor fi mai mulþi bani în zonã, amenajãri moderne ºi construcþii care vor rãmâne ºi dupã închiderea lucrãrilor, care se estimeazã acum la 25Ð30 de ani.

Vã daþi seama cã în aceastã perioadã se pot gãsi zãcãminte noi, apariþia unor investiþii adiacente. Faceþi, vã rog, o comparaþie cu zonele unde s-au fãcut hidrocentrale, cum arãtau înainte ºi dupã realizarea lor, construcþiile care s-au realizat ºi cum a crescut standardul de viaþã al oamenilor din zonã.

Sigur, modul de concesionare, politicile de protecþie a mediului se pot încã discuta, astfel încât ºi investitorul ºi statul român ºi în primul rând locuitorii din zonã sã beneficieze de condiþii mai bune ca acum.

Aº vrea sã arãt ºi sã atrag atenþia încã o datã cã suntem la faza de proiect ºi orice idee bunã care poate fi argumentatã corect se poate discuta ºi probabil, în final, accepta.

Iatã doar câteva din elementele care duc la concluzia cã aceastã moþiune nu poate fi acceptatã ºi ar fi bine sã încercaþi, stimaþi colegi de la P.R.M., sã vã canalizaþi energiile spre obiective mult mai apropiate de nevoile într-adevãr mari ale acestui popor ºi ale naþiunii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Marcu Tudor (** _din salã_ ) **:**

De ce nu aþi dat textul sã vi-l controleze gramatical cineva? Are multe greºeli de exprimare!

Are cuvântul domnul Vãsãlie Moiº ºi îl întreb pe domnul deputat Tudor dacã vrea sã se înscrie la cuvânt.

## **Domnul Marcu Tudor (** _cãtre deputaþii P.S.D_ .) **:**

Vreau sã vã dau un sfat celor care ºtiþi limba românã, daþi-i o îndrumare domnului Bara!

Domnule deputat Marcu Tudor, vã înscrieþi ºi dumneavoastrã la cuvânt?

**Domnul Marcu Tudor (** _din salã_ ) **:**

Nu.

Mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Marcu Tudor (** _din salã_ ) **:**

Oricum, au fost multe greºeli de gramaticã mai devreme.

Vã cer voie sã-i dau cuvântul colegului dumneavoastrã.

Aveþi cuvântul, domnule Moiº!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Stimaþi invitaþi,

Mã adresez ºi domnului Gabriel Dumitraºcu, director la S.C. ”Gold CorporationÒ, se pare, supervizor chemat de cãtre Guvern în ajutor pentru supravegherea moþiunii...

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a reflectat îndelung înainte sã inþieze Moþiunea ”Roºia MontanãÒ, subiect amplu dezbãtut în mass-media ºi cu profunde implicaþii politice, economice, sociale, de mediu ºi, nu în ultimul rând, de larg rãsunet internaþional.

De la început dorim sã facem precizarea cã nu ne opunem reformei ºi restructurãrii economiei, intrãrii þãrii în circuitul economic mondial, investiþiilor strãine prin care se face o infuzie de capital ºi se creeazã locuri de muncã, din contrã, le susþinem, conºtienþi cã, în era globalizãrii, izolarea României ar echivala cu ºtergerea ei de pe hartã. Pe de altã parte însã, consecvenþi cu programul nostru, suntem împotriva devalizãrii patrimoniului naþional, cu scopul umplerii buzunarelor unor aventurieri strãini care nu au alt merit decât acela cã au ºtiut sã-ºi atragã complicitatea unor guvernanþi, oricând gata sã-ºi vândã conºtiinþa pentru un blid de linte sau pentru 30 de arginþi.

Trebuie sã fim conºtienþi mãcar acum cã din considerente geostrategice, mai mult decât pentru meritele noastre, am fost invitaþi sã aderãm la NATO ºi ducem tratative cu Uniunea Europeanã, cã politica postdecembristã duplicitarã practicatã de cãtre guvernanþii noºtri nu mai cadreazã cu politica europeanã ºi cã structurile euroatlantice sunt cu ochii pe noi ºi vor taxa orice derapaj. Afacerea Roºia Montanã, aºa cum a fost conceputã de cãtre beneficiarii ei, se putea desfãºura fãrã nici un fel de probleme într-o republicã bananierã, aflatã într-un capãt de lume, la cheremul unui dictator, dar nici într-un caz în centrul unei Europe civilizate, ultrasensibilã la problemele de mediu.

Aranjamentele juridice, un fel de ”specialitate a caseiÒ, s-au fãcut în cel mai pur stil dâmboviþean, aruncându-se praf în ochii opiniei publice ºi ai mass-media, încãlcându-se prevederile legale cu privire la acordarea ºi

transferul licenþei de exploatare a zãcãmintelor auro-argintifiere. Condiþiile ºi modalitatea de desfãºurare a afacerii au fost, probabil, stabilite în cursul vizitei celor implicaþi în Canada, pe banii ºi la invitaþia concesionarului, fãcându-se publice doar simulaþiile, nu actele reale.

Faptul cã societatea concesionarã este un S.R.L. din Deva sau din Pocreaca nu conteazã prea mult, conteazã doar þipla þipãtoare, de bomboane pentru proºti, în care o ambaleazã Guvernul, pentru a fi fãcutã credibilã. Nimeni, cu excepþia guvernanþilor, nu ºtie ce zãcãminte au fost concesionate cu adevãrat ”investitoruluiÒ canadian, noi discutãm despre cele aflate la Roºia Montanã, dar pe site-ul de internet al acestuia apare ca fiind concesionate ºi cele de la Certej, Slatna, Bãiþa, Crãciuneºti, deci, aproape toþi Apusenii.

Cine ne spune adevãrul cu privire la întinderea concesiunilor? Guvernul a pãstrat pânã în prezent cel puþin o tãcere suspectã, dacã nu vinovatã.

Cel mai îngrozitor aspect al afacerii Roºia Montanã este însã cel legat de poluarea mediului ºi care are implicaþii deosebite la nivel continental ºi mondial, care ar putea face din România ”oaia neagrãÒ a Europei. În toate þãrile civilizate s-a renunþat la cianurare ca metodã de prelucrare a minereurilor aurifere, iar la Congresul de la Berlin, din anul 2001, a fost interzisã cu stricteþe în þãrile europene.

Îi aducem aminte domnului ministru al industriilor, dacã nu a ºtiut pânã acum, cã pe plan mondial, pentru obþinerea aurului, se aplicã douã procedee: CIP Ð Carbon in Part, bazat pe capacitatea cãrbunelui activ de a fixa prin absorbþie aurul ºi argintul din minereu ºi oxidarea biologicã a concentratelor obþinute prin flotarea minereurilor. Concesionarul nu este dispus sã aplice aceste procedee ecologice deoarece sunt mai costisitoare decât cianurarea masivã, care este mai ieftinã ºi mai profitabilã, dar infinit mai dãunãtoare pentru mediu, pentru faunã ºi pentru florã. Aceste douã procedee moderne atrag în circuitul economic zãcãmintele noi, lãrgind baza de materii prime cu minereuri neprelucrabile prin procedeele clasice, putând constitui o sursã de dezvoltare a producþiei de aur românesc.

Rezultã, aºadar, cã nu putem accepta în nici un caz metoda cianurãrii preconizatã de cãtre concesionar, deoarece ar putea produce o adevãratã catastrofã ecologicã ºi ar proiecta o imagine total distorsionatã a României în exterior.

În acest context, ne surprinde poziþia ambiguã a Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, preocupat, mai degrabã, de clientela politicã decât de protecþia faunei ºi florei autohtone. În aceastã ambiguitate se scaldã Ministerul Culturii, care pãstreazã o tãcere vinovatã cu privire la tezaurele dacice ºi romane din zonã, ameninþate de sutele de mii de halde de steril.

România trebuie sã se încadreze în structurile europene ºi euroatlantice cu zestrea ei de culturã ºi de civilizaþie materialã, în care un loc aparte îl ocupã vestigiile arheologice ale zorilor istoriei noastre. Toate popoarele îºi protejeazã patrimoniul prin legi draconice ºi mãsuri de excepþie, numai noi ne abandonãm vestigiile care ne legitimeazã etnogeneza ºi ne dovedesc continuitatea în spaþiul carpato-danubiano-pontic, ceea ce este o dovadã de barbarie, dacã nu de inconºtienþã.

Ambiguitatea Ministerului Culturii este evidentã. Pe de o parte, a fost iniþiat cel mai mare program de cercetare arheologicã de salvare, unul dintre cele mai importante din Europa, Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ, la care participã zece muzee ºi institute naþionale, iar, pe de altã parte, nu se ia nici o atitudine faþã de posibilitatea acoperirii siturilor arheologice cu o mare de steril.

Ca orice afacere, Roºia Montanã a atras roiul de profitori, care, avizaþi cã ar putea smulge fie ºi o ciozvârtã, s-au implicat, cumpãrând case ºi terenuri, pentru a le revinde la preþuri profitabile, ori intermediind tot felul de învârteli veroase. Presiunea acestor profitori se face simþitã ºi în mass-media, unde aceºtia duc o campanie de susþinere a investiþiei strãine, nu numai în Parlamentul României.

De aceea, nu ne mirã faptul cã partidul nostru este acuzat, de exemplu, de ziarul ”AdevãrulÒ de azi cã: ”A dat mâna cu O.N.G-urile finanþate de la BudapestaÒ ºi cã militeazã pentru ”Reîntoarcerea locuitorilor din Roºia Montanã la pãstoritÒ.

