De la bun Ónceput dorim s„ aducem la cuno∫tinþa Parlamentului c„ moþiunea simpl„, depus„ de 56 de deputaþi din Grupurile parlamentare ale P.D. ∫i P.N.L., este str„b„tut„ Ón integralitatea sa de afirmaþii f„r„ fundament ∫i f„r„ corespondent Ón realitate.
Suntem con∫tienþi c„ nu s-a putut face Óntr-un singur an tot ceea ce ne-am propus ca direcþii de acþiune ∫i m„suri concrete prin Programul de guvernare pe perioada 2001—2004. Œn acest context, apreciind instituþia moþiunii ca o expresie ∫i un exerciþiu normal de democraþie, consider„m ca total nepotrivit modul de prezentare Ón moþiune a situaþiei din agricultur„. De aceea, cu respectul cuvenit, v„ invit„m la o dezbatere obiectiv„, argumentat„ concret, cu fapte reale, pentru a sprijini relansarea ∫i dezvoltarea, Ón continuare, a agriculturii, industriei alimentare ∫i silviculturii din Rom‚nia.
Œn acest sens, v„ propunem s„ analiz„m Ómpreun„ felul Ón care s-a acþionat pentru lichidarea gravelor neajunsuri ce existau Ón agricultur„ ∫i Ón industria alimentar„, legate, Ón primul r‚nd, de insecuritatea alimentar„ Ón care s-a aflat populaþia dup„ guvernarea de dreapta din perioada 1997—2000, ∫i credem c„ este suficient s„ reamintim, de exemplu, numai anul 2000.
Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Dup„ cum cunoa∫teþi, dup„ campania electoral„ din anul 2000 am renunþat practic Ón totalitate la invocarea îgrelei mo∫teniri“ ∫i ne-am concentrat Óntreaga activitate pe rezolvarea problemelor majore ale agriculturii. Cu toate acestea, autorii falimentului din agricultura anilor 1997— 2000, care au f„cut parte chiar din echipele de conducere ale Ministerului Agriculturii ∫i Alimentaþiei, ne oblig„, prin lansarea acestei moþiuni, s„ le reamintim Ón ce stare au l„sat agricultura ∫i industria alimentar„ la sf‚r∫itul anului 2000, atunci c‚nd, s„tul de amatorismul ∫i incorectitudinea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
lor, electoratul i-a debarcat de la putere, trimiþ‚ndu-i Ón zona unei descalific„ri lente, dar sigure, Ón mersul lor spre anonimatul politic.
Pentru a r„spunde cum se cuvine iniþiativei avute de semnatarii moþiunii, va trebui s„ facem unele referiri la haosul Ón care a fost l„sat„ agricultura la sf‚r∫itul anului 2000.
Pentru Ónceput, sintetic, inform„m Parlamentul c„ dinamica valorii ad„ugate brute, realizate Ón agricultur„ Ón anul 2001 faþ„ de anul 2000, este de circa 27%. Œn acela∫i timp, deosebit de important este faptul c„ Ón anul 2001 a avut loc o Ómbun„t„þire sensibil„ structural„ prin cre∫terea ponderii producþiei animale Ón cadrul producþiei agricole totale, pe fondul sporirii substanþiale a volumului producþiei vegetale. Œn plus, este de subliniat c„ a crescut raportul Óntre valoarea producþiei industriei alimentare ∫i valoarea producþiei agricole de la 51,4% Ón 2000, la 58,2 Ón anul 2001, ceea ce demonstreaz„ f„r„ putinþ„ de t„gad„ cre∫terea eficienþei Ón sistemul dual agricultur„— industria alimentar„.
Producþia de cereale a atins Ón anul 2001 peste 19 milioane de tone, cu 8 milioane tone mai mult dec‚t Ón anul 2000, asigur‚ndu-se Ón Óntregime necesarul de gr‚u p‚n„ la noua recolt„, ca ∫i furajele de baz„ pentru hrana animalelor, f„r„ s„ mai fie nevoie de importuri.
Œn a doua parte a anului 2001 s-a stopat declinul efectivelor de animale, Ónregistr‚ndu-se unele cre∫teri. F„r„ a se lichida definitiv, au sc„zut vizibil nevoile de importuri la produsele de origine animal„, ca ∫i la legume, fructe ∫i struguri.
Œn anul 2001 au fost repuse Ón funcþiune amenaj„rile pentru irigaþie pe o suprafaþ„ de 900.000 de hectare, faþ„ de 500.000 de hectare, c‚t ne-am propus iniþial, astfel Ónc‚t faþ„ de anul 2000 suprafaþa irigat„ Ón 2001 a fost dublat„. Totodat„, Ón anul 2001 a fost redus„ la jum„tate faþ„ de 1999 ∫i 2000 suprafaþa de teren agricol r„mas„ necultivat„, respectiv de la 850.000 de hectare la numai 450.000 de hectare, exist‚nd create toate condiþiile pentru ca Ón anul 2002 s„ nu mai r„m‚n„ dec‚t Óntr-o foarte mic„ m„sur„ ∫i Ón situaþii cu totul deosebite suprafeþe necultivate.
Œn alt„ ordine de idei, dorim s„ amintim vajnicilor ap„r„tori ai propriet„þii ∫i artizanilor autodeclaraþi ai privatiz„rii c„ Ón anul 2001, deci Óntr-un singur an, actualul Guvern a eliberat tot at‚tea titluri de proprietate, Ón baza Legilor nr. 18/1991 ∫i nr. 1/2000, c‚t coaliþia la guvernare, din care au f„cut parte P.D. ∫i P.N.L., a eliberat Ón Óntreaga perioad„ 1997—2000. Aceasta este realitatea ∫i a∫a trebuie s„ privim aceast„ problem„.
Pe un alt plan, politica agrar„, diletant„ ∫i aventurist„ a fo∫tilor guvernanþi, localizat„ la Ministerul Agriculturii ∫i Alimentaþiei, a dus la sc„derea dramatic„ a suprafeþelor cultivate cu sfecl„ de zah„r, soia, tutun ∫i altele, ceea ce a creat mari dezechilibre Ón economia agricol„ ∫i de industrie alimentar„, mic∫or‚nd considerabil profitabilitatea produc„torilor agricoli.
Au disp„rut aproape Ón totalitate din peisajul agricol serele, iar sute de hale ∫i grajduri pentru cre∫terea animalelor, precum ∫i capacit„þi moderne pentru producerea de nutreþuri concentrate au fost aduse Óntr-o jalnic„ stare de paragin„.
O analiz„ efectuat„ Ón prima parte a anului 2001 a reliefat c„ sunt complet depopulate ∫i se afl„ Ón stare grav„ de degradare capacit„þi Ónsum‚nd peste 575.000 locuri pentru cre∫terea bovinelor, 3 milioane locuri pentru porcine, 16 milioane locuri pentru cre∫terea p„s„rilor ∫i peste 1.200.000 locuri pentru ovine.
Ce p„rere au semnatarii moþiunii asupra faptului c„ din suprafaþa total„ de sere calde, de aproape 1.400 de hectare, la 31 decembrie 2000 mai erau Ón funcþiune 430 de hectare, respectiv mai puþin de o treime?
