Declarația politică este intitulată „Marea deformare a PSD de către Victor Ponta”.
După ce a pierdut alegerile prezidențiale fără drept de apel, chiar umilitor, Victor Ponta trage cu dinții să-și păstreze funcțiile de prim-ministru al Guvernului României și de președinte al PSD, uitând că a fost ales în ultima funcție la congresul din februarie 2010, după ce l-a combătut pe predecesorul său Mircea Geoană că nu a avut verticalitatea și responsabilitatea de a demisiona din fruntea partidului după pierderea alegerilor prezidențiale din decembrie 2009. Mircea Geoană a pierdut însă la o diferență de câteva zeci de mii de voturi în fața unui contracandidat redutabil, care era președinte în funcție, în timp ce Victor Ponta a pierdut la o diferență de peste un milion de voturi, în fața unui debutant în politica la nivel înalt.
Victor Ponta încearcă acum să se apere sau să se disculpe, ca să folosesc un termen care-i este mai propriu, cu tot felul de marote false. Una dintre acestea este aceea că anterior a câștigat triumfal trei runde de alegeri în calitate de lider al PSD, respectiv alegerile locale și alegerile parlamentare din 2012, precum și alegerile europarlamentare din 2014. Adevărul este că alegerile locale și parlamentare din 2012 nu au fost câștigate ca urmare a măiestriei lui Victor Ponta și a aghiotantului său Liviu Dragnea, ci ca urmare a votului negativ exprimat la adresa PDL și a mentorului Traian Băsescu, precum și ca urmare a formulei politice magice a USL, în care și-au investit speranța majoritatea românilor.
Victor Ponta mai invocă faptul că actualul Guvern PSD–UNPR–PC are legitimitate politică, omițând că alegerile parlamentare din 2012 nu au fost câștigate de aceste formațiuni politice, ci de USL, în contextul unei parități de unu la unu (care nu a fost agreată de majoritatea membrilor PSD) între binoamele politice PSD+UNPR, pe de o parte, și PNL+PC, pe de altă parte, iar după ruperea USL a atras PC și majoritatea parlamentarilor din PP-DD în siajul principalului partid de guvernământ. Ca atare, Ponta nu poate invoca o legitimitate constituțională conferită de ultimele alegeri parlamentare, ci și-a constituit o majoritate parlamentară prin formule de strânsură, la fel cum a procedat PDL, sub coordonarea lui Traian Băsescu, după alegerile prezidențiale din 2009, când a fost constituit Grupul parlamentar al UNPR prin cooptarea, pe bază de sinecură sau șantaj, a unor parlamentari din PSD, PNL și PC.
După ce a avut pâinea și cuțitul timp de cinci ani în fruntea PSD, Victor Ponta se trezește acum să purceadă la marea reformă a principalului partid de guvernământ, pe care o promisese în 2010 și pe care nu l-a împiedicat nimeni să o înfăptuiască. Ponta nu numai că nu a reformat, ci a deformat, într-un chip hidos, PSD, ca partid de centru-stânga.
a) Control total și discreționar asupra partidului
După o anumită democratizare și o relativă descentralizare cunoscute sub președinția lui Mircea Geoană, Victor Ponta a urmărit și a reușit în ultimii ani să-și impună un control total asupra PSD, conducând partidul mult mai autoritar și exclusivist decât predecesorii săi, Ion Iliescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană. Comitetul Executiv Național al PSD, care reunește membrii Biroului Permanent Național și președinții organizațiilor județene, a fost convocat tot mai rar, iar ședințele sale au devenit pur formale, având drept scop confirmarea hotărârilor luate dinainte de președintele Victor Ponta. S-au rărit și ședințele și deciziile Biroului Permanent Național al PSD, iar rolul grupurilor parlamentare ale partidului a fost diminuat substanțial, premierul Ponta promovându-și proiectele prin liderii celor două grupuri (Ilie Sârbu la Senat, Mircea Dușa și apoi Marian Neacșu la Camera Deputaților), precum și prin președintele ultrafidelizat al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, același care, înaintea congresului din februarie 2010, impunea unor organizații județene ale PSD să adopte rezoluții de susținere și de menținere a lui Mircea Geoană la șefia partidului. Față de perioada anterioară, forurile executive și grupurile parlamentare ale PSD nu au fost consultate niciodată cu privire la formulele guvernamentale inițiate și conduse de Victor Ponta, majoritatea membrilor acestora aflând de numele noilor miniștri de la televizor sau din celelalte mass-media.
