Stenogramă plen

P.S.D.-ului, plin de ezit„ri ∫i neconcordanþe, ∫i o politic„ a a∫a-zisei opoziþii democratice condus„ de partide politice care Ó∫i reg„sesc cu greu adeziunea propriului electorat, c‚t ∫i a celui care susþine partide extraparlamentare.

Fiecare Ón parte reprezint„ un caz cu toate particularit„þile lui, ce trebuie analizate cu responsabilitate at‚t Ón cadrul ∫edinþelor Grupului parlamentar al P.R.M., c‚t ∫i la nivelul Óntregului partid.

Intervenþia televizat„ a domnului Neac∫u mi s-a p„rut prezentat„ la un moment de Óncordare maxim„ a Domniei sale, cu accente care denot„ o derapare de la normele statutare. Afirm acest fapt deoarece domnul Ilie Neac∫u trebuia iniþial s„ prezinte opþiunea Domniei sale Ón cadrul Grupului parlamentar al P.R.M., unde ar fi fost analizat„ cu mult„ atenþie, deoarece programul partidului prevede tragerea la r„spundere a tuturor celor care se fac vinovaþi de prejudicierea economiei rom‚ne∫ti, inclusiv a S.N. îTutunul Rom‚nesc“, a c„rei datorie de 3.000 de miliarde lei a fost e∫alonat„ la propunerea Comisiei pentru agricultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 Putem considera c„ depunerea la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a Moþiunii îCriza agriculturii“ nu a fost deloc Ónt‚mpl„toare, ci ea a reprezentat un efect al modului Ón care domnul Ilie Neac∫u a condus Comisia pentru agricultur„, alimentaþie ∫i silvicultur„. Este posibil ca domnul Ilie Neac∫u s„ adere la un partid care a generat corupþia, indiferenþa ∫i incompetenþa.

Œn ceea ce Ól prive∫te pe domnul deputat Sever Me∫ca, consider c„ iniþiativa Domniei sale este pripit„, influenþat„ de demisia domnului Ilie Neac∫u. Partidul Rom‚nia Mare nu cred c„ va e∫ua Óntr-o dictatur„ penibil„, periculoas„, a∫a cum exprim„ Domnia sa. Consider c„ fiecare membru, Ónainte de a lua o hot„r‚re Ón cadrul comisiilor, trebuie s„ consulte Biroul permanent, Comitetul director sau s„ Ó∫i expun„ poziþia faþ„ de anumite legi Ón cadrul grupului parlamentar, conform regulamentului care le statuteaz„ acest drept.

Presupun c„ hot„r‚rea domnului deputat ™tefan P„∫cuþ de a-∫i prezenta demisia am considerat-o ca nepotrivit„, þin‚nd cont de ata∫amentul Domniei sale faþ„ de P.R.M., fapt confirmat ∫i de revenirea Domniei sale asupra acestei iniþiative.

Cred c„, fiind la Ónceput de carier„ politic„, a cedat, posibil, unor presiuni din interiorul deputaþilor din Filiala Hunedoara, reprezentaþi posibil prin domnul Ilie Neac∫u, c‚t ∫i ale unora din exteriorul partidului nostru, dezminþ‚nd cele vehiculate.

Mulþumesc.

Ocolul silvic a refuzat cedarea terenului pentru punerea Ón posesie a s„tenilor, motiv‚nd c„ p„durea respectiv„ aparþine ICAS-ului Bucure∫ti, f„r„ Óns„ s„ deþin„ acte doveditoare. Comisia comunal„, prin protocolul din 10 noiembrie 2001, a procedat normal la punerea Ón drepturi a þ„ranilor. S-a recurs din nou la judecat„, alþi bani, alt„ distracþie, pentru a obliga prin executori judec„tore∫ti Ocolul din Lechinþa s„ predea suprafaþa de p„dure Ón cauz„.

Preciz„m c„ ICAS Bucure∫ti nu a f„cut nici un fel de investiþii Ón aceast„ p„dure ∫i numai a exploatat-o de-a lungul vremii, iar Ón perioada desf„∫ur„rii proceselor de judecat„ ∫i ulterior a recurs la t„ieri ∫i vinderi masive la diferiþi beneficiari.

A venit sezonul rece, s„tenii s-au organizat ∫i, cu sprijinul tacit al unor speciali∫ti, au exploatat raþional o porþiune de p„dure pentru necesit„þile Ónc„lzirii. Ei nu mai aveau cum s„ a∫tepte alte negocieri ∫i alte procese. Ei au exploatat lemnul de foc, ei au c„r„u∫it ∫i ei au primit procesele-verbale de constatare a contravenþiilor silvice, f„r„ s„ se fac„ vorbire de valoarea lemnelor sustrase sau conturbarea cercet„rii silvice, ∫i fiecare cet„þean a primit acas„ amenda de la unu la 160 de milioane lei. Œn ansamblu, contravenþiile s-au ridicat la 1.000 metri cubi mas„ lemnoas„, ceea ce, conform aprecierilor domnilor de la ICAS, se ridic„ la 8,6 miliarde lei, ceea ce este o exagerare pentru intimidarea oamenilor din cele 280 de gospod„rii c‚t are satul ∫i care, evaluate cu tot ceea ce dispun, bunuri mobile ∫i imobile, nu acoper„ aceast„ sum„.

Satul este unul mic, dar c‚nd e vorba de verticalitatea oamenilor devine mare ∫i unit, demn de voinþa dovedit„ de marele str„bun Constantin Roman Vinu, care a inspirat numele composesoratului.

Mulþumesc.

Liberalii solicit„ domnului Adrian N„stase, primul-ministru, ca prin intermediul unei intervenþii publice s„ Ó∫i prezinte poziþia faþ„ de acest caz, care incrimineaz„ Guvernul pe care Ól conduce.

De asemenea, P.N.L. cere primului-ministru deschiderea unei anchete oficiale care s„ aduc„ lumin„ asupra faptelor dezv„luite de c„tre editorialistul Cornel Nistorescu.

V„ mulþumesc.

Decorarea lui R„ceanu de c„tre Ion Iliescu are ∫i o alt„ explicaþie: at‚t p„rinþii lui Mircea R„ceanu, c‚t ∫i ai actualului Pre∫edinte al Rom‚niei au fost internaþionalistcominterni∫ti, s-au cunoscut bine ∫i au activat Ómpreun„ Ón folosul Internaþionalei a III-a, a se Ónþelege Kremlin.

De altfel, tat„l adev„rat al lui Mircea R„ceanu, anume Bernard Andrei, c‚t ∫i mama lui, Elena Bernard, devenit„ ulterior R„ceanu, au fost arestaþi ∫i condamnaþi pentru activit„þi Ómpotriva Rom‚niei Ón folosul Moscovei. Bernard Andrei a ∫i fost executat pentru acte de Ónalt„ tr„dare.

Iat„ deci c„ familia lui Ion Iliescu ∫i cea a lui Mircea R„ceanu s-au g„sit permanent pe aceea∫i baricad„, iar descendenþii acestor familii, Ion ∫i Mircea, s-au aflat ∫i ei ∫i au mers pe aceea∫i parte a baricadei. Decoraþia nu a obþinut-o unul oarecare, ci tovar„∫ul s„u de lupt„.

Faptul c„ domnul Ion Iliescu acþioneaz„ Ón conformitate cu vechile sale simpatii cominterniste Ól prive∫te. Dar c‚nd o face Ón calitate de pre∫edinte al þ„rii, ne prive∫te pe toþi. O decoraþie se confer„ Ón numele þ„rii ∫i nici o þar„ nu-∫i poate decora tr„d„torul. Domnul Iliescu a f„cut-o Ón numele Rom‚niei, iar prin gestul s„u a Óntinat grav demnitatea þ„rii.

Œnfierez cu toat„ energia comportamentul antipatriotic al domnului Ion Iliescu ∫i cer s„-i retrag„ decoraþia tr„d„torului Mircea R„ceanu. Altfel, ne putem a∫tepta ca la proxima vizit„ a lui Ion Iliescu Ón America s„-l decoreze ∫i pe un alt tr„d„tor infam, Ion Mihai Pacepa. V„ mulþumesc.

A∫adar, second-hand Ón pieþele noastre, second-hand Ón magazinele noastre, second-hand peste tot. Œn fond, avem ∫i noi acces la bunurile Europei, adic„ la resturile aruncate, care ne transform„ pe toþi Ón second-hand-uri.

Ce este mai trist este c„ guvernanþii, cel puþin cei din 1996 Óncoace, nu par alarmaþi c„, scoþ‚ndu-∫i practic s„r„cia la mezat, mii de rom‚ni p„r„sesc anual þara. Ei nu par impresionaþi nici de dorinþa a aproape jum„tate din copiii no∫tri de a pleca unde v„d cu ochii, nu reacþioneaz„ nici la exodul absolvenþilor cu studii superi-

oare, nici la acela al meseria∫ilor care, l„s‚nd balt„ priceperea ∫i Ónv„þ„turile primite Ón anii de ucenicie, se bat pentru a prinde un loc la muncile umile ale Occidentului.

De fapt, incon∫tient, guvernanþii nu Ó∫i pun o Óntrebare banal„: dac„ pleac„ toat„ floarea þ„rii, pe cine o s„ mai guverneze, pentru c„ aici nu vor mai r„m‚ne dec‚t pensionarii ∫i sugarii sau poate vor pleca ∫i ei Ón bejenie. Pentru a avea ce s„ guverneze?

V„ mulþumesc.

Nu s-a g‚ndit nimeni s„ ia Ón serios necesitatea construirii unui bazin cu ap„ pentru alimentarea pompierilor, a∫a Ónc‚t la 20 februarie nu exista ap„ suficient„ ∫i nici hidranþi nu erau prin apropiere, tot a∫a cum nu existau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 9

nici extinctoare suficiente, iar puþinele care erau funcþionale p„reau s„ aib„ termenul de garanþie dep„∫it.

Toþi acei directori amintiþi s-au acoperit ani de zile cu h‚rtii, arunc‚nd acum r„spunderea unul asupra altuia, de parc„ prima lor grij„ ar fi s„ se susþin„ Óntre ei, s„ susþin„ c„ nu sunt vinovaþi pentru acest dezastru, tot a∫a cum ∫i demnitarii ministerului Ó∫i susþin nevinov„þia. Afl„m acum c„ nimic din ceea ce trebuia s„ se fac„ Ón muzeu Ón ace∫ti 5 ani nu s-a f„cut, fie pentru c„ nu s-au alocat bani de la buget, fie pentru c„ au fost cheltuiþi aiurea.

V„ amintesc, domnule ministru R„zvan Theodorescu, c„ la discuþiile asupra bugetului v-am Óndemnat s„ fiþi solidari cu noi, membrii Comisiei de cultur„, pentru un buget care s„ permit„ s„ supravieþuiasc„. Aþi declarat atunci, divorþ‚nd de cultur„, c„ bugetul este Óndestul„tor. Dac„ era Óndestul„tor, domnule ministru, de ce nu aþi f„cut nimic pentru a pune Ón practic„ programul de prevenþie a incendiilor, care zace la ministerul pe care Ól conduceþi?

Ca deputat, m„ simt jignit„ pentru felul Ón care am fost minþit„, cu tot felul de programe de dezvoltare, de protejare, de conservare, de recondiþionare, de salvare, de revitalizare a patrimoniului cultural naþional. La ce bun toate aceste programe, dac„ atunci c‚nd ia foc o b‚rn„ Ón muzeu tot ce pot s„ mai fac„ muzeografii este s„ Óncerce salvarea cu m‚na a ulcelelor ∫i catrinþelor din cas„?

Domnul ministru R„zvan Theodorescu ne-a asigurat c„ o parte din construcþiile mistuite de fl„c„ri pot fi reconstruite. Eu cred c„ cea mai mare parte, din p„cate, r„m‚ne pierdut„ pentru totdeauna. Unul dintre monumentele distruse pentru vecie fusese adus Ón muzeu de Óntemeietorul s„u, Dimitrie Gusti.

Paguba estimat„ Ón total se ridic„, se pare, la 4 miliarde lei. Din p„cate, o parte din aceste pagube nu pot fi pl„tite nici Ón lei, nici Ón dolari.

Afl„m acum c„ nici unul dintre cele 18 muzee Ón aer liber din Rom‚nia nu ∫i-a asigurat patrimoniul, din cauza primelor de asigurare prea mari, pentru prea micile bugete de care aceste muzee dispun.

Desigur, nu este niciodat„ o consolare s„ Óncasezi asigur„ri, dup„ ce ai pierdut asemenea valori, dar s„ r„m‚i ∫i f„r„ patrimoniu cultural ∫i f„r„ banii cuveniþi drept desp„gubire mi se pare de-a dreptul revolt„tor, pentru un popor care at‚t de mult Ó∫i clameaz„ apartenenþa spiritual„ la Europa, apartenenþ„ pe care, Ón ritmul acesta de distrugere, nici nu prea vom mai avea cu ce s-o dovedim.

Nici nu vreau s„ m„ g‚ndesc la posibilitatea ca valorile din tezaurul istoric naþional sau din galeriile de art„ naþional„ ∫i universal„ ale celor mai mari muzee naþionale bucure∫tene, de art„ ∫i de istorie, s„ nu fie asigurate, a∫a cum nu au fost ∫i nu sunt asigurate monumentele din muzeele Ón aer liber.

Anual se organizeaz„ o mulþime de simpozioane ∫i conferinþe despre frumuseþea spiritului rom‚nesc ∫i a tradiþiilor str„mo∫e∫ti. Nu ar fi mai bine, cu banii cheltuiþi astfel, s„ ne asigur„m la propriu patrimoniul cultural? Este o Óntrebare la care a∫tept un r„spuns, prin strategia Ministerului Culturii ∫i Cultelor, strategie pe care domnul

ministru ne-a promis-o Ónc„ de la Ónvestitura sa ∫i pe care nu o avem nici ast„zi.

Dac„ vom mai Ónt‚rzia mult, s-ar putea ca atunci c‚nd vom avea strategia s„ nu mai avem ce ap„ra cu ea.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 Nu vor cunoa∫te cultura rom‚neasc„, la care nu vor avea acces ∫i Ón care nimeni nu-i va iniþia. Œn interiorul firmelor proprii, la magazine sau Ón administraþie vor folosi numai limba maghiar„.

Folosindu-se de acest protocol, Ón pa∫i m„runþi, U.D.M.R.-ul Ó∫i va atinge absolut toate scopurile. M‚r∫„via const„ Ón faptul c„, de∫i Óncheiat Óntre Partidul Social Democrat ∫i U.D.M.R., pentru acest protocol este acuzat Partidul Rom‚nia Mare, pentru c„ acesta ∫i prea vehementul s„u pre∫edinte, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, demasc„ toate g‚ndurile ascunse ale U.D.M.R.-ului, motiv pentru care, chipurile, P.S.D.-ul nu poate Óncheia o alianþ„ cu el.

Dar ce va spune Europa dac„ P.S.D.-ul ar fi sprijinit la guvernare de un partid naþionalist, adic„ de Partidul Rom‚nia Mare? Oare concluzia s„ fie: jos cu simbolurile naþionale ∫i s„ ne fie c„lcate Ón picioare demnitatea?

Cu asemenea concepþie, bravi rom‚ni ∫i stimaþi colegi din Partidul Social Democrat, cum aveþi curajul s„ v„ Óntoarceþi la birourile parlamentare de dincolo de Carpaþi? Ce le spuneþi celor care v-au votat ∫i v-au trimis s„-i reprezentaþi la Bucure∫ti? Este un proverb: îFie p‚inea c‚t de rea, tot mai bine Ón þara mea.“ Acesta ar trebui s„ v„ fie permanent Ón minte.

Mulþumesc.

Astfel, bugetele administraþiei publice locale sunt nevoite s„ Ó∫i bulverseze bugetele locale, s„ fac„ rectificare de buget la numai nici o lun„ dup„ aprobarea acestora, pentru a acoperi cheltuielile necesare procesului de recens„m‚nt, subliniez Ónc„ o dat„, o problem„ eminamente naþional„, ∫i nu local„.

Œn concluzie, rug„m Guvernul, respectiv Ministerul Administraþiei Publice, s„ corecteze aceast„ situaþie nefericit„ c‚t mai urgent ∫i printr-o hot„r‚re s„ aloce suma respectiv necesar„ pentru recens„m‚nt din fondul de rezerv„ bugetar„ ∫i s„ aloce e∫alonat Ón lunile ce urmeaz„, ∫i s„ transfere c„tre bugetele locale, ca administraþiile publice locale s„ Ó∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón condiþii normale p‚n„ la sf‚r∫itul anului.

V„ mulþumesc.

Deci, prin intermediul plenului Camerei Deputaþilor, solicit Comisiei economice s„ cear„ s„ se ridice perdeaua de pe secretul privatiz„rii Societ„þii îSinteref“ Azuga ∫i s„ l„murim opinia public„ ∫i oamenii care au m‚ncat o p‚ine ∫i care nu o mai pot m‚nca de c‚teva luni Ón acea localitate, de pe urma activit„þii acestei societ„þi.

Mulþumesc.

Pentru mai buna sprijinire a rom‚nilor de peste Prut, aflaþi Ón Republica Moldova, problemele se pun Óntruc‚tva diferenþiat. Aici avem de a face cu o con∫tiinþ„ naþional„ mult mai activ„ ∫i cu posibilit„þi mai mari pentru afirmarea acesteia. Ca dovad„, statornicele ∫i marile mi∫c„ri de strad„, ajung‚nd Ón ultima vreme p‚n„ la 70.000 de oameni, Ón ap„rarea limbii rom‚ne ∫i a pred„rii istoriei naþionale Ón cadrul larg al rom‚nismului integral.

Faptul c„ la aceste ample mi∫c„ri particip„ Ón primul r‚nd intelectualitatea basarabean„, studenþimea ∫i elevii din ∫coli ne arat„ c„ Ónv„þ„m‚ntul rom‚nesc a produs roade Ón aceast„ privinþ„, roade care trebuie ap„rate ∫i consolidate printr-o politic„ a noastr„ mai adecvat„ realit„þilor de acolo.

De pild„, se ∫tie c„ Rom‚nia cheltuie∫te anual peste 130 de miliarde de lei pentru sprijinirea tinerilor din Republica Moldova, care vor s„ studieze la noi. Este un efort financiar deosebit. El se Óndepline∫te Ón ultimii ani Ón condiþiile unui protocol cu oficialit„þile filoruse de la Chi∫in„u. Or, tocmai aici e buba, chiar materialul uman care ni se trimite nu Óndepline∫te condiþiile filorom‚nismului de care avem at‚ta nevoie. Iar Ón privinþa reÓntoarcerii ∫i promov„rii lui, nu dispunem de nici o reglementare necesar„.

Din aceast„ situaþie rezult„ faptul c„ noi am neglijat foarte mult Ón relaþiile cu Republica Moldova societatea civil„, acele societ„þi ∫i fundaþii filorom‚ne∫ti care au existat cu ani Ón urm„ ∫i au dat roade foarte bune. Œn aceast„ privinþ„, se cere neap„rat revigorarea acestora ∫i nu numai Ón domeniul Ónv„þ„m‚ntului ∫i culturii, ci Ón toate celelalte domenii, Ón special Ón cele economice. Este o condiþie _sine qua non_ a momentului actual, pentru dep„∫irea r„celilor oficialit„þilor filoruse de la Chi∫in„u Ón privinþa relaþiilor rom‚no-moldovene.