De asemenea, nu s-a f„cut nimic timp de 4 ani, Ón perioada 1997—2000, pentru stoparea degrad„rii Óntinselor suprafeþe plantate cu pomi fructiferi ∫i viþ„ de vie, Óncuraj‚ndu-se incon∫tient ∫i din lipsa de calificare a conducerii ministerului Ón perioada 1997—2000 Ónlocuirea plantaþiilor cu viþ„ nobil„ cu hibrizi, de calitate net inferioar„, cu care s-au ocupat importante suprafeþe de teren arabil, cu Ónalt grad de fertilitate, apt pentru alte culturi.
La fel, au fost p„r„site definitiv instalaþiile ∫i amenaj„rile din sistemele de irigaþii, la distrugerea c„rora partidele din care fac parte autorii moþiunii au asistat cu condamnabil„ indiferenþ„ ∫i iresponsabilitate.
Iat„ doar unele aspecte din care rezult„ c„ ar fi fost demn„ de o cauz„ mai bun„ insistenþa cu care autorii moþiunii ∫i partidele pe care le reprezint„ susþin Ón continuare agricultura de subzistenþ„, neperformant„ ∫i neprofitabil„, a∫a cum Domniile lor au reu∫it s„ demonstreze, regretabil, c‚t au fost la guvernare.
De∫i autorii moþiunii militeaz„ — ceea ce este de apreciat — pentru integrarea þ„rii noastre Ón structurile euroatlantice, Ón acela∫i timp dumnealor se lupt„ din r„sputeri, dar f„r„ nici o ∫ans„, s„ menþin„ ferma (dac„ se mai poate numi a∫a) la o suprafaþ„ medie de 1,95 hectare, cresc„toria de animale la 1—2 vaci sau 1—3 porci, sau de 10—15 oi, sau 25—30 de p„s„ri, clam‚nd Óns„ necesitatea atingerii performanþelor ∫i competitivit„þii din þ„rile europene, membre ale organizaþiei Ón care vrem s„ ne integr„m.
Este uluitor s„ lansezi acuze de genul c„ actuala conducere a ministerului ia toate m„surile de sprijin al produc„torilor agricoli numai Ón favoarea marilor unit„þi, mai ales a fostelor I.A.S.-uri. Nu poate fi dec‚t o idee fix„ ∫i absurd„, Ón acela∫i timp, a semnatarilor moþiunii, preocuparea incriminat„ fiind departe de g‚ndirea ∫i de modul concret de acþiune ale ministerului. Dac„ Ón aceast„ idee Domniile lor sunt cu g‚ndul la societ„þile care au concesionat deja teren, atunci trebuie s„ le reamintim c„ cele mai multe dintre aceste concesion„ri s-au f„cut Ón timpul guvern„rii anterioare, din p„cate, cu foarte multe dovezi de fraude ∫i corupþie, fapte ce sunt azi Ón anchet„ penal„ la instituþiile abilitate.
Am dori s„ inform„m Camera Deputaþilor c„ numai Óntr-o lun„ ∫i jum„tate, deci Ón lunile ianuarie ∫i februarie ale anului 2001, noua conducere a ministerului primise peste 200 de reclamaþii, sesiz„ri ∫i memorii din teritoriu, Ón care, aproape f„r„ excepþie, se relatau fapte din sfera ilegalit„þilor, abuzurilor ∫i fraudelor comise Ón anii anteriori Ón procesul de privatizare-concesionare a fostelor I.A.S.-uri. Investigarea faptelor reclamate a Ónsemnat un efort considerabil al noii echipe a ministerului, care a fost f„cut cu preþul diminu„rii timpului de lucru ce trebuia acordat unor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
probleme majore ale agriculturii, industriei alimentare ∫i p„durilor.
Pentru neregulile ∫i abuzurile constatate, comise anterior anului 2000, s-au Ónaintat la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie, Inspectoratul General de Poliþie ∫i la inspectoratele de poliþie judeþene 72 de note de control, cu dosarele respective, precum ∫i 652 pl‚ngeri penale referitoare la Ónc„lcarea legislaþiei privind privatizarea ∫i concesionarea terenului, v‚nz„ri de active, regimul subvenþiilor, exploatarea masei lemnoase, importul de produse agricole ∫i altele.
Din acelea∫i motive s-au schimbat din funcþie 32 de cadre de conducere din unit„þile verificate, s-au diminuat drepturile salariale la un num„r de 203 angajaþi, s-a aplicat un num„r de 32.785 de sancþiuni contravenþionale, Ón valoare total„ de 70 de miliarde lei, ∫i s-au emis 341 de imputaþii, Ónsum‚nd 39 de miliarde.
Mai concret, la unele dintre aceste abateri grave vom reveni atunci c‚nd vom analiza punctual a∫a-zisele îdeficienþe“ semnalate, f„r„ acoperire faptic„, Ón moþiune.
A∫adar, corupþie generalizat„ Ón agricultur„ a existat, Óns„ nu Ón primul an de guvernare a P.S.D., ci Ón cei 4 ani Ón care semnatarii moþiunii au avut Ón m‚ini destinele ∫i administrarea agriculturii rom‚ne∫ti.
Constatarea distin∫ilor autori ai moþiunii, c„ Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor nu are o strategie de redresare a agriculturii, industriei alimentare ∫i p„durilor, este de natur„ s„ stupefieze. A face o astfel de afirmaþie, mai ales Ón forul legislativ al þ„rii, dovede∫te rea-credinþ„, dar, mai cur‚nd, o inadmisibil„ superficialitate Ón analiza politic„, cu consecinþe asupra calificativului pe care Ól merit„ autorii moþiunii ∫i partidele pe care le reprezint„. Aceasta, dac„ nu cumva semnatarii moþiunii ar dori s„ facem ∫i noi îagricultur„ politic„“, a∫a cum au f„cut dumnealor, ∫i nu îpolitic„ agricol„“, a∫a cum nu numai c„ ne-am propus, dar pe care Guvernul actual o ∫i realizeaz„.
De∫i o consider„m pierdere de timp, suntem nevoiþi s„ le reamintim celor ce nu vor s„ þin„ minte c„ Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor are ∫i acþioneaz„ dup„ politici agrare ∫i Ón conformitate cu strategii fundamentate, realiste, elaborate cu luarea Ón considerare a cerinþelor ∫i exigenþelor Uniunii Europene, spre care tindem.
Vom dezam„gi, probabil, pe autorii moþiunii, aduc‚ndu-le din nou la cuno∫tinþ„ c„ elaborarea politicii ∫i strategiilor de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare ∫i p„durilor a Ónceput Ónc„ din perioada Ón care Partidul Democraþiei Sociale din Rom‚nia se afla Ón opoziþie. Œn aceast„ privinþ„, pot depune m„rturie sutele de oameni de ∫tiinþ„, cadre universitare, speciali∫ti, conduc„tori de societ„þi comerciale ∫i reprezentanþi ai unor organizaþii profesionale ∫i sindicate, mulþi dintre ei nefiind membri P.D.S.R., care au participat direct ∫i efectiv la elaborarea acestor politici ∫i strategii agrare. Aduse din timp ∫i Ón mod organizat la cuno∫tinþa produc„torilor agricoli, precum ∫i Ón alte medii cu activit„þi Ón cele trei domenii, calitatea, profunzimea ∫i realismul politicilor ∫i strategiilor sale agricole au constituit, cu siguranþ„, motivaþia votului masiv acordat Partidului Democraþiei Sociale din Rom‚nia cu ocazia alegerilor.
