Stenogramă plen

Bună dimineața! Începem declarațiile politice.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește doamna Doina Federovici. Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Mii de cupluri așteaptă reluarea programului de fertilizare _in vitro_ . Să nu le dezamăgim!”.

Deja este o certitudine faptul că anul acesta va fi reluat Programul național de fertilizare _in vitro_ , cel mai probabil începând de la 1 aprilie. În momentul de față, sunt în curs de elaborare, la Ministerul Sănătății, actele normative necesare pentru derularea acestui program.

Deși nu a avut o anvergură prea mare, programul-pilot, desfășurat în perioada 2011–2012, a furnizat suficiente date și elemente de analiză, astfel încât noul program să nu pornească de la zero, ci să fructifice această experiență.

De asemenea, este necesar să se îmbunătățească condițiile de acceptare a cuplurilor în program, în sensul unei rigurozități sporite a criteriilor, dar sunt și aici câteva decizii politice care ar trebui luate. Mă refer aici, în primul rând, la vârsta maximă a viitoarelor mame, care ar putea fi majorată de la 40 la 45 de ani, în condițiile în care există acordul medicului, precum și la acordarea mai multor șanse unui cuplu acceptat în program, respectiv decontarea cheltuielilor cu două sau chiar cu trei proceduri.

În ciuda progreselor pe care le-a făcut medicina, rata de succes a acestor proceduri nu depășește încă, în medie, 30 de procente, iar rata de succes a programului ar putea fi simțitor îmbunătățită în acest fel, pentru că este foarte probabil ca din 50 de cupluri care beneficiază de câte două încercări să rezulte mai multe sarcini duse la capăt decât din 100 de cupluri care au dreptul la câte o singură încercare.

Din păcate, România se plasează la coada clasamentului țărilor europene, conform tuturor criteriilor legate de reproducerea umană asistată medical. De aceea, reluarea acestui program va avea efecte benefice atât în plan social, cât și demografic, fiind un prim pas, absolut necesar, pe calea însănătoșirii noastre ca nație.

Resursele care pot fi alocate în acest moment sunt limitate. În schimb, există energii și sinergii semnificative din partea celor care militează pentru extinderea fertilizării _in vitro_ , care pot fi folosite cu succes pentru alocarea cât mai judicioasă a acestor resurse și pentru maximizarea rezultatelor. Iar, dacă programul va da rezultate, vom avea argumente suplimentare pentru a-l extinde.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul Ponta continuă să repare nedreptățile guvernării celor care, în acest moment, s-au ascuns sub sigla noului Partid Liberal și care încearcă, prin orice mijloace, să revină la putere”.

Distinși colegi,

Consecvent Programului de guvernare și promisiunilor asumate în campaniile electorale, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță de modificare a Codului fiscal, prin care se acordă o serie de facilități persoanelor cu dizabilități.

Astfel, aproape 700 de mii de persoane cu dizabilități vor beneficia de scutirea de la plata impozitului pentru orice fel de venit realizat de către acestea din activități individuale sau în asociere, inclusiv cele din agricultură, piscicultură sau silvicultură.

Un alt aspect extrem de important este acela că, începând cu 1 ianuarie 2015, s-a majorat cu 16% indemnizația persoanelor cu dizabilități. Această majorare, venită după șase ani de așteptare, a intrat efectiv în plată începând cu luna februarie a acestui an, deoarece indemnizația persoanelor cu dizabilități nu se plătește lună de lună, ci din luna următoare.

Sunt multe lucruri pe care și noi, cei care reprezentăm instituții sau autorități, ar trebui să le facem în continuare și sper că, în viitor, vom da tot mai des semnalele solidarității și responsabilității cu cei cu care soarta nu a fost atât de generoasă. Astăzi, putem fi siguri că majorarea cu 16% a nivelului prestațiilor sociale acordate persoanelor cu dizabilități a devenit o realitate.

În ceea ce privește Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, a fost adoptată hotărârea de guvern privind organizarea și funcționarea ei, după ce în 2010 această autoritate a fost desființată de către Guvernul PDL. Vorbim aici de o atenție deosebită care se dă prin politicile și programele care vor fi derulate prin această autoritate.

Iată, distinși colegi, Guvernul Ponta continuă să repare nedreptățile guvernării celor care, în acest moment, s-au ascuns sub sigla noului Partid Liberal și care încearcă, prin orice mijloace, să revină la putere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește domnul senator Viorel Grigoraș. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și, nu întâmplător, în continuarea celor spuse sau a subiectului expus de către doamna senator Doina Federovici, o să încerc și eu să dau citire unei declarații politice. Titlul este „În loc să simplifice, Guvernul Ponta complică lucrurile în cel mai complex minister al României!”.

