Vã mulþumesc ºi eu, domnule coleg, pentru operativitatea dumneavoastrã. A fost un bun exerciþiu fizic pentru cãlãtoria în jurul lumii, pe care o preconizaþi în varã.
Stimaþi colegi,
S-au înscris la cuvânt, pânã în prezent, din partea Partidului Social Democrat Ñ Ovidiu Brânzan, Liviu Bara, Horia Neamþu, Lucia Lepãdatu, Gheorghe Popescu; din partea colegilor noºtri de la P.R.M. Ñ Ifrim Mircea, Abiþei Ludovic ºi Bolcaº Lucian. N-am primit, încã, din partea Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal.
Aºtept, în continuare, lista celor care doresc sã intervinã.
Permiteþi-mi, vã rog, sã afirm, cu toatã convingerea, de la bun început, cã Guvernul Nãstase respectã întru totul drepturile constituþionale ºi regulamentare ale membrilor Parlamentului de a iniþia moþiuni pe diferite teme de larg interes public, cetãþenesc, cum este ºi cazul moþiunii
”SãnãtateaÒ, promovatã de Grupul parlamentar al P.R.M. din Camera Deputaþilor.
De aceea, considerãm bine venite dezbaterile care vizeazã aspecte ale sectorului sanitar, domeniu cu mare impact asupra populaþiei, pentru cã, printr-un dialog profesionist, bazat pe argumente ºi date concrete, opinia publicã va fi astfel corect informatã asupra eforturilor pe care Guvernul nostru le-a întreprins, precum ºi asupra programului pe care dorim sã-l aplicãm în continuare în domeniul ocrotirii sãnãtãþii.
Dorind o dezbatere deschisã ºi fundamentatã pe motivaþii solide, vreau sã afirm totodatã cã Guvernul respinge calificativele negative nuanþate în mod global, nefondate ºi având o tentã pronunþatã politicianistã, care sunt de naturã sã inducã atât în rândurile opiniei publice, cât ºi ale specialiºtilor din domeniu, confuzie ºi neîncredere în capacitatea de operare corespunzãtoare a sectorului sanitar.
Astfel, nu putem împãrtãºi afirmaþiile din cuprinsul moþiunii conform cãrora strategia ºi politica sanitarã promovate în ultimii 2 ani sunt deficitare.
Din contrã, dorim sã informãm pe distinºii parlamentari ºi pe dumneavoastrã, stimaþi colegi, cu toatã fermitatea, cã Guvernul Nãstase, în concordanþã cu doctrina social-democratã, care stã la baza Programului nostru de guvernare, aprobat de Parlament, acordã un rol principal politicilor sociale, în cadrul cãrora ocrotirea sãnãtãþii reprezintã o prioritate, fapt demonstrat ºi de fondurile consistente alocate în anii 2001 ºi 2002 prin bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de sãnãtate.
Considerãm cã sunt mai mult decât edificatoare în sensul acestor afirmaþii urmãtoarele date: în perioada de dupã 1998, de când a început sã se aplice noul sistem de finanþare, preponderent prin sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate ºi în completare de la bugetul statului, pânã în anul 2000, media alocaþiilor pentru sectorul sanitar a fost de circa 1,3 miliarde dolari.
Faþã de aceasta, în anii 2001 ºi 2002, sumele repartizate cu aceastã destinaþie au crescut, în termeni comparabili, cu 38%, ajungându-se la o medie anualã de 1,8 miliarde de dolari, pentru ca, prin bugetul pe 2003, sã se prevadã alocaþii de circa 2 miliarde de dolari, cu aproximativ 8% mai mult decât în anul 2002.
Conºtienþi de faptul cã în unele situaþii utilizarea fondurilor publice alocate sectorului sanitar nu s-a fãcut corespunzãtor ºi cã se manifestã în continuare imperfecþiuni în acest domeniu, Guvernul, Ministerul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate au conceput ºi aplicat o serie de mãsuri având ca scop îmbunãtãþirea situaþiei din sfera ocrotirii sãnãtãþii. Astfel, pentru început s-a trecut la reorganizarea de fond a asistenþei medicale atât prin transferarea competenþelor de administrare a sistemului ocrotirii sãnãtãþii la nivelul comunitãþilor locale, care cunosc mai bine nevoile cetãþenilor, cu asigurarea la un nivel corespunzãtor a fondurilor aferente, cât ºi prin redimensionarea ºi reprofilarea spitalelor, în raport cu nevoile reale ale populaþiei.