Paralel cu activit„þile prezentate, care au consumat ∫i mai consum„ Ónc„ mult timp ∫i mult„ energie noii echipe a ministerului, s-au perfecþionat, actualizat ∫i ad‚ncit politicile ∫i strategiile agricole. Œn prezent, asemenea fundament„ri exist„ pentru fiecare produs agroalimentar, pentru fiecare sector ∫i domeniu, Ón concordanþ„ cu cele ce se convin, pe diferite etape, cu reprezentanþii Uniunii Europene, ai B„ncii Mondiale ∫i ai altor organisme internaþionale.
Iat„ de ce facem propunerea partidelor ai c„ror reprezentanþi au semnat moþiunea de a intra Ón posesia strategiilor noastre ∫i de a le oferi unor organizaþii de profil neutre din þar„ ∫i din str„in„tate, ca s„ le analizeze ∫i s„ le evalueze, iar concluziile acestora s„ fie aduse la cuno∫tinþa opiniei publice prin mijloacele de informare Ón mas„. BineÓnþeles c„ va fi util„ ∫i o comparaþie cu îstrategiile“ perioadei 1997—2000 Ón acest domeniu.
Œn continuare, ne vom referi la cele 15 a∫a-zise îdeficienþe“ prezentate Ón moþiunea pe care o dezbatem ast„zi Ón plenul Camerei Deputaþilor.
Œn primul r‚nd, referitor la afirmaþia din moþiune potrivit c„reia s-au anulat toate formele de creditare sau de subvenþionare a produc„torilor agricoli.
Dup„ cum se cunoa∫te, abrogarea prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 40/2001 a Legii nr. 165/1998 privind creditele pentru lucr„rile agricole ∫i a Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind subvenþionarea dob‚nzilor la creditele contractate pentru achiziþionarea de tehnic„ agricol„ din producþia intern„ s-a f„cut Ón conformitate cu Ónþelegerile internaþionale pe care le are Guvernul Rom‚niei privind forme moderne ∫i eficiente de sprijinire a produc„torilor agricoli.
Œntruc‚t dotarea tehnic„ a agriculturii a fost ∫i este Ónc„ deficitar„, am hot„r‚t ca din resursele financiare existente sau Ón curs de atragere Ón Fondul îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“, constituit Ón baza Legii nr. 268/2001, s„ folosim sume importante pentru sprijinirea achiziþion„rii de tractoare, combine, ma∫ini ∫i utilaje agricole, precum ∫i instalaþii pentru irigat din producþia intern„, drept pentru care am emis Ordinul ministrului nr. 97/2001, prin care am acordat o alocaþie de 55% din preþul de achiziþionare, inclusiv TVA.
Spre ∫tiinþa semnatarilor moþiunii, inform„m c„, dac„ Ón Óntreaga perioad„ 1997—2000, Ón agricultura Rom‚niei au intrat 3.320 de tractoare ∫i 210 combine de recoltat, numai Ón anul 2001, Ón perioada martie—decembrie, agricultura Rom‚niei a primit efectiv 3.764 de tractoare, 109 combine, 2.468 de pluguri, 2.170 de grape cu discuri, 1.426 de sem„n„tori p„ioase.
Œn concluzie, Ón anul 2001, prin efortul financiar pe care l-a f„cut Guvernul Adrian N„stase, s-au cump„rat mai multe tractoare ∫i utilaje agricole dec‚t Ón patru ani ai vechii guvern„ri.
Pentru anul 2002, Ónzestrarea tehnic„ a agriculturii se va Ómbun„t„þi simþitor, Ón sensul c„ vom continua s„ acord„m o alocaþie de 55% din preþul de achiziþionare, destin‚nd 760 de miliarde lei pentru procurarea de instalaþii ∫i echipamente pentru irigat, tractoare, combine ∫i echipamente pentru zootehnie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
Œn al doilea r‚nd, Ón leg„tur„ cu prevederile Ordonanþei de urgenþ„ nr. 108/2001, a exploataþiilor agricole.
Experienþa þ„rilor comunitare, c‚t ∫i a altor þ„ri cu agricultur„ dezvoltat„ a demonstrat c„ trebuie create exploataþii agricole viabile, de tip comercial, capabile s„ utilizeze tehnica ∫i tehnologiile avansate Ón scopul obþinerii de producþii cantitative ∫i calitative Ón condiþii de performanþ„ ∫i competitivitate.
Afirmaþia potrivit c„reia prin aceast„ ordonanþ„ produc„torii agricoli mici ∫i mijlocii vor fi defavorizaþi este tendenþioas„ ∫i contraproductiv„. Nu trebuie uitat c„ adoptarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 108/2001 a fost determinat„ de continua sc„dere a randamentelor at‚t Ón producþia vegetal„, c‚t ∫i Ón cea animal„, Ón principal Ón perioada 1997—2000.
Teoria avantajelor fermelor mici familiale s-a dovedit a fi electoral„, practic, lipsit„ de realism. Atomizarea exploataþiilor agricole Ón peste 24 de milioane de parcele, la 4.700.000 de proprietari, a adus agricultura rom‚neasc„ Óntr-o situaþie a c„rei gestionare implic„ eforturi mari ∫i care nu sunt justificate economic.
Cu exploataþii spre care ne propunem s„ mergem, Guvernul actual nu a f„cut altceva dec‚t s„ r„spund„ solicit„rilor proprietarilor de p„m‚nt ca, printr-un cadru legislativ concret, s„ sprijine formarea unor exploataþii familiale ∫i comerciale viabile, care s„ permit„ concentrarea ∫i specializarea producþiei, aplicarea rezultatelor cercet„rii ∫tiinþifice agricole, introducerea procesului tehnic ∫i practicarea unei agriculturi performante.
Convingerea Guvernului este c„ menþinerea situaþiei actuale Ón domeniul exploataþiilor agricole Ói dezavantajeaz„ Ón primul r‚nd pe produc„torii agricoli, deoarece nu Ó∫i pot dezvolta activit„þile, fiind dep„∫iþi de posibilitatea de a accede la credite bancare ∫i alte resurse financiare. Ca urmare, vor fi condamnaþi s„ practice tot o agricultur„ de subzistenþ„, ceea ce ar putea accentua starea de s„r„cie din mediul rural.
Œn al treilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te Programul SAPARD, dorim s„ inform„m plenul Camerei Deputaþilor c„, Ón data de 4 ianuarie 2001, c‚nd s-a creat noul Minister al Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, singura modalitate de informare a organismelor internaþionale c„ aceast„ agenþie ar exista erau ni∫te t„bliþe lipite pe u∫ile unor Ónc„peri ale ministerului, Ón interiorul c„rora se desf„∫urau activit„þi care nu aveau nici o leg„tur„ cu Agenþia SAPARD. Œn rest, îse selectau“ angajaþi, cu preponderenþ„ din r‚ndul celor care nu aveau nici o leg„tur„ cu aceast„ problem„.