Domnule președinte,

Onorați senatori,

Se pare că suntem condamnați să rămânem o țară a formelor fără fond, o țară cu corupție, dar fără corupți, și cu cheltuieli pentru construirea de autostrăzi, dar fără autostrăzi. Mai nou, am devenit și o țară cu protecție socială fără protejați social.

Deși, conform Constituției României, statul trebuie să acorde alocații pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap, iar persoanele cu handicap ar trebui să se bucure de protecție socială specială, în prezent, România nu are nicio structură administrativă care să se preocupe cu predilecție de respectarea acestor drepturi constituționale.

Tot conform Legii fundamentale, statul trebuie să asigure realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament al handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap la viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor. Însă același stat creează strategii, politici și instituții pentru persoanele cu dizabilități, persoane care nu sunt definite nici constituțional și, pe cale de consecință, nu pot fi definite nici legal.

Conceptul de dizabilitate este utilizat într-o serie de state europene și el a avut, până la un moment dat, aceeași interpretare în plan social ca și conceptul de handicap. Ambele concepte, care sunt de origini lingvistice diferite, au, doctrinar, interpretări foarte asemănătoare, iar, din punct de vedere legislativ, legiuitorul are autoritatea să le stabilească conținutul și să îl transpună în interiorul unei legi. Dacă ne respectăm cetățenii, ar trebui să utilizăm concepte proprii, mai ales atunci când acestea sunt stabilite prin legea „de căpătâi”, Constituția, cu atât mai mult când această utilizare nu afectează în niciun fel drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, dar poate crea o confuzie pentru mulți vorbitori de limbă română.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Grigoraș. Se pregătește domnul senator Florian Bodog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru cuvântul dat, dar, totodată, vă mulțumesc, în numele colegilor prezenți astăzi în sală, pentru că ați salvat onoarea Senatului.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Noi le-am dat un deget, ei vor toată mâna!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La puțin timp după incidentul din Ziua Națională, când Ținutul Secuiesc a fost în doliu, arborându-se steaguri negre pe case particulare, sedii de firmă și asociații maghiare, vicepremierul Ungariei susține că este acceptabil, la nivelul Uniunii Europene, ca maghiarii din România să se bucure de autonomie. Semjén Zsolt, căci despre el este vorba, pare să fie portavocea premierului Viktor Orbán, cel care are relații foarte strânse cu nimeni altul decât președintele Vladimir Putin, un adevărat imperialist cu melancolia URSS-ului.

Vicepremierul a afirmat că, în aceeași manieră în care un român din Ungaria poate să-și pună steagul și simbolurile naționale unde vrea, poate asculta imnul României pe teritoriul Ungariei când dorește, se așteaptă „la același lucru din partea prietenilor români” în ceea ce privește drepturile maghiarilor din Transilvania.

Întrebarea este: unde duce această autonomie?

Situația minorității maghiare din Slovacia este foarte asemănătoare cu cea din România. Dat fiind că România este o țintă permanentă a politicii extremiste, Slovacia poate fi un model pentru modul în care a contracarat acțiunile extremiste și s-a protejat. Astfel, autoritățile slovace nu au permis, în august 2009, intrarea în țară a Președintelui Ungariei, care avea intenția de a inaugura o statuie a Sfântului Ștefan în localitatea Komarno, cu concentrație de etnici maghiari. De asemenea, Slovacia a făcut față cu succes intenției Ungariei de a acorda cetățenia ungară etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul național slovac prin adoptarea de către Parlamentul ungar a unei legi în acest sens – mai 2010. Reacția a fost una la fel de fermă, neezitantă și perfect legală, prin adoptarea legii care interzice dubla cetățenie. Totodată, etnicii maghiari care dețin cetățenia ungară nu pot ocupa funcții publice în Slovacia.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregătește domnul senator Sorin Lazăr.

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Solidar cu Guvernul Ponta pentru o politică responsabilă în interesul cetățenilor”. Stimați colegi,

Acum, la început de sesiune parlamentară, doresc să fac o declarație de susținere a Executivului condus de Victor Ponta, să-mi exprim solidaritatea cu actuala majoritate parlamentară coagulată în jurul Partidului Social Democrat. Cred că este oportun să fac o astfel de declarație, având în vedere ultimele mișcări de pe scena politică românească, și pentru a arăta că la nivelul PSD există o unitate și o dorință comună de a îndrepta erorile trecutului și de a ne concentra eforturile asupra lucrurilor cu adevărat importante pe care le așteaptă românii de la noi.