Pe de altă parte, Victor Ponta i-a îndepărtat sau i-a marginalizat în cadrul Biroului Permanent Național al PSD pe vicepreședinții care au fost apropiați de predecesorii săi la conducerea PSD, mai ales de Mircea Geoană (Ioan Toma, Ion Prioteasa, Viorel Hrebenciuc, Dan Nica, Ioan Chelaru, Ecaterina Andronescu). În schimb, a promovat în Biroul Permanent Național o serie de apropiați ai săi sau ai soției sale (Dan Șova, Nicolae Bănicioiu, Titus Corlățean, Radu Moldovan, Robert Negoiță, Mihai Sturzu, Corina Crețu, Rovana Plumb), cărora li s-a alăturat socrul său, Ilie Sârbu, membru mai vechi al BPN. Și în fruntea organizațiilor de
tineret și de femei ale PSD a impus doi apropiați ai săi, pe Mihai Sturzu, respectiv pe Rovana Plumb.
După ce a devenit președinte al PSD, Victor Ponta a îndepărtat mai mulți președinți de organizații județene care au fost apropiați de Mircea Geoană (Ion Toma – Olt, Avram Crăciun – Arad, Gavril Mîrza – Suceava, Florin Cazacu – Hunedoara, Vasile Ursache – Maramureș, Ion Prioteasa – Dolj, Ioan Chelaru – Neamț, Viorel Hrebenciuc – Bacău) și a impus apropiați de-ai săi, în general amici din perioada în care a fost liderul Organizației de tineret a PSD (TSD), în fruntea multor organizații județene ale partidului: Remus Lăpușan și Aurelia Cristea la Cluj, Dorel Căprar la Arad, Gabriel Zetea la Maramureș, Cătălin Nechifor la Suceava, Adrian Duicu la Mehedinți, Ionel Arsene la Neamț, Claudiu Manda la Dolj. La Organizația Județeană Timiș a PSD l-a impus președinte pe un apropiat al socrului său, Titu Bojin, care a deținut timp de 12 ani funcția de director general la Direcția „Apele Române” Banat. Actualului președinte al PSD Maramureș, Gabriel Zetea, Victor Ponta i-a fost naș de căsătorie și l-a impus în această funcție drept consolare după ce soția acestuia, Ioana Pop, a divorțat și a devenit șefa sa de cabinet.
b) „Reformarea” PSD cu sfertodocți și interlopi
Simptomatic este că, în timp ce sub președinția lui Ion Iliescu, Adrian Năstase și Mircea Geoană, în fruntea organizațiilor județene ale PSD au fost promovați, în general, oameni cu un oarecare ștaif (studii superioare la zi, experiență politică, administrativă sau managerială, fără probleme penale), Victor Ponta a promovat o serie de lideri județeni cu profesii precare, studii dubioase și probleme cu justiția.
Astfel, președintele PSD Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, din 2012 și președinte al consiliului județean, pe care Ponta l-a uns și ținut o vreme purtător de cuvânt al partidului, a fost ospătar la cantina „Liliacul” și șef de sală la restaurantul „Parc” din Bistrița-Năsăud, obținând ulterior o licență în management la Universitatea „Bogdan-Vodă” din Cluj-Napoca.
Președintele PSD Arad, deputatul Dorel Căprar, a fost mecanic și șofer la o firmă privată (SC Conel SA Arad), după care a absolvit la fără frecvență o facultate de drept și una de marketing. Căprar a avut afaceri în domeniul iluminatului public cu Primăria Municipiului Arad și este considerat, inclusiv de mulți pesediști, drept un cal troian al primarului Gheorghe Falcă. Iar prim-vicepreședintele PSD Arad, deputatul Flavius Măduța, a fost un prieten apropiat al fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, și al fostului șef de cabinet al acestuia, Codruț Marta, cu care a fost combinat în afaceri cu produse petroliere derulate în județele Timiș și Arad.
Președintele PSD Cluj-Napoca, Aurelia Cristea, a fost vânzătoare de aprozar la Huedin și a obținut ulterior o licență în management la Universitatea de Vest din Timișoara și un masterat în management financiar bancar la Universitatea Ecologică București. Până la desemnarea ca ministru delegat pentru dialog social, aceasta nu și-a trecut în CV experiența de aprozar și liceul absolvit, dar a menționat în mod fals că ar fi profesor asociat la Universitatea „BabeșBolyai” din Cluj-Napoca, în condițiile în care nu avea doctorat.
Președintele PSD Neamț, deputatul Ionel Arsene, a fost mulți ani valutist în piața centrală din Piatra Neamț, are studii incerte (declarând în CV că are „licența de inginer economist” obținută la „UUMV București”) și este cercetat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru relații sexuale cu o minoră (fiind filmat în timp ce întreținea relații intime cu o elevă într-o cameră de hotel).