Este de notorietate faptul c„ abordarea contraproductiv„, concurenþa interinstituþional„ nejustificat„, precum ∫i acþiunile angajate Ón cursul anului 2000 pe tema Programului SAPARD au individualizat Rom‚nia Ón mod negativ Ón r‚ndul þ„rilor candidate. Acestea sunt motivele pentru care Ón cursul anului 2000, Ón timp ce alte state candidate realizau progrese Ón preg„tirea pentru acreditare, la noi Ón þar„, datorit„ disputelor politice necontenite referitoare la crearea ∫i, mai ales, la subordonarea politic„ a agenþiei care urma s„ gestioneze Programul SAPARD, procedura de negociere a Planului naþional pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ a fost Óntrerupt„ la
iniþiativa Comisiei Europene, pentru o perioad„ de aproape patru luni.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari susþin„tori ai prezentei moþiuni, referitor la afirmaþia dumneavoastr„ c„ fondurile SAPARD sunt deja utilizate Ón toate celelalte þ„ri candidate, v„ inform„m c„ nici acest lucru nu este adev„rat. Œn prezent, numai trei þ„ri deruleaz„ fonduri de tip SAPARD: Ungaria, Slovenia ∫i Lituania.
Acreditarea sistemului SAPARD este un proces a c„rui complexitate este direct proporþional„ cu ponderea agriculturii ∫i a problematicii spaþiului rural la nivelul þ„rilor aplicante. Aceasta este raþiunea pentru care þ„rile mai mici au fost acreditate mai repede, iar Rom‚nia, Polonia, Cehia, Slovacia ∫i Ungaria se afl„ acum Ón etape finale privind acreditarea extern„.
Ni se pare corect ∫i cinstit s„ recunoa∫teþi, distin∫i semnatari ai moþiunii, c„ Guvernul actual ar trebui s„ porneasc„ de la zero, cadru instituþional neexist‚nd, pe fondul unei imagini externe a Rom‚niei ca neeligibil„ Ón cursa pentru promovarea Programului SAPARD. A trebuit s„ convingem Uniunea European„ c„ suntem un partener de Óncredere ∫i c„ avem voinþa politic„ ∫i potenþialul necesar realiz„rii programului la nivelul cerinþelor comunitare.
Acþiunile de monitorizare ∫i evaluare Óntreprinse Ón anul 2000 ∫i 2002 de c„tre Comisia European„ certific„ faptul c„ Ón prezent structurile care constituie sistemul SAPARD sunt operaþionale ∫i pot face faþ„ obiectivului auditului extern, Ón vederea acredit„rii externe.
Œn prezent, putem avea certificate stabilitatea ∫i viabilitatea parteneriatului cu Comisia Comunit„þii Europene ∫i putem s„ v„ asigur„m, stimaþi semnatari ai acestei moþiuni, c„ Programul SAPARD va demara Ón acest an.
Sesizarea cu privire la sediile birourilor regionale ale Agenþiei SAPARD nu are fundament, nu se justific„. Agenþia SAPARD deþine o structur„ central„ ∫i opt birouri regionale de implementare a Programului SAPARD, amplasate Ón cele opt regiuni de dezvoltare, potrivit Legii nr. 309/2001 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Agenþiei SAPARD, ∫i nu fac parte din structurile prefecturilor.
Œn cursul anului 2000, incompetenþa ∫i confuzia cu privire la rolul ∫i obiectivele Programului SAPARD s-au manifestat at‚t Ón plan instituþional, c‚t ∫i legislativ. Acest fapt a culminat cu adoptarea Legii nr. 157/2000, care a constituit un exces de reglementare, Óntruc‚t documentul adoptat la vremea respectiv„ de Parlamentul Rom‚niei nu a reprezentat varianta pe care Comisia European„ s„ o poat„ aproba. Ca atare, a fost respins„ prin Decizia Comisiei Europene din 12 noiembrie 2000.
Pentru aceste considerente, abrogarea Legii nr. 157/2000 se justific„ pe deplin, iar propunerea dumneavoastr„ privind elaborarea ∫i adoptarea unui nou plan naþional denot„ acelea∫i intenþii faþ„ de implementarea Programului SAPARD Ón Rom‚nia, ca ∫i m„surile demonstrate pe parcursul anului 2000.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari semnatari ai prezentei moþiuni, consolidarea unui mediu de dezbatere s„n„tos, serios, responsabil ∫i constructiv, mai ales la nivelul Parlamentului Rom‚niei, implic„ cu prioritate, dincolo de intenþie, aprofundarea temelor care fac obiectul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
interpel„rilor sau moþiunilor. Astfel, interese ∫i obiective majore ale Rom‚niei, cum este ∫i Programul SAPARD, pot fi subminate de ambiþii ∫i interese personale sau de þinte politice virtuale ∫i percepute ca atare de c„tre cei pe care Ói reprezentaþi.
Œn acest sens, Ón m„sura Ón care sunteþi interesaþi Ón implementarea Programului SAPARD, perceput ca instrument de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, v„ solicit„m at‚t sprijinul, c‚t ∫i disponibilitatea de a promova Ón mod constructiv ∫i consecvent valorile ∫i implicaþiile reale ale acestui program.
Œn al patrulea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te alocarea fondurilor pentru bugetul ministerului.
Œn pofida resurselor financiare limitate pe plan naþional, fondurile alocate pentru susþinerea agriculturii prin bugetul aprobat pe anul 2002 se ridic„ la suma de 18.108,6 miliarde lei (buget de stat, 11.620 miliarde lei; credite externe rambursabile, 184,1 miliarde lei; sume alocate din venituri extrabugetare, 1.019,0 miliarde lei; fonduri externe nerambursabile, 5.284,5 miliarde lei), reprezent‚nd o cre∫tere nominal„ cu 52,2% faþ„ de fondurile destinate susþinerii financiare a agriculturii Ón anul 2001. Œn condiþii comparabile, aceste fonduri reprezint„ un spor de 16,8%. Ca urmare, afirmaþia din moþiune, potrivit c„reia bugetul pentru agricultur„ Ón anul 2002, Ón cifre reale, este cu 23% mai mic dec‚t Ón anul 2001, este totalmente lipsit„ de temei.
Œn al cincilea r‚nd, Ón leg„tur„ cu stoparea, la Ónceputul anului 2002, a acord„rii mijloacelor financiare c„tre produc„torii agricoli, la care se face referire Ón moþiune, vrem s„ credem c„ este vorba, Ón cel mai bun caz, de o neÓnþelegere.