Unii dintre adversarii noștri politici și-au exprimat intenția de a face o nouă politică și doresc o nouă majoritate parlamentară și un nou Guvern. Din păcate, ce uită să spună doamnele și domnii din noul PNL este că vor să facă toate aceste lucruri folosind vechile mijloace și vechile metehne. Nu le place trădarea, însă iubesc trădătorii, prin care vor să dărâme Cabinetul Ponta și să pună în loc Cabinetul Predoiu, nimeni altul decât exponentul de vază al vechiului PDL.

Din păcate, la fel de demagogi și de ipocriți precum cei din PNL și din PDL sunt și foștii noștri colegi social-democrați care au anunțat recent lansarea așa-zisului nou proiect social democrat. Această inițiativă nouă se realizează tot cu oameni vechi și cu instrumente la fel de vechi, mijloace respinse de majoritatea românilor. Tocmai de aceea, acest demers de destructurare a PSD nu poate fi nici credibil și nici cu sorți de izbândă.

Românii nu mai vor gâlceavă și nici lupte politice sterile între partide, ci vor o bună guvernare și un Parlament eficient. Așadar, preocuparea noastră principală, ca parlamentari și ca oameni politici responsabili, este de a găsi soluții la problemele cetățenilor. Românii trebuie să simtă în viața lor de zi cu zi rezultatele economice pozitive din cifre și

statistici. Obligația noastră, ca partid social democrat, este să-i facem pe cât mai mulți să simtă aceste beneficii și, în special, pe cei care au nevoie mai mare de ajutor.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Ichim.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Lazăr Sorin.

Lazăr Sorin?! Lazăr Sorin.

Se pregătește domnul Paul Ichim.

Vă mulțumesc.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Plata titlurilor executorii rezultate din procesele intentate Guvernului Boc de către profesori”.

Voi începe cu un citat din Mihai Eminescu: „Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat.”

Cu toții știm că plata titlurilor executorii rezultate din procesele intentate Guvernului Boc de profesori, magistrați și alte categorii profesionale au fost achitate în avans până la 19 decembrie, această măsură punându-se în practică prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și administrațiile județene ale acestora, care au repartizat pe unități administrativ-teritoriale sumele prevăzute, cu sprijinul inspectoratelor școlare județene.

Este un lucru de admirat. Profesia de dascăl a fost de multe ori cenușăreasa tuturor guvernelor. Cred că e cea mai bună veste pe care au primit-o profesorii în ultimul timp. Numai că nu toate cadrele didactice se bucură de această măsură adoptată de Guvern.

Sunt în asentimentului profesorilor când spun că ar trebui ca toți profesorii, inclusiv cei care nu au intentat procese statului, să-și recupereze diferențele salariale pierdute prin neaplicarea legilor nr. 221/2008 și nr. 330/2009, precum și cele 25% reținute din salarii începând cu anul 2010. Mi se pare firesc ca, după atâtea cazuri câștigate în instanțe, să se propună ca toți profesorii să-și primească sumele restante.

Poate că ar fi mai bine dacă am reflecta asupra statisticilor referitoare la câștigarea drepturilor salariale prin hotărâri judecătorești și am corela faptul că, la muncă egală, este normal ca retribuția să fie egală, indiferent că ești sau nu membru de sindicat.

Multe cadre didactice se consideră a fi discriminate de către statul român: cei care au lucrat la mai multe școli sau cei care au dat naștere și au crescut un copil în acea perioadă ori cei care, din incompetența celor care au întocmit listele pentru procese, nu pot primi sumele restante, cu toate că, potrivit Constituției, toți cetățenii țării sunt egali în drepturi, iar statul este garantul acestor drepturi.

Într-un stat de drept este normal ca aceste drepturi salariale să se restituie fără procese lungi, stresante și costisitoare. Așa cum atunci când s-au oprit banii, când s-a micșorat salariul, a fost dată o ordonanță, tot așa ar trebui să se facă și restituirea.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Ichim. Se pregătește domnul senator Iulian Cristache.

partea pesedistă a Guvernului – a venit cu niște promisiuni și speranțe către populație: facem autostrăzi.