Nu putem coborî la nivelul unor astfel de cugetãri ”profundeÒ, scãpate în paginile unui publicaþii constant anti-P.R.M., mulþumindu-ne sã amintim un vechi proverb chinezesc: ”ªobolanul crede cã lumea se reduce la dimensiunile propriei sale vizuineÒ.

În realitate, membri marcanþi ai partidului nostru au sensibilizat organizaþiile neguvernamentale ºi diferite personalitãþi publice pentru a le atrage atenþia cu privire la consecinþele nefaste ale poluãrii mediului ºi distrugerii siturilor arheologice. Otrava difuzatã în mediu nu alege victimele dupã culoarea politicã, dupã naþionalitate sau rasã, ea este la fel de nocivã pentru toþi locuitorii planetei.

Cu toate cã a debutat sub guvernarea anterioarã, nefiindu-i imputabilã nebuloasa concesionãrii licenþei de exploatare a zãcãmântului, Guvernul actual se face vinovat de faptul cã nu a luat nici o mãsurã pentru clarificarea situaþiei ºi pentru restabilirea legalitãþii, lãsând sã se perpetueze o stare de incertitudine. Nu credem cã este în favoarea României sã fie ”pusã la colþÒ ca o repetentã la ecologie, aºa cum nu credem cã gravele probleme ale þãrii se pot rezolva cu atitudini þâfnoase.

Observaþiilor decente ºi pertinente ale celor care conduc structurile europene nu le putem rãspunde ca un jupân Dumitrache, lovit în ”amorul de familistÒ de un ”maþe-fripteÒ, ori ca un ”bibicÒ, tradus de o ”mangafaÒ de provincie, aºa cum s-a procedat cu domnul Jonathan Scheele, ºeful Delegaþiei Comisiei Europene în România. Principiul de guvernare ”ciocuÕ micÒ nu poate fi aplicat decât pe Dâmboviþa, nu pe Rin, Sena ori Tamisa.

ªi pentru cã tot suntem în ”Anul CaragialeÒ, i-am recomanda domnului prim-ministru sã se implice direct în tãierea nodului gordian al afacerii Roºia Montanã sau: ”Zoe, fii bãrbatã!Ò, aºa cum ar zice ªtefan Tipãtescu.

Nu este bine, dupã pãrerea noastrã, cã domnul ministru al industriilor justificã actualele greºeli ale Guvernului din care face parte invocând greºelile regimului comunist

ºi principiul ”Nu ne vindem þara!Ò, care nu ne aparþine. Îl pot auzi colegii fostului preºedinte al României comuniste, actualii colegi de bancã parlamentarã sau din structurile de conducere ale partidului aflat la putere!

În concluzie, apreciem cã, de aceastã datã, grupul parlamentar majoritar din Camera Deputaþilor ar trebui sã-ºi calce pe mândria devenitã aproape un viciu ºi sã accepte o moþiune care l-ar înnobila ºi care ar fi beneficã pentru þarã ºi pentru destinul ei european.

Mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor P.R.M._ )

Mulþumesc, domnule coleg. Domnule Moiº, aþi vorbit 12 minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul Alexandru Sassu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Avem astãzi în discuþie o moþiune simplã adresatã Guvernului pe o problemã care, în opinia noastrã, este extrem de interesantã ºi care, iarãºi în opinia noastrã, ar fi trebuit sã facã, în fond, obiectul unei interpelãri, în cazul în care regulamentul ar fi permis ca interpelarea sã fie în Parlamentul României ceea ce este în parlamentele din celelalte þãri, adicã un schimb de opinii, întrebãri ºi rãspunsuri.

Lipsind acest lucru, astãzi asistãm la un ºir de declaraþii fãrã ecou ºi fãrã nici un fel de urmare, un ºir lung de monologuri. Asistãm astãzi la invocarea intereselor cetãþenilor din zonã, fãrã ca pãrerea acestora sau punctul lor de vedere sã aparã în mod explicit. Asistãm la o invocare a unor dispute arheologice între specialiºti, fãrã ca sã fie foarte clar cine are dreptate, deºi ºi de o parte ºi de alta sunt foarte multe nume ”greleÒ ale domeniului. Asistãm la dispute ale specialiºtilor în protecþia mediului, fãrã, iarãºi, sã avem un punct de vedere unitar sau mãcar cât de cât clar.

În aceste condiþii, în condiþiile în care nu putem cãpãta rãspunsuri la toate lucrurile astea, în condiþiile în care, de fapt, suntem în faþa unor monologuri, ºi nu a unui dialog, nu ne rãmâne decât sã punem în discuþie tema moþiunii.

Cu toate cã, aparent, moþiunea se axeazã pe probleme de mediu, aºa cum spuneam mai devreme, arheologie sau corupþie, în fapt, laitmotivul sau punctul central al moþiunii este unul foarte clar exprimat: încãlcarea interesului naþional, prin concesionarea prospectãrii ºi exploatãrii minereului din zonã cãtre o firmã cu capital majoritar strãin. ªi cererea este revenirea la monopolul de stat. Este primul punct în textul moþiunii, este primul punct în cererile prezentate de semnatarii moþiunii.

Din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al membrilor Grupului parlamentar al Partidului Democrat, lucrurile sunt foarte clare: respingem total aceastã tezã, care în opinia noastrã este anacronicã, total în contradicþie cu concepþiile ºi legislaþia europeanã, dar mai ales periculoasã prin consecinþe. Am spus permanent ºi am susþinut ºi la dezbaterile generate de modificarea Constituþiei României faptul cã concesionarea exploatãrii resurselor româneºti nu trebuie sã fie legatã de cetãþenia celor care o fac.

Ceea ce cer deputaþii Grupului parlamentar al P.R.M., menþinerea monopolului de stat asupra exploatãrilor zãcãmintelor, este inacceptabil ºi este în totalã contradicþie cu directivele Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere, acest lucru nu poate fi acceptat!

Acest lucru, practic, reprezintã, într-un fel sau altul, o revenire la un slogan de tipul: ”Nu ne vindem þara!Ò, care pãrea de mult apus ºi care este în totalã contradicþie cu traseul european pe care România a pornit, cel al integrãrii în structurile europene ºi euroatlantice, cu concepþiile europene de integrare ºi cu necesitãþile României de a încuraja investiþiile strãine. Aceastã moþiune dovedeºte faptul cã în cazul Partidului România Mare existã o diferenþã extrem de mare între ceea ce susþine public, în cazul nostru integrarea europeanã, ºi ceea ce face practic, respingerea concepþiilor ºi valorilor europene.

În aceste condiþii, cu toate cã existã multe lucruri care încã sunt insuficient de clare Ð ºi mã refer la protecþia mediului (cu toate cã, aºa cum rezultã din documentaþia de specialitate, mãsurile luate sunt la nivelul maxim al standardelor mondiale); situaþia siturilor arheologice din zonã (cu toate cã existã o finanþare de peste 2 milioane de dolari, fãcutã de Firma ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. pentru un proiect amplu de specialitate în zonã) sau la drepturile cetãþenilor din zona respectivã (cu toate cã ºi în acest domeniu existã proiecte serioase susþinute financiar de firma respectivã), repet, în aceste condiþii, Partidul Democrat, reafirmându-se pe aceastã cale ca susþinãtor al integrãrii europene reale a României Ð nu numai în vorbe, ci ºi prin adoptarea valorilor europene Ð va vota împotriva moþiunii simple înaintate de membrii Grupului parlamentar al P.R.M.

Vã mulþumesc.

## Domnule coleg, mulþumesc.

Urmeazã domnul Anton Marin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aveþi cuvântul, domnule coleg!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Tema supusã dezbaterii parlamentare prin moþiunea simplã prezentatã de deputaþii Partidului România Mare poate fi abordatã din mai multe punct de vedere: cultural, istorico-arheologic, economic, social ºi politic. În oricare abordare avutã în vedere sunt câteva chestiuni care trebuie înþelese sub mai multe aspecte.

Din punct de vedere cultural ºi istorico-arheologic, aºa cum se întâmplã ºi în multe alte cazuri, considerãm cã argumentele aduse de moþiune pot fi privite ca rezonabile, numai cã Parlamentul este cel care, prin voinþa majoritãþii, a ciuntit an de an bugetele alocate culturii în general ºi nu se întrevãd speranþe nici pentru viitor.

O þarã sãracã ca România, în care partidul de guvernãmânt se laudã cu realizãri pe hârtie, nu este capabilã sã aloce fondurile necesare pentru zestrea culturalã pe care trebuie sã o transmitã urmaºilor sãi ºi culturii universale. Cu toate acestea, investitorii care opereazã în asemenea zone par dispuºi sã-ºi asume ºi investiþiile în activitãþi de cercetare care þin de patrimoniul arheologic ºi etnografic.

Din punct de vedere economic, zona Apusenilor este vitregitã de reforme adevãrate, de investiþii serioase ºi continuã se fie un areal neprielnic pentru o dezvoltare economicã cu urmãri asupra nivelului de viaþã al cetãþenilor.

## **Domnul Marcu Tudor (** _din salã_ ) **:**

Chiar orice investiþii?!

În acelaºi timp, este nevoie sã încurajãm orice investiþie care are ca efect crearea de locuri de muncã, acumulãri la bugetele locale din taxe ºi impozite ca urmare a unor activitãþi economice eficiente ºi nu numai din cele adunate de la cetãþenii sãrãciþi oricum. Dezvoltarea de proiecte investiþionale private în aceastã zonã înseamnã rezolvarea unor dificultãþi economice, care pot avea ca rezultat dezvoltarea pe orizontalã a mai multor industrii, cu efect în soluþionarea problemelor de ordin social, de protecþie a mediului ºi de creare a unei infrastructuri adecvate desfãºurãrii oricãrui tip de activitate.