Distin∫ii semnatari ai moþiunii afirm„ c„ subvenþia la gr‚u, acordat„ Ón perioada Ónþeleptei ∫i eficientei guvern„ri anterioare, a fost cu circa un milion de lei mai mare dec‚t cea acordat„ Ón anul 2001 de actualul Guvern. Admiþ‚nd c„ afirmaþia este corect„, ar fi bine dac„ Ón moþiune se explic„ de ce, la un efort financiar mai mare, s-a reu∫it obþinerea Ón anul 2000 a numai 5 milioane de tone de gr‚u, faþ„ de 7,6 milioane Ón anul 2001, fiind necesar ca, p‚n„ la urm„toarea recolt„, Ón anul 2000 s„ se importe peste 600.000 de tone de gr‚u. Œn goana dup„ îargumente“ cu orice preþ, dovedite cel puþin ca inexactit„þi, semnatarii moþiunii n-au avut r„bdarea sau curiozitatea s„ analizeze situaþia real„, bazat„ pe informaþii concrete. Œntr-adev„r, Ón anul 2002 bugetul de stat a avut o alt„ concepþie de fundamentare, ∫i anume pe programe ∫i produse, Ón corelare cu perspectiva ∫i necesit„þile armoniz„rii politicilor agricole cu cele comunitare. Œn acest sens trebuie Ónþeles c„, dac„ Ón anul 2000 produc„torii agricoli au beneficiat de sprijin financiar Ón principal direcþionat spre sectorul vegetal, o mare pondere av‚nd-o cultura cerealelor, Ón anul 2002 formele de sprijinire s-au diversificat at‚t Ón sectorul vegetal, c‚t mai ales Ón sectorul zootehnic, unde valoarea acestui sprijin a fost majorat, Ón termeni reali, de 8,5 ori. Aceast„ cre∫tere spectaculoas„ a fondurilor destinate susþinerii sectorului zootehnic vor crea premisele redres„rii acestui sector, dar mai ales a valorific„rii superioare a producþiei vegetale.
Œn aceast„ situaþie, agricultura rom‚neasc„ a beneficiat pe primele dou„ luni ale anului 2002 de circa 1.500 de
miliarde lei, fiind, Ón acela∫i timp, Ón faza de avizare a unui proiect de act normativ ce reglementeaz„ acordarea unor avansuri la subvenþiile pe produs Ón valoare total„ de 1.200 miliarde lei, pentru susþinerea lucr„rilor din campania agricol„ din prim„vara anului 2002.
Œn al ∫aselea r‚nd, cu privire la afectarea bugetului ministerului pe anul 2002, v„ inform„m c„ rolul Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 1/2002 ∫i al Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 2/2002 a fost s„ asigure continuitatea acord„rii subvenþiilor ∫i alocaþiilor de sprijin Óntre bugetele alocate pe anii 2001 ∫i 2002, f„r„ a se ajunge la blocaje sau discontinuit„þi. Œn fundamentarea bugetului pe anul 2002 Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a avut Ón vedere at‚t cheltuielile curente Ón anul 2002, c‚t ∫i achitarea sumelor restante din anul 2001.
Œn al ∫aptelea r‚nd, cu privire la introducerea impozitului pe terenul agricol.
Introducerea impozitului pe terenul agricol Óncep‚nd cu anul 2002 a fost reglementat„ prin Ordonanþa Guvernului nr. 8 din 19 iulie 2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol. O citire atent„ observ„ c„ la art. 1 din aceast„ ordonanþ„ se prevede c„ impozitul pe terenul agricol se pl„te∫te numai de c„tre persoanele fizice care deþin Ón proprietate suprafeþe de peste 10 hectare. Aceast„ prevedere scute∫te de plata impozitului majoritatea proprietarilor de teren, cunosc‚nd c„ suprafaþa medie a unui proprietar este mult sub 10 hectare, venindu-se astfel Ón sprijinul micilor gospod„rii familiale. Œn prezent, 1,6 milioane de proprietari au sub un hectar fiecare, 4,7 milioane, Óntre 1 ∫i 10 hectare, ∫i numai 500.000 de proprietari deþin mai mult de 10 hectare fiecare.
De asemenea, impozitul se stabile∫te Ón funcþie de categoria de folosinþ„ ∫i clasele de calitate ale terenului agricol, prin aceasta realiz‚ndu-se o concordanþ„ cu posibilit„þile de producþie ale proprietarilor din diferite zone de producþie agricol„.
Œn al optulea r‚nd, Ón leg„tur„ cu scutirea de datorii a fostelor I.A.S.-uri supuse privatiz„rii.
Pentru a elucida problema, vom analiza lucrurile Ón evoluþia lor. Privatizarea I.A.S.-urilor a Ónceput Ón anul 2000, c‚nd, pe baza Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 198/2000, Agenþia Domeniilor Statului a preluat Ón patrimoniu 739 de societ„þi comerciale, din care 105 au fost privatizate p‚n„ la 31 decembrie 2000.
BineÓnþeles c„ Ón prima faz„, sub vechea guvernare, pe fondul promov„rii intereselor partidelor din coaliþia de dreapta au fost privatizate cele mai profitabile unit„þi. Dup„ cum este cunoscut, foarte multe societ„þi au fost privatizate fraudulos, fiind v‚ndute pachete de acþiuni pe sume derizorii.
Legea cre∫terii atractivit„þii la privatizare, iniþiat„ de Guvernul actual, este un demers legislativ care a fost susþinut ca o necesitate Ón urma analizei interesului investitorilor pentru aceste unit„þi agricole. Trebuie reþinut faptul c„ Ón anul 2001 Agenþia Domeniilor Statului a f„cut oferte pentru 159 de societ„þi comerciale ∫i au fost privatizate doar 59. Demersul nostru va face mai eficient ∫i mai rapid procesul de privatizare ∫i Ól va corela cu introducerea unor metode de privatizare mai transparente,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
cum este licitaþia prin strigare. Menþion„m, pentru clarificarea dumneavoastr„, c„ la licitaþii nu acþioneaz„ pentru nici un candidat criteriul apartenenþei politice.
Proiectul de Lege referitor la unele m„suri pentru cre∫terea atractivit„þii la privatizarea societ„þilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, ce deþin Ón administrare terenuri agricole proprietate public„ sau privat„ a statului, a fost Ónaintat cu propunerea de a se aplica doar societ„þilor care se vor privatiza dup„ intrarea Ón vigoare a legii.
Guvernul a considerat ca necesar acest proiect de lege pentru a gr„bi procesul de privatizare din agricultur„, fundamental pentru dezvoltarea acestei ramuri a economiei. La momentul Ónaint„rii acestui proiect de lege procesul de privatizare a societ„þilor comerciale la care statul este acþionar prin Agenþia Domeniilor Statului este Óngreuiat de datoriile mari pe care cele mai multe dintre acestea le au faþ„ de bugetul de stat ∫i nu numai. Urmare a existenþei datoriilor, multe din aceste societ„þi au intrat Ón lichidare judiciar„; anterior, activele lor au fost v‚ndute prin licitaþie, Ón urma v‚nz„rii procedurilor de executare silit„. Nu este un secret pentru nimeni c„ Ón urma v‚nz„rii activelor prin executare silit„ atractivitatea societ„þilor comerciale scoase la privatizare scade. De asemenea, scade valoarea acestora, precum ∫i potenþialul lor economic.
Anularea datoriilor bugetare ale societ„þilor comerciale care au administrat terenuri agricole poate constitui un pas necesar pentru realizarea unui proces de privatizare eficient, prin cre∫terea atractivit„þii acestor societ„þi ∫i asigurarea exploat„rii eficiente a terenurilor agricole. Mai mult, Ón urma adopt„rii acestei legi, pentru acþiunile societ„þilor comerciale ce vor fi privatizate se va obþine un preþ mai mare, fapt ce va avea drept consecinþ„ cre∫terea veniturilor bugetare ∫i a celor destinate dezvolt„rii agriculturii prin Fondul îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“.
Trebuie menþionat c„ at‚t Consiliul Economic ∫i Social, c‚t ∫i Consiliul Legislativ au avizat favorabil forma original„ a proiectului de lege, a∫a cum a fost promovat de Guvern. La fel, proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaþilor Ón aceea∫i form„.