Și-atunci, l-am întrebat pe domnul ministru Șova, un om foarte elegant și amabil, ce gânduri are cu partea noastră de țară. Domnia Sa, foarte elegant, cu un pix și cu un marker foarte bine evidențiat pe hartă, spunea: Tulcea, pod peste Dunăre, Brăila – Galați legat cu Buzău. Va fi o bunăstare de nu o să se vadă omul!

L-am întrebat și pe domnul prim-ministru Ponta. Presa vremii abundă în informații: că dânsul vede acel proiect rezolvabil, că studiul de fezabilitate e făcut. Am vizitat și poporul foarte bine dezvoltat economic din Asia, care are interese în zonă: China vrea să facă pod peste Dunăre. Și a venit anul de campanie electorală, în care tot bugetul țării a fost băgat în campanie, iar analiștii economici – nu subsemnatul, că nu mă pricep – au spus că au dispărut din bugetul țării pentru investiții 40%. Așa că sistemul de drumuri și poduri care era visat în acea zonă a dispărut.

Oamenii din zonă au constatat un lucru: nu trebuie să mai străbată toată țara, ci trebuie să treacă doar munții răsăriteni, Carpații Răsăriteni, să constate că există o altă țară după munți. Ăsta este singurul avantaj al guvernării actuale.

Un coleg spunea mai înainte și saluta – și pe bună dreptate – că vine prim-ministrul în Parlament. Eu i-aș dori frumos să stea mai bine la Guvern, să mai lase televiziunea în pace și să se țină de cuvânt cu ceea ce a promis în această țară. Cu televizorul am mințit poporul. Și am nenorocit poporul. Să vorbească mai puțin și să facă mai multe.

## Vă mulțumesc.

Titlul, cum v-am obișnuit, o să-l spun la urmă și am să caut să fiu cât mai scurt, enunțând declarația liber.

Premisele declarației: un actual foarte fericit bunic, fost responsabil prin Ministerul Transporturilor, după ce a rezolvat problema cu acele fiare ruginite numite flotă, a dat un anunț deosebit, în care a spus: nația asta nu are nevoie de autostrăzi. Unii din succesorii de la Ministerul Transporturilor au rezolvat și transportul pe căile ferate, așa de bine, încât a devenit obiect de studiu, dimineața și seara, pentru acea numită instituție DNA.

Și-atunci, realitatea a obligat nația să se îndrepte spre transportul terestru, spre autostrăzi. Normal, ne-am legat la vestul țării.

Constatările actuale: zona legată de autostradă, de infrastructură – în vestul țării –, nu mai are șomaj; Moldova – de unde vin – nu are autostrăzi.

Deja în conștientul public se spune: autostradă – investiții, locuri de muncă, bunăstare; Moldova – emigrație, abandon școlar, abandonul copiilor, consum de alcool, violență și tot ce vrei și nu vrei, în Moldova.

Și-atunci, prin 2012–2013, după ce Guvernul Boc și cele ulterioare au picat pentru austeritatea, probabil întemeiată, care ar fi fost necesară la acea vreme, Guvernul USL –

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iulian Cristache. Se pregătește domnul senator Pașcan Marius. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Educare, reeducare”.

## Stimați colegi,

În virtutea evenimentelor: 7 ianuarie 2015, Paris – atentat asupra drepturilor și libertăților fundamentale; prețul petrolului fluctuează; președintele Iohannis începe mandatul; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 – o fi sau n-o fi; Grecia – alegeri, Europa așteaptă rezultatul cu îngrijorare; Pactul pentru apărare și alte evenimente... Sunt convins că în lumina acestora, petrecute în luna ianuarie, mulți dintre noi nu am dat atenția cuvenită a două știri, și anume: prima a fost aceea că primarul în exercițiu al orașului englez Liverpool și-a reparat dantura la Pitești, iar a doua a constituit ceva inedit în Europa – Suedia închide porțile a patru penitenciare și ale unui centru de arestări preventive. Să le analizăm pe rând:

1. Oricât de primar ar fi englezul, mai întâi s-a uitat la bani și, pentru că educația nu-i permite să bage mâna în banii contribuabililor, a dat o fugă în România, la Pitești, unde tarifele sunt considerabil mai mici ca în Marea Britanie. A stat câteva zile, a plătit 6.000 de lire sterline, a dat la sfârșit un interviu presei locale, a mulțumit celor de la clinică și a plecat. Doar ai noștri dau fuga în Occident. Nu contează cât costă serviciile medicale, deoarece în primăriile din România banii se fac ușor, nu-i așa?

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Pașcan. Se pregătește domnul senator Valeriu Todirașcu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Depinde doar de noi!”.