O serie de capacitãþi spitaliceºti care nu erau utilizate la parametrii eficienþi au fost adaptate cerinþelor de tratament operativ al pacienþilor, þinându-se seama ºi de practicile pe plan mondial, organizându-se, astfel, alternative de spitalizare, saloane de spitalizare cu condiþii deosebite, saloane de spitalizare pentru diagnostic ºi tratament de o zi ºi altele.
S-au extins ºi modernizat dotãrile de la camerele de gardã a peste 100 de spitale, aceste unitãþi
transformându-se în structuri moderne pentru primirea urgenþelor.
S-a acþionat ferm pentru creºterea transparenþei ºi îmbunãtãþirea metodelor de utilizare la toate nivelele a fondurilor alocate, prin: trecerea de la sistemul de achiziþii prin metoda de selecþie a ofertelor la nivel de spital, la achiziþii pe bazã de licitaþii publice la nivelul întregii þãri pentru programele naþionale de sãnãtate; adoptarea sistemului de achiziþie prin licitaþie electronicã pentru procurarea de medicamente, reactivi, materiale sanitare, hranã ºi alte bunuri, în cazul tuturor spitalelor din þarã.
S-a perfecþionat cadrul legal ºi metodologic de elaborare ºi aprobare a bugetelor de venituri ºi cheltuieli ale unitãþilor sanitare, în sensul stabilirii unor reguli ºi prioritãþi clare pentru angajarea ºi utilizarea fondurilor alocate acestora, în scopul evitãrii acumulãrii de plãþi restante cãtre diverºi furnizori, cât ºi pentru evitarea unor decizii subiective sau a unor acte de corupþie la nivelul factorilor de conducere a unitãþilor respective.
S-au identificat acþiunile de control, atât din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cât ºi din partea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, ocazie cu care au fost constatate numeroase deficienþe ºi abateri de la normele legale ºi procedurile regulamentare sãvârºite în unitãþile spitaliceºti, dar ºi la nivelul asistenþei medicale primare.
Faþã de aceste situaþii au fost adoptate mãsurile prevãzute de lege pentru sancþionarea persoanelor vinovate, inclusiv recuperarea sumelor cheltuite nejustificat pentru anii 2001 ºi 2002, astfel: au fost aplicate 717 sancþiuni administrative; s-au recuperat 322 de miliarde de lei, reprezentând prejudicii create fondurilor alocate sãnãtãþii; a fost hotãrâtã destituirea unor persoane având funcþii de conducere în unitãþile sanitare; au fost reziliate un numãr de 73 de contracte; au fost întocmite ºi înaintate organelor competente un numãr de 246 de dosare conþinând fapte de naturã penalã.
În vederea îmbunãtãþirii calitãþii actului medical au fost întreprinse urmãtoarele mãsuri.
Redistribuirea, conform unor criterii obiective, în raport cu nevoile populaþiei, a echipamentelor ºi aparaturii medicale cumpãrate din credite externe de cãtre puterea de dreapta în anii 1999-2000, achiziþii care s-au dovedit în unele cazuri ineficiente ºi inoportune faþã de nevoile unitãþilor spitaliceºti.
Asigurarea de fonduri suplimentare, în valoare totalã de aproximativ 156 de miliarde de lei, în perioada 20012002, unitãþilor cãrora li s-au repartizat echipamente medicale noi în vederea instalãrii ºi punerea în funcþie a acestora.
Revizuirea listei medicamentelor compensate ºi gratuite în scopul îmbunãtãþirii structurii acesteia pentru a rãspunde mai bine specificului patologiei din þara noastrã, precum ºi pentru promovarea medicamentelor din producþia autohtonã, fabricate conform standardelor internaþionale ºi având aceleaºi efecte ca medicamentele strãine, dar înregistrând preþuri substanþial mai reduse decât cele ale produselor din import. S-au creat astfel premisele unor economii importante la fondurile alocate cu aceastã destinaþie, care au fost în mod operativ utilizate tot pentru satisfacerea nevoilor pacienþilor, crescând ca efect accesul acestora într-un numãr mai ridicat la medicamente, comparativ cu soluþiile oferite de vechea listã de medicamente gratuite ºi compensate.