Œn momentul Ón care proiectul de lege a ajuns Ón dezbaterea Comisiei de agricultur„ a Senatului, membrii acesteia au propus amendamente care vizeaz„ scutirea de datorii ∫i a societ„þilor comerciale deja privatizate, Ón baza Ordonanþei de Guvern nr. 198/1999 ∫i a Legii nr. 268/2001.
A∫ dori s„ subliniez c„ la societ„þile comerciale privatizate Ón anul 2000 Ón cursul anului 2001 Corpul de control al ministerului a efectuat verific„ri, Ón urma unor sesiz„ri privind modul de privatizare, Ón aceast„ acþiune fiind cuprinse un num„r de 34 de societ„þi. Pentru neregulile constatate, Ón special v‚nzarea pachetului de acþiuni la un preþ de ofert„ mult inferior celui propus de Ministerul Agriculturii, notele de control ∫i documentele Óntocmite au fost Ónaintate organelor Ón drept pentru cercetare.
Contractele de v‚nzare-cump„rare a pachetelor de acþiuni la toate cele 34 de societ„þi au fost aprobate de fostul ministru Ioan Mure∫an.
Ca urmare a faptului c„ multe societ„þi nu ∫i-au achitat redevenþa, nu au efectuat investiþiile contractate ∫i nu au respectat alte prevederi prin contractele de privatizare, organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor continu„ o campanie de verificare, iar Ón situaþia Ón care se vor constata nereguli contractele vor fi reziliate. P‚n„ Ón prezent, au fost reziliate un num„r de 150 de contracte.
Œn al nou„lea r‚nd, Ón leg„tur„ cu ree∫alonarea datoriilor Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ — S.A.
Av‚nd Ón vedere ampla dezbatere care are loc pe aceast„ tem„ Ón diverse medii, dorim s„ preciz„m, Ón succesiunea lor, fenomenele ∫i cauzele care au generat actuala stare de lucruri.
Œn anul 1997, f„r„ nici o justificare economic„ Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. a angajat credite interne ∫i externe Ón valoare de 100 de milioane de m„rci germane, din care, 52 de milioane garantate de statul rom‚n. Creditul extern a fost avizat de reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, respectiv domnul Dinu Gavrilescu, ministru P.N.Þ.C.D., ∫i domnii Aurel Pan„, secretar de stat, membru P.D., ∫i Aurelian Dobrescu, secretar de stat, membru P.N.L. Sumele au fost cheltuite integral, investiþia dovedindu-se nejustificat„, deoarece Ón anii 1998—1999—2000 producþia de þigarete rom‚ne∫ti a sc„zut, iar la Fabrica de Þigarete din Miercurea-Ciuc, Ón momentul Ón care s-a terminat retehnologizarea, Ón ziua Ón care toþi muncitorii ∫i oficialit„þile din ora∫ a∫teptau inaugurarea, s-a prezentat directorul societ„þii de la Bucure∫ti care a declarat-o Ónchis„ ∫i de atunci n-a mai fost deschis„, bineÓnþeles.
Tot Ón aceast„ perioad„ unitatea a angajat nejustificat cheltuieli foarte mari, care au prejudiciat grav activitatea ∫i profiturile. Directorul general Hotea, numit de guvernanþii de atunci, avea un salariu lunar de 10.000 de dolari ∫i locuia la Hotelul Sofitel pe cheltuiala firmei. S-au pl„tit sponsoriz„ri imense, inclusiv pentru unele ziare apropiate vechii guvern„ri, numai Ón 2000 suma lor dep„∫ind 1,5 milioane USD. A fost cump„rat un automobil marca Mercedes, folosit ∫i tamponat Ón campania electoral„ a anului 2000 de c„tre fostul ministru Ioan Mure∫an.
Ca urmare a unui management financiar defectuos, Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ a Ónregistrat la finele anului 2000 un blocaj financiar de peste 300 de miliarde lei, prin acceptarea unor bilete la ordin de la Banca Turco-Rom‚n„, aflat„ Ón faliment, pentru care societatea a fost obligat„ s„ primeasc„ 3 vile ∫i un club care acum produc pierderi de peste 500 de milioane pe an. Efectele acestor abuzuri repetate ∫i cumulate Ón utilizarea fondurilor proprii ∫i atrase au dus societatea Ón pragul falimentului, Ónregistr‚nd la finalul anului 2000 datorii de peste 2.500 de miliarde ∫i 4 dosare penale pe care conducerea actual„ a ministerului le-a Ónaintat Parchetului General.
Datoriile cumulate ∫i complicitatea unor funcþionari din Ministerul Finanþelor din acea perioad„ au condus la pierderea licenþei de fabricaþie, practic, Ón lunile ianuarie ∫i februarie 2001 îTutunul Rom‚nesc“ nu a lucrat, fiind blocat prin retragerea licenþelor, fapt ce a condus la imense
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
pierderi ∫i apariþia pe piaþ„ a dou„ m„rci concurente de þig„ri, Ón detrimentul þig„rilor îSnagov“ ∫i îAmiral“.
Aceste fenomene, corelate cu salariile foarte mari, negociate Ón scop electoral de vechea guvernare, au dus la situaþia economic„ grav„ a societ„þii.
Iat„ cauzele reale care au generat situaþia economic„ financiar„ de la Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. ∫i care, Ón vederea salv„rii producþiei de tutun ∫i þigarete rom‚ne∫ti, motiveaz„ ree∫alonarea datoriilor.
Œn leg„tur„ cu reducerea TVA, ne afl„m sub efectul prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 147/2001 cu privire la politicile economice ∫i financiare ale Guvernului Rom‚niei Ón perioada 2001—2002, prin care s-a stabilit am‚narea reducerii cotelor de TVA p‚n„ Ón anul 2003— 2004, Ón conformitate cu Acordul de Ómprumut stand-by Óncheiat cu F.M.I.
Œn al zecelea r‚nd, cu privire la gestionarea ineficient„ a activit„þilor agricole, autorii moþiunii, demonstr‚nd remarcabile calit„þi de statisticieni, Ó∫i bazeaz„ acuzaþiile pe ni∫te cifre seci care pot spune multe, dar nu pot descrie esenþa problemei.
Stadiul ∫i calitatea lucr„rilor agricole nu se pot aprecia numai prin date statistice, dac„ acestea nu sunt coroborate ∫i cu alþi factori, dintre care cei naturali au un rol de prim„ Ónsemn„tate. Este, Óns„, adev„rat c„ acest lucru nu poate fi f„cut dec‚t de speciali∫ti Ón domeniu. Trebuie s„ þinem cont de condiþiile pedoclimatice ∫i din toamna anului 2001, care s-au caracterizat prin lips„ de precipitaþii, fapt ce a dus la concentrarea produc„torilor agricoli pe realizarea programului de Óns„m‚nþare a culturilor de toamn„.
Ca urmare, realizarea ogoarelor de toamn„ a fost Óncetinit„, mai ales c„ acestea se executau de o calitate necorespunz„toare ∫i cu un consum ridicat de carburanþi. La aceasta se adaug„ ∫i venirea timpurie a iernii, Ón comparaþie cu alþi ani, precum ∫i Óngheþarea solului, ceea ce a f„cut imposibil„ efectuarea ar„turilor.