Poate că unii colegi parlamentari consideră că este firesc să se bucure nestingherit de cele trei luni de vacanță parlamentară pe an. Poate că acest drept legal este apreciat drept cuvenit, justificat, meritat și recompensator.

Se poate, câtă vreme piedestalul funcției parlamentare ar fi un etalon al profesionalismului, un exemplu al competenței, al devotamentului și dăruirii pentru binele cetățenilor acestei țări, un reper al onoarei, demnității și sacrificiului în numele celor mulți. S-ar putea ca acest huzur supărător chiar să treacă aproape neobservat într-o țară prosperă, într-o economie stabilă și performantă, într-un stat care nu mai are probleme legislative fundamentale de rezolvat. Însă, în România zilelor noastre, acest privilegiu, corelat celor trei zile de activitate parlamentară la București, devine nerușinare, este cinic și revoltător, agresează prin tupeu, contaminare și multiplicare. Pentru că parlamentarul sfida oricum, până acum, prin trufie și inexpugnabila imunitate, prin statuarea politicianistă deasupra legii, prin țâfnoșenia de castă aparent infailibilă. Iar, în acest timp, în ultimii ani, încrederea

cetățeanului în Parlamentul României s-a prăbușit constant. Am ajuns să dăm socoteală, fiecare individual, să decontăm furia publică în numele pasivității generale. Omul de rând este îndreptățit să ne considere o cloacă supranumerică, prin care mișună profitorii, corupții, privilegiații, afacerile veroase din spatele banului public și huzurul politicianist nemeritat, iar acest tablou execrabil dobândește, zi de zi, noi tușe grotești prin breaking-news-urile media.

Suntem datori cu toții să pricepem că încrederea celor care ne-au acordat votul electoral, mandatându-ne cu speranțe pentru mai binele țării, se răsplătește prin responsabilitate.

În această nouă sesiune parlamentară, se cuvine să ne reevaluăm activitatea și să ne preocupe mai mult prioritățile celor mulți și necăjiți. Este imperativ să ne regândim programul și să ne reevaluăm menirea profesională. Stă în puterea acestui Parlament să regândească o nouă Constituție a României, un nou Cod legislativ electoral, să promoveze acte legislative suplimentare sau corectoare, menite să reducă fiscalitatea, să stimuleze economia și marile proiecte de dezvoltare națională, să restatueze fundamental parlamentarismul.

Dacă Executivul actual a ratat orice șansă rezonabilă de dezvoltare durabilă a țării, Parlamentul nu trebuie să se îngroape instituțional odată cu Guvernul, fiindcă mizele naționale sunt mai presus de interese efemere sau de conjuncturale majorități parlamentare.

Depinde doar de noi, stimați colegi! Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Apel pentru abolirea sclaviei moderne a cetățenilor români”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cetățenii români au votat o Constituție prin care au stabilit funcționarea în România a unui sistem politic democratic, unde termenii „demos” și „kratos” înseamnă puterea legitimă a poporului. Dar, în schimbul încrederii acordate politicienilor, care au jurat respectarea valorilor democrației și libertății prevăzute în Constituție, cetățenii au primit o sclavie modernă, ca efect al instaurării, de către un sistem politic pseudodemocratic, a dominației unui stat hoț, risipitor, abuziv și incompetent, stat ce a anulat multe din garanțiile prevăzute de Constituție, prevederi constituționale care sunt astăzi lipsite de efect juridic.

Pentru a putea schimba actuala stare a lucrurilor, fac un apel către Președintele României, prim-ministru și președinții partidelor parlamentare de a semna și aplica un pact politic privind restabilirea democrației, respectiv a puterii legitime a poporului, și readucerea statului în slujba societății și a cetățenilor, respectiv abolirea sclaviei moderne a cetățenilor români.

Așa cum este el definit în Dicționarul explicativ al limbii române, unde cuvântul „abolire” reprezintă desființarea unei stări, cuvântul „sclavie” reprezintă o stare de totală dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, iar cuvântul „modern” fiind corespunzător stadiului actual al progresului.