În acelaºi timp, considerãm cã se impune o evaluare corectã, în condiþiile legii, ºi pentru aceasta existã instituþii abilitate ale statului, care sunt datoare sã-ºi îndeplineascã atribuþiile, în sensul de a urmãri ºi controla implicaþiile investiþiilor cu impact asupra acestei zone de interes cultural, istorico-arheologic. Avem convingerea cã printr-o acþiune coerentã ºi responsabilã a instituþiilor statului se pot proteja toate monumentele istorice, culturale ºi naturale din acest þinut uitat de Dumnezeu. Considerãm, de altfel, cã idei preconcepute ºi prejudecãþi de tot felul, care induc opiniei publice alte interpretãri, sunt neavenite ºi pot descuraja orice iniþiativã privatã.

Aducem, de asemenea, în discuþie faptul cã în prezent existã constituitã o comisie, care are tocmai rolul de a depista eventualele nereguli ºi de a risipi îndoielile legate de punerea în practicã a proiectului. A veni cu o moþiune înainte de a afla rezultatele activitãþii comisiei special instituite reprezintã o ingerinþã în activitatea acesteia, dar ºi sporirea prealabilã a neîncrederii a cele ce însuºi Parlamentul a stabilit.

Având în vedere controversele pe aceastã temã, dar ºi aspectele legate de viaþa oamenilor, de comunitatea localã, care trebuie consultatã asupra a ceea ce doreºte ºi crede cã este mai bine pentru ea, cu respectarea întregii legislaþii în domeniu, Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal din Camera Deputaþilor a decis sã aºtepte rezultatele activitãþii comisiei ºi numai dupã aceea sã se exprime în cunoºtinþã de cauzã. De aceea, Grupul parlamentar P.N.L. adoptã poziþia politicã de a nu vota Moþiunea simplã ”Roºia MontanãÒ.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule coleg.

## **Domnul Marcu Tudor (** _din salã_ ) **:**

Pãi, altfel, trebuie sã dea înapoi bacºiºul înainte convenit! Cum sã îl dea? Cine dã mita înapoi cuiva?

## **Domnul Marin Anton (** _din salã_ ) **:**

Domnul Marcu nu vrea sã dea înapoi bacºiºul!

Când v-am dat posibilitatea sã vã înscrieþi la cuvânt, domnule Marcu, n-aþi vrut...

## **Domnul Marcu Tudor (** _din salã_ ) **:**

Sã vã zic ceva... De discuþiile astea a început sã-mi fie silã!

Vã mai ofer încã o datã posibilitatea sã vã înscrieþi pe lista vorbitorilor, ca sã vorbiþi regulamentar. Domnul deputat Makkai Grigore.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Producþia mondialã de aur se ridicã astãzi la circa 300 de mii de tone anual. Peste 90% din aceastã cantitate se obþine în exploatãri miniere deschise, utilizând tehnologia de extragere chimicã prin cianurare. Aceastã tehnologie se practicã preponderent în cazul zãcãmintelor cu conþinut scãzut de aur. Se foloseºte, de regulã, o cantitate mare de cianuri, adesea peste 500 de grame, pentru obþinerea unui gram de aur. Sterilul care rezultã rãmâne îmbibat cu aceastã otravã periculoasã. Din acest motiv, tehnologia de extragere a aurului prin cianurare reprezintã un pericol ce astãzi nu mai poate fi ignorat. Peisajele selenizate ale minelor de aur se extind cu repeziciune ºi apar inevitabil tot mai multe accidente ecologice.

Astfel, în 1984, în Papua-Noua Guinee, se rupe un baraj de la un iaz de decantare ºi se revarsã în apele râului apropiat o cantitate de 100 de mii de litri de cianurã. În Kârghistan se prãbuºeºte un elicopter cu un transport de cianurã ºi polueazã apele râului Barskum. În Guyana, tot o revãrsare masivã de cianuri afecteazã râurile din regiune.

Însã cea mai mare poluare cu cianuri se produce la Baia Mare, în data de 30 ianuarie 2000. Ea este consideratã al doilea accident ecologic ca mãrime în Europa, dupã explozia de la Cernobâl.

Dupã acest eveniment dramatic, apar luãri de poziþie tot mai ferme împotriva mineritului cu cianuri ºi se contureazã ideea cã deschiderea de noi exploatãri miniere utilizând aceastã tehnologie reprezintã un risc economic major. Astfel, în decembrie 2001, Naþiunile Unite au extins considerabil programul de minerit, minerale ºi mediu cu aspecte ce vizeazã prevenirea ºi intervenþia în

cazuri de acest gen. Tot atunci, în cadrul Programului Naþiunilor Unite pentru mediu, a fost dezvoltat un cod pentru utilizarea cianurilor în mineritul de aur, în care se enumerã un numãr de 9 principii, fiecare fiind considerat ca etalon pentru protecþia mediului, a lucrãtorilor din domeniu ºi a societãþii.

În data de 6 noiembrie 2001, Senatul Statului Wisconsin din S.U.A. adoptã o propunere legislativã care interzice utilizarea cianurilor în toate operaþiunile miniere de pe teritoriul statului. Mãsuri similare au fost adoptate ºi în statele Montana ºi Colorado.

În data de 17 noiembrie 1994, Parlamentul European adoptã o rezoluþie cu privire la utilizarea cianurii în exploatãrile miniere de aur de la Pergamon ºi Edremit din Turcia. Urmare acestei rezoluþii, Curtea Supremã de Justiþie, prin Decizia nr. 2311/1997, interzice mineritul de aur prin cianurare pe teritoriul Turciei, bazându-se pe prevederile art. 56 din Constituþia Turciei, în care se garanteazã ”dreptul cetãþenilor de a trãi într-un mediu sãnãtosÒ.

Senatul ceh adoptã, în data de 11 august 2000, paragraful 8 al art. 30 din Legea minelor, prin care se interzice mineritul de aur prin cianurare. Aceeaºi decizie se adoptã ºi în Parlamentul grec, la data de 6 octombrie 2000.

Parlamentul Federal al Germaniei, în data de 10 octombrie 2001, adoptã în unanimitate Documentul nr. 14/1076 cu privire la cianurare. În cap. IV al documentului, Parlamentul Federal cheamã Guvernul Federal sã uziteze toatã influenþa sa ca în timpul negocierilor pentru admiterea de noi state în Uniunea Europeanã þãrile candidate sã dispunã de o legislaþie de mediu care sã garanteze cã în producþia de aur se uziteazã ultimele dezvoltãri tehnologice, asigurând astfel o strictã protecþie a mediului, ºi sã adopte toate mãsurile de protecþie care vor preveni în viitor apariþia accidentelor de tipul celor de la Baia Mare, Uniunea Europeanã sã-ºi îndeplineascã obligaþia de a identifica amplasamentele acelor mine de aur care constituie o ameninþare pentru cursurile de apã ºi sã forþeze respectarea recomandãrilor fãcute în raportul Task Force Baia Mare.

Iatã doar, stimaþi colegi, câteva idei care ar fi trebuit sã se regãseascã într-o moþiune serioasã, bazatã pe principii ecologiste. Cea de faþã denotã o xenofobie a semnatarilor, o mentalitate care doreºte sã menþinã în economie monopolul de stat.

Aceastã mentalitate nu va fi susþinutã niciodatã de grupul nostru parlamentar. În locul declaraþiilor populiste, propunem o analizã echilibratã a problemei, analizã care va fi prezentatã de colegul meu, domnul deputat Antal Istv‡n.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Am parcurs un prim tur de luãri de cuvânt din partea tuturor reprezentanþilor partidelor politice. Trecem la urmãtorul tur. V-aº sugera sã reflectaþi dacã trebuie sã utilizaþi toate minutele care v-au fost afectate, mã refer la grupurile mai mari, P.S.D. ºi P.R.M., având în vedere cã s-au cam spus, în general, toate argumentele, ºi pro, ºi contra.

Are cuvântul domnul Selagea Constantin de la P.S.D., ºi se pregãteºte domnul Criºan Emil, de la P.R.M. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am studiat cu atenþie ºi interes Moþiunea ”Roºia MontanãÒ. Am avut un sentiment de bucurie citind titlul moþiunii semnate de colegii noºtri, vãzând interesul manifestat pentru Munþii Apuseni, pentru ocupaþia de milenii a locuitorilor zonei.

Bucuria a fost de scurtã duratã. Pe mãsurã ce am intrat în conþinutul moþiunii, am constatat o necunoaºtere a realitãþii, o lipsã de informare ºi o interpretare eronatã a realitãþii existente ºi o ofertã irealã pentru zona Apusenilor. Constat cu surprindere cã între a ne mândri cu tradiþiile istorice ale zonei ºi a oferi o variantã de dezvoltare nu existã nici o preocupare din partea unora.

În documentaþia pe care o pun la dispoziþia tuturor grupurilor parlamentareÉ ( _Se îndreaptã spre deputaþii P.R.M. ºi le înmâneazã documentaþia._ )

## **Domnul Nicolae Leonãchescu** ( _din salã_ ):

## Varianta a doua!

...se aratã care sunt condiþiile concrete de la Roºia Montanã, care sunt condiþiile mineritului din Apuseni ºi o prezentare pe scurt a controversatului proiect.

Pentru a-mi continua expunerea, sunt nevoit sã mã prezint, în primul rând, pe mine. Sunt nãscut ºi locuiesc la 15 km de Roºia Montanã, rudele, prietenii, vecinii, lucreazã ºi trãiesc din minerit. Am avut ocazia sã cunosc mineritul din Apuseni prin activitatea desfãºuratã în perioada 1985-1989 la Banca Naþionalã, Filiala Câmpeni. Am colaborat ºi colaborez cu colegi angajaþi la unitãþile miniere din Apuseni.