Președintele PSD Timiș, Titu Bojin, a fost mulți ani dirijorul și profitorul afacerilor pe ape din Banat până în Oaș și este anchetat de DNA pentru favorizarea unor firme în calitate de director general la „Apele Române” Banat și apoi de președinte al Consiliului Județean Timiș.
Președintele PSD și al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, a fost muncitor la pompa de benzină, și-a luat ulterior vreo cinci licențe de studii superioare și a fost arestat anul trecut pentru mai multe fapte de corupție, printre care și una comisă în biroul premierului Victor Ponta din Palatul Victoria.
Un caz la fel de penal este cel al președintelui PSD Satu Mare, Mircea Govor, impus în funcție de tandemul Ponta – Dragnea. Govor a fost bucătar și ospătar la cantina IAS Satu Mare și și-a achiziționat, după împlinirea vârstei de 30 de ani, o diplomă de licență în inginerie alimentară de la o facultate necunoscută. Anii trecuți, Govor a fost urmărit penal pentru evaziune fiscală cu alcool în valoare de 341 de miliarde de lei vechi și pentru deturnare de credite bancare și de alte fonduri în valoare de peste 30 de miliarde de lei vechi, iar actualmente este cercetat de structura centrală a DNA în mai multe dosare pentru fapte de corupție (licitații trucate, angajări preferențiale, decontări fictive), săvârșite în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare, care au ca obiect peste 30 de milioane de euro.
Iată cum și cu cine a realizat președintele Victor Ponta marea reformare a Partidului Social Democrat! Concluzia tristă este că fostul procuror Ponta a promovat cu predilecție în funcții de partid indivizi sfertodocți, dintre care unii au cochetat cu lumea interlopă, iar alții au grave carențe culturale sau probleme penale.
În fudulia sa, Ponta s-a mândrit și se mândrește însă cu acești camarazi de partid. În schimb, Ponta i-a eliminat din partid pe potențialii săi adversari (vezi cazul Mircea Geoană) sau pe colegii mai nesupuși și mai critici (Marian Vanghelie și alții) și a marginalizat o serie de politicieni social-democrați valoroși și onești, ca Alexandru Athanasiu, Valer Dorneanu, Ioan Mircea Pașcu, Vasile Pușcaș, Șerban Nicolae și alții.
Au provocat rumoare și nemulțumire în PSD promovarea și cultivarea de către Victor Ponta și socrul său, Ilie Sârbu, a unor politicieni cooptați din PDL, ca Darius Vâlcov (fost primar de Slatina și președinte al Organizației Județene Olt a PDL, promovat președinte al Comisiei pentru administrație publică din Senatul României, iar apoi ministru al bugetului în Guvernul Ponta III și ministru al finanțelor în Guvernul Ponta IV), Georgică Severin (fost senator PDL de Prahova, promovat președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senatul României) și Petru Filip (fost primar PDL de Oradea, promovat președinte al Comisiei pentru politică externă din Senatul României).
A provocat nemulțumire și faptul că, după ce a devenit șeful Guvernului, Victor Ponta a constituit și a folosit două echipe pentru treburi murdare, respectiv una pentru
monitorizarea colegilor de partid și șantajarea sau compromiterea potențialilor adversari politici, condusă de consilierul său personal Constantin Adam (general în rezervă, care a activat în cunoscuta unitate de cercetarediversiune de la Buzău), și una pentru afaceri de natură financiară sau instituțională, condusă de avocatul Vlad Stoica, șeful Cancelariei Primului-Ministru.
c) Adoptarea unui stil ceaușist de conducere și de promovare în funcții
În ultima perioadă, Victor Ponta și socrul său, Ilie Sârbu, liderul Grupului senatorial al PSD, au fost auziți lăudându-se frecvent în cercurile lor apropiate că actualul premier a concentrat în mâinile sale puteri mai mari decât orice alt șef de guvern postdecembrist, depășindu-l inclusiv pe Adrian Năstase și apropiindu-se de stilul autoritar de conducere al lui Nicolae Ceaușescu. După cinci ani de la preluarea funcției de președinte al PSD, cel mai numeros și organizat partid din România, și după aproape trei ani de la preluarea funcției de șef al Guvernului, dovezi multiple și concludente confirmă că premierul Ponta este adeptul unui stil de conducere autoritar, de inspirație ceaușistă, bazat pe oameni apropiați din familie sau din cercul său de prieteni, constituindu-și o adevărată camarilă.