Œn al unsprezecelea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te fertilizarea culturilor de toamn„, v„ inform„m c„ lucrarea este Ón plin„ desf„∫urare, ajung‚ndu-se Ón prezent la 32% din suprafaþ„. Œntreaga acþiune se va finaliza p‚n„ la 15—20 martie a.c.
De asemenea, majoritatea produc„torilor agricoli au Ónceput fertiliz„rile cu Óngr„∫„minte complexe pe terenurile pe care se Ónfiinþeaz„ culturi Ón prim„vara acestui an.
V„ inform„m c„ Óns„m‚nþ„rile din aceast„ prim„var„ au fost declan∫ate, aceast„ lucrare execut‚ndu-se deja pe o suprafaþ„ de peste 30.000 de hectare. Exist„ toate condiþiile ca Ón urm„toarele 10 zile programul culturilor din prima urgenþ„ Ón zona I—II s„ se finalizeze. V„ rug„m s„ nu uitaþi c„ Ón anul 2000, la aceast„ dat„, lucr„rile de Óns„m‚nþ„ri de prim„var„ Ónc„ nu Óncepuser„.
Œn al doisprezecelea r‚nd, Ón leg„tur„ cu evoluþia stadiului aplic„rii Legii nr. 1/2000 Ón perioada 2000–2002 ∫i, chipurile, a bloc„rii acesteia, v„ rug„m s„ reþineþi c„ prin Ordonanþa Guvernului nr. 102/2001 nu se suspend„ aplicarea Legii nr. 1. M„surile propuse Ón moþiune pentru urgentarea aplic„rii Legii nr. 1 au fost deja implementate prin adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2001 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ∫i agricultur„. Œn atribuþiile acestor
servicii care se constituie pe l‚ng„ consiliile locale intr„, Ón principal, aplicarea Legii fondului funciar. Aceste servicii sunt finanþate din venituri extrabugetare ∫i subvenþii acordate de la bugetul de stat. Pentru urgentarea aplic„rii Legii fondului funciar au fost Óntocmite programe pentru fiecare judeþ, iar Ón cadrul judeþului, pentru fiecare comisie local„, astfel ca la finele anului 2002 titlurile de proprietate s„ fie eliberate Ón proporþie de 90%, programe ce, p‚n„ la aceast„ dat„, au fost respectate Ón conformitate cu graficele stabilite.
Stimaþi semnatari ai moþiunii,
V„ rug„m s„ Ónþelegeþi c„ apariþia Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 102/2001 nu a Ómpiedicat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. Dimpotriv„, prevederile acestei ordonanþe au adus o serie de clarific„ri care au facilitat analizele la nivelul comisiilor locale ∫i judeþene, astfel c„ rezultatele acþiunilor de reconstituire a dreptului de proprietate sunt net superioare anului 2000.
Astfel, dac„ la sf‚r∫itul anului 2000 suprafeþele puse la dispoziþia comisiilor locale de c„tre Regia Naþional„ a P„durilor au fost de 310.000 hectare, iar cele puse Ón posesie, de circa 139.000 de hectare, la sf‚r∫itul lui ianuarie 2002, Ón numai 13 luni ale actualei guvern„ri, suprafaþa pus„ la dispoziþia comisiilor locale a fost aproximativ 825.000 de hectare, respectiv de 2,7 ori mai mare, iar suprafeþele puse Ón posesie au Ónsumat circa 561.000 de hectare, de peste 4 ori mai mult.
Œn concluzie, la ora actual„ exist„ puse Ón posesie 561.000 hectare de p„dure, ceea ce reprezint„ peste 38% din fondul forestier estimat a fi retrocedat, ∫i nu 9%, a∫a cum susþin semnatarii moþiunii.
Faptul c„ nu toate suprafeþele puse Ón posesie au ∫i titluri de proprietate eliberate este irelevant pentru aplicarea acestei legi, deoarece, sub raport juridic, solicitanþii dreptului de reconstituire Ón baza acestei legi sunt consideraþi proprietari din momentul Óntocmirii procesului-verbal de punere Ón posesie, bucur‚ndu-se astfel de toate facilit„þile ce decurg din acest drept.
Œn al treisprezecelea r‚nd, Ón leg„tur„ cu acceptarea situaþiei ca din cele 800 de miliarde de lei cuvenite statului ca redevenþe contractate de la societ„þile comerciale agricole s„ se Óncaseze numai 40 de miliarde, afirmaþia este absolut adev„rat„, pentru c„ prin aceasta autorii moþiunii se autoacuz„. Dat fiind c„, de fapt, infima sum„ de 29 de miliarde lei, ∫i nu de 40 de miliarde a fost Óncasat„ de Domniile lor Ón anul 2000, spre deosebire de noi Ón anul 2001, c‚nd am Óncasat 565 de miliarde lei. Trebuie s„ ar„t„m c„ gradul de Óncasare a redevenþelor realizate Ón 2001 nu ne mulþume∫te, semnal‚ndu-se un fenomen extrem de serios: nerespectarea clauzelor contractuale ce prev„d valori ∫i termene ale pl„þilor Ón contul redevenþei de c„tre societ„þile comerciale care au Óncheiat contracte de concesiune, contracte Óncheiate Ón totalitate Ón perioada Ón care autorii moþiunii erau la guvernare.
Pentru a evita producerea Ón anul 2002 a unor astfel de fenomene s-a trecut deja, pe baza clauzelor privind neplata datoriilor c„tre ADS, la cur„þirea portofoliului de contracte Óncheiate cu a∫a-zi∫ii oameni de afaceri care nu Ó∫i achit„ obligaþiile c„tre stat. Au fost deja reziliate, a∫a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
cum am mai spus, 150 de contracte ∫i m„sura va continua p‚n„ c‚nd vom asana tot portofoliul ADS de contracte semnate cu parteneri neviabili, care au alt scop dec‚t acela de a face agricultur„ Ón Rom‚nia ∫i care desf„∫oar„ activit„þi comerciale f„r„ s„ respecte legile þ„rii ∫i obligaþiile contractuale asumate. Suprafeþele de teren astfel disponibilizate vor fi scoase din nou la licitaþie pentru concesionare Ón aceast„ prim„var„.
Œn al paisprezecelea r‚nd, Ón leg„tur„ cu neasigurarea funcþion„rii instituþiilor nou create pentru verificarea ∫i aplicarea regulilor regimului silvic, v„ inform„m c„, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 12/2001 privind funcþionarea Ministerului Agriculturii ∫i Alimentaþiei Ón scopul Ónt„ririi capacit„þii de control Ón aplicarea regimului silvic, num„rul inspectoratelor silvice teritoriale de control a crescut de la 7 la 16. Aceast„ m„sur„ a condus la Ómbun„t„þirea acoperirii la nivel judeþean, Óntre structurile cu atribuþii de control pe linie economic„ ∫i financiar„ ∫i inspectoratele silvice teritoriale.
Regia Naþional„ a P„durilor, prin structurile sale, asigur„ paza ∫i gospod„rirea fondului forestier proprietate public„ a statului, Ón conformitate cu prevederile legislaþiei ∫i normelor tehnice Ón vigoare, aplic‚nd cu stricteþe regulile regimului silvic.