A crescut gradul de compensare a medicamentelor pentru pacienþi prin suportarea de cãtre stat a 65% din
preþul de vânzare cu amãnuntul a medicamentelor prescrise de cãtre medici, comparativ cu compensarea a 70% din preþul substanþei de bazã a medicamentului similar la preþul cel mai scãzut. Prin aceastã schimbare majorã în politica medicamentului, în general, a sistemului de compensare în acest domeniu, în special, sprijinul acordat pacienþilor beneficiari de medicamente compensate a crescut cu circa 40%, ceea ce a condus la creºteri substanþiale ale alocaþiilor bugetare cu aceastã destinaþie. S-au promovat ºi noi programe naþionale de sãnãtate astfel:
În vederea îmbunãtãþirii asistenþei acordate mamei ºi copilului nou nãscut, s-a introdus asigurarea de lapte praf gratuit pentru copiii de pânã la un an, precum ºi acordarea de asistenþã medicalã pre ºi postnatalã mamelor.
Au fost cuprinse în sfera programelor naþionale de sãnãtate toate persoanele cu afecþiuni cronice specifice, spre deosebire de perioada 1997-2000 când, din lipsa fondurilor ºi în multe cazuri datoritã administrãrii defectuoase a sectorului sanitar, mulþi dintre bolnavii eligibili nu au primit tratamentul necesar.
Iatã, deci, stimaþi colegi parlamentari, cã numai prin enumerarea acestor acþiuni concrete ºi vizibile la nivelul reþelei sanitare se poate constata dacã existã bunã-credinþã. Importanþa pe care Guvernul nostru o acordã sectorului sanitar, atât prin acþiuni de alocare prioritarã a unor fonduri, cât ºi prin mãsuri ferme de creºtere a transparenþei ºi întãririi disciplinei financiar-contabile în utilizarea fondurilor publice alocate acestui domeniu. Ca urmare a acestor decizii, starea de sãnãtate a înregistrat îmbunãtãþiri la o serie de indicatori, ceea ce contrazice afirmaþiile nefondate ºi tendenþioase a iniþiatorilor moþiunii, referitoare la aceastã problematicã, astfel:
Mortalitatea infantilã a scãzut de la 18,6ä în anul 2000, la 16,9ä în anul 2002 ºi nu la 18,4 cum este afirmat eronat de cãtre semnatarii moþiunii. Decesele materne au scãzut de la 0,33ä în 2000 la 0,22ä în anul 2002, nesituându-se la valoarea de 0,34ä, cât se afirmã în moþiune. Speranþa de viaþã la naºtere este, conform ultimelor evaluãri, de 69,7 ani din care 66,05 ani pentru bãrbaþi ºi 73,67 ani pentru femei ºi nu de, respectiv, 66,3 ani pentru bãrbaþi ºi 67,8 ani pentru femei, cum se afirmã în moþiune.
Sunt de menþionat, de asemenea, scãderi semnificative la unele boli infecþioase ºi parazitare, cum ar fi tetanosul ºi tusea convulsivã, existând, totuºi, ºi unii indicatori de stare de sãnãtate care prezintã înrãutãþiri faþã de anii precedenþi. Dorim sã subliniem faptul cã interpretarea acestei situaþii ca o înrãutãþire a stãrii de sãnãtate a populaþiei reprezintã o eroare deoarece, ca efect al îmbunãtãþirii dotãrii cu echipamente ºi aparaturã medicalã, se reuºeºte o depistare mai bunã a unor maladii concomitent cu adoptarea mãsurilor adecvate pentru tratarea corespunzãtoare a pacienþilor respectivi.