Pe aceast„ linie ar putea face mai mult chiar ∫i Parlamentul nostru, care n-a binevoit s„ realizeze p‚n„ Ón prezent nici m„car un grup de prietenie cu Parlamentul moldovean, a∫a cum avem cu toate celelalte Parlamente ale lumii. Ne pare r„u s„ observ„m, dar aceasta este trista realitate.

La ea se adaug„ ∫i un fapt mai recent: eliminarea vizelor pentru c„l„torii rom‚ni Ón spaþiul Schengen al Uniunii Europene. Dup„ cum s-a v„zut, aceast„ eliminare a vizelor, Ón loc s„ u∫ureze, a creat noi dificult„þi pentru c„l„toriile rom‚nilor Ón Occident. Aceasta se datoreaz„, evident, s„r„ciei noastre.

Œn condiþiile unei s„r„cii ∫i mai mari pentru cet„þenii moldoveni care vor s„ vin„ Ón Rom‚nia, devine evident c„ aplicarea pentru ei a elimin„rii vizelor Ón acelea∫i condiþii creeaz„ dificult„þi ∫i mai mari, ceea ce va face din Prut un r‚u al desp„rþirii, ∫i nu al unirii Óntre fraþii rom‚ni. Ce m„suri complementare ia Guvernul nostru pentru a dep„∫i aceast„ situaþie, Ón condiþiile unor puncte vamale foarte corupte ∫i care acþioneaz„ adesea Ómpotriva intereselor noastre naþionale?

Dup„ cum ∫tim, rom‚nii moldoveni vor s„ realizeze ∫i ei Ómpreun„ cu noi intrarea Ón Uniunea European„ ∫i, dac„ s-ar putea, chiar ∫i Ón NATO, ceea ce depinde foarte mult de ameliorarea relaþiilor pe toate planurile cu Rusia, ceea ce ar fi ∫i Ón concordanþ„ cu interesele noastre naþionale majore. A acþiona Ón acest sens, a inaugura o politic„ flexibil„ ∫i de lung„ durat„, atent„ Ón acela∫i timp la nuanþe, iat„ o problem„ dintre cele mai importante ale momentului actual.

S„ nu uit„m c„ Bucure∫tiul poate fi pentru Chi∫in„u o poart„ spre Europa. Tot astfel, Chi∫in„ul poate fi o poart„ pentru Bucure∫ti spre imensa piaþ„ a Rusiei, rom‚nii moldoveni put‚nd juca un rol de intermediere foarte activ Ón acest sens. Œn ciuda tuturor dificult„þilor care pot ap„rea, aceste obiective strategice ale politicii noastre naþionale nu trebuie uitate, ci, dimpotriv„, trebuie urm„rite cu Ónd‚rjire Ón orice caz.

Moþiunea îBasarabia-Bucovina“ le conþine ∫i e de mirare c„ Ón Camera Deputaþilor nu s-au g„sit termenii necesari pentru o discuþie constructiv„ Ón acest sens, discuþie care s„ ofere Guvernului puncte de reper ∫i obligaþii, care se cer imperios Óndeplinite.

Din p„cate, cei ce au luat cuv‚ntul Ón susþinerea moþiunii s-au p„strat Óntr-o terminologie mult prea general„ a problemei, cei care au comb„tut-o au procedat ∫i ei la fel, ad„ug‚nd la text tot felul de invective, care nici nu merit„ s„ fie scoase aici Ón evidenþ„. S-a realizat, ca ∫i alte d„þi, un dialog al surzilor perfect, dar p„gubos pentru toat„ lumea.

Dup„ o astfel de confruntare stupid„ ∫i penibil„, ne vine greu s„ ne mai uit„m unii Ón ochii celorlalþi, Ón actualul nostru Parlament, dac„ avem puþin„ con∫tiinþ„ naþional„ cu toþii, cum este de presupus, pentru toate partidele.

Mulþumesc.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Oprindu-m„ aici cu prezenta mea intervenþie, atrag Ón modul cel mai hot„r‚t atenþia asupra obligaþiei pe care o avem cu toþii de a acþiona ori de c‚te ori ordinea de drept este nu numai pus„ Ón pericol, ci chiar Ónc„lcat„. Consider c„ nu numai de principiu trebuie s„ ne exercit„m atributul de control parlamentar asupra activit„þii Executivului, fiecare caz asemeni celui de faþ„ constituind pentru noi exemplul puterii de a demonstra locul ∫i rolul pe care Ól avem.

V„ mulþumesc.

Aceasta nu mai este economie de piaþ„, c„ci Óntr-o astfel de economie toþi pornesc cu ∫anse egale. Œn Rom‚nia avem de a face cu o ciudat„ sintez„ de capitalism, socialism ∫i feudalism. Feudalism, pentru c„ numai vasalii seniorilor politici reu∫esc; socialism, pentru c„ statul intervine Ón favoarea acestora, ∫i capitalism, pentru restul, care r„m‚ne s„ se Óntreac„ cinstit, cu puþine ∫anse de reu∫it„.

Cu alte cuvinte, Ón Rom‚nia, sub toate guvern„rile postdecembriste economia funcþioneaz„ pe baz„ de algoritm politic, ∫i nu pe fundamentul interesului naþional. Acesta este ∫i motivul pentru care asist„m la o avalan∫„ de ordonanþe, care s„ satisfac„ acest algoritm politic.

Doamnelor ∫i domnilor,

Partidul Rom‚nia Mare r„m‚ne un partid de st‚nga, un partid al celor mulþi ∫i greu Óncercaþi Ón zilele noastre, dar Ón acela∫i timp el este singurul partid care ∫i-a f„cut din intransigenþa faþ„ de corupþie un imperativ programatic ∫i un capitol ideologic. Dorim un stat s„n„tos, care s„ poat„ interveni Ón favoarea celor b„tr‚ni, bolnavi, neajutoraþi, dar ∫tim c„ un stat s„n„tos nu se poate edifica dec‚t pe un mediu de afaceri s„n„tos, Ón care se impun cei mai competitivi.

Din nefericire, Ón Rom‚nia actual„ nu Ónt‚lnim nici unul dintre aceste lucruri. ™i statul este bolnav, pentru c„ nu se sprijin„ pe un sector privat trainic, nici mediul de afaceri nu este s„n„tos, pentru c„ nu este l„sat s„ se dezvolte, din cauza intervenþiilor statale, str„ine spiritului drept„þii ∫i legalit„þii.

Mi-a∫ dori s„ Ónchei optimist, dar nu pot s„ sf‚r∫esc dec‚t cu un regret: o astfel de economie slab„ ∫i incoerent„ nu are deocamdat„ loc Ón Uniunea European„. Œn zadar ne arat„ guvernanþii tentante perspective europene, ei vor fi primii vinovaþi pentru ratarea lor.

V„ mulþumesc.

( _Segmentul declaraþiilor politice s-a Óncheiat la ora 9,15. P‚n„ la ora 14,00 s-a desf„∫urat ∫edinþa solemn„ de depunere a jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor de c„tre deputaþi._ )[*)]

> *) Stenograma ∫edinþei solemne este publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 23 din 8 martie 2002.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 DUP√ PAUZ√

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru acceptarea Amendamentului la Convenþia Organizaþiei Naþiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, adoptat„ la New York la 20 decembrie 1990, adoptat la Adunarea General„ a O.N.U. prin Rezoluþia 50/155 din 21 decembrie 1995, lege cu carac-

ter ordinar, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova privind readmisia str„inilor, lege cu caracter ordinar, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asistenþa financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea reþelei de canalizare ∫i a staþiei de epurare a apelor uzate Ón Oradea, Rom‚nia“, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 10 octombrie 2001, lege cu caracter ordinar, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„ dac„ sunt? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ privind asistenþa financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m„sura îReabilitarea ∫i modernizarea sistemului de alimentare cu ap„ potabil„ ∫i a reþelei de canalizare din municipiul Cluj-Napoca, Rom‚nia“, lege ordinar„, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 162/2001 pentru modificarea alin. (2) art. 4 din Legea nr. 35/1999 privind ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investiþii ∫i Societatea Naþional„ a C„ilor Ferate Rom‚ne (S.N.C.F.R.) pentru finanþarea Proiectului de modernizare a c„ilor ferate, semnat la Luxemburg ∫i la Bucure∫ti la 30 iunie 1998, lege cu caracter ordinar, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 132/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi Ómpotriv„? Abþineri? Unanimitate.

Cine este pentru? V„ rog s„ v„ exprimaþi voturile. Œmpotriv„?

Stimaþi colegi,

S„ relu„m voturile, pentru c„ nu am num„rat deoarece am crezut c„ se merge pe unanimitate, ca p‚n„ Ón prezent. Nu am num„rat voturile pentru.

Œnc„ o dat„, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 180/2001 privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 unele m„suri de redresare financiar„ la Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A.

Cine este pentru? 170 de voturi pentru. Œmpotriv„? 69 de voturi Ómpotriv„. Abþineri? Nu sunt.

Deci, cu 170 de voturi pentru, 69 Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 180/2001 a fost admis.

Vreþi s„ explicaþi votul?

Domnul deputat Boc dore∫te s„ explice votul Partidului Democrat.

memorandumului cu Fondul Monetar Internaþional. ™i ne mai Óntreb„m de ce avem probleme atunci c‚nd Óncheiem acorduri internaþionale.

Œnc„ o dat„ felicit„m partidul de guvern„m‚nt pentru c„ a votat pentru Ónc„lcarea acordurilor internaþionale ∫i le ur„m succes pe drumul guvern„rii.

Mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 acorzi transparent ni∫te facilit„þi pentru ni∫te sume pe care ∫i a∫a nu le Óncasai, pentru c„ erau ni∫te creanþe pe h‚rtie, domnule deputat. Nu se puteau Óncasa dec‚t prin executare silit„, care Ónsemna s„ mergi Ón faþa diferiþilor potenþiali cump„r„tori ∫i s„ vinzi echipamente de natura industriei respective. Nu cump„r„ nimeni asemenea echipamente disparate. Se cump„r„ o afacere, se cump„r„ o linie tehnologic„, se cump„r„ o activitate care merge, nu o activitate care st„, a∫a cum era blocat„ Ón cazul de faþ„ activitatea de c„tre domnul Mure∫an, care a f„cut parte din alt partid ∫i care a gestionat activitatea acestui agent economic, Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“.

Œn final, cred c„ oricum este mai benefic pentru populaþie s„ reporne∫ti Ón mod transparent prin anularea unor datorii, care ∫i a∫a nu le Óncasai pentru c„ nu aveai de unde, datorit„ lipsei de lichidit„þi de la Óntreprinderea respectiv„, deci este mai bine s„ reporne∫ti o activitate dec‚t s„ distrugi un activ naþional, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu un anumit membru al partidului dumneavoastr„, care nu a scutit de la datorii, ci, pur ∫i simplu, a distrus flota rom‚neasc„.

Mulþumesc.

V„ mulþumesc.

Mulþumesc.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

3. Œnt‚rzierea nejustificat„ a acredit„rii Agenþiei SAPARD, prin care se ruleaz„ fonduri care sunt utilizate deja Ón celelalte þ„ri candidate, inclusiv Ón Bulgaria, fapt ce va prejudicia interesele Rom‚niei prin Ómpiedicarea acces„rii fondurilor Uniunii Europene, 154 de milioane de euro pe an, ∫i va am‚na preg„tirea agriculturii rom‚ne∫ti pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Actualul Guvern a abrogat Legea nr. 157/2000 privind Planul naþional pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, aferent Programului SAPARD, ∫i nu a pus nimic Ón loc. Œn plus, sediile Agenþiei SAPARD din teritoriu au fost mutate ilegal Ón cadrul prefecturilor.

4. Alocarea pentru bugetul Ministerului Agriculturii Ón 2001 ∫i Ón continuare, Ón 2002, a unor sume din ce Ón ce mai mici faþ„ de cele din anul 2000. Bugetul pentru agricultur„ Ón anul 2002, Ón cifre reale, este cu 23% mai mic dec‚t Ón anul 2001.

5. Stoparea, la Ónceputul anului 2002, a tuturor ajutoarelor financiare pe care produc„torii agricoli trebuiau s„ le primeasc„ pentru reluarea procesului agricol de producþie, situaþie nemaiÓnt‚lnit„ dup„ 1989. Nu ne surprinde aceast„ atitudine a Guvernului N„stase, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón anul 2001 subvenþia total„ la gr‚u, de exemplu, Ónregistrat„ la o societate agricol„ a fost de numai 1.549.250 lei/hectar, faþ„ de 2.500.000 lei la hectar Ón anul 2000, acordat„ de Guvernul anterior.

6. Afectarea bugetului destinat Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor pe anul 2002, prin reportarea datoriilor restante din anul 2001 f„r„ identificarea ∫i alocarea unor surse suplimentare de venituri, prin adoptarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 2/2002.

7. Introducerea, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2002, a impozitului pe terenul agricol, Ón condiþiile Ón care majoritatea gospod„riilor rurale abia Ó∫i duc existenþa.

8. Scutirea de datorii a fostelor I.A.S.-uri supuse privatiz„rii, fapt care creeaz„ inechit„þi Ón raport cu celelalte unit„þi privatizate anterior.

9. Ree∫alonarea datoriilor ∫i scutirea de penalit„þi Ón sum„ de peste 3.000 de miliarde de lei pentru Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“, Ón condiþiile Ón care sectoare importante, cum ar fi sectorul alimentar, nu au beneficiat de nici un fel de facilit„þi la produsele alimentare de baz„, care ∫i-au dublat preþul Ón anul 2001 faþ„ de anul 2000. Exemplu: carnea de porc, pulp„ f„r„ os, costa 60.000 de lei pe kilogram Ón decembrie 2000, iar Ón decembrie 2001, peste 130.000 de lei pe kilogram.

Tot pentru Societatea Naþional„ a Tutunului Rom‚nesc, societate privat„, Guvernul a mai emis o ordonanþ„ de urgenþ„, nr. 186/2001, prin care societ„þile comerciale care utilizeaz„ 5.000 tone tutun indigen beneficiaz„ de o scutire de 40% la plata accizelor. Prin acest act se produce o pagub„ la bugetul de stat de peste 20 de milioane dolari Ón favoarea unei singure societ„þi.

10. Nerespectarea propriului Program de guvernare 2001—2004, Ón care, la capitolul 3.2.1 – îPolitici financiare“, se promite aplicarea unei cote reduse cu p‚n„ la 9% la taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru p‚ine ∫i lapte de consum, m„sur„ care nu a fost pus„ Ón practic„ p‚n„ Ón prezent.

11. Gestionarea ineficient„ a activit„þilor agricole, dovedit„ de realitatea c„ la 1 decembrie 2001 erau arate doar 37% din suprafeþele destinate Óns„m‚nþ„rilor, Ón februarie 2002 ar„turile pentru Óns„m‚nþ„rile de prim„var„ sunt realizate Ón proporþie de doar 47%, numai 8% din suprafeþe au fost fertilizate, iar 10% din suprafeþele de gr‚u sunt deja compromise, urm‚nd s„ fie folosite pentru alte culturi.

12. Œnt‚rzierea Ón mod nejustificat a aplic„rii Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, lege blocat„ timp de un an de zile prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 102/2001, aduce prejudicii milioanelor de cet„þeni ai Rom‚niei, care a∫teapt„ retrocedarea propriet„þilor agricole ∫i forestiere confiscate abuziv de statul comunist. Astfel, p‚n„ la sf‚r∫itul anului trecut au fost emise 3.591.063 titluri de proprietate pentru o suprafaþ„ total„ de 7.492.674 de hectare, din care, peste 7 milioane de hectare teren agricol ∫i peste 320.000 hectare suprafaþ„ forestier„, cea mai mare parte a titlurilor fiind emise pe baza Legii nr. 18/1991.

Conform Legii nr. 1/2000 au fost eliberate titluri pentru numai 23.075 hectare teren agricol ∫i pentru 48 hectare teren forestier. Œn momentul de faþ„, numai 10% din suprafeþele agricole revendicate sunt puse Ón posesie ∫i respectiv 9% din suprafeþele forestiere.

13. Acceptarea situaþiei nepermise prin care din cele circa 800 de miliarde de lei cuvenite statului ca redevenþe contractate de la societ„þile comerciale agricole privatizate s„ fie Óncasate numai 40 de miliarde de lei.

14. Neasigurarea funcþion„rii instituþiilor nou create pentru verificarea ∫i aplicarea regulilor regimului silvic at‚t Ón unit„þile îRomsilva“, c‚t ∫i Ón p„durile private a condus la pagube imense prin t„ieri ilicite de arbori ∫i proliferarea mafiei p„durilor la un nivel f„r„ precedent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 15. Neglijarea obligaþiilor asumate faþ„ de produc„torii agricoli ∫i deþin„torii de terenuri Ónc„ din 2001. Œn prezent, Guvernul datoreaz„ urm„toarele sume: circa 600 de miliarde de lei, taxa de drumuri cuprins„ Ón preþul motorinei pentru lucr„rile agricole nerambursate agricultorilor; circa 400 miliarde de lei, restanþ„ faþ„ de furnizorii de ma∫ini ∫i tractoare agricole; circa 190 de miliarde de lei, restanþ„ neachitat„ pentru subvenþia la lapte; circa 145 de miliarde de lei, restanþ„ rezultat„ din neacordarea milionului de lei la hectarul cultivat; circa 50 de miliarde de lei, restanþ„ neachitat„ la subvenþia de seminþe.

Totalul restanþelor astfel enumerate reprezint„ circa 25% din capitolul bugetar referitor la susþinerea agricultorilor Ón anul 2002.

Semnatarii prezentei moþiuni constat„ c„ Ón primul an al guvern„rii P.S.D. m„surile de reform„ din sectorul agricol au fost mult Ónt‚rziate, au fost stopate cu bun„ ∫tiinþ„ at‚t refacerea propriet„þii private agricole ∫i silvice, c‚t ∫i repunerea Ón drepturi a fo∫tilor proprietari.

Privatizarea fostelor I.A.S.-uri s-a realizat Ón proporþie de numai 10%, de∫i Guvernul a promis c„ o va realiza integral p‚n„ la finele anului 2001. S-a impus o politic„ de Óngr„dire ∫i discriminare a produc„torilor mici ∫i mijlocii c„rora nu le-au mai fost acordate subvenþiile promise Ón campania electoral„.

S-a Óncercat reintroducerea unor modele asociative, amintind de structurile fostelor C.A.P.-uri, inacceptabile Ón prezent. Peste 3 milioane de gospod„rii þ„r„ne∫ti au fost lipsite de orice sprijin din partea statului Ón favoarea I.A.S.-urilor ∫i a marilor concesionari, clientela politic„ a P.S.D.