În calitate de deputat, dupã decembrie 2000, am avut întâlniri cu oamenii din zona Apusenilor, cu reprezentanþi ai administraþiei locale, cu cei ce se ocupã de minerit. Am participat la dezbateri organizate pe tema mineritului, atât la nivel local, cât ºi la nivelul Ministerul Industriei ºi Resurselor. Am vãzut ºi cunosc perspectiva acestuia. Toatã aceastã activitate îmi permite sã am o viziune realã ºi corectã faþã de acest sector, pe care îl susþin prin munca mea.

Analizând proiectul ”Roºia MontanãÒ, ca economist, sunt nevoit sã reamintesc tuturor cinci principii de care trebuie sã þinem cont: necesitatea economicã, protecþia mediului, protecþie socialã, conservarea patrimoniului cultural ºi arheologic, perspectivele administraþiei locale.

O analizã economicã a proiectului trebuie sã rãspundã urmãtoarelor condiþii: posibilitãþi de subvenþionare a acestui sector, mãsuri ce se impun pentru a avea o activitate viabilã în acest domeniu, mãsuri pentru atenuarea impac-

tului social, propuneri de atragere de investiþii în sectorul minier.

Din raportul întocmit de consultantul de afaceri Andersen privind mineritul metalelor feroase ºi neferoase din România, respectiv cele trei companii Ð ”MinvestÒ Deva, ”ReminÒ Baia Mare, ”MoldominÒ Moldova Nouã Ð concluzia ºi propunerea consultantului este, citez: ”35 din 37 de mine nu sunt capabile sã-ºi acopere costurile de exploatare din veniturile de exploatare ºi de aceea sunt propuse spre închidere (pagina 55, scenariul 1 din raport). Concluzia acestui raport referitor la mineritul actual este atragerea de investiþii în sectorul minier.

Cunoaºtem cu toþii posibilitãþile de investiþii ale actualului proprietar, statul, ºi cu toþii am fost de acord cu necesitatea investiþiilor strãine. Exploatarea Roºia Montanã are ocazia acestor investiþii, are ocazia sã pãrãseascã locul 1-35 din propunerile de închidere, are ocazia sã beneficieze de investiþii de 437 de milioane de dolari.

Ce dorim, sã spunem nu investiþiei sau sã spunem da investiþiei? Dacã spunem nu, ne asumãm rãspunderea pentru disponibilizarea a 700 de persoane de la aceastã unitate, ne asumãm rãspunderea creãrii unor probleme sociale deja acutizate, ne asumãm rãspunderea de a accentua poluarea zonei datorate situaþiei existente, ne asumãm rãspunderea de a anula administraþiei locale veniturile anticipate a se realiza.

Analiza protecþiei mediului privind acest proiect este un capitol important. Problemele de mediu sunt, nu au fost create de actualul Guvern, de guvernele postdecembriste, ci sunt rezultatul mineritului de sute de ani. Ce trebuie sã facem? Asta este întrebarea. Cum trebuie acþionat ºi care sunt variantele de acþiune?

Proiectul propus de Compania ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ ne oferã o variantã de rezolvare. Are în vedere ecologizarea a 2.000 de hectare afectate, la ora actualã, a fost dispusã sã contribuie la ecologizarea suprafeþelor afectate actual ºi care nu intrã în noul perimetru, respectiv uzina actualã de preparare, haldele de steril de la Sãliºtea ºi Gura Roºiei, precum ºi alte halde mai mici din zona actualei exploatãri miniere, cheltuieli care se ridicã la peste 6 milioane de dolari.

Pentru activitatea viitoare, proiectul de investiþii prevede mãsuri de protecþie a mediului ºi de ecologizare a zonei. Sarcina celor implicaþi în urmãrirea protecþiei mediului este de a urmãri ºi impune realizarea mãsurilor cuprinse în proiect, care sã fie corelate cu legislaþia existentã pe plan european ºi naþional.

Protecþia socialã este o problemã care, la Roºia Montanã, trebuie tratatã cu deosebitã atenþie. Ea are o componentã suplimentarã. Subsolul acestei localitãþi este strãbãtut pe 12 Ð 16 nivele de sute de kilometri de galerii. Aceste galerii, care au fost armate cu lemn, pot crea neplãceri. Vreau sã reamintesc nefericitul an 1987, când o treime dintr-un bloc s-a dãrâmat. Protecþia socialã presupune, în condiþiile de la Roºia Montanã, oferirea unei alte variante de dezvoltare, în condiþiile în care stopãm mineritul. Ce facem cu forþa de muncã? Celor ce au lucrat în minerit ce le oferim? Sã culeagã fructe de pãdure? Vorba unui demnitar din perioada 1996 Ð 2000: ”Consider cã nu asta doriþi. Atunci de ce nu faceþi o analizã mai corectã a realitãþii?!Ò

Conservarea patrimoniului cultural ºi arheologic este o componentã importantã, este nevoie sã fie analizatã de specialiºti, este nevoie sã fie finanþatã cercetarea în acest perimetru, care ne oferã istoria noastrã, a moþilor, ne aratã istoria noastrã de veacuri. Acest perimetru de istorie ºi culturã, pânã în anul 2000, nu a beneficiat de importanþa cuvenitã, nu a deranjat pe nimeni existenþa acestei localitãþi.

În anul 2000 a început Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ. Acest program este finanþat de S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ ºi implicã specialiºti din þarã ºi strãinãtate. Amãnunte suplimentare gãsiþi în documentarul pe care vi l-am înmânat dumneavoastrã.

Perspectivele administraþiei locale de la Roºia Montanã sunt legate de mineritul din zonã. Dezvoltarea mineritului poate asigura resursele financiare, poate asigura dezvoltarea zonei. Dacã se dezvoltã mineritul, se dezvoltã ºi alte activitãþi legate de minerit, prestãri de servicii, precum ºi activitãþi specifice. Dacã se desfãºoarã activitatea economicã, existã posibilitatea aducerii unor venituri care oferã administraþiei locale sã realizeze o infrastructurã modernã, sã susþinã sectoarele de care rãspunde: drumuri locale, învãþãmânt, sãnãtate.

Dacã închidem mineritul de la Roºia Montanã, ºansa unor resurse scade. O sã avem încã o administraþie localã care stã cu mâna întinsã la venituri bugetare, care va depinde de redistribuirea de fonduri, care nu pot asigura o certitudine.

Ce înseamnã proiectul, care este oferta lui pentru statul român, pentru cei din zona Apusenilor: redevenþã minierã pentru rezerva preconizatã, 54 de milioane de dolari, impozit pe profit pentru cota statului român, 190 de milioane de dolari, taxe ºi impozite aferente salariilor, 73 de milioane de dolari, dividende cuvenite statului român, 130, alte taxe locale, 5 milioane de dolari. Toate aceste aspecte oferite de proiect înseamnã promovarea mineritului, înseamnã a da o ºansã pentru oamenii de acolo. Ce trebuie sã facem este sã ascultãm ºi vocea oamenilor de la Roºia Montanã, unde peste 70% din locuitori sunt pentru dezvoltarea proiectului.

Analizaþi aceastã anchetã care este cuprinsã în materialul prezentat. Motivaþia propusã de colegii noºtri nu are o justificare realã, nu este rezultatul unei documentãri corecte ºi despre care nu pot sã afirm cã este partinicã sau cu rea-credinþã.

Ca sã susþin ce am afirmat, vã prezint cine este partenerul extern: se numeºte Gabriel Resource, cu sediul în Canada, are un capital social de aproximativ 1 miliard de dolari canadieni, format din 120 de milioane acþiuni subscrise ºi 80 de milioane de acþiuni nesubscrise, cu o cotaþie de 5 dolari canadieni pe acþiune. Acþionariatul societãþii este format din bãnci ºi fonduri de investiþii din Australia, Canada, S.U.A., Europa, în proporþie de 78,4 ºi persoane fizice în proporþie de 21,6%.

Care este structura actualã de la ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ? Gabriel Resource Ð 80%, statul român, prin Invest Deva Ð 19,3, alþi acþionari Ð 0,7%. De ce aceastã structurã? Pentru cã întreaga investiþie este

suportatã de Gabriel Resource, inclusiv cota de 60 de milioane de dolari aferentã statului român, cotã care, în condiþiile unor investiþii suplimentare, se conservã. Nu se poate diminua sub procentul actual de 19,3%.

Justificarea prezentatã în moþiune, cu asocierea unor nume personale, este irealã ºi are mai mult un caracter tendenþios. Probabil cã, în susþinerea unei cote suplimentare pentru statul român, se invocã încã principiul ”fiecãruia dupã muncã, fiecãruia dupã necesitãþiÒ, care ar produce un echilibru, dar, având în vedere legislaþia actualã, trebuie sã uitãm acest principiu, precum ºi unele elemente ale programelor electorale din 2000.

Argumentele aduse contra proiectului nu sunt reale, sunt rodul documentãrii din surse neconcludente ºi, în acelaºi timp, demonstreazã o necunoaºtere a zonei ºi a proiectului. În acest sens, vreau sã vã precizez cã numãrul bisericilor afectate este de douã, nu de opt, din care o bisericã nu are enoriaºi. Zona Punta nu are ºcoalã ºi grãdiniþã, este un grup de 18 case izolate. Localitatea Bucium este la câþiva kilometri de unde este colegul dumneavoastrã, Criºan, faþã de Roºia Montanã. Poiana Narciselor, situatã la Negrileasa, ºi coloana bazalticã a masivului Detunata este la 15 kilometri de perimetrul Roºia Montanã ºi nu sunt afectate de proiect. Perimetrul exploatãrii de la Roºia Montanã cuprins este în proporþie de 60% cel actual, unde se lucreazã la suprafaþã dinainte de 1978.