Referitor la afirmaþiile din moþiune privind structura finanþãrii sistemului de sãnãtate, în sensul cã veniturile colectate de Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate reprezintã bani privaþi, dorim sã subliniem cã o astfel de interpretare a Legii finanþelor publice, precum ºi a reglementãrilor legale ºi juridice privind finanþele sectorului sanitar dovedeºte fie necunoaºterea situaþiei ºi a noþiunilor specifice finanþãrii ocrotirii sãnãtãþii, fie rea-credinþã din partea semnatarilor moþiunii. Astfel, Domniile lor trebuie sã cunoascã faptul cã, potrivit legii, contribuþiile pentru asigurãrile de sãnãtate suportate atât de angajatori cât ºi de salariaþi reprezintã fonduri publice, având acelaºi
conþinut economic ca ºi impozitul pe salariu care are, de exemplu, ca destinaþie satisfacerea unor nevoi publice ale cetãþenilor prin intermediul bugetului de stat.
Nefiind fonduri private, aºa cum afirmã semnatarii moþiunii, administrarea contribuþiilor pentru sãnãtate se efectueazã în concordanþã cu prevederile Legii finanþelor publice, al cãrui principal instrument de operare îl reprezintã bugetul consolidat al statului, format din suma bugetelor publice constituite în conformitate cu prevederile legale. Chiar dacã în anii 2001-2002 bugetul fondurilor asigurãrilor sociale de sãnãtate a fost programat cu anumite excedente, sumele utilizate efectiv în sistemul sanitar au fost în creºtere de la un an la altul, evoluând de la 1, 5 miliarde de dolari în 2000, la 1,86 miliarde de dolari în 2002 ºi la aproape 2 miliarde de dolari în 2003. Subliniem faptul cã excedentele respective au fost reportate de la un an la altul având ca destinaþie tot finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.
Totodatã, începând cu anul 2002, ratele dobânzilor acordate de Trezoreria Statului pentru aceste excedente s-au situat la nivelul ratei dobânzii practicate pe piaþa bancarã.
Dorim sã precizãm faptul cã pentru anul 2003 bugetul Fondului de asigurãri de sãnãtate este echilibrat, nemaifiind prevãzut nici un excedent. Practic, toate veniturile colectate în cadrul acestui fond vor putea fi utilizate în anul curent exclusiv pentru satisfacerea nevoilor de finanþare ale sectorului sanitar.
Aºadar, din cele prezentate se poate deduce cu uºurinþã faptul cã în anii 2001 ºi 2002 nu au avut loc nici un fel de deturnare a fondurilor alocate, conform Legii ocrotirii sãnãtãþii, ºi nici nu s-a înregistrat erodarea, în perioada menþionatã, a puterii de cumpãrare a sumelor destinate sectorului sanitar.
Desigur, cu toþii ne-am dori ca procentul din p.i.b. alocat sãnãtãþii sã fie cât mai mare, apropiat de nivelul þãrilor cu un grad de dezvoltare economico-socialã mai mare decât al României, dar opþiunea pentru astfel de soluþii ar echivala cu diminuarea concomitentã a alocaþiilor pentru alte domenii economico-sociale cum ar fi: agricultura, apãrarea naþionalã, educaþia, ordinea publicã, asistenþa socialã, etc.
Creºterea calitãþii actului medical se va rezolva, dupã opinia Guvernului, atât prin creºterea alocaþiilor bugetare, o datã cu sporirea anualã a p. i. b., cât ºi prin o mai eficientã utilizare a fondurilor repartizate, întãrirea disciplinei ºi a responsabilitãþii întregului personal medico-sanitar.
În ceea ce priveºte unele comentarii preluate din Raportul Curþii de Conturi privind execuþia bugetarã pe 2001 la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dorim sã menþionãm cã aspectele redate sunt preluate din rapoarte ºi verificãri care nu sunt definitive sub aspectul metodologic al Curþii de Conturi, iar, pe de altã parte, toate aspectele citate în moþiune au fost între timp soluþionate de cãtre specialiºtii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în concordanþã cu prevederile legale ºi în deplinã cooperare cu specialiºtii Curþii de Conturi.