Nu cetățenii trebuie să fie slujitorii exponenților de vârf ai statului, așa cum se întâmplă acum, conform probelor emise chiar de către statul român, pe care le-am publicat on-line pe site-ul www.petitieonline.net/petitie/15823150, din care citez doar câteva constatări ale sclaviei cetățenilor români:

– statul a refuzat timp de cinci ani aplicarea, prin toate instituțiile sale – două parlamente, doi președinți, șase guverne și patru avocați ai poporului –, a referendumului din 2009 privind numărul maxim de 300 de parlamentari, eludând astfel suveranitatea poporului, prevăzută la art. 2 din Constituție, dar a și obstrucționat astfel sistemul democratic din România, prevăzut la art. 1 din Constituție;

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe. Se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, ultimul la cuvânt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Diabetul la copii – o problemă”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Diabetul la copii este o afecțiune destul de gravă, care, netratată, se poate agrava. Dacă nu este tratat corect, în cursul anilor acesta poate duce la orbire, boli renale, boli cardiace, afectare nervoasă, infecții cutanate, paralizie și chiar moarte.

Principala problemă care mi s-a semnalat se referă la numărul insuficient al testelor de automonitorizare a glicemiei, folosite pentru ținerea sub control a evoluției diabetului și evitarea complicațiilor, care, în opinia noastră, aduc cheltuieli mult mai mari bugetului alocat sănătății.

Mi s-a adus la cunoștință faptul că în farmacii nu există un produs, al cărui import s-a sistat, produs necesar și indispensabil bolnavilor de diabet, de maximă urgență, administrat în situația comei hipoglicemice, care poate salva vieți, cu costuri și urmări neurologice minime, în comparație cu apelarea serviciului de urgență, când afectarea organelor vitale este ireversibilă și pune în pericol viața pacientului. O altă problemă cu care se confruntă bolnavii cu diabet se referă la acele pentru pen-urile de insulină, copiii beneficiind de ace doar în cantitate insuficientă și acestea fiind prea mari ca dimensiune, neținându-se cont de vârsta copiilor, în farmacii de cele mai multe ori găsind doar ace corespunzătoare adulților.

Deși analizele sunt gratuite, nu se pot efectua conform normelor, ci doar contra cost, programările la laboratoare nu se fac din cauza lipsei de fonduri sau pacientul „se pierde” printre programări la medic de familie, medic specialist și laborator.

În spitalele de pediatrie nu există medici prescriptori de insulină, fiind o ramură a medicinii care așteaptă îmbunătățiri și pregătirea unor cadre care să se dedice acestei meserii, nefiind suficient ca un copil să fie tratat în ambulatoriu. Este necesar ca în viitorul apropiat să fie angajați nutriționiști, psihologi și asistenți educatori în spitale, în condițiile actuale medicii nereușind să acorde timp suficient pentru educația și consilierea pacientului cu diabet.

Mulțumesc, domnule senator.

Și, ultimul vorbitor, domnul senator Florin Constantinescu. Vă rog, domnule chestor, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Infrastructura rutieră – o prioritate a Guvernului Victor Ponta”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

La începutul acestei sesiuni parlamentare, premierul Victor Ponta a prezentat câteva dintre prioritățile legislative ale Guvernului. Printre acestea se numără prezentarea Masterplanului general de transport al României.

Apreciez în acest sens deschiderea Ministerului Transporturilor pentru dezbaterea și adoptarea acestui document, fără de care nu se poate aproba Programul operațional de infrastructură mare 2014–2020.

Așa cum afirma premierul Victor Ponta, „pentru prima dată România are un masterplan întocmit în baza criteriilor de finanțare acceptate de Comisia Europeană”. Pentru prima dată, România are un cadru predictibil de dezvoltare a infrastructurii.

Investițiile în infrastructura rutieră și dezvoltarea acesteia reprezintă o prioritate pentru Guvernul Victor Ponta. Acest lucru nu este o premieră. În schimb, un plan riguros în ceea ce privește acest domeniu este o premieră.

Se știe că România are nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de infrastructură rutieră, feroviară, navală, aeriană. Trebuie să reținem că ceea ce avem până acum trebuie păstrat și, mai cu seamă, îmbunătățit. În următorii 10 ani se vor construi peste 700 de kilometri de autostradă și 1.800 de kilometri de drumuri expres, având o valoare totală de 28 de miliarde de euro.

Acum nu ne putem lăuda cu infrastructura rutieră. În toate regiunile, în sate și comune, există drumuri neterminate și pietruite, în timp ce în orașe gropile ne dau bătăi de cap.

Avem o reală problemă de timp, siguranță și confort până ajungem la Nădlac. Este o realitate cu care nu ne mândrim și pe care, în cel mai scurt timp, trebuie să o schimbăm.

Autostrăzile, drumurile expres și, în general, orice proiect rutier, odată început și pus în aplicare, pot genera locuri de muncă și creștere economică. Ceea ce începe trebuie terminat la termen. Aceasta trebuie să fie deviza inginerilor de șantier.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc, domnule senator.