Dezvoltarea proiectului presupune strãmutare, relocare de gospodãrii. Acest aspect a fost analizat ºi dezbãtut la o întâlnire cu populaþia afectatã. S-au discutat posibilitãþile existente, s-au discutat cererile celor afectaþi. Dezvoltarea activitãþii la exploatarea la suprafaþã se poate face cu strãmutarea a mai puþin de 100 de familii, dar, în aceastã situaþie, zona de protecþie este de numai 50 de metri. La solicitarea oamenilor, a administraþiei locale ºi chiar a mea personal, zona de protecþie s-a extins la 500 de metri faþã de perimetrul exploatãrii. Pentru cei afectaþi se face o ofertã constând din: relocarea pe alt amplasament situat în Roºia Montanã, Abrud sau Alba Iulia sau posibilitatea de a opta pentru despãgubiri bãneºti.

Oferte de relocare ºi amplasamente au fost prezentate comunitãþii, iar oferta de casã se gãseºte în materialul transmis dumneavoastrã. Pentru cei care opteazã pentru vânzarea proprietãþii, preþurile stabilite sunt în funcþie de construcþiile existente, de calitatea terenurilor ºi posibilitatea acestor terenuri de a oferi recolte agricole calculate la media realizatã la nivel naþional. La preþurile astfel stabilite s-a aplicat o corecþie de majorare care sã vinã în sprijinul oamenilor.

Pentru cele 138 de apartamente, oferta este construirea de case individuale pe noul amplasament de la Roºia Montanã sau despãgubiri bãneºti. Pentru administraþia localã, prin protocol semnat de ambele pãrþi, s-au stabilit condiþiile de relocare a bunurilor publice, respectiv construirea unui nou centru civic, care sã cuprindã primãrie, ºcoalã ºi grãdiniþã, dispensar, casã de culturã, precum ºi infrastructura de drumuri ºi alimentãri cu apã aferentã.

Pentru patrimoniul arheologic cultural se va finanþa crearea unui muzeu ºi vor fi conservate vestigiile istorice, aºa cum este stabilit în Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ.

Am fãcut pânã acum o prezentare a ceea ce se întâmplã la Roºia Montanã, v-am pus la dispoziþie un mic documentar. Nu doresc ca Roºia Montanã sã fie acoperitã cu halde de steril, aºa cum este în pagina 6 a moþiunii, ºi doresc o dezvoltare civilizatã a zonei, o protecþie a mediului, conservarea istoriei, astfel încât urmaºii noºtri sã nu ne condamne. De aceea, în încheiere, propun respingerea moþiunii ca neavenitã, nedocumentatã ºi contra intereselor mineritului din România ºi, în acelaºi timp, propun constituirea unei comisii parlamentare de documentare asupra proiectului, de a urmãri realizãrile acestuia aºa cum sunt proiectate ºi pentru a putea informa pe colegii noºtri prezenþi ºi viitori. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Selagea.

Are cuvântul domnul Criºan Emil. Se pregãteºte domnul Antal Istv‡n.

## **Domnul Emil Criºan:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Vreau sã fac întâi o precizare pentru antevorbitorul... domnul Bara, deputat P.S.D., care a afirmat cã semnatarii moþiunii nu cunosc nimic despre viaþa moþilor. Vã spun doar cã sunt deputat P.R.M. ºi sunt moþ get-beget, pe deasupra sunt ºi inginer minier, sunt, într-adevãr, nãscut în comuna Bucium, cum a spus domnul deputat Selagea, dar locuiesc în oraºul Abrud, la 5 km de Roºia Montanã.

Pe lângã unele monumente ale naturii unice în Europa sau chiar în lume, cum ar fi: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, gheþarul de la Scãriºoara, Huda lui Paparã ori Peºtera Urºilor, mai existã, în Munþii Apuseni, un tezaur al naturii ºi vistieriei naþionale niciodatã secãtuit, alcãtuit din metalele preþioase dintre care se evidenþiazã, cu preponderenþã, aurul. Despre comorile Munþilor Apuseni scrie, cu multã pasiune, Bogdan Petriceicu Hasdeu, dedicând inegalabile versuri vestitelor mine de aur din zona oraºului Abrud, acolo unde se aflã ºi localitatea binecuvântatã de Dumnezeu cu multe bogãþii naturale, Roºia Montanã. Citez din memorabilele versuri ale cunoscutului poet ºi prozator:

”Aþi fost vreodatã la Abrud?

Acolo munþii-s o comoarã.

În piatrã dã ciocanul crud,

Mai dã, mai dã, a suta oarãÉ

Tot dã sãlbatecul ciocan,

Zburând scântei ca din balaur.

Se sparge bietul bolovan ºi-atunci din el se-alege aurÒ.

Veacuri de-a rândul, de aproape 2.000 de ani, locuitorii Munþilor Apuseni au dus o luptã dârzã împotriva încercãrilor de acaparare a acestui tezaur. Speranþa de viaþã ºi suferinþã în aceastã vatrã de istorie româneascã au fãcut ca, în decursul mileniilor, oamenii sã fie bogaþi

cu ce i-a înzestrat Dumnezeu ºi sãraci prin ce le-au luat jefuitorii.

Acum plaiurile lui Horia, Cloºca, Criºan ºi Avram Iancu sunt din nou ameninþate de o giganticã rezervaþie de cianuri, prin exploatarea minereului de aur de la Roºia Montanã printr-o carierã de mari dimensiuni. Aceastã rezervaþie otrãvitã care se pregãteºte ºi pe care o vor moºteni-o copiii, nepoþii ºi strãnepoþii noºtri are menirea de a face ca fiecare firicel de iarbã, fiecare cântat de pasãre, fiecare coroanã de stejar ori ascuþiº de brad sã-ºi doarmã somnul de veci, iar inima naturii sã plângã o datã cu ieºirea din viaþã a acestui paradis al Munþilor Apuseni. Aceasta ar fi consecinþa catastrofei ecologice care se pregãteºte la Roºia Montanã, cu ºtirea ºi chiar complicitatea unor reprezentanþi ai autoritãþilor române.

Investiþia care se vrea a fi derulatã la Roºia Montanã are mai multe motive de a fi stopatã, ºi anume: 1. investiþia nu se încadreazã în conceptul de durabilitate al Uniunii Europene; se vor satisface, pe o perioadã de numai câþiva ani, o parte din necesitãþile social-economice ale locuitorilor, dar se compromit definitiv necesitãþile de acelaºi tip pentru generaþiile urmãtoare; 2. riscurile utilizãrii metodelor agresive de exploatare la mare capacitate de producþie ºi cu lacuri de decantare cu cianuri sunt foarte mari, date fiind efectele pe care aceste metode le au asupra mediului ºi oamenilor; 3. investiþia nu rezolvã problema locurilor de muncã în zona Munþilor Apuseni, ajungându-se, în finalul acesteia, adicã în aproximativ 15 Ð 20 de ani, la un numãr de salariaþi mai mic decât cel actual la exploatarea de stat; 4. se acutizeazã, o datã cu trecerea timpului, conflictul social apãrut între locuitorii zonei care doresc sã-ºi vândã proprietãþile ºi cei care nu vor sã fie strãmutaþi, pe de o parte, ºi între aceºtia din urmã ºi personalul companiei care doreºte sã realizeze investiþia, pe de altã parte; 5. la cotele de participaþie de 80% pentru firma canadianã ºi 19,3% pentru statul român, investiþia nu se realizeazã în interesul statului român ºi nu este beneficã pentru locuitorii zonei; 6. prin intrarea în exploatare cu o carierã de mari dimensiuni se vor afecta ºi distruge vestigiile istorice de aici, în special galeriile romane unice în Europa, iar o datã cu dispariþia acestora va dispãrea ºi dovada convieþuirii ºi continuitãþii dacoromane pe aceste pãmânturi transilvane.

Zãcãmântul de la Roºia Montanã a fost concesionat, dar se încearcã acum ºi concesionarea sufletelor moþilor ºi a sãrbãtorilor lor tradiþionale, cum ar fi Târgul de fete de pe Muntele Gãina ºi, mai mult decât atât, a Zilei Naþionale a României, apãrând, în acest sens, broºuri gratuit distribuite pentru propovãduirea binefacerilor investiþiei de la Roºia Montanã. Vedeþi, vã rog, cele douã broºuri pe care vi le prezint.

Având în vedere cele prezentate, pot sã afirm cã avem datoria de a ne proteja valorile materiale ºi spirituale ale poporului român ºi de a beneficia la maximum de pe urma exploatãrii bogãþiilor naturale, iar ca locuitor al Munþilor Apuseni, ca fiu de miner ºi ca specialist în acelaºi domeniu, stimaþi colegi, vã adresez îndemnul: votaþi pentru moþiune!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumim, domnule Criºan.

Are cuvântul domnul Antal Istv‡n.

## **Domnul Antal Istv‡n:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Îmi pare rãu cã nu pot fi sentimental ca antevorbitorul meu ºi voi apela la raþiune în prezentarea mea.

În programul uniunii noastre, la capitolul ”Integrare europeanã, relaþii economice externe, prioritãþiÒ, este prevãzut: stimularea capitalului extern, a investiþiilor strãine, sprijinirea cu prioritate a investiþiilor în sectorul productiv. Totodatã, la capitolul ”Protecþia mediuluiÒ, am prevãzut întocmirea studiilor de impact asupra mediului în cazul oricãrei investiþii realizate în industrie, înaintea autorizãrii acestora, în vederea evitãrii distrugerii sistemelor ecologice.