Referitor la situaþia creanþelor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în raport cu diverºi debitori rãuplatnici, este de menþionat faptul cã aceastã instituþie urmãreºte în mod constant ºi serios îmbunãtãþirea colectãrii veniturilor ce i se cuvin, potrivit legii, pentru aceasta având întocmite programe de control cu o ritmicitate ºi o dispersie teritorialã foarte riguroase. În unele cazuri existã, însã, un grup de debitori cu datorii sub-
stanþiale care nu dispun de lichiditãþi bãneºti pentru achitarea plãþilor restante cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, ceea ce, þinând seama de penalitãþile ºi majorãrile care se calculeazã potrivit legii, majoreazã în mod artificial volumul sumelor de încasat de cãtre bugetul fondurilor de asigurãri de sãnãtate. Afirmãm aceasta, întrucât marea majoritate a contribuabililor înregistreazã îmbunãtãþiri privind modul de achitare a obligaþiilor cãtre bugetul de sãnãtate ºi ca efect al unei intensificãri a activitãþii de control din partea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.
În ceea ce priveºte mãsura adoptatã de Guvern referitoare la includerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate în coordonarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, aceasta nu a avut la bazã dorinþa Executivului de creºterea centralizãrii sistemului sanitar ºi de reducere a autonomiei acestei instituþii. S-a procedat de o asemenea manierã în scopul unei mai bune articulãri a deciziilor din domeniul ocrotirii sãnãtãþii, precum ºi pentru asigurarea unei coerenþe sporite în privinþa stabilirii prioritãþilor ºi a modului de utilizare a fondurilor destinate sectorului sanitar, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pãstrându-ºi toate atributele de independenþã, prevãzute de legea privind organizarea ºi funcþionarea acestei instituþii.
Faþã de propunerea autorilor moþiunii, de trecerea Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate din subordinea Guvernului ºi coordonarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei în subordinea Parlamentului, considerãm cã o asemenea soluþie, pe lângã faptul cã nu este oportunã, din punct de vedere al acþiunii Executivului pe linia întãririi capacitãþii sale administrative ºi de sporire a eficienþei fondurilor utilizate în acest domeniu, aceastã variantã ar constitui ºi o mãsurã ce intrã în contradicþie flagrantã cu prevederile Constituþiei României. Aceasta, la art. 101 alin. 1, stabileºte cã: ”Guvernul, potrivit programului sãu de guvernare acceptat de Parlament, asigurã realizarea politicii interne ºi externe a þãrii ºi exercitã conducerea generalã a administraþiei publiceÒ.
Acþiunea propusã de autorii moþiunii încalcã, aºadar, un principiu de bazã al Constituþiei, cel al separãrii puterilor în stat, respectiv, puterea legislativã, puterea executivã ºi cea judecãtoreascã. Referitor la afirmaþia din moþiune, în legãturã cu aºa-zisa desfiinþare a Institutului de Fiziologie Normalã ºi Patologicã _Danielopolu_ sau aºazisa restructurare a Institutului de Geriatrie ºi Gerontologie _Prof. dr. Ana Aslan_ dorim sã reliefãm faptul cã, în primul caz, s-a procedat la menþinerea secþiei de cercetare a institutului, dar cu includerea activitãþii medicale în Institutul Naþional de Recuperare, Medicinã Fizicã ºi Balneoclimatologie ca secþie de recuperare neuromotorie, iar în privinþa Institutului de Geriatrie _Ana Aslan_ s-a luat decizia trecerii acestei instituþii de elitã ºtiinþificã ºi profesionalã în structura Regiei Autonome a Protocolului de Stat, aceasta ca urmare a asigurãrii dorinþei de a asigura un acces sporit al instituþiei la fondurile necesare extinderii ºi modernizãrii acesteia, acþiune care se poate realiza într-o mai bunã mãsurã de cãtre Regia Autonomã a Protocolului de Stat, decât prin ministerul nostru, activitatea medicalã a institutului rãmânând, însã, în continuare, în coordonarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.
O altã afirmaþie nefondatã a autorilor moþiunii constã în aceea cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a desfiinþat Institutul de Perfecþionare Postuniversitarã al Medicilor ºi Farmaciºtilor când, de fapt, ministerul a acþionat în acest caz pentru reorganizarea acestei structuri ºi activitãþii acestei unitãþi în scopul asigurãrii unei eficienþe sporite,
institutul funcþionând în prezent la parametrii corespunzãtori.