Timpul alocat declarațiilor politice a expirat.

Pot fi considerate declarații depuse cele ale colegilor, domnii senatori:

– Mocanu Victor, Vochițoiu Haralambie, Butnaru Florinel, Moga Nicolae, doamna Silistru Doina, Pop Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;

– Oprea Dumitru, Tișe Alin, Chiru Gigi, Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PNL;

– Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;

– Marian Valer – senator independent. Închidem sesiunea de declarații politice.

Lumea occidentală este devastată după atacul terorist de la Paris, din 7 ianuarie 2015.

Punând în practică amenințarea pe care organizația musulmană Statul Islamic o făcuse la adresa Franței în luna septembrie, prin lansarea unei „permisiuni teologice” de a ucide cetățeni francezi și americani, doi indivizi, antrenați în prealabil în taberele fundamentaliste, au provocat o dramă în Franța și în întreaga lume civilizată, ucigând 12 persoane, printre care patru caricaturiști de marcă ai Franței: Stéphane Charbonnier, Jean Cabu, Wolinski și Tignous.

Prin prezenta declarație politică, doresc să transmit, în calitate de membru al Parlamentului României, condoleanțele mele familiilor celor uciși în acest atentat abject. Atacul terorist din Franța trebuie condamnat în termeni categorici de întreaga comunitate fidelă valorilor democratice.

Dimensiunile masacrului, modul de operare al teroriștilor, responsabilitatea autorităților franceze sunt, de departe, printre cele mai importante aspecte de comentat asupra atentatului de la Paris. Doresc să subliniez însă o problematică mai puțin discutată zilele acestea. Toată grozăvia petrecută în capitala Franței nu a pornit de la chestiuni militare, nu a fost un răspuns la vreun diferend economic major între Franța și lumea musulmană, nu a fost o urmare a vreunei politici sociale neprietenoase. A fost răspunsul teroriștilor la o serie de... caricaturi neprotocolare. Să ucizi cu barbarism și sânge rece atâția jurnaliști, pornind de la ceea ce credeau și publicau în paginile „Charlie Hebdo”, mi se pare abominabil. Disproporția dintre sursa supărării teroriștilor și anvergura răspunsului acestora a fost, de altfel, și motivul principal pentru categorisirea atacului din 7 ianuarie drept cel mai grav atentat din Franța după Al Doilea Război Mondial.

Drama din capitala Franței va schimba, cu certitudine, întreg sectorul politicilor de securitate din lumea democratică. Este clar că autoritățile statelor occidentale nu își mai permit rezerve și rețineri după ce s-a petrecut la Paris. Problema cu care ne vom confrunta în următorii ani este că, pe lângă persistența pericolului terorist, o altă amenințare își face loc din ce în ce mai insistent în Europa: tentația de a sacrifica o parte din drepturile cetățenilor. Autoritățile occidentale, inclusiv cele române, au dificila sarcină de a spori vigilența instituțională față de terorism, în paralel cu grija pentru a nu afecta valorile democratice pentru a căror afirmare au pierit jurnaliștii din redacția „Charlie Hebdo”.

Declarația politică este intitulată „Situația deszăpezirii în România”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În fiecare iarnă, la momentul agravării situațiilor climaterice, zăpadă – viscol – ger, firmele ce au contracte cu CNADNR, cu consilii județene sau primării sunt depășite de situație, astfel că multe localități din România rămân izolate și, ceea ce este cel mai grav, se pierd multe vieți omenești.

De fiecare dată, în asemenea situații, singura soluție este de a se apela la Armata Română, la Jandarmerie sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau drum național a crescut în ultimii ani de peste patru ori, dar serviciile prestate au dezamăgit de fiecare dată.

Având în vedere aceste aspecte, consider necesar a se face o analiză serioasă, pentru ca în iarna 2015–2016 să nu mai fie întâmpinate asemenea probleme, să fie reduse cheltuielile nejustificate, iar serviciile să fie prompte și de calitate.

Armata Română, Jandarmeria sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență, împreună sau separat, pot prelua această activitate de deszăpezire, pentru o mai bună eficiență și pentru reducerea cheltuielilor.

Sunt convins că ar presta un serviciu exemplar printr-o bună organizare și încrederea cetățenilor ar crește în mod deosebit, pentru că aceste instituții vor avea oameni bine pregătiți și își vor achiziționa utilajele necesare desfășurării acestui serviciu și nu vor plăti închirieri de utilaje la prețuri fabuloase.