Av‚nd Ón vedere situaþia deosebit de grav„ Ón care P.S.D. a adus agricultura, solicit„m Guvernului Rom‚niei urm„toarele:

1. demisia ministrului agriculturii;

2. elaborarea noului Plan naþional pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ aferent Programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat ∫i prezentarea sa c„tre Parlament Ón termen de 30 de zile;

3. reanalizarea politicii de subvenþionare, cu consultarea patronatelor ∫i asociaþiilor de produc„tori din agricultur„, ∫i prezentarea acesteia Parlamentului Ón termen de 30 de zile;

4. deblocarea imediat„ a tuturor sumelor restante c„tre produc„torii agricoli ∫i deþin„torii de terenuri;

5. modificarea Legii nr. 264/2001, astfel Ónc‚t costul combustibililor folosiþi Ón agricultur„ s„ nu mai includ„ taxa de drum;

6. modificarea Legii nr. 1/2000 Ón sensul retroced„rilor imediate c„tre fo∫tii proprietari de drept ale tuturor suprafeþelor agricole ∫i silvice confiscate;

7. extinderea facilit„þilor prev„zute de Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole ∫i pentru produc„torii mici ∫i mijlocii din agricultur„;

8. am‚narea introducerii impozitului pe terenul agricol p‚n„ Ón anul 2005;

9. urgentarea aplic„rii Legii nr. 1/2000 prin Óntocmirea ∫i respectarea unui calendar lunar de lucru al comisiilor judeþene ∫i locale; Óncurajarea Ónfiinþ„rii de servicii autofinanþate pe l‚ng„ prim„rii, care s„ se ocupe de

m„sur„tori topografice ∫i Óntocmirea documentelor primare pentru eliberarea titlurilor de proprietate; responsabilizarea ∫efilor ∫i membrilor comisiilor locale care Ónt‚rzie soluþionarea cererilor cet„þenilor; eliminarea m„sur„torilor duble o dat„ cu identificarea suprafeþelor ∫i Ónc„ o dat„ la punerea efectiv„ Ón posesie, care implic„ sau reclam„ cheltuieli foarte mari din partea cet„þenilor;

10. luarea m„surilor necesare pentru limitarea pagubelor aduse fondului forestier naþional prin aplicarea regulilor regimului silvic at‚t Ón p„durile administrate de stat, c‚t ∫i Ón cele private.

Urmare a celor prezentate, semnatarii prezentei moþiuni solicit„ tuturor membrilor Camerei Deputaþilor s„ voteze Ón favoarea acesteia, convin∫i fiind c„ adoptarea m„surilor propuse de c„tre noi va duce la stoparea declinului agriculturii rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 lor, electoratul i-a debarcat de la putere, trimiþ‚ndu-i Ón zona unei descalific„ri lente, dar sigure, Ón mersul lor spre anonimatul politic.

Pentru a r„spunde cum se cuvine iniþiativei avute de semnatarii moþiunii, va trebui s„ facem unele referiri la haosul Ón care a fost l„sat„ agricultura la sf‚r∫itul anului 2000.

Pentru Ónceput, sintetic, inform„m Parlamentul c„ dinamica valorii ad„ugate brute, realizate Ón agricultur„ Ón anul 2001 faþ„ de anul 2000, este de circa 27%. Œn acela∫i timp, deosebit de important este faptul c„ Ón anul 2001 a avut loc o Ómbun„t„þire sensibil„ structural„ prin cre∫terea ponderii producþiei animale Ón cadrul producþiei agricole totale, pe fondul sporirii substanþiale a volumului producþiei vegetale. Œn plus, este de subliniat c„ a crescut raportul Óntre valoarea producþiei industriei alimentare ∫i valoarea producþiei agricole de la 51,4% Ón 2000, la 58,2 Ón anul 2001, ceea ce demonstreaz„ f„r„ putinþ„ de t„gad„ cre∫terea eficienþei Ón sistemul dual agricultur„— industria alimentar„.

Producþia de cereale a atins Ón anul 2001 peste 19 milioane de tone, cu 8 milioane tone mai mult dec‚t Ón anul 2000, asigur‚ndu-se Ón Óntregime necesarul de gr‚u p‚n„ la noua recolt„, ca ∫i furajele de baz„ pentru hrana animalelor, f„r„ s„ mai fie nevoie de importuri.

Œn a doua parte a anului 2001 s-a stopat declinul efectivelor de animale, Ónregistr‚ndu-se unele cre∫teri. F„r„ a se lichida definitiv, au sc„zut vizibil nevoile de importuri la produsele de origine animal„, ca ∫i la legume, fructe ∫i struguri.

Œn anul 2001 au fost repuse Ón funcþiune amenaj„rile pentru irigaþie pe o suprafaþ„ de 900.000 de hectare, faþ„ de 500.000 de hectare, c‚t ne-am propus iniþial, astfel Ónc‚t faþ„ de anul 2000 suprafaþa irigat„ Ón 2001 a fost dublat„. Totodat„, Ón anul 2001 a fost redus„ la jum„tate faþ„ de 1999 ∫i 2000 suprafaþa de teren agricol r„mas„ necultivat„, respectiv de la 850.000 de hectare la numai 450.000 de hectare, exist‚nd create toate condiþiile pentru ca Ón anul 2002 s„ nu mai r„m‚n„ dec‚t Óntr-o foarte mic„ m„sur„ ∫i Ón situaþii cu totul deosebite suprafeþe necultivate.

Œn alt„ ordine de idei, dorim s„ amintim vajnicilor ap„r„tori ai propriet„þii ∫i artizanilor autodeclaraþi ai privatiz„rii c„ Ón anul 2001, deci Óntr-un singur an, actualul Guvern a eliberat tot at‚tea titluri de proprietate, Ón baza Legilor nr. 18/1991 ∫i nr. 1/2000, c‚t coaliþia la guvernare, din care au f„cut parte P.D. ∫i P.N.L., a eliberat Ón Óntreaga perioad„ 1997—2000. Aceasta este realitatea ∫i a∫a trebuie s„ privim aceast„ problem„.

Pe un alt plan, politica agrar„, diletant„ ∫i aventurist„ a fo∫tilor guvernanþi, localizat„ la Ministerul Agriculturii ∫i Alimentaþiei, a dus la sc„derea dramatic„ a suprafeþelor cultivate cu sfecl„ de zah„r, soia, tutun ∫i altele, ceea ce a creat mari dezechilibre Ón economia agricol„ ∫i de industrie alimentar„, mic∫or‚nd considerabil profitabilitatea produc„torilor agricoli.

Au disp„rut aproape Ón totalitate din peisajul agricol serele, iar sute de hale ∫i grajduri pentru cre∫terea animalelor, precum ∫i capacit„þi moderne pentru producerea de nutreþuri concentrate au fost aduse Óntr-o jalnic„ stare de paragin„.

O analiz„ efectuat„ Ón prima parte a anului 2001 a reliefat c„ sunt complet depopulate ∫i se afl„ Ón stare grav„ de degradare capacit„þi Ónsum‚nd peste 575.000 locuri pentru cre∫terea bovinelor, 3 milioane locuri pentru porcine, 16 milioane locuri pentru cre∫terea p„s„rilor ∫i peste 1.200.000 locuri pentru ovine.

Ce p„rere au semnatarii moþiunii asupra faptului c„ din suprafaþa total„ de sere calde, de aproape 1.400 de hectare, la 31 decembrie 2000 mai erau Ón funcþiune 430 de hectare, respectiv mai puþin de o treime?

De asemenea, nu s-a f„cut nimic timp de 4 ani, Ón perioada 1997—2000, pentru stoparea degrad„rii Óntinselor suprafeþe plantate cu pomi fructiferi ∫i viþ„ de vie, Óncuraj‚ndu-se incon∫tient ∫i din lipsa de calificare a conducerii ministerului Ón perioada 1997—2000 Ónlocuirea plantaþiilor cu viþ„ nobil„ cu hibrizi, de calitate net inferioar„, cu care s-au ocupat importante suprafeþe de teren arabil, cu Ónalt grad de fertilitate, apt pentru alte culturi.

La fel, au fost p„r„site definitiv instalaþiile ∫i amenaj„rile din sistemele de irigaþii, la distrugerea c„rora partidele din care fac parte autorii moþiunii au asistat cu condamnabil„ indiferenþ„ ∫i iresponsabilitate.

Iat„ doar unele aspecte din care rezult„ c„ ar fi fost demn„ de o cauz„ mai bun„ insistenþa cu care autorii moþiunii ∫i partidele pe care le reprezint„ susþin Ón continuare agricultura de subzistenþ„, neperformant„ ∫i neprofitabil„, a∫a cum Domniile lor au reu∫it s„ demonstreze, regretabil, c‚t au fost la guvernare.

De∫i autorii moþiunii militeaz„ — ceea ce este de apreciat — pentru integrarea þ„rii noastre Ón structurile euroatlantice, Ón acela∫i timp dumnealor se lupt„ din r„sputeri, dar f„r„ nici o ∫ans„, s„ menþin„ ferma (dac„ se mai poate numi a∫a) la o suprafaþ„ medie de 1,95 hectare, cresc„toria de animale la 1—2 vaci sau 1—3 porci, sau de 10—15 oi, sau 25—30 de p„s„ri, clam‚nd Óns„ necesitatea atingerii performanþelor ∫i competitivit„þii din þ„rile europene, membre ale organizaþiei Ón care vrem s„ ne integr„m.

Este uluitor s„ lansezi acuze de genul c„ actuala conducere a ministerului ia toate m„surile de sprijin al produc„torilor agricoli numai Ón favoarea marilor unit„þi, mai ales a fostelor I.A.S.-uri. Nu poate fi dec‚t o idee fix„ ∫i absurd„, Ón acela∫i timp, a semnatarilor moþiunii, preocuparea incriminat„ fiind departe de g‚ndirea ∫i de modul concret de acþiune ale ministerului. Dac„ Ón aceast„ idee Domniile lor sunt cu g‚ndul la societ„þile care au concesionat deja teren, atunci trebuie s„ le reamintim c„ cele mai multe dintre aceste concesion„ri s-au f„cut Ón timpul guvern„rii anterioare, din p„cate, cu foarte multe dovezi de fraude ∫i corupþie, fapte ce sunt azi Ón anchet„ penal„ la instituþiile abilitate.

Am dori s„ inform„m Camera Deputaþilor c„ numai Óntr-o lun„ ∫i jum„tate, deci Ón lunile ianuarie ∫i februarie ale anului 2001, noua conducere a ministerului primise peste 200 de reclamaþii, sesiz„ri ∫i memorii din teritoriu, Ón care, aproape f„r„ excepþie, se relatau fapte din sfera ilegalit„þilor, abuzurilor ∫i fraudelor comise Ón anii anteriori Ón procesul de privatizare-concesionare a fostelor I.A.S.-uri. Investigarea faptelor reclamate a Ónsemnat un efort considerabil al noii echipe a ministerului, care a fost f„cut cu preþul diminu„rii timpului de lucru ce trebuia acordat unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 probleme majore ale agriculturii, industriei alimentare ∫i p„durilor.

Pentru neregulile ∫i abuzurile constatate, comise anterior anului 2000, s-au Ónaintat la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justiþie, Inspectoratul General de Poliþie ∫i la inspectoratele de poliþie judeþene 72 de note de control, cu dosarele respective, precum ∫i 652 pl‚ngeri penale referitoare la Ónc„lcarea legislaþiei privind privatizarea ∫i concesionarea terenului, v‚nz„ri de active, regimul subvenþiilor, exploatarea masei lemnoase, importul de produse agricole ∫i altele.

Din acelea∫i motive s-au schimbat din funcþie 32 de cadre de conducere din unit„þile verificate, s-au diminuat drepturile salariale la un num„r de 203 angajaþi, s-a aplicat un num„r de 32.785 de sancþiuni contravenþionale, Ón valoare total„ de 70 de miliarde lei, ∫i s-au emis 341 de imputaþii, Ónsum‚nd 39 de miliarde.

Mai concret, la unele dintre aceste abateri grave vom reveni atunci c‚nd vom analiza punctual a∫a-zisele îdeficienþe“ semnalate, f„r„ acoperire faptic„, Ón moþiune.

A∫adar, corupþie generalizat„ Ón agricultur„ a existat, Óns„ nu Ón primul an de guvernare a P.S.D., ci Ón cei 4 ani Ón care semnatarii moþiunii au avut Ón m‚ini destinele ∫i administrarea agriculturii rom‚ne∫ti.

Constatarea distin∫ilor autori ai moþiunii, c„ Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor nu are o strategie de redresare a agriculturii, industriei alimentare ∫i p„durilor, este de natur„ s„ stupefieze. A face o astfel de afirmaþie, mai ales Ón forul legislativ al þ„rii, dovede∫te rea-credinþ„, dar, mai cur‚nd, o inadmisibil„ superficialitate Ón analiza politic„, cu consecinþe asupra calificativului pe care Ól merit„ autorii moþiunii ∫i partidele pe care le reprezint„. Aceasta, dac„ nu cumva semnatarii moþiunii ar dori s„ facem ∫i noi îagricultur„ politic„“, a∫a cum au f„cut dumnealor, ∫i nu îpolitic„ agricol„“, a∫a cum nu numai c„ ne-am propus, dar pe care Guvernul actual o ∫i realizeaz„.

De∫i o consider„m pierdere de timp, suntem nevoiþi s„ le reamintim celor ce nu vor s„ þin„ minte c„ Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor are ∫i acþioneaz„ dup„ politici agrare ∫i Ón conformitate cu strategii fundamentate, realiste, elaborate cu luarea Ón considerare a cerinþelor ∫i exigenþelor Uniunii Europene, spre care tindem.

Vom dezam„gi, probabil, pe autorii moþiunii, aduc‚ndu-le din nou la cuno∫tinþ„ c„ elaborarea politicii ∫i strategiilor de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare ∫i p„durilor a Ónceput Ónc„ din perioada Ón care Partidul Democraþiei Sociale din Rom‚nia se afla Ón opoziþie. Œn aceast„ privinþ„, pot depune m„rturie sutele de oameni de ∫tiinþ„, cadre universitare, speciali∫ti, conduc„tori de societ„þi comerciale ∫i reprezentanþi ai unor organizaþii profesionale ∫i sindicate, mulþi dintre ei nefiind membri P.D.S.R., care au participat direct ∫i efectiv la elaborarea acestor politici ∫i strategii agrare. Aduse din timp ∫i Ón mod organizat la cuno∫tinþa produc„torilor agricoli, precum ∫i Ón alte medii cu activit„þi Ón cele trei domenii, calitatea, profunzimea ∫i realismul politicilor ∫i strategiilor sale agricole au constituit, cu siguranþ„, motivaþia votului masiv acordat Partidului Democraþiei Sociale din Rom‚nia cu ocazia alegerilor.

Paralel cu activit„þile prezentate, care au consumat ∫i mai consum„ Ónc„ mult timp ∫i mult„ energie noii echipe a ministerului, s-au perfecþionat, actualizat ∫i ad‚ncit politicile ∫i strategiile agricole. Œn prezent, asemenea fundament„ri exist„ pentru fiecare produs agroalimentar, pentru fiecare sector ∫i domeniu, Ón concordanþ„ cu cele ce se convin, pe diferite etape, cu reprezentanþii Uniunii Europene, ai B„ncii Mondiale ∫i ai altor organisme internaþionale.

Iat„ de ce facem propunerea partidelor ai c„ror reprezentanþi au semnat moþiunea de a intra Ón posesia strategiilor noastre ∫i de a le oferi unor organizaþii de profil neutre din þar„ ∫i din str„in„tate, ca s„ le analizeze ∫i s„ le evalueze, iar concluziile acestora s„ fie aduse la cuno∫tinþa opiniei publice prin mijloacele de informare Ón mas„. BineÓnþeles c„ va fi util„ ∫i o comparaþie cu îstrategiile“ perioadei 1997—2000 Ón acest domeniu.

Œn continuare, ne vom referi la cele 15 a∫a-zise îdeficienþe“ prezentate Ón moþiunea pe care o dezbatem ast„zi Ón plenul Camerei Deputaþilor.

Œn primul r‚nd, referitor la afirmaþia din moþiune potrivit c„reia s-au anulat toate formele de creditare sau de subvenþionare a produc„torilor agricoli.

Dup„ cum se cunoa∫te, abrogarea prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 40/2001 a Legii nr. 165/1998 privind creditele pentru lucr„rile agricole ∫i a Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind subvenþionarea dob‚nzilor la creditele contractate pentru achiziþionarea de tehnic„ agricol„ din producþia intern„ s-a f„cut Ón conformitate cu Ónþelegerile internaþionale pe care le are Guvernul Rom‚niei privind forme moderne ∫i eficiente de sprijinire a produc„torilor agricoli.

Œntruc‚t dotarea tehnic„ a agriculturii a fost ∫i este Ónc„ deficitar„, am hot„r‚t ca din resursele financiare existente sau Ón curs de atragere Ón Fondul îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“, constituit Ón baza Legii nr. 268/2001, s„ folosim sume importante pentru sprijinirea achiziþion„rii de tractoare, combine, ma∫ini ∫i utilaje agricole, precum ∫i instalaþii pentru irigat din producþia intern„, drept pentru care am emis Ordinul ministrului nr. 97/2001, prin care am acordat o alocaþie de 55% din preþul de achiziþionare, inclusiv TVA.

Spre ∫tiinþa semnatarilor moþiunii, inform„m c„, dac„ Ón Óntreaga perioad„ 1997—2000, Ón agricultura Rom‚niei au intrat 3.320 de tractoare ∫i 210 combine de recoltat, numai Ón anul 2001, Ón perioada martie—decembrie, agricultura Rom‚niei a primit efectiv 3.764 de tractoare, 109 combine, 2.468 de pluguri, 2.170 de grape cu discuri, 1.426 de sem„n„tori p„ioase.

Œn concluzie, Ón anul 2001, prin efortul financiar pe care l-a f„cut Guvernul Adrian N„stase, s-au cump„rat mai multe tractoare ∫i utilaje agricole dec‚t Ón patru ani ai vechii guvern„ri.

Pentru anul 2002, Ónzestrarea tehnic„ a agriculturii se va Ómbun„t„þi simþitor, Ón sensul c„ vom continua s„ acord„m o alocaþie de 55% din preþul de achiziþionare, destin‚nd 760 de miliarde lei pentru procurarea de instalaþii ∫i echipamente pentru irigat, tractoare, combine ∫i echipamente pentru zootehnie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 Œn al doilea r‚nd, Ón leg„tur„ cu prevederile Ordonanþei de urgenþ„ nr. 108/2001, a exploataþiilor agricole.

Experienþa þ„rilor comunitare, c‚t ∫i a altor þ„ri cu agricultur„ dezvoltat„ a demonstrat c„ trebuie create exploataþii agricole viabile, de tip comercial, capabile s„ utilizeze tehnica ∫i tehnologiile avansate Ón scopul obþinerii de producþii cantitative ∫i calitative Ón condiþii de performanþ„ ∫i competitivitate.

Afirmaþia potrivit c„reia prin aceast„ ordonanþ„ produc„torii agricoli mici ∫i mijlocii vor fi defavorizaþi este tendenþioas„ ∫i contraproductiv„. Nu trebuie uitat c„ adoptarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 108/2001 a fost determinat„ de continua sc„dere a randamentelor at‚t Ón producþia vegetal„, c‚t ∫i Ón cea animal„, Ón principal Ón perioada 1997—2000.