Premierul Ponta s-a folosit și se folosește de oameni apropiați și fidelizați pentru a controla principalele instituții ale statului, respectiv Parlamentul, Guvernul, justiția, poliția și serviciile secrete. Controlul Parlamentului îl realizează prin ultrafidelul și oportunistul Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților (care este Cameră decizională în majoritatea sferei legislative) și prin liderii grupurilor parlamentare ale PSD din Senat și Camera Deputaților, îndeosebi prin socrul său, Ilie Sârbu, desemnat șef al senatorilor social-democrați, după ce a devenit președinte al PSD în februarie 2010. În Guvern l-a desemnat vicepremier pe probleme de apărare și de securitate națională, iar mai recent și ministru de interne pe nașul său de la prima căsătorie, Gabriel Oprea, care are sarcina de a controla armata, poliția, jandarmeria și serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Pentru a controla justiția l-a desemnat ministru de resort pe fostul său coleg de la Parchetul General, Robert Cazanciuc, cu care este și rudenie prin alianță, acesta fiind căsătorit cu o verișoară primară de-a sa. Totodată, premierul Ponta i-a propus în anul 2013 în funcție pe actualul procuror general al României, Tiberiu Nițu, care i-a fost coleg de facultate, precum și pe ex-procurorul-șef DIICOT, Alina Bica, și pe adjunctul acestuia, Georgiana Hosu, care i-au fost ambele colege de facultate și apoi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prim-ministrul Victor Ponta a mai promovat în Guvern o serie de prieteni apropiați, ca Dan Șova (la Ministerul Marilor Proiecte de Infrastructură și apoi la Ministerul Transporturilor), Nicolae Bănicioiu (la Ministerul Tineretului și Sporturilor și apoi la Ministerul Sănătății), Titus Corlățean (la Ministerul Justiției și apoi la Ministerul Afacerilor Externe) sau Aurelia Cristea (ministru delegat pentru dialog social) ori prietene ale soției sale, ca Rovana Plumb (la Ministerul Mediului și apoi la Ministerul Muncii și Protecției Sociale) sau Doina Pană (ministru delegat pentru dialog social și apoi la Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii).
DUPĂ PAUZĂ
Se poate spune că toți aceștia sunt multilateral pregătiți, din moment ce în numai doi ani au fost găsiți potriviți pentru două ministere fiecare. La remanierea provocată de ruperea USL, premierul Ponta a desemnat o serie de miniștri tineri, fără anvergură politică sau profesională, pe care să-i poată domina și controla cât mai ușor, ca, de exemplu, fostul ministru al finanțelor, Ioana Petrescu, și fostul șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.
Pe de altă parte, șeful Guvernului a profitat de relațiile sale apropiate cu, până recent directorul SRI, George Maior, coleg și prieten din tinerețea PSD-istă, care i-a fost și naș la căsătoria cu Daciana Sârbu. Ponta și-a numit un alt prieten de familie, respectiv pe Ovidiu Miculescu, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune, controlând astfel unul dintre principalele canale media naționale. Ponta i-a impus pe contestatul ex-senator Toni Greblă, cu care a fost coleg de circumscripție parlamentară în județul Gorj, judecător la Curtea Constituțională și pe amicul său, deputatul Sebastian Ghiță, în Comisia parlamentară de supraveghere a activității SRI. O dovadă concludentă a guvernării de clan pe care o practică Victor Ponta este faptul că, deși imediat după alegerea sa în funcția de președinte al PSD a declarat că, după expirarea mandatului de europarlamentar, cariera politică a soției sale se va încheia, Daciana Sârbu a fost propusă și a fost aleasă în 2014 pentru un nou mandat în Parlamentul European (în care nu s-a distins timp de cinci ani cu ceva deosebit).
Cultivarea unor astfel de mentalități comuniste, ceaușiste, a atras asupra lui Victor Ponta oprobriul îndeosebi al generației tinere din România și al românilor din diaspora, care l-au etichetat comunist în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, cu toate că se afla doar la vârsta majoratului când a fost răsturnat regimul totalitar comunist din țara noastră.
Pentru aceleași motive, premierul Victor Ponta a fost înscris, în 2013, de cotidianul britanic „The Guardian” pe o listă neagră a autocraților Europei de Est, alături de președinții Rusiei (Vladimir Putin) și Cehiei (Miloš Zeman) și de premierii Turciei (Recep Erdoğan) și Ungariei (Viktor Orbán). În opinia ziariștilor de la „The Guardian”, acești șefi de stat sau de guvern „împărtășesc o intoleranță față de disidenți și o aversiune pentru pluralism”. Potrivit ziariștilor britanici, acești lideri din Europa de Est folosesc instrumente de control diversificate, de la autorități de reglementare fiscală afiliate politic, la omogenizarea mass-mediei sau apariția unor mijloace de informare private, deținute de oameni de afaceri care depind, în activitatea lor, de contracte încheiate cu statul. După cum se știe, „The Guardian” este un ziar de stânga, apropiat de Partidul Laburist din Marea Britanie, al cărui lider proeminent a fost ex-premierul Tony Blair, mai noul idol politic al lui Victor Ponta.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.