Din documentele puse la dispoziþia noastrã rezultã: Proiectul ”Roºia MontanãÒ avizeazã o zonã minierã tradiþionalã, cu un mediu grav afectat de activitãþile miniere din trecut; prin dezvoltarea proiectului se urmãreºte continuitatea mineritului, þinând cont de criterii de viabilitate economicã, tehnologicã, ecologicã, socialã ºi culturalã; investiþia totalã este de peste 400 de milioane dolari americani, 175 de milioane de dolari anual, provenind din costurile de operare la Roºia Montanã, vor rula în economia româneascã; se va elimina subvenþia de exploatare alocatã de la bugetul de stat cãtre Exploatarea minierã ”Roºia MontanãÒ, de circa 3 milioane de dolari anual; introducerea de standarde internaþionale în industria minierã privind dezvoltarea durabilã, investiþie în protecþia mediului, în protecþia culturalã, în pregãtirea profesionalã ºi în management; revitalizarea economicã a unei zone întinse din Apuseni, consideratã defavorizatã; venituri directe ºi indirecte la bugetul de stat, de 4,4 milioane dolari pe an, numai din redevenþã ºi taxã pe activitatea minierã, impozite ºi taxe de naturã salarialã, de 2 milioane de dolari pe an, ºi prin ”MininvestÒ, 300 milioane de dolari dividende anual; venituri la bugetele locale, din impozite ºi taxe, 1 milion de dolari pe an; pânã la finele anului 2001, ”Roºia MontanãÒ S.A. a investit, în programe de cercetare, deja, peste 50 de milioane de dolari. Totodatã, existã ºi posibilitatea apariþiei unor noi oportunitãþi industriale în zonã.

Analizând ºi aspectele sensibile mult mediatizate, în ultima perioadã, ale proiectului am avut în vedere cele stipulate în programul nostru la capitolul ”Protecþia mediuluiÒ. Ca atare, noi înþelegem ºi respectãm temerile tuturor specialiºtilor în domeniul mediului, care ne atrag atenþia asupra riscurilor. Avem în vedere accidentul ecologic de la Baia Mare, din 30 ianuarie 2000. Cunoaºtem demersurile forurilor internaþionale apãrute în urma acestui eveniment dramatic. Cunoaºtem mãsurile luate de Naþiunile Unite în decembrie 2001, prin care s-a extins considerabil programul de minerit ”Minerale ºi mediuÒ vizând aspectele de prevenire ºi de intervenþii în cazuri de acest gen.

La rândul nostru, credem cã cele stipulate în proiectul investitorului, la capitolul ”Responsabilitatea privind mediul

ºi managementul acestuiaÒ vor fi respectate ad litteram. Transportul, depozitarea ºi manipularea cianurii sã fie realizate în conformitate cu Codul internaþional de management al cianurii pentru industria minierã a aurului, în vederea reducerii la minimum a riscurilor la care se pot expune lucrãtorii, comunitãþile umane ºi mediul în zona exploatãrilor, precum ºi de a reduce îngrijorarea resimþitã de public în legãturã cu utilizarea cianurii, iar în vederea distrugerii cianurii, uzina de procesare sã fie autorizatã cu condiþia utilizãrii unei tehnologii de ultimã orã. De altfel, vi s-a prezentat acest aspect ºi de cãtre domnul ministru Popescu, în expunerea dumnealui.

La acest capitol, trebuie sã ne aplecãm cu seriozitate asupra semnalelor venite din partea societãþii civile din România ºi sã urmãrim cu atenþie poziþia exprimatã de membrii Parlamentului European. Dar, în aceeaºi ordine de idei, avem datoria moralã de a ne apleca la fel de serios ºi asupra semnalelor care ni se transmit din partea celor implicaþi în mod direct în acest proiect ºi din partea celor care susþin acest proiect. Va trebui sã auzim ºi glasul locuitorilor din Munþii Apuseni, care nu de mult, prin Asociaþia Pro-Roºia Montanã, s-au adresat ºi uniunii noastre, rugându-ne, citez, ”sã le ascultãm doleanþele lor, pentru a scrie în Munþii Apuseni o nouã filã a istoriei minerituluiÒ. Totodatã, am atrage atenþia asupra pericolului stopãrii politice a acestei investiþii majore, care va avea consecinþe negative ºi asupra mediului de afaceri românesc, precum ºi asupra credibilitãþii ºi oportunitãþii realizãrii de investiþii în activitãþile miniere din România, conducând, în final, la degradarea imaginii þãrii pe plan internaþional ºi fãcând inutile eforturile de promovare ºi consolidare a acesteia, ca þarã cu o economie de piaþã ºi deschisã investiþiilor. Ca atare, rezolvarea situaþiei, în opinia noastrã, trebuie sã porneascã de la o atentã analizã a tuturor implicaþiilor pe termen mediu ºi lung asupra mediului, a sãnãtãþii populaþiei ºi asupra evoluþiei economice a regiunii.

Parlamentul a aprobat Legea minelor, în 1998, iar la ora actualã, aºa cum vi s-a mai prezentat, noua lege agreatã de forurile europene a fost dezbãtutã ºi aprobatã de Camera Deputaþilor, fiind în curs de aprobare ºi la Senat. Existã ºi Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiþiilor directe, cu impact semnificativ în economie, investiþiile directe, noi fiind ºi cele efectuate în domeniul minier, contribuind la dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii economice a þãrii, ducând la crearea de noi locuri de muncã.

Recent am finalizat dezbaterea modificãrii, modernizãrii Legii mediului, în conformitate cu exigenþele din documentele de aderare de la Uniunea Europeanã. Existã normele de aplicare a acestor legi, existã aprobat programul de închidere a minelor, care stipuleazã cã planul închiderii unei mine trebuie sã fie elaborat înainte de construcþia acesteia. ªtiu ºi semnatarii moþiunii cã pânã la punerea în funcþiune a proiectului sunt necesare încã multe autorizaþii ºi cã probele tehnologice încep doar în 2005.

În concluzie, doamnelor ºi domnilor colegi, noi propunem sã lãsãm instituþiile abilitate ale statului, respectiv Ministerul Industriei ºi Resurselor, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, Agenþia Naþionalã de Resurse Minerale, prin legile aprobate de noi, sã-ºi facã datoria, sã-ºi asume partea de responsabilitate care le revine ºi sã acordãm o ºansã, pentru experþii ºi investitorii din þarã ºi din strãinãtate, sã demonstreze cã au competenþa profesionalã ºi simþul rãspunderii sã deruleze o investiþie de o asemenea anvergurã.

Grupul U.D.M.R. voteazã împotriva moþiunii.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumesc, domnule Antal.

Grupul parlamentar al P.R.M.-ului mai are fix 7 minute ºi 36 de secunde. Deci o sã-i dau cuvântul domnului Ifrim Mircea pentru 4 minute ºi 36 de secunde ºi mai are domnul Ionescu 3 minute, pe urmã.

Domnule Ifrim, aveþi cuvântul!

Domnule Ifrim, cred cã nu citiþi toate dosarele alea! 4 minute ºi 36 de secunde, nu glumesc, sã ºtiþi!

Chiar mai puþin.

Întotdeauna, medicina rãmâne ultima. S-a vorbit despre Ministerul Industriilor...

Sunteþi penultimul acum, nu puteþi sã spuneþi cã...

## **Domnul Mircea Ifrim:**

... s-a vorbit despre Ministerul Mediului, nu se vorbeºte nimic de Ministerul Sãnãtãþii.

Voi spune doar câteva cuvinte.

În primul rând, se începe aceastã investiþie fãrã a se face o analizã pedologicã care, în mod sigur, va arãta existenþa plumbului, arseniului, cadmiului, cuprului ºi uraniului în aceastã zonã, ceea ce implicã o serie de elemente.

În al doilea rând, aº dori sã spun, legat de procedeul cu cianuri, procedeul cu cianuri este prohibit în þãrile civilizate, se utilizeazã în Australia, unde sunt deºerturi ºi unde cianurile pot sã stea liniºtite în aceastã zonã deºerticã. Cianura venitã în contact cu umiditatea dã acid cianhidric, care se vaporizeazã ºi acþioneazã asupra enzimelor, în principal asupra citrocromoxidazei, dând tulburãri patologice foarte grave, dar ceea ce este foarte grav este faptul cã noi continuãm aceastã practicã. Este exact ceea ce s-a fãcut la Baia Mare de cãtre ”PhoenixÒ S.A. care, utilizând cianurile, a condus la aceste catastrofe ecologice.

Comisiile de sãnãtate au fãcut acest studiu care a fost pus pe masa Ministerului Mediului, care cere 100 de miliarde în acest studiu pentru a rezolva ceva din ceea ce se întâmplã la Baia Mare, unde procentul malformaþiilor congenitale, al neoplasmelor pulmonare, al saturnismului ºi silicozei, care nici nu mai existã în þãrile civilizate, au crescut considerabil dupã aceastã catastrofã. Sigur, se pot spune foarte multe, însã ceea ce se întâmplã este un pericol, iar ceea ce s-a prezentat cu douã sãptãmâni în urmã la Alba Iulia a primit avizul

negativ al forurilor de sãnãtate competente, care au un raport în acest sens ºi vor arãta lucrurile.