Teoria avantajelor fermelor mici familiale s-a dovedit a fi electoral„, practic, lipsit„ de realism. Atomizarea exploataþiilor agricole Ón peste 24 de milioane de parcele, la 4.700.000 de proprietari, a adus agricultura rom‚neasc„ Óntr-o situaþie a c„rei gestionare implic„ eforturi mari ∫i care nu sunt justificate economic.

Cu exploataþii spre care ne propunem s„ mergem, Guvernul actual nu a f„cut altceva dec‚t s„ r„spund„ solicit„rilor proprietarilor de p„m‚nt ca, printr-un cadru legislativ concret, s„ sprijine formarea unor exploataþii familiale ∫i comerciale viabile, care s„ permit„ concentrarea ∫i specializarea producþiei, aplicarea rezultatelor cercet„rii ∫tiinþifice agricole, introducerea procesului tehnic ∫i practicarea unei agriculturi performante.

Convingerea Guvernului este c„ menþinerea situaþiei actuale Ón domeniul exploataþiilor agricole Ói dezavantajeaz„ Ón primul r‚nd pe produc„torii agricoli, deoarece nu Ó∫i pot dezvolta activit„þile, fiind dep„∫iþi de posibilitatea de a accede la credite bancare ∫i alte resurse financiare. Ca urmare, vor fi condamnaþi s„ practice tot o agricultur„ de subzistenþ„, ceea ce ar putea accentua starea de s„r„cie din mediul rural.

Œn al treilea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te Programul SAPARD, dorim s„ inform„m plenul Camerei Deputaþilor c„, Ón data de 4 ianuarie 2001, c‚nd s-a creat noul Minister al Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, singura modalitate de informare a organismelor internaþionale c„ aceast„ agenþie ar exista erau ni∫te t„bliþe lipite pe u∫ile unor Ónc„peri ale ministerului, Ón interiorul c„rora se desf„∫urau activit„þi care nu aveau nici o leg„tur„ cu Agenþia SAPARD. Œn rest, îse selectau“ angajaþi, cu preponderenþ„ din r‚ndul celor care nu aveau nici o leg„tur„ cu aceast„ problem„.

Este de notorietate faptul c„ abordarea contraproductiv„, concurenþa interinstituþional„ nejustificat„, precum ∫i acþiunile angajate Ón cursul anului 2000 pe tema Programului SAPARD au individualizat Rom‚nia Ón mod negativ Ón r‚ndul þ„rilor candidate. Acestea sunt motivele pentru care Ón cursul anului 2000, Ón timp ce alte state candidate realizau progrese Ón preg„tirea pentru acreditare, la noi Ón þar„, datorit„ disputelor politice necontenite referitoare la crearea ∫i, mai ales, la subordonarea politic„ a agenþiei care urma s„ gestioneze Programul SAPARD, procedura de negociere a Planului naþional pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ a fost Óntrerupt„ la

iniþiativa Comisiei Europene, pentru o perioad„ de aproape patru luni.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari susþin„tori ai prezentei moþiuni, referitor la afirmaþia dumneavoastr„ c„ fondurile SAPARD sunt deja utilizate Ón toate celelalte þ„ri candidate, v„ inform„m c„ nici acest lucru nu este adev„rat. Œn prezent, numai trei þ„ri deruleaz„ fonduri de tip SAPARD: Ungaria, Slovenia ∫i Lituania.

Acreditarea sistemului SAPARD este un proces a c„rui complexitate este direct proporþional„ cu ponderea agriculturii ∫i a problematicii spaþiului rural la nivelul þ„rilor aplicante. Aceasta este raþiunea pentru care þ„rile mai mici au fost acreditate mai repede, iar Rom‚nia, Polonia, Cehia, Slovacia ∫i Ungaria se afl„ acum Ón etape finale privind acreditarea extern„.

Ni se pare corect ∫i cinstit s„ recunoa∫teþi, distin∫i semnatari ai moþiunii, c„ Guvernul actual ar trebui s„ porneasc„ de la zero, cadru instituþional neexist‚nd, pe fondul unei imagini externe a Rom‚niei ca neeligibil„ Ón cursa pentru promovarea Programului SAPARD. A trebuit s„ convingem Uniunea European„ c„ suntem un partener de Óncredere ∫i c„ avem voinþa politic„ ∫i potenþialul necesar realiz„rii programului la nivelul cerinþelor comunitare.

Acþiunile de monitorizare ∫i evaluare Óntreprinse Ón anul 2000 ∫i 2002 de c„tre Comisia European„ certific„ faptul c„ Ón prezent structurile care constituie sistemul SAPARD sunt operaþionale ∫i pot face faþ„ obiectivului auditului extern, Ón vederea acredit„rii externe.

Œn prezent, putem avea certificate stabilitatea ∫i viabilitatea parteneriatului cu Comisia Comunit„þii Europene ∫i putem s„ v„ asigur„m, stimaþi semnatari ai acestei moþiuni, c„ Programul SAPARD va demara Ón acest an.

Sesizarea cu privire la sediile birourilor regionale ale Agenþiei SAPARD nu are fundament, nu se justific„. Agenþia SAPARD deþine o structur„ central„ ∫i opt birouri regionale de implementare a Programului SAPARD, amplasate Ón cele opt regiuni de dezvoltare, potrivit Legii nr. 309/2001 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea Agenþiei SAPARD, ∫i nu fac parte din structurile prefecturilor.

Œn cursul anului 2000, incompetenþa ∫i confuzia cu privire la rolul ∫i obiectivele Programului SAPARD s-au manifestat at‚t Ón plan instituþional, c‚t ∫i legislativ. Acest fapt a culminat cu adoptarea Legii nr. 157/2000, care a constituit un exces de reglementare, Óntruc‚t documentul adoptat la vremea respectiv„ de Parlamentul Rom‚niei nu a reprezentat varianta pe care Comisia European„ s„ o poat„ aproba. Ca atare, a fost respins„ prin Decizia Comisiei Europene din 12 noiembrie 2000.

Pentru aceste considerente, abrogarea Legii nr. 157/2000 se justific„ pe deplin, iar propunerea dumneavoastr„ privind elaborarea ∫i adoptarea unui nou plan naþional denot„ acelea∫i intenþii faþ„ de implementarea Programului SAPARD Ón Rom‚nia, ca ∫i m„surile demonstrate pe parcursul anului 2000.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari semnatari ai prezentei moþiuni, consolidarea unui mediu de dezbatere s„n„tos, serios, responsabil ∫i constructiv, mai ales la nivelul Parlamentului Rom‚niei, implic„ cu prioritate, dincolo de intenþie, aprofundarea temelor care fac obiectul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 interpel„rilor sau moþiunilor. Astfel, interese ∫i obiective majore ale Rom‚niei, cum este ∫i Programul SAPARD, pot fi subminate de ambiþii ∫i interese personale sau de þinte politice virtuale ∫i percepute ca atare de c„tre cei pe care Ói reprezentaþi.

Œn acest sens, Ón m„sura Ón care sunteþi interesaþi Ón implementarea Programului SAPARD, perceput ca instrument de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, v„ solicit„m at‚t sprijinul, c‚t ∫i disponibilitatea de a promova Ón mod constructiv ∫i consecvent valorile ∫i implicaþiile reale ale acestui program.

Œn al patrulea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te alocarea fondurilor pentru bugetul ministerului.

Œn pofida resurselor financiare limitate pe plan naþional, fondurile alocate pentru susþinerea agriculturii prin bugetul aprobat pe anul 2002 se ridic„ la suma de 18.108,6 miliarde lei (buget de stat, 11.620 miliarde lei; credite externe rambursabile, 184,1 miliarde lei; sume alocate din venituri extrabugetare, 1.019,0 miliarde lei; fonduri externe nerambursabile, 5.284,5 miliarde lei), reprezent‚nd o cre∫tere nominal„ cu 52,2% faþ„ de fondurile destinate susþinerii financiare a agriculturii Ón anul 2001. Œn condiþii comparabile, aceste fonduri reprezint„ un spor de 16,8%. Ca urmare, afirmaþia din moþiune, potrivit c„reia bugetul pentru agricultur„ Ón anul 2002, Ón cifre reale, este cu 23% mai mic dec‚t Ón anul 2001, este totalmente lipsit„ de temei.

Œn al cincilea r‚nd, Ón leg„tur„ cu stoparea, la Ónceputul anului 2002, a acord„rii mijloacelor financiare c„tre produc„torii agricoli, la care se face referire Ón moþiune, vrem s„ credem c„ este vorba, Ón cel mai bun caz, de o neÓnþelegere.

Distin∫ii semnatari ai moþiunii afirm„ c„ subvenþia la gr‚u, acordat„ Ón perioada Ónþeleptei ∫i eficientei guvern„ri anterioare, a fost cu circa un milion de lei mai mare dec‚t cea acordat„ Ón anul 2001 de actualul Guvern. Admiþ‚nd c„ afirmaþia este corect„, ar fi bine dac„ Ón moþiune se explic„ de ce, la un efort financiar mai mare, s-a reu∫it obþinerea Ón anul 2000 a numai 5 milioane de tone de gr‚u, faþ„ de 7,6 milioane Ón anul 2001, fiind necesar ca, p‚n„ la urm„toarea recolt„, Ón anul 2000 s„ se importe peste 600.000 de tone de gr‚u. Œn goana dup„ îargumente“ cu orice preþ, dovedite cel puþin ca inexactit„þi, semnatarii moþiunii n-au avut r„bdarea sau curiozitatea s„ analizeze situaþia real„, bazat„ pe informaþii concrete. Œntr-adev„r, Ón anul 2002 bugetul de stat a avut o alt„ concepþie de fundamentare, ∫i anume pe programe ∫i produse, Ón corelare cu perspectiva ∫i necesit„þile armoniz„rii politicilor agricole cu cele comunitare. Œn acest sens trebuie Ónþeles c„, dac„ Ón anul 2000 produc„torii agricoli au beneficiat de sprijin financiar Ón principal direcþionat spre sectorul vegetal, o mare pondere av‚nd-o cultura cerealelor, Ón anul 2002 formele de sprijinire s-au diversificat at‚t Ón sectorul vegetal, c‚t mai ales Ón sectorul zootehnic, unde valoarea acestui sprijin a fost majorat, Ón termeni reali, de 8,5 ori. Aceast„ cre∫tere spectaculoas„ a fondurilor destinate susþinerii sectorului zootehnic vor crea premisele redres„rii acestui sector, dar mai ales a valorific„rii superioare a producþiei vegetale.

Œn aceast„ situaþie, agricultura rom‚neasc„ a beneficiat pe primele dou„ luni ale anului 2002 de circa 1.500 de

miliarde lei, fiind, Ón acela∫i timp, Ón faza de avizare a unui proiect de act normativ ce reglementeaz„ acordarea unor avansuri la subvenþiile pe produs Ón valoare total„ de 1.200 miliarde lei, pentru susþinerea lucr„rilor din campania agricol„ din prim„vara anului 2002.

Œn al ∫aselea r‚nd, cu privire la afectarea bugetului ministerului pe anul 2002, v„ inform„m c„ rolul Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 1/2002 ∫i al Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 2/2002 a fost s„ asigure continuitatea acord„rii subvenþiilor ∫i alocaþiilor de sprijin Óntre bugetele alocate pe anii 2001 ∫i 2002, f„r„ a se ajunge la blocaje sau discontinuit„þi. Œn fundamentarea bugetului pe anul 2002 Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a avut Ón vedere at‚t cheltuielile curente Ón anul 2002, c‚t ∫i achitarea sumelor restante din anul 2001.

Œn al ∫aptelea r‚nd, cu privire la introducerea impozitului pe terenul agricol.

Introducerea impozitului pe terenul agricol Óncep‚nd cu anul 2002 a fost reglementat„ prin Ordonanþa Guvernului nr. 8 din 19 iulie 2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol. O citire atent„ observ„ c„ la art. 1 din aceast„ ordonanþ„ se prevede c„ impozitul pe terenul agricol se pl„te∫te numai de c„tre persoanele fizice care deþin Ón proprietate suprafeþe de peste 10 hectare. Aceast„ prevedere scute∫te de plata impozitului majoritatea proprietarilor de teren, cunosc‚nd c„ suprafaþa medie a unui proprietar este mult sub 10 hectare, venindu-se astfel Ón sprijinul micilor gospod„rii familiale. Œn prezent, 1,6 milioane de proprietari au sub un hectar fiecare, 4,7 milioane, Óntre 1 ∫i 10 hectare, ∫i numai 500.000 de proprietari deþin mai mult de 10 hectare fiecare.

De asemenea, impozitul se stabile∫te Ón funcþie de categoria de folosinþ„ ∫i clasele de calitate ale terenului agricol, prin aceasta realiz‚ndu-se o concordanþ„ cu posibilit„þile de producþie ale proprietarilor din diferite zone de producþie agricol„.

Œn al optulea r‚nd, Ón leg„tur„ cu scutirea de datorii a fostelor I.A.S.-uri supuse privatiz„rii.

Pentru a elucida problema, vom analiza lucrurile Ón evoluþia lor. Privatizarea I.A.S.-urilor a Ónceput Ón anul 2000, c‚nd, pe baza Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 198/2000, Agenþia Domeniilor Statului a preluat Ón patrimoniu 739 de societ„þi comerciale, din care 105 au fost privatizate p‚n„ la 31 decembrie 2000.

BineÓnþeles c„ Ón prima faz„, sub vechea guvernare, pe fondul promov„rii intereselor partidelor din coaliþia de dreapta au fost privatizate cele mai profitabile unit„þi. Dup„ cum este cunoscut, foarte multe societ„þi au fost privatizate fraudulos, fiind v‚ndute pachete de acþiuni pe sume derizorii.

Legea cre∫terii atractivit„þii la privatizare, iniþiat„ de Guvernul actual, este un demers legislativ care a fost susþinut ca o necesitate Ón urma analizei interesului investitorilor pentru aceste unit„þi agricole. Trebuie reþinut faptul c„ Ón anul 2001 Agenþia Domeniilor Statului a f„cut oferte pentru 159 de societ„þi comerciale ∫i au fost privatizate doar 59. Demersul nostru va face mai eficient ∫i mai rapid procesul de privatizare ∫i Ól va corela cu introducerea unor metode de privatizare mai transparente,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 cum este licitaþia prin strigare. Menþion„m, pentru clarificarea dumneavoastr„, c„ la licitaþii nu acþioneaz„ pentru nici un candidat criteriul apartenenþei politice.

Proiectul de Lege referitor la unele m„suri pentru cre∫terea atractivit„þii la privatizarea societ„þilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, ce deþin Ón administrare terenuri agricole proprietate public„ sau privat„ a statului, a fost Ónaintat cu propunerea de a se aplica doar societ„þilor care se vor privatiza dup„ intrarea Ón vigoare a legii.

Guvernul a considerat ca necesar acest proiect de lege pentru a gr„bi procesul de privatizare din agricultur„, fundamental pentru dezvoltarea acestei ramuri a economiei. La momentul Ónaint„rii acestui proiect de lege procesul de privatizare a societ„þilor comerciale la care statul este acþionar prin Agenþia Domeniilor Statului este Óngreuiat de datoriile mari pe care cele mai multe dintre acestea le au faþ„ de bugetul de stat ∫i nu numai. Urmare a existenþei datoriilor, multe din aceste societ„þi au intrat Ón lichidare judiciar„; anterior, activele lor au fost v‚ndute prin licitaþie, Ón urma v‚nz„rii procedurilor de executare silit„. Nu este un secret pentru nimeni c„ Ón urma v‚nz„rii activelor prin executare silit„ atractivitatea societ„þilor comerciale scoase la privatizare scade. De asemenea, scade valoarea acestora, precum ∫i potenþialul lor economic.

Anularea datoriilor bugetare ale societ„þilor comerciale care au administrat terenuri agricole poate constitui un pas necesar pentru realizarea unui proces de privatizare eficient, prin cre∫terea atractivit„þii acestor societ„þi ∫i asigurarea exploat„rii eficiente a terenurilor agricole. Mai mult, Ón urma adopt„rii acestei legi, pentru acþiunile societ„þilor comerciale ce vor fi privatizate se va obþine un preþ mai mare, fapt ce va avea drept consecinþ„ cre∫terea veniturilor bugetare ∫i a celor destinate dezvolt„rii agriculturii prin Fondul îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“.

Trebuie menþionat c„ at‚t Consiliul Economic ∫i Social, c‚t ∫i Consiliul Legislativ au avizat favorabil forma original„ a proiectului de lege, a∫a cum a fost promovat de Guvern. La fel, proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaþilor Ón aceea∫i form„.

Œn momentul Ón care proiectul de lege a ajuns Ón dezbaterea Comisiei de agricultur„ a Senatului, membrii acesteia au propus amendamente care vizeaz„ scutirea de datorii ∫i a societ„þilor comerciale deja privatizate, Ón baza Ordonanþei de Guvern nr. 198/1999 ∫i a Legii nr. 268/2001.

A∫ dori s„ subliniez c„ la societ„þile comerciale privatizate Ón anul 2000 Ón cursul anului 2001 Corpul de control al ministerului a efectuat verific„ri, Ón urma unor sesiz„ri privind modul de privatizare, Ón aceast„ acþiune fiind cuprinse un num„r de 34 de societ„þi. Pentru neregulile constatate, Ón special v‚nzarea pachetului de acþiuni la un preþ de ofert„ mult inferior celui propus de Ministerul Agriculturii, notele de control ∫i documentele Óntocmite au fost Ónaintate organelor Ón drept pentru cercetare.

Contractele de v‚nzare-cump„rare a pachetelor de acþiuni la toate cele 34 de societ„þi au fost aprobate de fostul ministru Ioan Mure∫an.

Ca urmare a faptului c„ multe societ„þi nu ∫i-au achitat redevenþa, nu au efectuat investiþiile contractate ∫i nu au respectat alte prevederi prin contractele de privatizare, organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor continu„ o campanie de verificare, iar Ón situaþia Ón care se vor constata nereguli contractele vor fi reziliate. P‚n„ Ón prezent, au fost reziliate un num„r de 150 de contracte.

Œn al nou„lea r‚nd, Ón leg„tur„ cu ree∫alonarea datoriilor Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ — S.A.

Av‚nd Ón vedere ampla dezbatere care are loc pe aceast„ tem„ Ón diverse medii, dorim s„ preciz„m, Ón succesiunea lor, fenomenele ∫i cauzele care au generat actuala stare de lucruri.