În ceea ce priveºte modificarea legii privind modul de pregãtire a asistenþilor medicali prin stabilirea desfãºurãrii acestei activitãþi în cadrul unor colegii de specialitate cu durata de 4 ani, în locul ºcolilor postliceale cu durata de 3 ani, dorim sã menþionãm cã aceasta constituie o cerinþã de racordare a acestui domeniu la standardele europene, nefiind, deci, în nici un caz în contradicþie cu cerinþele _acquis_ -ului comunitar.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari,
Analizând cu atenþia ºi respectul cuvenite propunerile înaintate de semnatarii moþiunii, doresc sã vã informez urmãtoarele pe marginea mãsurilor sugerate de distinºii deputaþi în finalul demersurilor Domniilor lor.
În ceea ce priveºte sistemul de salarizare în domeniul sanitar, vã informãm, stimaþi colegi, cã în strategia Guvernului Nãstase este cuprinsã ºi mãsura mai bunei corelãri a veniturilor personalului medico-sanitar cu volumul ºi calitatea prestaþiilor efectuate de acesta pentru pacienþi, precum ºi o mai bunã aliniere a nivelului salariilor din sectorul ocrotirii sãnãtãþii comparativ cu alte domenii de activitate finanþate din bugetul de stat.
Aceastã mãsurã s-a aplicat deja în cazul medicilor de familie, care vor fi plãtiþi într-o mai mare mãsurã în raport cu volumul ºi calitatea actelor medicale efectiv prestate, ceea ce va conduce atât la creºterea calitãþii consultaþiilor, cât ºi la intensificarea activitãþii acestora în domeniul medicinii preventive.
Conþinutul ºi structura contractelor-cadru pentru asistenþa spitaliceascã ºi medicina de familie, corespunzãtor anului 2003, au fost îmbunãtãþite în sensul punerii accentului pe volumul ºi calitatea serviciilor prestate, cãtre beneficiarii actului medical, faþã de criteriile cantitative globale ce erau preponderente în trecut. Desigur, asemenea decizii pot genera anumite insatisfacþii imediate din partea personalului medico-sanitar, dar, pe termen scurt ºi mediu, mãsurile se vor dovedi benefice prin generarea unei creºteri a calitãþii ºi responsabilitãþii actului medical în raport cu cetãþenii, precum ºi, implicit, la sporirea eficienþei utilizãrii fondurilor publice alocate ocrotirii sãnãtãþii.
Acordarea tichetelor de masã este o acþiune pe care Guvernul a sprijinit-o ºi legalizat-o, aplicarea efectivã a acestei mãsuri fiind la latitudinea fiecãrei unitãþi sanitare pentru personalul propriu, decizie dependentã atât de calitatea actului medical efectuat, cât ºi de eficienþa administrãrii ºi conducerii unitãþilor respective.
Referitor la ultima propunere din moþiune privind eliberarea din funcþie a personalului necorespunzãtor din sistemul de management al sectorului sanitar, vã informãm cã aceasta reprezintã o preocupare principalã ºi constantã, atât a conducerii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, cât ºi a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Pe mãsura constatãrii deficienþelor ºi a abaterilor de la lege, prin controalele intensificate ale celor douã instituþii ºi în raport cu gravitatea faptelor, procedându-se la sancþionarea sau chiar înlocuirea din funcþie a persoanelor rãspunzãtoare.
## Stimaþi colegi,
Asigurându-vã de întreaga disponibilitate a Guvernului pentru un dialog ºi pentru dezbateri constructive privind problematica sistemului sanitar, precum ºi pentru identificarea unor soluþii viabile de îmbunãtãþirea activitãþii în acest domeniu, doresc sã subliniez în faþa dumneavoastrã cã ocrotirea sãnãtãþii va constitui ºi în continuare
un domeniu prioritar în activitatea Executivului, alocaþiile substanþiale stabilite pentru acest domeniu, în creºtere de la un an la altul, precum ºi acþiunile de perfecþionare a organizãrii ºi funcþionãrii sistemului, fiind o dovadã elocventã în acest sens.
În încheiere, considerând nefondat conþinutul moþiunii, raportat la explicaþiile ºi argumentele prezentate în faþa dumneavoastrã prin rãspunsul Guvernului, vã propun, doamnelor ºi domnilor deputaþi, ca moþiunea iniþiatã de Grupul parlamentar al P.R.M. sã fie respinsã prin votul dumneavoastrã negativ.
Vã mulþumesc pentru atenþia pe care mi-aþi acordat-o.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.