Închei prin a spune: fiind ultima þarã în ce priveºte indicatorii printre þãrile candidate la Uniunea Europeanã, ºi, stimaþi colegi, nu vreau sã vã mai spun încã o datã aceleaºi lucruri, cred cã ar fi cazul sã oprim, pentru sãnãtatea naþiunii, asemenea chestiuni.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Ifrim.

Are cuvântul domnul Ionescu Costel Marian.

## **Domnul Costel Marian Ionescu:**

Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Stimaþi invitaþi,

Proiectul faraonic ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. a ridicat ºi ridicã numeroase semne de întrebare datoritã urmãtoarelor aspecte:

1. Operatorul titular de licenþã, un S.R.L. canadian, nu deþine experienþã în exploatarea zãcãmintelor auro-argintifere ºi doreºte sã creascã capacitatea de escavare de la 400.000 de tone minereu pe an la circa 13 milioane de tone minereu pe an, deci o creºtere de peste 30 de ori.

În aceste condiþii, specialiºtii estimeazã epuizarea rezervelor de zãcãminte auro-argintifere din bazinul Roºia Montanã în cel mult mult 13 ani.

2. Operatorul canadian este slab cotat la bursã ºi nu se cunoaºte nimic despre bonitatea sa financiarã.

3. Din informaþiile noastre, instituþiile financiar-bancare din strãinãtate, spre exemplu Banca Mondialã, nu susþin acest proiect megalomanic ºi nu agreeazã soluþiile tehnologice de prelucrare a minereurilor ºi de protecþia mediului cuprinse în proiectul întocmit de ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ.

4. Tehnologiile specifice hidrometalurgiei utilizate în acest proiect se bazeazã pe proprietatea aurului ºi argintului de a se combina cu cianurile metalelor alcaline sau alcalino-pãmântoase din reacþia cãrora rezultã cianuri complexe solubile în apã, iar precipitarea aurului ºi argintului se face prin cementare cu zinc sau aluminiu, proces fizico-chimic ce are un consum total neproductiv.

Tehnologiile moderne de prelucrare a minereurilor auro-argintifere au la bazã folosirea a douã procedee: metoda carbon impalt, care are la bazã proprietatea cãrbunelui activ de a fixa prin absorbþie aurul ºi argintul din minereu, iar cea de a doua metodã se referã la procesele de oxidare cu agenþi biologici de tip bacterian. Aceste aspecte v-au fost prezentate în faþa dumneavoastrã de cãtre un specialist în metalurgie.

5. Guvernul României nu s-a preocupat de realizarea unei expertizãri ºi a unui studiu de prefezabilitate ºi a permis inoportun operatorului canadian sã efectueze studii fãrã implicarea experþilor români sau instituþiilor româneºti abilitate. Documentaþiile tehnologice întocmite de cãtre ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ nu sunt definitivate ºi nu au avize ºi acorduri conform legislaþiei în vigoare. În aceastã situaþie, Partidul România Mare considerã ilegal transferul licenþei de la ”Minvest DevaÒ Ñ S.A., actuala întreprindere, la ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ.

Din punct de vedere economic, conform studiului de fezabilitate întocmit în 2001 de cãtre operatorul canadian, se estimeazã rezerva de aur la peste 300.000 de kilograme, care valoreazã la ora actualã circa 3,1 miliarde de dolari, iar rezerva de argint este estimatã la peste 1 milion 370.000 de kilograme, care valoreazã peste 8 miliarde de dolari. Deci societatea canadianã, cu o investiþie totalã de circa 400 milioane de dolari, doreºte sã obþinã o producþie de peste 11,1 miliarde de dolari, având un profit net fabulos, de circa 10,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintã jumãtate din datoria þãrii noastre la sfârºitul anului 2000.

6. În condiþiile economiei de piaþã, când aurul ºi argintul reprezintã marfã, aceastã bogãþie este oferitã pe tavã de actualii guvernanþi unei societãþi cu capital canadian contra unor sume jignitor de mici pentru statul român. Aceste sume sunt formate din redevenþa anualã de 2%, taxa de exploatare stabilitã la 14 milioane de lei pe kilometru, precum ºi de impozite ºi salarii.

7. Strategia de închidere a Proiectului ”Roºia MontanãÒ este lipsit în opinia P.R.M. de fezabilitate, întrucât zona unde au avut loc escavãrile ºi prelucrãrile hidrometalurgice va avea un aspect selenar, nemaiputând fi astfel reabilitate ºi redate circuitului turistic.

## Doamnelor ºi domnilor,

Partidul România Mare vã propune sã votaþi aceastã moþiune în numele generaþiilor actuale ºi în special pentru cele viitoare, pentru a stopa jaful incomensurabil ce se doreºte a fi pus în practicã asupra bogãþiei solului ºi subsolului zonei Roºia Montanã, asupra mediului înconjurãtor, asupra oamenilor care vor fi dezrãdãcinaþi de pãmântul natal, asupra istoriei ºi perenitãþii poporului nostru, popor blagoslovit de Dumnezeu pe aceste meleaguri de peste 2000 de ani.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am avut ocazia sã cunosc acest proiect prin vizita efectuatã în vara trecutã în Apuseni.

Am admirat frumuseþea zonei, am avut ocazia sã vãd cu ochii mei realitatea de la Roºia Montanã, am avut ocazia sã vizitez Centrul de Informare organizat de S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A. ce prezintã proiectul propus de dezvoltare a mineritului.

În ultimii ani am avut parte de disponibilizãri masive în minerit, nu am avut ocazia unor propuneri de dezvoltare a mineritului, acum avem ocazia sã susþinem o dezvoltare a mineritului.

Ce facem, cum acþionãm, ce dorim, aceasta este întrebarea, care ne este dorinþa, care sunt efectele în plan economic, social ºi de mediu etc.

Prezentarea fãcutã de antevorbitori consider cã este elocventã, ne aratã o ºansã, existã posibilitãþi de creare a noi locuri de muncã, existã un semnal ºi un imbold de încurajare a investiþiilor strãine în mineritul din România.

Acest proiect, din cunoºtinþele mele, reprezintã una din cele mai mari investiþii din România, reprezintã o promovare a tehnologiei moderne în mineritul din România, reprezintã o investiþie care construieºte o nouã uzinã, nu cumpãrã una existentã.

Acest proiect se implicã ºi în rezolvarea unor probleme de culturã, administraþie ºi de mediu.

Existã deja o strategie culturalã a S.C. ”Roºia Montanã Gold CorporationÒ Ñ S.A., pusã de acord cu legislaþia românã referitoare la protecþia patrimoniului cultural naþional ºi arheologic.

În cadrul acestei strategii, datoritã importanþei cu totul excepþionale pe care o are patrimoniul cultural naþional din zona Roºia Montanã, precum ºi datoritã importanþei economice a proiectului investiþional, Ministerul Culturii ºi Cultelor a instituit, prin ordinul Ministrului Culturii ºi Cultelor nr. 2.504/07.03.2001, Programul naþional de cercetare ”Alburnus MaiorÒ.

De asemenea, au fost realizate documentaþii de urbanism care au stabilit zona de protecþie din centrul istoric al comunei Roºia Montanã, aprobate de comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice prin avizul nr. 61 din februarie 2002 ºi 178 din iulie 2002.

Pânã în prezent, R.M.G.C. a investit în lucrãri ºi studii de specialitate aflate în legãturã cu patrimoniul cultural naþional peste 2 milioane dolari, ceea ce face ca Programul naþional ”Alburnus MaiorÒ sã constituie unul din cele mai importante programe culturale din centrul ºi sudestul Europei.

## Doamnelor ºi domnilor,

De ce nu sunt unii de acord? Nu vreau sã critic, nu vreau sã fac aprecieri, dar am impresia cã la mijloc sunt altfel de interese, am impresia cã programul de dezvoltare a mineritului promovat dupã anul 2000 de actualul guvern ”deranjeazãÒ anumite interese care nu-ºi au locul.

Este nevoie sã sprijinim acest sector, este nevoie sã încurajãm investiþiile strãine, sã punem în valoare resursele naturale de care dispunem, sã asigurãm o protecþie a mediului corespunzãtoare ºi sã evitãm cât mai mult posibil închiderea de mine, din care sã moºtenim efectele sociale, economice, administrative ºi de mediu la care cu greu se face faþã.

Dezvoltarea oricãrei activitãþi economice, creºterea economicã dintr-un sector atrage dupã sine o dezvoltare ºi în alte sectoare, acesta sã fie cuvântul de ordine al nostru.

Este nevoie de dezvoltare, o ºtim cu toþii, realizãrile nu trebuie sã ne deranjeze, deoarece avem cu toþii de câºtigat. Faþã de cele prezentate de colegii noºtri, faþã de realitate, susþin respingerea moþiunii ca fiind neîntemeiatã ºi, în acelaºi timp, factorii de decizie din cadrul Ministerului Industriilor ºi Resurselor, Ministerului Mediului ºi din celelalte ministere sã încurajeze asemenea proiecte, cu respectarea legislaþiei naþionale ºi europene.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule ministru,

Opþiunea de dezvoltare a noii exploataþii miniere de la Roºia Montanã se bazeazã pe un set integrat de analize ºi consideraþii economice, financiare, tehnologice, de protecþie a mediului, sociale ºi culturale.

La punctul 2 al moþiunii se motiveazã cã exploatarea minereurilor, preconizatã de concesionar, urmeazã a fi fãcutã prin derocare cu explozii masive ºi cianurare, cu un efect devastator pentru mediu, ºi va produce deteriorãri ireversibile ale ecosistemului, cã se vor deºertifica peste 1.600 de hectare, cã poluarea atmosfericã ºi a apelor urmeazã a fi extrem de mare, cã totul s-ar face în dezacord cu Directivele Uniunii Europene, care ar interzice extragerea aurului cu ajutorul cianurilor; cã astfel de tehnologii s-ar folosi doar în þãri subdezvoltate.