Referitor la pagubele produse prin t„ieri ilegale Ón p„durile administrate de Regia Naþional„ a P„durilor, inform„m c„ Ón anul 2001 s-a Ónregistrat un volum al arborilor t„iaþi ilegal de 139.000 m[3] , cu 3.166 mai mic dec‚t s-a Ónregistrat Ón anul 2000. De menþionat c„ ponderea volumului t„iat ilegal s-a Ónregistrat Ón semestrul I 2001, respectiv 95.000 m[3] , 68% din total, care reprezint„, de fapt, pagube produse Ón anii anteriori.
Œn semestrul II al anului 2001, ca urmare a m„surilor de intensificare a activit„þii de paz„ a fondului forestier, adoptate de conducerea regiei, pagubele Ón cantoane s-au diminuat treptat, Ónregistr‚ndu-se p‚n„ la sf‚r∫itul anului un volum t„iat ilegal care reprezint„ numai 66% din volumul Ónregistrat Ón acela∫i semestru al anului 2000.
Referitor la t„ierile ilegale din p„durile predate ca efect al legilor fondului funciar, inform„m c„, Ón p„durile Ón care paza este asigurat„ pe baz„ de contracte cu noii proprietari de c„tre unit„þile din structura regiei naþionale, pagubele sunt reduse, situ‚ndu-se la nivelul celor Ónregistrate Ón p„durile proprietate public„ a statului. Œn p„durile pentru care noii proprietari nu au Óncheiat contracte de paz„ ∫i administrare cu unit„þile silvice ∫i nu ∫i-au creat nici structuri proprii de paz„ nivelul t„ierilor ilegale de arbori atinge cote alarmante, ajung‚ndu-se Ón unele situaþii la dispariþia complet„ a vegetaþiei forestiere, cu efecte p„gubitoare asupra mediului.
Prin colaborarea Óntre aceste structuri, permanentizat„ prin protocoale Óncheiate la nivel central, Óntre Ministerul Agriculturii ∫i Alimentaþiei, Ministerul de Interne ∫i Regia Naþional„ a P„durilor, ∫i prin planuri concrete de m„suri la nivel local, s-au realizat controale complexe privind paza p„durii ∫i circulaþia materialului lemnos, precum ∫i la agenþii economici care exploateaz„, transport„ ∫i prelucreaz„ mase lemnoase. Aceste acþiuni au avut ca efect diminuarea pagubelor aduse fondului forestier prin sustragere ∫i comercializarea ilegal„ a materialului lemnos din p„duri sau a celui prelucrat, precum ∫i reducerea
num„rului de contravenþii ∫i infracþiuni silvice, comparativ cu anul 2000, astfel: reducerea cu 7% a materialului lemnos sustras ilegal din p„duri; reducerea cu 7% a num„rului de contravenþii silvice; reducerea cu 4% a num„rului de infracþiuni silvice.
Œn anul 2001 Regia Naþional„ a P„durilor ∫i inspecþiile silvice teritoriale au Ónaintat la Parchetele de pe l‚ng„ tribunale ∫i la inspectoratele de poliþie 652 de pl‚ngeri penale, au emis 341 decizii de imputare pentru o sum„ de 29 miliarde de lei, au confiscat material lemnos Ón valoare de 4 miliarde ∫i au aplicat peste 460 de sancþiuni administrative.
Œn al cincisprezecelea r‚nd, cu privire la achitarea restanþelor din anul 2001 c„tre produc„torii agricoli.
Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a reu∫it ca p‚n„ la aceast„ dat„ s„ achite 94,4%, respectiv 1.421,9 miliarde, urm‚nd ca p‚n„ la 1 martie s„ achite diferenþa de 5,6%, respectiv de 83 de miliarde. Deci datoriile la care se refer„ semnatarii moþiunii nu numai c„ Ón cea mai mare parte au fost achitate, ci au fost acordate Ón aceast„ perioad„ ∫i susþineri financiare aferente anului 2000.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,
Nu contest„m faptul c„ Ón agricultur„, industria alimentar„ ∫i silvicultur„ sunt neÓmpliniri, Guvernul fiind convins c„ sunt Ónc„ multe greut„þi de Ónvins.
Analiz‚ndu-∫i Óns„ serios activitatea desf„∫urat„ ∫i mai ales obiectivele pe care ∫i le-a propus, Guvernul actual consider„ c„ agricultura rom‚neasc„ este Ónscris„ pe o direcþie bun„, c„ marea majoritate a produc„torilor agricoli, ca ∫i foarte mulþi oameni de ∫tiinþ„, cadre universitare ∫i organizaþii neguvernamentale sunt al„turi de noi Ón efortul pe care trebuie s„ Ól facem cu toþii, pentru realizarea unei agriculturi performante ∫i competitive.
Dorim sincer s„ fim monitorizaþi de partidele din opoziþie, de mass-media, ca ∫i de alte instituþii ∫i organizaþii cu preocup„ri Ón domeniu, c„rora le adres„m mulþumirile noastre anticipate.
Din p„cate, moþiunea simpl„ pe care o dezbatem ast„zi este departe de o astfel de conduit„.
Prin interpret„rile eronate ∫i tendenþioase ale unor activit„þi ∫i rezultate se urm„re∫te, de fapt, f„r„ nici un temei, ît„ierea de capete“, obþinerea de capital politic ∫i popularitate ieftin„, dar printr-o prestaþie demagogic„, autorii moþiunii neav‚nd motivaþia moral„ a unui astfel de demers.
Plin„ de neadev„ruri, cu declaraþii neacoperite ∫i cu inconsecvenþe incontestabile, moþiunea nu poate constitui un document care s„ conving„ ∫i s„ justifice un vot favorabil. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t, cu excepþia solicit„rii demisiei ministrului agriculturii, Ónscris„ Ón propunrea nr. 1, toate celelalte propuneri sunt de mult Ón practica activit„þii Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, iar pentru probleme de fond funciar, ∫i ale Ministerului Administraþiei Publice.
Sunt convins c„ dumneavoastr„, deputaþii Parlamentului Rom‚niei, veþi confirma cele prezentate de Guvern, dat fiind c„, Ón cadrul excelentelor relaþii de colaborare permanente pe care le avem, dumneavoastr„ aveþi pe mesele de lucru documente care atest„ c„, de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002
fapt, ne ocup„m, efectiv, exact de ceea ce autorii moþiunii ne solicit„ s„ facem. Noi acþion„m dup„ concepþia ∫i doctrina Partidului Social Democrat, pe care Ól reprezent„m.
Credem c„ moþiunea trebuie respins„ ∫i pentru motive de ordin neprofesional, iar cei care au scris-o ∫i au promovat-o ar trebui s„ Ó∫i fac„, mai ales, mustr„ri de con∫tiinþ„. Aceasta, dac„ au Ónþelepciunea de a se autodemite moral dintr-un domeniu pe care dumnealor nu Ól cunosc.
Faþ„ de cele prezentate, solicit„m distin∫ilor parlamentari din Camera Deputaþilor s„ resping„ moþiunea simpl„ privind criza Ón agricultur„, iniþiat„ de 56 de deputaþi ai Partidului Naþional Liberal ∫i ai Partidului Democrat.
V„ mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.