Œn anul 1997, f„r„ nici o justificare economic„ Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. a angajat credite interne ∫i externe Ón valoare de 100 de milioane de m„rci germane, din care, 52 de milioane garantate de statul rom‚n. Creditul extern a fost avizat de reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, respectiv domnul Dinu Gavrilescu, ministru P.N.Þ.C.D., ∫i domnii Aurel Pan„, secretar de stat, membru P.D., ∫i Aurelian Dobrescu, secretar de stat, membru P.N.L. Sumele au fost cheltuite integral, investiþia dovedindu-se nejustificat„, deoarece Ón anii 1998—1999—2000 producþia de þigarete rom‚ne∫ti a sc„zut, iar la Fabrica de Þigarete din Miercurea-Ciuc, Ón momentul Ón care s-a terminat retehnologizarea, Ón ziua Ón care toþi muncitorii ∫i oficialit„þile din ora∫ a∫teptau inaugurarea, s-a prezentat directorul societ„þii de la Bucure∫ti care a declarat-o Ónchis„ ∫i de atunci n-a mai fost deschis„, bineÓnþeles.

Tot Ón aceast„ perioad„ unitatea a angajat nejustificat cheltuieli foarte mari, care au prejudiciat grav activitatea ∫i profiturile. Directorul general Hotea, numit de guvernanþii de atunci, avea un salariu lunar de 10.000 de dolari ∫i locuia la Hotelul Sofitel pe cheltuiala firmei. S-au pl„tit sponsoriz„ri imense, inclusiv pentru unele ziare apropiate vechii guvern„ri, numai Ón 2000 suma lor dep„∫ind 1,5 milioane USD. A fost cump„rat un automobil marca Mercedes, folosit ∫i tamponat Ón campania electoral„ a anului 2000 de c„tre fostul ministru Ioan Mure∫an.

Ca urmare a unui management financiar defectuos, Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ a Ónregistrat la finele anului 2000 un blocaj financiar de peste 300 de miliarde lei, prin acceptarea unor bilete la ordin de la Banca Turco-Rom‚n„, aflat„ Ón faliment, pentru care societatea a fost obligat„ s„ primeasc„ 3 vile ∫i un club care acum produc pierderi de peste 500 de milioane pe an. Efectele acestor abuzuri repetate ∫i cumulate Ón utilizarea fondurilor proprii ∫i atrase au dus societatea Ón pragul falimentului, Ónregistr‚nd la finalul anului 2000 datorii de peste 2.500 de miliarde ∫i 4 dosare penale pe care conducerea actual„ a ministerului le-a Ónaintat Parchetului General.

Datoriile cumulate ∫i complicitatea unor funcþionari din Ministerul Finanþelor din acea perioad„ au condus la pierderea licenþei de fabricaþie, practic, Ón lunile ianuarie ∫i februarie 2001 îTutunul Rom‚nesc“ nu a lucrat, fiind blocat prin retragerea licenþelor, fapt ce a condus la imense

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 pierderi ∫i apariþia pe piaþ„ a dou„ m„rci concurente de þig„ri, Ón detrimentul þig„rilor îSnagov“ ∫i îAmiral“.

Aceste fenomene, corelate cu salariile foarte mari, negociate Ón scop electoral de vechea guvernare, au dus la situaþia economic„ grav„ a societ„þii.

Iat„ cauzele reale care au generat situaþia economic„ financiar„ de la Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. ∫i care, Ón vederea salv„rii producþiei de tutun ∫i þigarete rom‚ne∫ti, motiveaz„ ree∫alonarea datoriilor.

Œn leg„tur„ cu reducerea TVA, ne afl„m sub efectul prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 147/2001 cu privire la politicile economice ∫i financiare ale Guvernului Rom‚niei Ón perioada 2001—2002, prin care s-a stabilit am‚narea reducerii cotelor de TVA p‚n„ Ón anul 2003— 2004, Ón conformitate cu Acordul de Ómprumut stand-by Óncheiat cu F.M.I.

Œn al zecelea r‚nd, cu privire la gestionarea ineficient„ a activit„þilor agricole, autorii moþiunii, demonstr‚nd remarcabile calit„þi de statisticieni, Ó∫i bazeaz„ acuzaþiile pe ni∫te cifre seci care pot spune multe, dar nu pot descrie esenþa problemei.

Stadiul ∫i calitatea lucr„rilor agricole nu se pot aprecia numai prin date statistice, dac„ acestea nu sunt coroborate ∫i cu alþi factori, dintre care cei naturali au un rol de prim„ Ónsemn„tate. Este, Óns„, adev„rat c„ acest lucru nu poate fi f„cut dec‚t de speciali∫ti Ón domeniu. Trebuie s„ þinem cont de condiþiile pedoclimatice ∫i din toamna anului 2001, care s-au caracterizat prin lips„ de precipitaþii, fapt ce a dus la concentrarea produc„torilor agricoli pe realizarea programului de Óns„m‚nþare a culturilor de toamn„.

Ca urmare, realizarea ogoarelor de toamn„ a fost Óncetinit„, mai ales c„ acestea se executau de o calitate necorespunz„toare ∫i cu un consum ridicat de carburanþi. La aceasta se adaug„ ∫i venirea timpurie a iernii, Ón comparaþie cu alþi ani, precum ∫i Óngheþarea solului, ceea ce a f„cut imposibil„ efectuarea ar„turilor.

Œn al unsprezecelea r‚nd, Ón ceea ce prive∫te fertilizarea culturilor de toamn„, v„ inform„m c„ lucrarea este Ón plin„ desf„∫urare, ajung‚ndu-se Ón prezent la 32% din suprafaþ„. Œntreaga acþiune se va finaliza p‚n„ la 15—20 martie a.c.

De asemenea, majoritatea produc„torilor agricoli au Ónceput fertiliz„rile cu Óngr„∫„minte complexe pe terenurile pe care se Ónfiinþeaz„ culturi Ón prim„vara acestui an.

V„ inform„m c„ Óns„m‚nþ„rile din aceast„ prim„var„ au fost declan∫ate, aceast„ lucrare execut‚ndu-se deja pe o suprafaþ„ de peste 30.000 de hectare. Exist„ toate condiþiile ca Ón urm„toarele 10 zile programul culturilor din prima urgenþ„ Ón zona I—II s„ se finalizeze. V„ rug„m s„ nu uitaþi c„ Ón anul 2000, la aceast„ dat„, lucr„rile de Óns„m‚nþ„ri de prim„var„ Ónc„ nu Óncepuser„.

Œn al doisprezecelea r‚nd, Ón leg„tur„ cu evoluþia stadiului aplic„rii Legii nr. 1/2000 Ón perioada 2000–2002 ∫i, chipurile, a bloc„rii acesteia, v„ rug„m s„ reþineþi c„ prin Ordonanþa Guvernului nr. 102/2001 nu se suspend„ aplicarea Legii nr. 1. M„surile propuse Ón moþiune pentru urgentarea aplic„rii Legii nr. 1 au fost deja implementate prin adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2001 privind Ónfiinþarea, organizarea ∫i funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ∫i agricultur„. Œn atribuþiile acestor

servicii care se constituie pe l‚ng„ consiliile locale intr„, Ón principal, aplicarea Legii fondului funciar. Aceste servicii sunt finanþate din venituri extrabugetare ∫i subvenþii acordate de la bugetul de stat. Pentru urgentarea aplic„rii Legii fondului funciar au fost Óntocmite programe pentru fiecare judeþ, iar Ón cadrul judeþului, pentru fiecare comisie local„, astfel ca la finele anului 2002 titlurile de proprietate s„ fie eliberate Ón proporþie de 90%, programe ce, p‚n„ la aceast„ dat„, au fost respectate Ón conformitate cu graficele stabilite.

Stimaþi semnatari ai moþiunii,

V„ rug„m s„ Ónþelegeþi c„ apariþia Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 102/2001 nu a Ómpiedicat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. Dimpotriv„, prevederile acestei ordonanþe au adus o serie de clarific„ri care au facilitat analizele la nivelul comisiilor locale ∫i judeþene, astfel c„ rezultatele acþiunilor de reconstituire a dreptului de proprietate sunt net superioare anului 2000.

Astfel, dac„ la sf‚r∫itul anului 2000 suprafeþele puse la dispoziþia comisiilor locale de c„tre Regia Naþional„ a P„durilor au fost de 310.000 hectare, iar cele puse Ón posesie, de circa 139.000 de hectare, la sf‚r∫itul lui ianuarie 2002, Ón numai 13 luni ale actualei guvern„ri, suprafaþa pus„ la dispoziþia comisiilor locale a fost aproximativ 825.000 de hectare, respectiv de 2,7 ori mai mare, iar suprafeþele puse Ón posesie au Ónsumat circa 561.000 de hectare, de peste 4 ori mai mult.

Œn concluzie, la ora actual„ exist„ puse Ón posesie 561.000 hectare de p„dure, ceea ce reprezint„ peste 38% din fondul forestier estimat a fi retrocedat, ∫i nu 9%, a∫a cum susþin semnatarii moþiunii.

Faptul c„ nu toate suprafeþele puse Ón posesie au ∫i titluri de proprietate eliberate este irelevant pentru aplicarea acestei legi, deoarece, sub raport juridic, solicitanþii dreptului de reconstituire Ón baza acestei legi sunt consideraþi proprietari din momentul Óntocmirii procesului-verbal de punere Ón posesie, bucur‚ndu-se astfel de toate facilit„þile ce decurg din acest drept.

Œn al treisprezecelea r‚nd, Ón leg„tur„ cu acceptarea situaþiei ca din cele 800 de miliarde de lei cuvenite statului ca redevenþe contractate de la societ„þile comerciale agricole s„ se Óncaseze numai 40 de miliarde, afirmaþia este absolut adev„rat„, pentru c„ prin aceasta autorii moþiunii se autoacuz„. Dat fiind c„, de fapt, infima sum„ de 29 de miliarde lei, ∫i nu de 40 de miliarde a fost Óncasat„ de Domniile lor Ón anul 2000, spre deosebire de noi Ón anul 2001, c‚nd am Óncasat 565 de miliarde lei. Trebuie s„ ar„t„m c„ gradul de Óncasare a redevenþelor realizate Ón 2001 nu ne mulþume∫te, semnal‚ndu-se un fenomen extrem de serios: nerespectarea clauzelor contractuale ce prev„d valori ∫i termene ale pl„þilor Ón contul redevenþei de c„tre societ„þile comerciale care au Óncheiat contracte de concesiune, contracte Óncheiate Ón totalitate Ón perioada Ón care autorii moþiunii erau la guvernare.

Pentru a evita producerea Ón anul 2002 a unor astfel de fenomene s-a trecut deja, pe baza clauzelor privind neplata datoriilor c„tre ADS, la cur„þirea portofoliului de contracte Óncheiate cu a∫a-zi∫ii oameni de afaceri care nu Ó∫i achit„ obligaþiile c„tre stat. Au fost deja reziliate, a∫a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 cum am mai spus, 150 de contracte ∫i m„sura va continua p‚n„ c‚nd vom asana tot portofoliul ADS de contracte semnate cu parteneri neviabili, care au alt scop dec‚t acela de a face agricultur„ Ón Rom‚nia ∫i care desf„∫oar„ activit„þi comerciale f„r„ s„ respecte legile þ„rii ∫i obligaþiile contractuale asumate. Suprafeþele de teren astfel disponibilizate vor fi scoase din nou la licitaþie pentru concesionare Ón aceast„ prim„var„.

Œn al paisprezecelea r‚nd, Ón leg„tur„ cu neasigurarea funcþion„rii instituþiilor nou create pentru verificarea ∫i aplicarea regulilor regimului silvic, v„ inform„m c„, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 12/2001 privind funcþionarea Ministerului Agriculturii ∫i Alimentaþiei Ón scopul Ónt„ririi capacit„þii de control Ón aplicarea regimului silvic, num„rul inspectoratelor silvice teritoriale de control a crescut de la 7 la 16. Aceast„ m„sur„ a condus la Ómbun„t„þirea acoperirii la nivel judeþean, Óntre structurile cu atribuþii de control pe linie economic„ ∫i financiar„ ∫i inspectoratele silvice teritoriale.

Regia Naþional„ a P„durilor, prin structurile sale, asigur„ paza ∫i gospod„rirea fondului forestier proprietate public„ a statului, Ón conformitate cu prevederile legislaþiei ∫i normelor tehnice Ón vigoare, aplic‚nd cu stricteþe regulile regimului silvic.

Referitor la pagubele produse prin t„ieri ilegale Ón p„durile administrate de Regia Naþional„ a P„durilor, inform„m c„ Ón anul 2001 s-a Ónregistrat un volum al arborilor t„iaþi ilegal de 139.000 m[3] , cu 3.166 mai mic dec‚t s-a Ónregistrat Ón anul 2000. De menþionat c„ ponderea volumului t„iat ilegal s-a Ónregistrat Ón semestrul I 2001, respectiv 95.000 m[3] , 68% din total, care reprezint„, de fapt, pagube produse Ón anii anteriori.

Œn semestrul II al anului 2001, ca urmare a m„surilor de intensificare a activit„þii de paz„ a fondului forestier, adoptate de conducerea regiei, pagubele Ón cantoane s-au diminuat treptat, Ónregistr‚ndu-se p‚n„ la sf‚r∫itul anului un volum t„iat ilegal care reprezint„ numai 66% din volumul Ónregistrat Ón acela∫i semestru al anului 2000.

Referitor la t„ierile ilegale din p„durile predate ca efect al legilor fondului funciar, inform„m c„, Ón p„durile Ón care paza este asigurat„ pe baz„ de contracte cu noii proprietari de c„tre unit„þile din structura regiei naþionale, pagubele sunt reduse, situ‚ndu-se la nivelul celor Ónregistrate Ón p„durile proprietate public„ a statului. Œn p„durile pentru care noii proprietari nu au Óncheiat contracte de paz„ ∫i administrare cu unit„þile silvice ∫i nu ∫i-au creat nici structuri proprii de paz„ nivelul t„ierilor ilegale de arbori atinge cote alarmante, ajung‚ndu-se Ón unele situaþii la dispariþia complet„ a vegetaþiei forestiere, cu efecte p„gubitoare asupra mediului.

Prin colaborarea Óntre aceste structuri, permanentizat„ prin protocoale Óncheiate la nivel central, Óntre Ministerul Agriculturii ∫i Alimentaþiei, Ministerul de Interne ∫i Regia Naþional„ a P„durilor, ∫i prin planuri concrete de m„suri la nivel local, s-au realizat controale complexe privind paza p„durii ∫i circulaþia materialului lemnos, precum ∫i la agenþii economici care exploateaz„, transport„ ∫i prelucreaz„ mase lemnoase. Aceste acþiuni au avut ca efect diminuarea pagubelor aduse fondului forestier prin sustragere ∫i comercializarea ilegal„ a materialului lemnos din p„duri sau a celui prelucrat, precum ∫i reducerea

num„rului de contravenþii ∫i infracþiuni silvice, comparativ cu anul 2000, astfel: reducerea cu 7% a materialului lemnos sustras ilegal din p„duri; reducerea cu 7% a num„rului de contravenþii silvice; reducerea cu 4% a num„rului de infracþiuni silvice.

Œn anul 2001 Regia Naþional„ a P„durilor ∫i inspecþiile silvice teritoriale au Ónaintat la Parchetele de pe l‚ng„ tribunale ∫i la inspectoratele de poliþie 652 de pl‚ngeri penale, au emis 341 decizii de imputare pentru o sum„ de 29 miliarde de lei, au confiscat material lemnos Ón valoare de 4 miliarde ∫i au aplicat peste 460 de sancþiuni administrative.

Œn al cincisprezecelea r‚nd, cu privire la achitarea restanþelor din anul 2001 c„tre produc„torii agricoli.

Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a reu∫it ca p‚n„ la aceast„ dat„ s„ achite 94,4%, respectiv 1.421,9 miliarde, urm‚nd ca p‚n„ la 1 martie s„ achite diferenþa de 5,6%, respectiv de 83 de miliarde. Deci datoriile la care se refer„ semnatarii moþiunii nu numai c„ Ón cea mai mare parte au fost achitate, ci au fost acordate Ón aceast„ perioad„ ∫i susþineri financiare aferente anului 2000.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Nu contest„m faptul c„ Ón agricultur„, industria alimentar„ ∫i silvicultur„ sunt neÓmpliniri, Guvernul fiind convins c„ sunt Ónc„ multe greut„þi de Ónvins.

Analiz‚ndu-∫i Óns„ serios activitatea desf„∫urat„ ∫i mai ales obiectivele pe care ∫i le-a propus, Guvernul actual consider„ c„ agricultura rom‚neasc„ este Ónscris„ pe o direcþie bun„, c„ marea majoritate a produc„torilor agricoli, ca ∫i foarte mulþi oameni de ∫tiinþ„, cadre universitare ∫i organizaþii neguvernamentale sunt al„turi de noi Ón efortul pe care trebuie s„ Ól facem cu toþii, pentru realizarea unei agriculturi performante ∫i competitive.

Dorim sincer s„ fim monitorizaþi de partidele din opoziþie, de mass-media, ca ∫i de alte instituþii ∫i organizaþii cu preocup„ri Ón domeniu, c„rora le adres„m mulþumirile noastre anticipate.

Din p„cate, moþiunea simpl„ pe care o dezbatem ast„zi este departe de o astfel de conduit„.

Prin interpret„rile eronate ∫i tendenþioase ale unor activit„þi ∫i rezultate se urm„re∫te, de fapt, f„r„ nici un temei, ît„ierea de capete“, obþinerea de capital politic ∫i popularitate ieftin„, dar printr-o prestaþie demagogic„, autorii moþiunii neav‚nd motivaþia moral„ a unui astfel de demers.

Plin„ de neadev„ruri, cu declaraþii neacoperite ∫i cu inconsecvenþe incontestabile, moþiunea nu poate constitui un document care s„ conving„ ∫i s„ justifice un vot favorabil. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t, cu excepþia solicit„rii demisiei ministrului agriculturii, Ónscris„ Ón propunrea nr. 1, toate celelalte propuneri sunt de mult Ón practica activit„þii Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, iar pentru probleme de fond funciar, ∫i ale Ministerului Administraþiei Publice.

Sunt convins c„ dumneavoastr„, deputaþii Parlamentului Rom‚niei, veþi confirma cele prezentate de Guvern, dat fiind c„, Ón cadrul excelentelor relaþii de colaborare permanente pe care le avem, dumneavoastr„ aveþi pe mesele de lucru documente care atest„ c„, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 fapt, ne ocup„m, efectiv, exact de ceea ce autorii moþiunii ne solicit„ s„ facem. Noi acþion„m dup„ concepþia ∫i doctrina Partidului Social Democrat, pe care Ól reprezent„m.

Credem c„ moþiunea trebuie respins„ ∫i pentru motive de ordin neprofesional, iar cei care au scris-o ∫i au promovat-o ar trebui s„ Ó∫i fac„, mai ales, mustr„ri de con∫tiinþ„. Aceasta, dac„ au Ónþelepciunea de a se autodemite moral dintr-un domeniu pe care dumnealor nu Ól cunosc.

Faþ„ de cele prezentate, solicit„m distin∫ilor parlamentari din Camera Deputaþilor s„ resping„ moþiunea simpl„ privind criza Ón agricultur„, iniþiat„ de 56 de deputaþi ai Partidului Naþional Liberal ∫i ai Partidului Democrat.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

Toate aceste obiective sunt reale ∫i se urm„re∫te realizarea lor Ón conformitate cu Programul de guvernare pentru perioada de guvernare 2001—2004. Semnatarii moþiunii cunosc foarte bine aceste obiective, precum ∫i angajamentul ferm al Guvernului pentru realizarea lor. Amintim c„ acesta este un program ce se va derula pe o perioad„ de 4 ani, perioad„ care va Ónscrie Rom‚nia pe o curb„ ascendent„ Ón cre∫terea ∫i modernizarea producþiei agricole, alimentare ∫i silvice.