Deoarece celelalte puncte au fost dezbãtute de alþi colegi, mi-am propus sã dezvolt, cât consider cã este necesar, punctele referitoare la poluare ºi modul cum se fac astfel de exploatãri în þãri dezvoltate din lume.

E falsã afirmaþia cã Uniunea Europeanã interzice utilizarea cianurii în minerit. Uniunea Europeanã nu are în prezent o legislaþie specificã relativã la domeniul minier, în general, ºi nici la mineritul aurifer cu cianuri, în particular. Din cele cunoscute, aceeaºi tehnologie pe bazã de cianuraþie se foloseºte la exploatarea Rio Narcea din Spania, membrã U.E. ºi în alte peste 50 de exploatãri miniere din Canada, S.U.A., Australia ºi Africa de Sud.

În momentul de faþã aproximativ 92% din producþia mondialã de aur ºi argint se obþine prin cianurare. Cu toate cã înlocuitorii chimici pentru cianuri au fost investigaþi în ultimii zeci de ani, cianura a rãmas singurul agent viabil pentru leºiere, datoritã unor combinaþii de avantaje: disponibilitate, eficienþã economicã ºi posibilitãþile de a fi folositã ºi gestionatã cu risc minim pentru oameni ºi mediul înconjurãtor.

Din totalul producþiei mondiale de cianuri, doar 13% se foloseºte în industria minierã. Restul producþiei, 87%, este folositã în obþinerea unei game largi de produse: adezivi, componente electronice, cosmetice, coloranþi, nailon, vopsele, produse farmaceutice, plexiglas, sare pentru drumuri ºi de bucãtãrie etc.

Aversiunea grupurilor antiminerit faþã de folosirea cianurii în extracþia aurului se justificã doar considerând istoricul folosirii ei ºi cele 9 accidente din industria mineritului aurifer mondial în care a fost implicatã cianura în ultimii 25 de ani.

Pentru reglementarea folosirii cianurii în minerit, în lipsa unei legislaþii europene specifice adecvate, a fost elaborat ”Codul internaþional de management al cianurilorÒ, prin cooperarea Bãncii Mondiale, UNEP, OECD, Comisia Europeanã, ONG-uri, companii miniere ºi organisme globale interesate. Codul reglementeazã, pe baza celor mai bune practici în managementul cianurilor, folosirea sigurã a cianurii în minerit, reducând astfel riscul cu care se pot confrunta muncitorii, comunitãþile ºi mediul înconjurãtor. Codul propune un management complet, pe toate fazele: transport, depozitare, folosire, deversare ºi

dezafectarea instalaþiilor. Managementul cianurilor are drept scop ºi reducerea temerilor comunitãþilor faþã de folosirea cianurii în minerit.

Codul propune drept limitã maximã aceptabilã a concentraþiei cianurilor libere în iazurile de decantare (care reprezintã o componentã tehnologicã a unei exploataþii miniere) valoarea de 50 mg/l. Aceastã concentraþie asigurã protecþia deplinã a mediului, inclusiv a pãsãrilor ºi animalelor, precum ºi a personalului deservent.

Folosirea cianurii în activitãþi industriale este permisã în Comunitatea Europeanã, ca urmare a Directivei U.E. 96/91, transpusã în legislaþia româneascã prin Legea privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii, care prevede stabilirea de valori-limitã la emisie pentru cianuri.

Proiectul ”Roºia MontanãÒ este conceput sã asigure o valoare a concentraþiei de cianuri în iazul de decantare faþã de valoarea limitã de 50 mg/l, de aproximativ 1 mg/l. Acest lucru este realizabil prin montarea unui distrugãtor de cianuri, aºa cum existã în peste 50 de exploatãri miniere moderne din þãrile dezvoltate industrial, unde rezultatele sunt remarcabile. Deversarea apelor epurate în emisar este proiectatã sã se facã la o valoare sub standardul românesc de calitate a apelor (cel european fiind mai permisiv). În plus, este prevãzutã împrejmuirea iazului de decantare ºi acoperirea zonei umede a acestuia pentru a împiedica accesul pãsãrilor. Sterilul uscat se supune natural, în urma proceselor fotochimice, unui proces de descompunere a cianurilor în componente netoxice. În mod clar, cianura nu se acumuleazã ºi nu persistã în mediul înconjurãtor.

În urma analizãrii cauzelor care au determinat accidentele miniere în ultimii 25 de ani, se constatã cã principala cauzã a reprezentat-o ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitaþii abundente, peste coronamentul barajului iazului.

Proiectul ”Roºia MontanãÒ prevede un baraj de anrocamente, cu miez de beton conþinând o structurã impermeabilã, capabil sã reziste unui cutremur de 8 grade pe scara Richter. În permanenþã se va menþine o înãlþime de gardã suficientã sã preia ape mari, care statistic pot sã aparã o datã la 10.000 de ani. Cu toate cã fundul iazului de decantare este teoretic impermeabil, în aval de barajul iazului de decantare este prevãzut un nou baraj impermeabilizat pentru captarea eventualelor exfiltraþii ºi pomparea lor în staþia de tratare.

Mãsurile adoptate în proiect eliminã riscul producerii oricãrui accident.

Apele poluate ca urmare a activitãþilor miniere trecute se vor capta ºi se vor epura ºi, în consecinþã, ºi apele Arieºului vor fi mai curate decât în prezent.

Proiectul noii exploataþii miniere se întinde pe 722 ha zona industrialã (4 cariere, din care douã existente, o nouã uzinã de preparare, iazul de decantare, haldele de steril ºi drumurile de acces), ºi nu pe 1.600 ha, cum se susþine în moþiune. În plus se prevãd aproximativ 900 ha zona de protecþie (care nu este afectatã de lucrãri miniere), zonã ce urmeazã a fi împãduritã. În prezent, conform bilanþurilor de mediu, sunt afectate de lucrãri miniere ºi poluare a solurilor peste 2.000 ha, peisajul are amprenta mineritului de peste 2000 de ani, apele sunt puternic poluate.

Actualele zone poluate care nu se regãsesc în viitoarea zonã a exploatãrii miniere se vor ecologiza ºi vor fi redate destinaþiei fireºti.

Prin punerea în practicã a proiectului de la Roºia Montanã calitatea mediului în zonã urmeazã a se îmbunãtãþi.

Despre afectarea rezervaþiilor naturale din Valea Negrilesei, a Poienii Narciselor, a coloanelor bazaltice de la Detunata nici nu poate fi vorba. Sunt 15-20 de km distanþã.

Faþã de cele prezentate, consider cã moþiunea se bazeazã pe o slabã informare a semnatarilor ºi necunoaºtere a mineritului, a proiectului ºi a zonei ºi, în consecinþã, vã propun respingerea acesteia.

Mulþumim, domnule Ionescu.

Are cuvântul domnul ministru Dan Ioan Popescu, pentru a trage concluziile.

## **Domnul Dan Ioan Popescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În primul rând aº vrea sã mulþumesc tuturor colegilor care au înþeles importanþa deosebitã a Proiectului ”Roºia MontanãÒ ºi ºi-au adus contribuþia prin dezbaterile constructive, prin punctele de vedere exprimate în aceastã zi.

Aº vrea sã mulþumesc, de asemenea, grupurilor parlamentare care susþin continuarea unor obiective economice de maximã importanþã pentru România care asigurã locuri de muncã, care asigurã o dezvoltare, asigurã un trai decent pentru o bunã parte a populaþiei.

Am participat astãzi cu plãcere, ca membru al Parlamentului, ºi la unele dezbateri hilare, menþionate sau precizate în luãrile de cuvânt de cãtre unii parlamentari ai Partidului România Mare.

Antevorbitorul meu, domnul deputat, distins deputat al Partidului România Mare, cred cã are destul de multe lacune în ceea ce priveºte beneficiile, împãrþirea costurilor, când se obþin beneficiile, care sunt valorile.

Aº vrea, de asemenea, sã precizez acestui distins specialist în metalurgie deosebirea enormã din punct de vedere fizico-chimic între absorbþie ºi adsorþie. Întotdeauna cãrbunele activ s-a folosit pentru procedee de adsorþie ºi niciodatã pentru absorbþie. E vorba de gândire.

Deci, aº vrea, de asemenea, sã menþionez în mod deosebit poziþia verticalã, recunoscutã prin probitatea, menþionatã de multe ori ºi în presa localã, a domnului deputat Moiº, care mi-a dat o lecþie de verticalitate politicã prin acea poziþie intransigentã de neschimbare a culorii politice decât maximum o datã la 4 ani.

Repet, ca membru al Parlamentului, mi-a fãcut o plãcere deosebitã sã primesc aceste informaþii, ca membru al Guvernului însã vã mulþumesc în mod deosebit pentru participarea la aceastã dezbatere. Proiectul ”Roºia MontanãÒ nu este un proiect al actualului Guvern, nu este un proiect al actualului Parlament, este un proiect al României, care trebuie sã ne intereseze pe toþi ºi asupra cãruia trebuie sã ne implicãm cu toþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumim domnului ministru Dan Ioan Popescu. Stimaþi colegi,

Cine este împotriva moþiunii? Vã mulþumesc. Abþineri?

Cu 188 de voturi împotrivã, moþiunea a fost respinsã.

- Vã mulþumesc.

Cu aceasta, ºedinþa noastrã s-a încheiat. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 177/20.XII.2002 conþine 56 de pagini.**

Preþul 52.024 lei