F„r„ a invoca greut„þile din agricultur„ Ón momentul prelu„rii guvern„rii, trebuie s„ preciz„m c„ acestea au reprezentat o realitate care Ómpieteaz„ asupra derul„rii programului ∫i ritmului acestuia. Guvernul condus de domnul premier Adrian N„stase, cu mult„ fermitate, a impus ca activitatea din agricultur„ s„ se deruleze Ón condiþiile perfecþion„rii, a sporirii producþiei ∫i productivit„þii, a cre∫terii eficienþei economice, Ón concordanþ„ cu aspiraþiile Rom‚niei de integrare Ón Uniunea European„. Agricultura trebuie s„ produc„ mai mult, mai eficient ∫i s„ Ó∫i creeze resurse proprii pentru prelucrarea ∫i dezvoltarea procesului de producþie. Specific agriculturii, pentru realizarea acestor deziderate este necesar ca aceasta s„ Ó∫i creeze, s„ aib„ resurse financiare tehnice ∫i materiale care s„ Ói permit„ efectuarea lucr„rilor la timp ∫i de bun„ calitate. Nu putem s„ fim de acord cu menþiunea stipulat„ Ón cuprinsul moþiunii care se refer„ la nivelul aloc„rii pentru bugetul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare ∫i Silviculturii Ón anul 2001 ∫i pentru 2002 a unei sume mai mici faþ„ de cele din anul 2000. Pentru realizarea obiectivelor Ón domeniul agriculturii, Ón proiectul de buget sunt prev„zute 12.000 de miliarde de lei, din care circa 3.500 miliarde pentru sectorul zootehnic, Ón care sunt incluse subvenþiile pe produs, cu prioritate a celor de importanþ„ naþional„.

Œn aceste condiþii, fondurile stabilite pentru agricultur„ reprezint„ 1,5 din P.I.B., comparativ cu 1,2% Ón anul 2001. Sumele prev„zute Ón bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor pe anul 2002 vizeaz„ o alt„ filozofie de susþinere a produc„torilor agricoli, fondurile sunt orientate direct spre produc„tori ∫i sunt dimensionate Ón funcþie de producþia marf„ pe care o realizeaz„ fiecare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 Œn aceast„ manier„, Rom‚nia se aliniaz„ la sistemul european ∫i mondial de susþinere a agriculturii. Prin pachetul de legi elaborate, aprobate sau Ón curs de aprobare, se vizeaz„ o mai bun„ susþinere a agriculturii din partea Guvernului ∫i nu este vorba de stoparea susþinerii financiare. Trebuie avut Ón vedere faptul c„ agricultura este un domeniu foarte complex, cu un volum mare de lucr„ri ∫i care are nevoie pentru realizarea acestora, Ón cele 3 campanii principale agricole, de prim„var„, var„ ∫i toamn„, de un volum de resurse de circa 75—80.000 de miliarde de lei. Este pentru prima dat„ c‚nd un Guvern prezint„ cifre viz‚nd costurile totale, care, numai pentru campania agricol„ de prim„var„, se ridic„ la circa 37.000 de miliarde de lei.

Din prezentarea acestor cifre semnatarii moþiunii vor Ónþelege mai bine faptul c„ Guvernul actual st„p‚ne∫te foarte bine problemele din agricultur„ ∫i se str„duie∫te s„ asigure o mai bun„ susþinere funcþionalit„þii agriculturii, pentru ca aceasta s„ poat„ s„ Ó∫i creeze resurse de susþinere a bugetului, precum ∫i de susþinere a activit„þii cu resurse proprii.

Colegii care au semnat moþiunea sunt Óngrijoraþi de faptul c„ este afectat bugetul destinat Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor pe anul 2002, prin reportarea unor datorii restante, f„r„ identificarea ∫i alocarea unor surse suplimentare de venituri, prin adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2002.

Amintim c„ o parte din aceste restanþe au fost prev„zute ca poziþii distincte Ón bugetul pe anul 2002, iar eventualele dep„∫iri la cheltuieli se pot acoperi prin obþinerea ∫i valorificarea unor producþii agricole mai mari ∫i care vor permite corecþii Ón cadrul bugetului pe anul 2002.

Nu Ónþelegem de ce a∫a Óngrijorare pe o problem„ care, pentru agricultur„, reprezint„ o situaþie specific„, iar pentru cei care lucreaz„ ∫i cunosc bine modalitatea Ón care se lucreaz„ Ón acest domeniu se consider„ ca un lucru normal. S„ nu uit„m c„ agricultura este sectorul generator de energii ∫i de materie organic„ necesar„ vieþii noastre, Ón contextul Ón care nu pl„tim apa pluvial„, energia solar„, activitatea microorganismelor din sol ∫i tot acest potenþial climatic ∫i edafic pe care Ól exploat„m. De aici, grija noastr„, a celor care lucr„m ∫i ne preocup„m de problemele din agricultur„, s„ realiz„m programe care s„ valorifice ∫i totodat„ s„ menþinem ∫i s„ amplific„m potenþialul ecologic ∫i productiv al solurilor din Rom‚nia.

Este ceea ce Guvernul condus de domnul premier Adrian N„stase urm„re∫te s„ realizeze prin politicile agrare ce se deruleaz„ acum ∫i Ón perioada urm„toare. Anul 2002 se dore∫te a marca un pas important Ón dezvoltarea durabil„ a agriculturii, prin orientarea producþiei agricole Ón consens cu particularit„þile ∫i posibilit„þile locale, precum ∫i cu tendinþele economiei de piaþ„.

Œn vederea realiz„rii acestui deziderat, Guvernul urm„re∫te preg„tirea ∫i desf„∫urarea Ón bune condiþiuni a lucr„rilor ce urmeaz„ s„ se efectueze Ón campaniile agricole.

Semnatarii moþiunii acuz„ c„ nu se gestioneaz„ eficient activitatea agricol„, c„ o serie de lucr„ri nu au fost efectuate Ón termen.

Am dori s„ inform„m pe distin∫ii no∫tri colegi c„ Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, a Óntocmit programul preg„tirii ∫i desf„∫ur„rii campaniilor agricole Ón anul 2002 ∫i urm„re∫te s„ Ól realizeze Óntocmai.

Œn cadrul programului sunt cuprinse elemente viz‚nd principalele acþiuni de realizat Ón campaniile agricole, asigurarea bazei tehnice ∫i materiale necesare, costurile campaniei agricole, responsabilit„þi la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor ∫i Ón teritoriu.

Este unanim cunoscut faptul c„ Ón toamna anului 2001 condiþiile climatice, precum ∫i lipsa de umiditate din sol au Óngreunat foarte mult lucr„rile de arat. Cu un efort deosebit ∫i un program minuþios ∫i susþinut s-a reu∫it s„ se Óns„m‚nþeze Ón toamn„ o suprafaþ„ de 2.684.000 de hectare cu gr‚u, orz, orzoaic„, plante tehnice ∫i furaje.

Œn ceea ce prive∫te suprafaþa nearat„ din toamn„, aceasta se datoreaz„ ∫i imposibilit„þii efectu„rii lucr„rilor din cauza lipsei de umiditate din sol. Umiditatea s-a aflat la nivelul coeficientului de ofilire.

Œn foarte multe locuri lucrarea se executa la un nivel calitativ necorespunz„tor ∫i cu consumuri foarte mari de combustibil, cuprins Óntre 40 ∫i 48 de litri la hectar. Œncep‚nd cu a doua parte a lunii ianuarie, datorit„ cre∫terii umidit„þii Ón sol ∫i a Ómbun„t„þirii condiþiilor de lucru, s-a reu∫it s„ se reia lucrarea, iar suprafaþa arat„ pe þar„ s„ reprezinte la aceast„ dat„ peste 75%, urm‚nd ca lucrarea s„ fie finalizat„ Ón partea final„ a lunii martie anul curent.

Pentru realizarea acþiunii de fertilizare a culturilor s-a stabilit un necesar de 378.000 de tone substanþ„ activ„ pentru culturile Óns„m‚nþate Ón toamna anului 2001 ∫i 1.413.000 tone substanþ„ activ„ pentru fertilizarea culturilor ce se vor Óns„m‚nþa Ón prim„vara acestui an.

Programul de lucr„ri agricole din campania de prim„var„ stabilit de minister evidenþiaz„ un necesar de motorin„ de 274.000 de tone. O atenþie deosebit„ se va acorda asigur„rii funcþionalit„þii tractoarelor ∫i ma∫inilor agricole.

Œn condiþiile Ón care, Ón zona de sud a þ„rii, pe un areal foarte mare, la ora actual„, se Ónregistreaz„ una din cele mai accentuate secete Ón sol, circa 1.200—1.300 de metri cubi la hectar lips„, pe ad‚ncimea de 1,25 metri, Guvernul este preocupat de realizarea unor tehnologii de lucru adecvate Ón care s„ se mobilizeze c‚t mai puþin solul, pentru a evita pierderile de ap„ Ón sol, realizarea fertiliz„rii cu Óngr„∫„minte complexe, localizat, concomitent cu sem„natul, adaptarea densit„þilor de sem„nat ∫i plantat, precum ∫i punerea Ón funcþiune a sistemelor de irigare pe o suprafaþ„ c‚t mai mare.

Cu mult respect pentru colegii semnatari ai moþiunii ∫i pentru toþi cei prezenþi, am Óncercat s„ prezint c‚teva aspecte legate de moþiune ∫i Ón egal„ m„sur„ s„ evidenþiez dimensiunea real„ a acestui complex ∫i vital sector care este agricultura.

Œn anul Ón care prin efort comun trebuie s„ ne preg„tim temeinic pentru a fi primiþi Ón NATO, se impune Ón egal„ m„sur„ s„ abord„m ∫i problemele existente Ón economie ∫i Ón agricultur„, Ón mod special, Ón consens cu cerinþele ce vor permite Rom‚niei s„ fac„ parte Ón urm„torii ani din marea familie a Uniunii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 Acestea reprezint„ ∫i dorinþele tuturor rom‚nilor, ale Óntregului electorat care ne-a trimis s„ Ói reprezent„m cu cinste, etic ∫i Ón mod eficient Ón Parlamentul Rom‚niei.

Iat„ de ce consider„m oportun ∫i solicit„m membrilor Camerei Deputaþilor s„ resping„ prin vot moþiunea simpl„ privind criza Ón agricultur„, iniþiat„ de cei 56 de colegi deputaþi ai Partidului Naþional Liberal ∫i ai Partidului Democrat.

V„ mulþumesc pentru atenþie.

corupþia care, a∫a cum, sigur, simþiþi, duce la ineficienþa sistemului politic.

Politica pe care o duceþi, de accelerare la maxim Ón parcurgerea etapelor obligatorii Ón vederea integr„rii Ón structurile europene, nu poate fi susþinut„ numai de preluarea ∫i traducerea, de multe ori cu gre∫eli de interpretare, a tomurilor legislative comunitare, f„r„ adaptarea atent„ la condiþiile specifice Rom‚niei.

Unul din obiectivele prezentei moþiuni este de a v„ atrage atenþia c„ preocup„rile exclusiviste ale actualului Guvern de a-∫i face temele bine ∫i la timp, f„r„ o alternanþ„ atent„ cu lucr„ri practice de laborator, v-ar putea transforma eforturile dumneavoastr„ Ón simple glumiþe.

Œn susþinerea acestei idei, consider pertinent„ o Óntrebare: de ce este s„rac þ„ranul rom‚n? Sub privirile pline de compasiune ale tuturor guvernanþilor de p‚n„ acum, nimeni nu vrea s„ observe c„ produsele acestuia Ónglobeaz„ cheltuieli cu mult peste valoarea pe care ar obþine-o prin v‚nzare. ™i asta, Ón condiþiile Ón care i s-ar reda c‚t mai repede cel puþin piaþa intern„.

Astfel, lipsit de o susþinere eficient„, p„r„sit de orice urm„ de speranþ„, cu Programul de guvernare Ón m‚n„, a∫teapt„ realizarea alineatului potrivit c„ruia îrolul statului este de a interveni acolo unde economia de piaþ„ nu poate regla unele situaþii ce apar Ón perioada de tranziþie“.

A∫adar, asigurarea desfacerii produselor cel puþin pe piaþa intern„ ∫i repunerea sub control a inputurilor explodate Ón aceast„ perioad„, printr-o conlucrare controlat„ a tuturor mini∫trilor de resort, l-ar scuti pe þ„ranul rom‚n de etichetarea îmilogul statului“, cre‚ndu-i cel puþin speranþa unui posibil trai mai bun.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn speranþa c„ tema îcriza agriculturii“ nu va plasa aceast„ moþiune Ón faimoasa colecþie îMoþiunea Ón zadar“, publicat„ Ón ultimul num„r al revistei îBarometrul parlamentar“, voi vota aceast„ moþiune.

V„ mulþumesc.

Una din principalele critici ale P.N.L. la adresa P.S.D. ∫i a ministrului agriculturii este legat„ de filozofia care st„ la baza politicii partidului de guvern„m‚nt, discriminarea micilor proprietari agricoli Ón favoarea marilor proprietari. Ce st„ Ón spatele acestei idei? Am fi putut crede Ón alte condiþii c„ Guvernul actual dore∫te s„ dezvolte marea exploataþie funciar„ ∫i s„ Óndrepte agricultura rom‚neasc„ spre modelul american. Am fi putut crede c„ Guvernul dore∫te s„ dea o m‚n„ de ajutor celor care au capacitatea real„ de a produce pentru export.

O privire de ansamblu asupra realit„þilor rom‚ne∫ti ne conduce Óns„ spre o alt„ concluzie. Nu este vorba mai cur‚nd de sprijinirea clientelei politice a P.S.D.? Nu este vorba de a da ∫i mai mult acelora puþini care au ∫i a l„sa f„r„ nimic pe ceilalþi, mulþi, care au din ce Ón ce mai puþin? Guvernul nu þine seama de realit„þile demografice atunci c‚nd ia asemenea m„suri. Concentraþia exploataþiilor agricole se realizeaz„ Ón timp, iar timpul va fi lung pentru o þar„ Ón care populaþia ocupat„ Ón agricultur„ dep„∫e∫te 40%.

Domnule ministru al agriculturii,

Urm„riþi s„ distrugeþi micul produc„tor agricol? Unde s„ plece dac„ Ól falimentaþi? Œn ora∫ele care nu au nevoie de forþ„ de munc„? Sau doriþi s„ emigreze ∫i s„ ajung„ la cules de c„p∫une?

Prin aceast„ moþiune, Partidul Naþional Liberal acuz„ interesul politic al P.S.D. Ón cazul societ„þii private, ∫i nu naþionale, îTutunul Rom‚nesc“. Decizia Guvernului de a favoriza o singur„ societate comercial„ prin ree∫alonarea datoriilor ∫i scutirea de accize echivaleaz„ cu o gaur„ Ón bugetul statului. Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ doctrina P.S.D., vocaþia statului actual ar trebui s„ fie aceea de stat asistenþial.

Guvernul P.S.D. are Óns„ vocaþie de haiduc. Unul original Óns„: ia de la cei mulþi ca s„ dea unuia singur. Practica producerii de ordonanþe guvernamentale cu beneficiar unic nu este nou„. Ea vine din dispreþul P.D.S.R.-ist faþ„ de piaþ„ ∫i concurenþ„ ∫i din ignorarea interesului public.

Serviciile de s„n„tate sunt mai proaste ∫i pentru c„ statul susþine nejustificat asemenea companii. Drumurile sunt pline de gropi ∫i pentru c„ statul ree∫aloneaz„ datoriile unei societ„þi precum S.N.T.R.-ul. Copiii Ónvaþ„ Ón ∫coli prost Ónc„lzite ∫i pentru c„ statul menþine asemenea societ„þi.

Dumneavoastr„, domnilor guvernanþi, luaþi dreptul rom‚nilor de a se folosi de propriii lor bani. S„ ne iertaþi, domnule ministru ∫i stimate Guvern, dac„ nu omagiem asemenea practici.

Œn condiþiile scutirilor de accize pentru societ„þi private precum S.N.T.R., goana dup„ resurse bugetare cu orice preþ e oarecum de Ónþeles. Aceast„ goan„ poate avea Óns„ efecte nocive. Impozitul funciar ar reprezenta acum sancþiunea Guvernului pentru deþinerea unei propriet„þi puþin aduc„toare de c‚∫tiguri. Renunþarea la el ar Ónsemna capitalul de Óncredere pe care Guvernul Ól acord„ cet„þeanului.

Domnule ministru al agriculturii, aveþi mai mult„ Óncredere Ón proprietarii agricoli! Iar dac„ doriþi bani la buget, privatizaþi I.A.S.-urile, a∫a cum aþi promis. Daþi proprietatea agricol„ Ón m‚ini private care vor ∫ti s„ o administreze.

Stimaþi colegi,

Din p„cate, soluþiile P.S.D. nu sunt soluþii autentice. Œn faþa ∫irului de argumente solide ale opoziþiei, Guvernul recurge la acelea∫i m„suri administrative. Domnul ministru Cozm‚nc„ indica soluþia: sancþionarea celor care nu Ó∫i cultiv„ p„m‚ntul. Este o reacþie tipic centralist„, care prive∫te aparatul administrativ drept un instrument de impunere Ón m‚na Guvernului.

Domnule ministru, dac„ exist„ sancþiune, trebuie s„ existe ∫i recompens„. Degeaba amendaþi micul proprietar care Ó∫i las„ p„m‚ntul nelucrat dac„ nu Ól sprijiniþi Ón cazul Ón care Ól lucreaz„.

Reconstituirea dreptului de proprietate este o alt„ promisiune Ónc„lcat„. Suspiciunile care planau asupra angajamentelor reformiste ale dumneavoastr„, cei din P.S.D., ar fi trebuit s„ v„ fac„ mult mai atenþi Ón aplicarea legilor care þin de dreptul de proprietate al cet„þenilor Rom‚niei. Œn schimb, dumneavoastr„ aþi decis s„ ignoraþi aceast„ problem„ foarte important„, care se rezolv„ doar Ón declaraþiile premierului Adrian N„stase.

Stimate domnule ministru Ilie SÓrbu, Ón Vrancea ∫i Ón Timi∫, Ón Suceava ∫i Ón Covasna, b„tr‚nii se Óntreab„ dac„ vor primi Ónapoi cu acte, Ón timpul vieþii lor, p„m‚ntul ∫i p„durile de care au fost deposedaþi acum 50 de ani.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Am prezentat succint c‚teva din problemele pe care Partidul Naþional Liberal le consider„ tipice pentru aceast„ perioad„. Mai presus de aceasta, Óns„, am prezentat un mod de g‚ndire mai bun. Dar nu vom face noi, cei din opoziþie, treaba Guvernului. El este dator s„ elaboreze noul Plan naþional pentru agricultur„ ∫i dezvoltare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 rural„ aferent Programului SAPARD. El este dator s„ urgenteze restituirea terenurilor agricole ∫i p„durilor. El e dator s„ þin„ seama de realit„þile europene ∫i s„ corecteze politicile de subvenþionare Ón interesul produc„torului mic ∫i mijlociu. ™i, Ón fine, el e dator s„ g„seasc„ soluþii creative pentru completarea resurselor bugetare.

Toate acestea nu s-au f„cut Óns„, iar vinovaþii se pot g„si ∫i, probabil, domnul ministru S‚rbu are deja preg„tiþi c‚þiva þapi isp„∫itori. Aici nu e Óns„ vorba numai de vin„. E vorba, mai ales, de responsabilitate. Vina poate aparþine multora. Dar responsabilitatea principal„ este a ministrului agriculturii.

Œn numele acestei responsabilit„þi neonorate ∫i al acelor promisiuni Ónc„lcate, cerem demisia domnului ministru Ilie S‚rbu. Propriul s„u premier Ól critic„, iar realitatea agriculturii e m„rturia e∫ecului s„u administrativ.

P„rinte, daþi-v„ demisia!

V„ mulþumesc.

Pentru corectarea atitudinilor sale politice, recomand„m P.S.D.-ului o lectur„ obligatorie, Carta ora∫elor conduse de sociali∫ti, adoptat„ la a III-a Conferinþ„ Mondial„ a Primarilor Internaþionalei Socialiste, care acord„ o importanþ„ capital„ cre∫terii accesului administraþiei locale la resursele financiare, prin programe de finanþare ∫i proiecte cu sprijinul instituþiilor internaþionale, pentru descentralizarea responsabilit„þilor, dar ∫i a resurselor.

Am v„zut, Ón schimb, ce face Guvernul P.S.D. Banii pierduþi din Programul SAPARD puteau fi folosiþi pentru reducerea diferenþelor extraordinare dintre sat ∫i ora∫, cum sunt decalaje educaþionale, de s„n„tate, de venituri, de acces la serviciul de utilit„þi publice vitale de informare ∫i, mai ales, de creditare ∫i finanþ„ri, pentru a oferi posibilitatea concet„þenilor no∫tri de a-∫i conduce propriile destine, nu de a fi condu∫i de interesele clientelei politice a P.S.D.

Pentru a ad‚nci ∫i mai mult r„m‚nerea Ón urm„ a satului rom‚nesc, Guvernul Adrian N„stase, credincios ca de obicei clientelei, ∫i nu promisiunilor f„cute, favorizeaz„ pe faþ„ polarizarea societ„þii rom‚ne∫ti, cei bogaþi s„ devin„ ∫i mai bogaþi, Ón timp ce Ói Ómpinge pe cei s„raci s„ se afunde mai tare Ón s„r„cie. Nimeni nu poate ignora starea de s„r„cie generalizat„ care ia forme extreme Ón mediul rural. Dup„ ce aþi p„c„lit þ„ranul rom‚n cu promisiuni de∫arte pentru care aþi primit votul acestuia, ast„zi l-aþi abandonat Ón cea mai neagr„ s„r„cie.

Aceasta este, doamnelor ∫i domnilor, cea mai puternic„, real„ ∫i vizibil„ faþ„ a guvern„rii P.S.D. Nu cunosc oare autorit„þile lucrurile elementare, dar extrem de importante pentru cet„þenii no∫tri, cum ar fi faptul c„ uleiul, carnea, zah„rul ∫i-au dublat preþul Óntr-un singur an de guvernare P.S.D.? ™i-a uitat Guvernul propriul Program de guvernare, Ón care promitea reducerea cu p‚n„ la 9% a TVA pentru p‚ine ∫i lapte de consum?

Constat„m cu Óngrijorare c„ prin politica dus„ de partidul de guvern„m‚nt peste 3 milioane de gospod„rii þ„r„ne∫ti au fost lipsite de orice sprijin din partea statului, Ón favoarea I.A.S.-urilor ∫i a marilor concesionari, clientel„ politic„ a P.S.D. C‚nd este vorba de clientela sa, actualul Guvern nu ezit„ s„ treac„ peste orice prevedere legal„, f„r„ a Óncerca m„car s„ salveze aparenþele.

Cum se poate cataloga arendarea celei mai mari unit„þi agricole a þ„rii, Insula Mare a Br„ilei, contra unei redevenþe simbolice, unui parlamentar al Partidului Social Democrat? ™i suntem siguri c„ nici m„car aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 redevenþe simbolice nu vor fi achitate, cunosc‚nd c„, p‚n„ acum, din total statul nu a primit dec‚t 5%.

C‚nd sectoarele strategice ale economiei, precum cel alimentar, sunt dispreþuite de stat, neprimind nici un fel de facilit„þi pentru produsele de baz„, care ∫i-au dublat preþurile, repet, Ón anul guvern„rii P.S.D., preocup„rile guvernanþilor sunt orientate doar spre acþiunile folositoare persoanelor din anturajul acestora.

Iar„∫i, nu trebuie s„ amintim dec‚t Legea exploataþiilor agricole, contestat„ nu numai de noi, ci ∫i de reprezentanþii Uniunii Europene. Sub pretextul c„ I.A.S.-urile vor fi mai atractive pentru privatizare, Guvernul P.S.D. le-a ∫ters datoriile c„tre stat, adic„ scoate din buzunare milioanelor de cet„þeni s„raci bani pe care Ói direcþioneaz„ c„tre magnaþii cerealelor ∫i alþi clienþi ai s„i.

Fenomenele de corupþie legate de sectorul agriculturii, desf„∫urate sub obl„duirea actualului Guvern, au luat, de altfel, o asemenea amploare, Ónc‚t ne oblig„ s„ iniþiem o dezbatere separat„ cu prilejul unei moþiuni pe tema corupþiei. Œn primul an al guvern„rii P.S.D. m„surile de reform„ aferente fondului funciar nu au fost numai Ónt‚rziate, ci au fost ∫i blocate.

Refacerea propriet„þii private agricole ∫i silvice, precum ∫i repunerea Ón drepturi a fo∫tilor proprietari, acþiuni care treneaz„ de zece ani de zile, Ón timpul actualei guvern„ri au fost stopate prin emiterea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 102/2001.

Se cunoa∫te c„ Ón momentul de faþ„ numai 10% din suprafeþele agricole revendicate conform acestei legi sunt puse Ón posesie ∫i, respectiv, numai 9% din suprafeþele forestiere. Aceast„ am‚nare nu este Ónt‚mpl„toare, profitori fiind tot clientela P.S.D. Spre exemplu, prin nepredarea p„durilor c„tre proprietarii de drept, îRomsilva“ a prejudiciat anul trecut proprietarii cu aproximativ 2.650 de miliarde de lei, cota aferent„ p„durilor nepredate. Œn timp ce suprafeþele nelucrate sporesc an de an, devastarea p„durilor se amplific„ ∫i prejudiciile cresc, mafia din agricultur„ ∫i silviculur„ Ónflore∫te sub umbrela protectoare a P.S.D. ∫i a Guvernului N„stase, Guvernul r„m‚nd indiferent faþ„ de aceast„ stare de fapt, fiind incapabil s„ gestioneze fenomenul de criz„ din domeniul funciar. Mai mult, instituþiile nou create pentru aplicarea regulilor regimului silvic, at‚t Ón p„durile de stat, c‚t ∫i cele private, devin ineficiente ∫i nefuncþionale prin reducerea drastic„ a personalului ∫i lipsirea acestuia de dot„rile tehnice necesare unei activit„þi specifice.

C‚nd se va hot„rÓ Guvernul s„ treac„ Ón sf‚r∫it de la sloganuri ∫i declaraþii triumfaliste la Óndeplinirea celor promise Ón campania electoral„, la respectarea propriului Program de guvernare? Mai consider„ actualul Guvern agricultura drept o prioritate naþional„? Unele din reacþiile guvernanþilor ap„rute Ón urma consult„rii moþiunii ne Óndrept„þesc s„ fim ∫i mai siguri c„ cele afirmate reprezint„ pura realitate ∫i c„ propunerile pe care le-am avansat vor avea ca rezultat revitalizarea agriculturii ∫i a satului rom‚nesc.

Av‚nd Ón vedere situaþia deosebit de grav„ Ón care P.S.D. a adus agricultura, Partidul Democrat solicit„ Guvernului urm„toarele: demisia ministrului agriculturii, alimentaþiei ∫i p„durilor; retragerea Ordonanþei nr. 102/2001 de modificare a Legii nr. 1/2000 Ón sensul retroced„rii

imediate c„tre proprietarii de drept a tuturor suprafeþelor agricole ∫i silvice abuziv confiscate de statul comunist ∫i accept„rii probei cu martori la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, Ón conformitate cu prevederile Codului civil ∫i Codului de procedur„ civil„; extinderea ∫i pentru produc„torii mici ∫i mijlocii din agricultur„ a facilit„þilor Ordonanþei nr. 108/2001 pentru exploataþiile agricole; reanalizarea politicii de subvenþionare a produc„torilor din agricultur„; deblocarea imediat„ a tuturor sumelor restante datorate produc„torilor ∫i deþin„torilor de terenuri agricole; eliminarea taxei de drum pentru combustibilii folosiþi Ón agricultur„, cunoscut„ ca îtaxa pe þ„ranul rom‚n“ sau îdijma Guvernului N„stase“; stoparea pagubelor aduse fondului silvic naþional prin neaplicarea regimului silvic, at‚t Ón p„durile administrate de stat, c‚t ∫i Ón cele private.

V„ invit„m, domnilor guvernanþi, s„ v„ p„r„siþi birourile somptuoase Ón care g‚ndiþi la propriile afaceri, ∫i nu la interesul þ„ranului rom‚n. Mergeþi Ón þar„, confruntaþi-v„ cu realitatea crud„. Explicaþi s„tenilor, celor care reprezint„ aproape jum„tate din populaþia þ„rii, de ce trebuie s„ se sacrifice tr„ind Ón foame ∫i s„r„cie din cauza incompetenþei guvern„rii dumneavoastr„.

V„ mulþumesc.

U.D.M.R.-ul consider„ c„ sprijinirea produc„torilor mici ∫i mijlocii este foarte important„. Ordonanþa de urgenþ„ nr. 108 privind exploataþiile agricole, Óns„, nu exclude micii produc„tori. Œns„∫i Camera Deputaþilor a fost cea care a propus aplicarea acestor subvenþii ∫i Ón cadrul exploataþiilor mixte, unde terenul este cumulat cu efectivele de animale, astfel ajut‚nd realizarea exploataþiilor familiale viabile.

Acreditarea Agenþiei SAPARD este mult Ónt‚rziat„. Suntem de acord chiar ∫i cu Ónt‚rzierea nejustificat„ a acredit„rii, dar nu putem nega faptul c„ ∫i, chiar dac„ t‚rziu, dar acreditarea biroului central s-a realizat ∫i sper„m s„ nu pierdem acei bani care sunt at‚t de necesari pentru dezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti. Nu credem c„ pentru agricultur„ poate s„ fie benefic un joc sinistru, cu procente ∫i cifre abstracte, dar putem s„ d„m aici ∫i noi ni∫te cifre care, de asemenea, nu s-au Ónregistrat de la 1989 Óncoace.

Ajutoarele, dac„ doriþi, subvenþiile din 2002 pentru sectorul zootehnic sunt cu 11 ori mai mari faþ„ de anul 2001 ∫i statueaz„ ajutoare de mult neÓnt‚lnite Ón zootehnie, ca: premiul pentru viþei cu origine, premiul pentru juninci gestante pe categorii de bonitate zootehnic„ ∫i sper„m c„ ∫i producþia de lapte ∫i carne va fi ajutat„ conform planului de guvern„m‚nt. De asemenea, sper„m ca reabilitarea fermelor zootehnice, l„sate de mulþi ani Ón paragin„, va contribui la revitalizarea sectorului zootehnic.

Am putea medita mult despre corectitudinea sau necorectitudinea scutirii de datorii a fostelor I.A.S.-uri care urmeaz„ s„ fie privatizate. Un fapt real, Óns„, este c„ aceste unit„þi de mult sunt numai ni∫te g„uri negre ale economiei naþionale rom‚ne∫ti, care Ónghit banii contribuabilului, f„r„ s„ produc„ nimic. Consider„m c„ aceast„ situaþie trebuie stopat„, chiar ∫i prin mijloace de sacrificiu, Ón ideea relu„rii producþiei.

Suntem de acord c„ problemele Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ trebuiau analizate mult mai temeinic, Ónainte de luarea deciziilor, cu at‚t mai mult cu c‚t este singura societate naþional„ de prelucrare a tutunului autohton.

Suntem de acord ∫i cu aceia care doresc sincer s„ urgenteze aplicarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, lege care a fost aprobat„ cu Ónt‚rziere, dup„ p„rerea noastr„, dar aceast„ urgentare nu credem c„ se poate realiza prin schimbarea mini∫trilor ∫i secretarilor de

stat, ci prin angajarea unor ingineri cadastrali ∫i topografi ∫i prin asigurarea fondurilor de retribuire pentru ace∫tia. Credem c„ numai Ón asemenea mod putem asigura finalizarea aplic„rii Legii nr. 1 Ón anul 2002.

Parþial suntem de acord cu afirmaþia c„ Ordonanþa de urgenþ„ nr. 102 a blocat temporar aplicarea punerii Ón posesie a p„durilor, dar modific„rile aduse Ón Camera Deputaþilor vor clarifica aceste neajunsuri ∫i consider„m c„ astfel ordonanþa va da posibilitatea aplic„rii mai corecte a Legii nr. 1, f„r„ interpret„ri, spre mulþumirea proprietarilor. Tot prin aceast„ ordonanþ„ consider„m c„ vor fi clarificate problemele documentelor doveditoare a propriet„þilor biserice∫ti, a propriet„þilor ob∫te∫ti, l„rgind posibilit„þile iniþiale pentru redob‚ndirea fo∫tilor proprietari.

Ordonanþa, Ón forma iniþial„, a exclus posibilitatea redob‚ndirii p„∫unilor, f‚neþelor ∫i a livezilor, care, dup„ amendamentele aduse de U.D.M.R., au fost incluse Ón forma final„ a ordonanþei.

™i iar„∫i c‚teva cifre doveditoare. Œntr-adev„r, pe baza Legii nr. 18/1991 au fost retrocedate doar 320.000 de hectare, suprafaþ„ forestier„, dar semnatarii moþiunii uit„ s„ aminteasc„ ∫i acele 561.000 hectare de p„dure, deja puse Ón posesia proprietarilor, persoane fizice, forme asociative, instituþii de Ónv„þ„m‚nt ∫i cult, comune ∫i ora∫e, conform Legii nr. 1/2000.

Sper„m c„ Guvernul a Ónþeles faptul c„ competiþia Óntre direcþiile silvice particulare ∫i de stat este benefic„ ∫i este Ón interesul unor producþii calitative, cum, de asemenea, credem c„ Guvernul Ónþelege ∫i realitatea terenului care spune c„ urgentarea retroced„rilor trebuie f„cut„ nu numai la nivelul ministerial, ci ∫i la nivelul autorit„þilor locale. Sper„m c„ Ministerul Agriculturii a Ónþeles faptul c„ sunt probleme privind subvenþionarea producþiei agricole. Sunt probleme privind creditele agricole pentru campania agricol„ de prim„var„ Ón 2002, sunt probleme privind rambursarea taxei de drum cuprinse Ón preþul motorinei.

## Stimaþi colegi,

Convingerea noastr„ este c„ iniþiatorii moþiunii au avut g‚nduri sincere, de Ómbun„t„þire a agriculturii ∫i silviculturii rom‚ne∫ti ∫i Ón toate aceste g‚nduri bune ne au ca partener, dar credem c„ actualitatea rom‚neasc„ ne oblig„ s„ facem mai mult pentru realizarea planurilor propuse pentru ajutorarea tuturor agricultorilor care tr„iesc Ón Rom‚nia. Drept pentru care Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia nu poate vota moþiunea. Mulþumesc.

Menþionez c„ datorit„ Guvernului N„stase, a doamnei ministru Hildegard Puwak s-a rec‚∫tigat timpul pierdut ∫i dup„ monitoriz„ri Ón care Uniunea European„ a fost convins„ c„ acest Guvern este un partener de Óncredere ∫i cu voinþ„ politic„ banii aferenþi anului 2000, ce ar fi trebuit asiguraþi de guvernarea anterioar„, deci de semnatarii moþiunii, ∫i anume 150 milioane euro, c‚t ∫i banii aferenþi anului 2001 vor fi cumulaþi ∫i vor fi v„rsaþi Ón 2002, deci un total de circa 450 milioane euro. Suma este foarte mare ∫i, de aceea, ne a∫teptam la o poziþie constructiv„, m„car pe zona rural„, pentru a promova Ón mod pozitiv implicaþiile reale ale Programului SAPARD. Œn leg„tur„ cu aceast„ sum„, precizez obligaþia de cofinanþare rom‚neasc„, prev„zut„ Ón planul de buget, de altfel.

Aceste sume Ón euro ∫i lei trebuie derulate prin proiecte elaborate de produc„torul rom‚n, deci prin exploataþii agricole viabile, capabile s„ utilizeze tehnica ∫i

tehnologiile occidentale, Ón scopul obþinerii de producþii de performanþ„ ∫i calitate. Iat„, deci, numai o latur„ a felului Ón care se articuleaz„ legislativ Programul SAPARD cu Legea privind exploataþiile agricole.

Dumneavoastr„, stimaþi semnatari, Ón mod veninos aþi incriminat aceast„ lege, deoarece aici, Ón Camera Deputaþilor am votat Ómpreun„ limitele prev„zute pentru exploataþiile comerciale, pentru cele familiale ∫i de ceea ce beneficiaz„ produc„torii agricoli: financiar, subvenþii pe produs, cump„rare de tractoare, utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, construcþii pentru ad„posturi ∫i instalaþii zootehnice, plantaþii.

Practic, toþi produc„torii agricoli pot beneficia de facilit„þi ∫i spun acest lucru pentru a fi auzit ∫i Ónþeles de toþi þ„ranii no∫tri.

La fel, aþi afirmat c„ s-au anulat toate formele de creditare ∫i subvenþionare a produc„torilor agricoli, prin abrogarea Ordonanþei nr. 40/2001, a Legii nr. 165/1998 privind creditele pentru lucr„rile agricole ∫i a Ordonanþei nr. 36 privind subvenþionarea dob‚nzilor.

S-a creat, Óns„, Fondul pentru dezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti, Ón baza Legii nr. 268/2001, care permite achiziþionarea de tractoare, combine, ma∫ini ∫i utilaje agricole, cu o alocaþie de 55% din preþ. Este o alt„ filozofie ∫i cifrele pe care le-aþi auzit de la antevorbitori sunt extrem de gr„itoare.

V-a∫ aminti numai pe fug„ c‚teva din legile pe care guvernarea actual„ le are Ón diferite faze, la noi, la Camera Deputaþilor, la Senat sau chiar la promulgat. Spre exemplu, reglementarea depozit„rii cerealelor ∫i a seminþelor oleaginoase, producerea, prelucrarea, controlul ∫i certificarea calit„þii seminþelor, Ónfiinþarea Societ„þii Naþionale de Œmbun„t„þiri Funciare, asociaþiile utilizatorilor de ap„ pentru irigaþii, sprijinul acordat de stat produc„torilor agricoli privaþi pentru achiziþionarea de tractoare, combine, ma∫ini agricole, Legea sanitar„ veterinar„, Legea zootehniei, Legea fondului cinegetic ∫i protecþia v‚natului, circulaþia juridic„ a terenurilor cu destinaþie forestier„, Legea privind perdelele forestiere de protecþie ∫i a∫a mai departe. Sunt numai c‚teva din legile care sunt la ora actual„, a∫a cum v-am spus, la Camera Deputaþilor, la Senat sau la promulgare.

Aþi semnat moþiunea, a∫a cum aþi semnat ∫i Contractul cu Rom‚nia, unde v-aþi luat multe angajamente ∫i la urm„ precizaþi: îDac„ p‚n„ la termenele respective toate aceste promisiuni nu vor fi aduse la Óndeplinire, Ónseamn„ c„ am Ónc„lcat prezentul contract, pe care dumneavoastr„ Ól semnaþi, vot‚ndu-ne, ∫i aveþi dreptul s„ renunþaþi la noi.“ ™i þ„ranul rom‚n a renunþat la dumneavoastr„! De aceea, noi v„ spunem: l„saþi Guvernul N„stase s„ lucreze, s„ accelereze reforma funciar„, s„ asigure securitatea alimentar„ pentru poporul rom‚n.

L„saþi Guvernul N„stase s„ continue procesele de privatizare a societ„þilor comerciale cu capital majoritar de stat!

L„saþi Guvernul N„stase s„ asigure dotarea tehnic„ a agriculturii, prin cump„rarea tractoarelor ∫i utilajelor de c„tre produc„torii agricoli ∫i nu mai cereþi demisia ministrului agriculturii!

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002

Se tot afirm„ c„ dorim s„ intr„m Ón Europa ∫i, ca urmare, trebuie s„ prelu„m tot ceea ce este bun Ón Occident. Ei bine, Ón Occident motorina pentru agricultur„ este ieftin„, f„r„ taxe de drum ∫i se g„se∫te la orice staþie, fiind colorat„. Nu cred c„ nu se pot crea condiþiile tehnice, m„car la una dintre rafin„riile din þar„, pentru a se realiza colorarea motorinei.

Agricultorul ar putea cump„ra de la cea mai apropiat„ staþie, f„r„ s„ mai Óntocmeasc„ nici un fel de documentaþii.

Desigur, este nevoie de o lege care s„ prevad„ amenzi foarte mari pentru cei care utilizeaz„ motorina colorat„ Ón alte scopuri dec‚t pentru agricultur„.

3. Dac„ nu se va Ónþelege c„ subvenþionarea agriculturii trebuie s„ se apropie de niveluri practicate Ón þ„rile occidentale, sc„derea preþurilor la produsele alimentare va r„m‚ne o simpl„ utopie.

Milionul la hectar, de anul trecut, se mai pl„te∫te ∫i acum. Programul privind susþinerea agriculturii cu utilaje s-a blocat. Nu s-a pl„tit Ón Óntregime subvenþia la s„m‚nþa utilizat„ Ón toamn„.

Se vorbe∫te Ón prezent c„ se va acorda Ón perioada imediat urm„toare jum„tate din subvenþia prev„zut„ pentru anul 2002, prin Ónm‚narea unor sume de bani. Poate o s„ v„ surprind„, dar, dup„ p„rerea mea, ar fi o gre∫eal„. Cei care vor apuca s„ depun„ primii documentaþiile necesare, inclusiv asigurarea culturilor ∫i contractele ferme privind valorificarea producþiei, vor beneficia ∫i de a doua jum„tate de subvenþie, care se va acorda dup„ recoltare. Restul agricultorilor ∫i Ón special cei mulþi, de ordinul milioanelor, care deþin suprafeþe mici, nu vor mai primi nici un leu subvenþie de la stat ∫i aceasta deoarece sumele alocate prin buget sunt foarte mici, comparativ cu anii anteriori, chiar dac„ dup„ recoltare vor face dovada c„ au predat produse agricole de foarte bun„ calitate la fondul pieþei.

Dac„ tot se dore∫te s„ se ajute agricultura Ón aceast„ prim„var„, consider c„ cel mai potrivit ar fi ca subvenþia s„ fie inclus„ Ón inputuri, cum ar fi: s„m‚nþa, erbicidele, Óngr„∫„mintele etc. Cei care vor s„ fac„ agricultur„ este bine s„ aib„ posibilitatea de a cump„ra astfel de inputuri f„r„ s„ mai Óntocmeasc„ nici un fel de documentaþie. Sumele r„mase din subvenþia pe produs, prev„zut„ Ón buget, s„ fie acordate dup„ recoltare tuturor agricultorilor, indiferent de m„rimea suprafeþelor pe care le deþin, a∫a cum prevede proiectul Legii exploataþiilor agricole, varianta Camerei Deputaþilor, sub forma unor prime pe unitate de produs agricol, predat la fondul pieþei, bineÓnþeles, Ón limita cantit„þilor contingentate, aprobate de Guvern.

4. Dac„ Guvernul nu este capabil s„ ajute la valorificarea producþiei agricole, m„car s„ nu mai intervin„, pentru c„ face mai mult r„u dec‚t bine.

Am s„ v„ dau un exemplu, Ón acest sens. Ministerul Agriculturii a recomandat produc„torilor agricoli s„ depoziteze gr‚ul recoltat anul trecut, pentru c„ vor obþine un preþ mai bun Ón aceast„ prim„var„. Uit‚nd de recomandarea dat„ anul trecut, acela∫i minister, Ón ianuarie anul acesta, a mic∫orat taxele vamale la import.

Œn aceste condiþii nu sunt speranþe ca, cel puþin deocamdat„, preþul gr‚ului s„ creasc„. Bine c„ p‚inea a r„mas la acela∫i preþ ca Ón perioada Ón care gr‚ul era achiziþionat la 4.500, p‚n„ la 5.000 lei pe kilogram, de∫i Ón prezent el este cump„rat cu 2.500 lei pe kilogram.

Nu mi-am propus s„ dezvolt moþiunea Ónaintat„ de colegii de la P.N.L. ∫i P.D., abord‚nd fiecare punct Ón parte, nici timpul alocat nu mi-ar permite.

Concluzia este una singur„. Dup„ alegerile din 2000, o bun„ parte dintre noi au crezut c„ treburile Ón agricultur„ vor merge mult mai bine. Iat„ c„ situaþia este mai proast„ dec‚t Ónainte. Dac„ Guvernul ∫i-ar Ónsu∫i m„car una dintre sugestiile pe care le-am prezentat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 transpun‚nd-o Ón realitate, Ón perioada imediat urm„toare, ca de exemplu colorarea motorinei pentru agricultur„, a∫ putea afirma c„ nu s-a pierdut timpul degeaba cu dezbaterea moþiunii de ast„zi.

Noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, ne vom str„dui ca ∫i pe viitor s„ facem o poziþie constructiv„, s„ ajut„m puterea s„ nu gre∫easc„ prea mult, Ón mod special Ón domeniul agriculturii, c„reia trebuie s„ i se acorde importanþa cuvenit„.

V„ mulþumesc.

nr. 36/1999 privind sprijinul statului pentru produc„torii agricoli, care achiziþioneaz„ tractoare ∫i alte utilaje agricole.

S-a emis imediat Ordinul ministrului nr. 97/2001 cu privire la subvenþionarea de c„tre stat cu 55% a utilajelor agricole. Acest act normativ, de∫i are, Ón fond, o dorinþ„ sincer„ de sprijinire a produc„torilor agricoli, pentru o dotare mai bun„ a mecaniz„rii agriculturii, s-a dovedit a fi un fiasco, provoc‚nd nemulþumiri at‚t Ón r‚ndurile beneficiarilor, care Ó∫i mai a∫teapt„ ∫i acum utilajele comandate ∫i achitate Ón proporþie de 45%, dar ∫i Ón r‚ndul produc„torilor de ma∫ini agricole ∫i tractoare, care nu ∫i-au primit sumele promise de minister dec‚t t‚rziu, lucru realizat prin modificarea prin ordonanþ„ de urgenþ„ a Guvernului a unui capitol din cadrul bugetului agriculturii.

Speriat de efectele Ordinului nr. 97, domnul ministru Ilie S‚rbu blocheaz„ momentan subvenþionarea de c„tre stat a oric„rei priorit„þi de dotare cu tractoare ∫i utilaje specifice agriculturii, am‚n‚nd, astfel, speranþa rapid„ a relans„rii sectorului.

O alt„ discordie se na∫te o dat„ cu intrarea Ón vigoare a Legii nr. 34/1994, modificat„ prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 8/2001 privind impozitul pe terenul agricol, potrivit c„reia persoanele fizice care deþin Ón proprietate terenuri agricole Ón suprafaþ„ de peste 10 hectare, cumulat, agricole, forestiere ∫i toate terenurile pe care nu sunt amplasate construcþii, pl„tesc impozite.

Legea nr. 34/1994, ap„rut„, deci, Óntr-o alt„ perioad„ de guvernare a actualului P.S.D., se potrive∫te ca nuca Ón perete cu politica agrar„ a Guvernului N„stase. Pe de o parte, Executivul dore∫te concentrarea terenurilor Ón mari exploat„ri: minim 110 hectare, conform Ordonanþei Guvernului nr. 108 din 2001, iar pe de alt„ parte, þ„ranii mai Ónst„riþi ∫i micii proprietari care exist„ sunt taxaþi ca pe vremea fanarioþilor, cu biruri ∫i impozite, de Ói trece omului cheful s„ aib„ p„m‚nt c‚t mai mult.

Œn aceea∫i ordine de idei, legea se potrive∫te ca nuca Ón perete ∫i cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón þ„rile vecine ∫i ale Uniunii Europene, unde þ„ranii nu sunt mereu impozitaþi, ci tot mai mult subvenþionaþi.

Cei mai loviþi, Óns„, de noul impozit vor fi tocmai noii fermieri, cei care au p‚n„ la 20—30 hectare de p„m‚nt ∫i care nu beneficiaz„ nici de subvenþii ∫i nici nu sunt scutiþi de vreun impozit. Ei sunt un fel de îchiaburi“ de azi, c„ci au un statut de îoaie neagr„ a agriculturii rom‚ne∫ti“, pentru c„ dup„ ce au fost eliminaþi de la subvenþii, Ón m„sura Ón care mai exist„, acum iat„ c„ mai primesc Ónc„ o lovitur„, care Ói va pune pe mulþi chiar la p„m‚nt.

Consecvent ideii c„ poporul rom‚n poate fi un cobai, ministrul agriculturii propune pentru 2002 o nou„ experienþ„, un alt mod de subvenþionare pe exploataþii agricole, cu limite de suprafeþe greu de atins de c„tre produc„torii agricoli individuali, dar u∫or de realizat de c„tre clientela P.S.D., care gestioneaz„ Ónc„ fostele I.A.S.-uri. R„m‚n astfel f„r„ surs„ necesar„ relans„rii producþiei agricole peste 3 milioane de gospod„rii þ„r„ne∫ti. Ba, mai mult, prin glasul ministrului administraþiei publice locale, domnul Octav Cozm‚nc„, Guvernul trimite spre ∫tiinþ„ gospodarilor de la sate ∫i posibilitatea de a fi amendaþi sau chiar deposedaþi de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 dreptul de folosinþ„ al terenurilor agricole. Se profileaz„ astfel o nou„ metod„, deocamdat„ mascat„, a dorinþei Cabinetului N„stase de a reÓnvia cooperativizarea agriculturii rom‚ne∫ti, at‚t de drag„ domnului ministru Octav Cozm‚nc„.

O alt„ acþiune condamnabil„ a actualului partid majoritar a fost ∫i este acapararea clientelar„ a propriet„þilor funciare Ón dezavantajul fo∫tilor deþin„tori de terenuri agricole ∫i forestiere. Mi-a fost dat s„ aud Ón repetate r‚nduri Ón legislatura trecut„, prin glasul mai multor lideri P.S.D., dorinþa arz„toare de a veni la putere doar pentru a modifica tot ceea ce þine de legislaþia retroced„rii propriet„þilor. Acest lucru se petrece acum ∫i, Ón numele unei false social-democraþii, guvernanþii doresc schimb„ri majore Ón Legea nr. 1/2000, Ón general, Ón zona suprafeþelor forestiere, Ón Legea nr. 268/2001 privind privatizarea fostelor I.A.S.-uri, Ón cea a privatiz„rii fostelor regii subordonate Ministerului Agriculturii, actualmente societ„þi naþionale (exemplul cras, S.N.T.R.-ul).

Modul sfid„tor ∫i discreþionar cu care se abuzeaz„ de buzunarul contribuabililor rom‚ni nu poate r„m‚ne nesancþionat. Deocamdat„, aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, apoi, sigur, la urnele de vot.

Iat„, doamnelor ∫i domnilor deputaþi, acestea sunt doar c‚teva exemple care ne duc la concluzia c„ Ón Ministerul Agriculturii nu exist„ o g‚ndire novatoare ∫i unitar„ privind relansarea acestui sector esenþial al economiei rom‚ne∫ti. Iar pentru ca acestea s„ fie corectate c‚t mai rapid, Partidul Democrat v„ solicit„ s„ votaþi Ón favoarea moþiunii depuse de 56 de semnatari.

V„ mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor din opoziþie._ )

Multe din aceste societ„þi au intrat Ón lichidare judiciar„, anterior activele lor fiind v‚ndute prin licitaþie, Ón urma procedurilor de executare silit„. Ca urmare, atractivitatea societ„þilor comerciale scoase la privatizare scade ∫i, de asemenea, scade valoarea acestora, precum ∫i potenþialul lor economic. Anularea datoriilor bugetare ale societ„þilor comerciale care au Ón administrare terenuri agricole constituie un pas necesar ∫i important pentru realizarea unui proces de privatizare eficient, prin cre∫terea atractivit„þii acestor societ„þi ∫i asigurarea exploat„rii eficiente a terenurilor agricole.

Domnilor semnatari ai moþiunii simple îCriza agriculturii“, cum puteþi s„ afirmaþi c„ îprivatizarea a fost practic stopat„“, c‚nd Ón anul 2001 a fost adoptat„ Legea nr. 268 privind privatizarea societ„þilor comerciale ce deþin Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destinaþie agricol„ ∫i Ónfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului, precum ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 626 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001? A∫a de repede aþi fost prin∫i de amnezie ∫i aþi uitat c„ Ón perioada anilor 1996—2000 aþi guvernat? Nu v„ mai aduceþi aminte c„ Ón perioada guvern„rii dumneavoastr„ au fost privatizate societ„þile cele mai profitabile ∫i c„ tot Ón acea perioad„ celelalte foste I.A.S.-uri au fost l„sate s„ acumuleze datorii, pe fondul unei decapitaliz„ri masive? Nu vreþi s„ v„ aduceþi aminte de faptul c„ un mare num„r de concesion„ri s-au f„cut Ón timpul guvern„rii anterioare, cu dovezi ∫i fapte din sfera ilegalit„þilor, abuzurilor ∫i fraudelor? V„ rog s„ o faceþi!

Proiectul de Lege privind unele m„suri pentru cre∫terea atractivit„þii la privatizare a societ„þilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat ce deþin Ón administrare terenuri agricole proprietate public„ sau privat„ a statului Ó∫i propune scutirea de la plata obligaþiilor bugetare c„tre bugetul de stat, bugetele de asigur„ri sociale ∫i bugetele fondurilor speciale, printr-o analiz„ aprofundat„ ∫i detaliat„ a situaþiei economice a societ„þilor comerciale propuse pentru a beneficia de aceast„ facilitate. Œn urma adopt„rii acestui proiect de lege, prin privatizare se va obþine un preþ mai mare, fapt ce va duce la cre∫terea veniturilor destinate dezvolt„rii agriculturii, din Fondul îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 Referitor la punctul 13 din moþiunea simpl„ cu tema îCriza agriculturii“, doresc s„ v„ spun, stimaþi colegi, c„ v„ aduce ghinion, prin faptul c„ afirmaþi ni∫te neadev„ruri ∫i v„ propun ca Ón viitor s„ s„riþi peste cifra 13, ca ∫i Ón Statele Unite ale Americii.

Doresc s„ clarific situaþia redevenþelor contractate de la societ„þile comerciale agricole privatizate, ∫i anume s„ ar„t c„ Ón anul 2000 a fost Óncasat„ suma de 29 de miliarde de lei, din circa 800 de miliarde cuvenite statului, c‚nd la guvernare eraþi dumneavoastr„, stimaþi colegi; iar Ón anul 2001 s-a Óncasat suma de 565 miliarde de lei, din 780. Gradul de Óncasare a redevenþelor pe anul 2001 nu ne mulþume∫te ∫i au fost luate m„suri de reziliere a contractelor realizate cu parteneri neviabili din exterior, care au alte scopuri dec‚t a face agricultur„ Ón Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor deputaþi,

Œn Óncheiere, v„ propun s„ nu votaþi moþiunea simpl„ îCriza agriculturii“ sau s„ fie respins„. ( _Aplauze din partea deputaþilor P.S.D._ )

Pentru asigurarea s„n„t„þii publice ∫i pentru asigurarea s„n„t„þii animalelor ∫i p„s„rilor au fost alocate, doamnelor ∫i domnilor deputaþi, 520 de miliarde de lei, sum„ dubl„ faþ„ de anul 2001, sum„ care acoper„ necesarul de cheltuieli pe 2002.

Pentru dotarea unit„þilor zootehnice cu echipament zootehnic, prin Ordinul nr. 97/2001 s-au consumat 81 de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/8.III.2002 miliarde de lei din fondurile Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, a fost construit ∫i dotat cu echipament de ultim„ or„ laboratorul de viroze majore Ón cadrul Institutului de Diagnostic ∫i S„n„tate din Bucure∫ti, instituþie unic„ Ón Europa de Est. Menþion„m c„ este al cincilea laborator de acest gen din Europa, dup„ Olanda, Anglia, Germania ∫i Franþa, ∫i c„ este vorba de diagnosticarea bolii vacii nebune.

Pentru a Ónl„tura orice b„nuial„, cum c„ vor primi subvenþii pe produs numai marile exploataþii, v„ inform„m c„ nu este a∫a. Subvenþia pe produs o va primi fiecare produc„tor agricol care Óndepline∫te condiþiile Legii exploataþiilor agricole, modificat„, bineÓnþeles, de noi.

Prin diversitatea de m„suri luate de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, s-a reu∫it stoparea declinului efectivelor de animale la anumite specii, iar la alte specii sc„derea a fost mult Óncetinit„.

Acestea sunt, distin∫i colegi, nu insuccese ale Guvernului actual, ci realiz„ri. Pentru aceste considerente ∫i pentru cele prezentate Ón materialele Guvernului, v„ propun s„ respingem moþiunea simpl„.

V„ mulþumesc. ( _Aplauze din partea deputaþilor P.S.D._ )