Totodată, cred că este necesar să fie desemnat un minister ca unitate de achiziții publice centralizate pentru toate materialele necesare deszăpezirii la nivel național, pentru a fi obținut un preț cât mai bun.

Prin adoptarea unui act normativ în acest sens nu se încalcă principiul descentralizării, al autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice locale, consacrate de art. 120 alin. (1) din Constituție.

În acest sens, putem observa deciziile Curții Constituționale nr. 136/2001 și nr. 350/2014, precum și Directiva 2004/18/CE, Directiva 2004/17/CE, Directiva 1989/665/CE și Directiva 1992/13/CE.

Declarația politică se intitulează „Hemofilia, o boală rară”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Nu știu câți dintre dumneavoastră cunosc date despre hemofilie, ca boală rară, tratabilă, ce se află pe agenda de priorități a Uniunii Europene (UE). Astfel, dacă prin progresele înregistrate în ultimele cinci decenii speranța de viață a bolnavilor de hemofilie a crescut de la 16 la 72 de ani, bolnavii pot avea o viață și un statut social similare semenilor sănătoși. În lipsa asigurării factorului de substituție la timp și în condițiile recomandate, hemofilia este o boală invalidantă, cu efecte ireversibile, putând fi inclusiv cauză de deces.

La noi în țară, situația bolnavilor este dramatică. Cu aproape 2.000 de pacienți la nivel național, ne aflăm pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește tratamentul hemofiliei. Tratamentul insuficient duce inevitabil la decesul prematur al pacienților prin sângerări, handicap locomotor, manifestat chiar de la vârsta copilăriei și adolescenței, ca urmare a sângerărilor articulare distructive și cu efecte ireversibile. Astfel, viața pacienților suferinzi este afectată pe toate palierele, școlar, profesional, familial și social, de un număr mediu de 40-50 de accidente hemoragice pe an și de consecințele lor nefaste. Această situație, ce o putem califica drept tragică (suferința fizică continuă, adicție de antalgice, spitalizări numeroase și extrem de costisitoare, familii greu constituite, apoi destrămate, suicid) antrenează, pe lângă costurile medicale indirecte (spitalizări repetate, intervenții ortopedice scumpe), altele nemedicale suplimentare, care depășesc cu mult eventualele suplimentări care să asigure un tratament minim decent pacienților (ajutor de handicap, ajutor social, pensie de boală etc.).

În România, anul acesta, Programul național pentru hemofilie a înregistrat în luna aprilie o creștere impresionantă în termeni procentuali (82%), dar, din păcate, insuficientă în termeni reali. Totuși, în ciuda nevoilor de tratament al bolnavilor de hemofilie, copii și adulți, în luna decembrie bugetul Programului național de tratament al hemofiliei și talasemiei pentru anul 2014 a fost diminuat.

Declarația politică este intitulată „Anul 2015 – Anul european pentru dezvoltare”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

La început de an, dar și la începutul acestei sesiuni parlamentare, doresc să supun atenției dumneavoastră un eveniment deosebit de important.

Parlamentul European, ca răspuns la inițiativa comună a societății civile și a Comisiei Europene, a desemnat anul 2015 Anul european pentru dezvoltare.

Mottoul acestui an este „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”.

În motivarea acestei acțiuni, forul european menționează necesitatea accentuării, în primul rând, a celor mai durabile și mai relevante aspecte ale cooperării pentru dezvoltare, cum ar fi solidaritatea și justiția la nivel global, coerența politicilor în scopul susținerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și rolul cetățenilor europeni în calitate de actori și de consumatori într-o economie globală.

Acest an va fi o ocazie excelentă de a demonstra angajamentul puternic al UE în favoarea eradicării sărăciei și de a informa cetățenii asupra modului cum fiecare euro acordat ajută pentru schimbarea vieții multora.

2015 este momentul ideal pentru donatori și părțile interesate să se reunească, să examineze ceea ce s-a realizat până în prezent și ceea ce trebuie încă să fie făcut.

În pofida crizei economice actuale, sprijinul pentru dezvoltare rămâne ridicat pe întreg teritoriul UE.

Potrivit unui sondaj recent al Eurobarometrului, circa 85% din cetățenii Uniunii Europene susțin că Europa ar trebui să continue să ajute țările în curs de dezvoltare, în pofida crizei economice.

Pe aceste coordonate va trebui să se înscrie întregul complex de acțiuni parlamentare menite a promova în rândul celor ce ne-au trimis pentru a le reprezenta interesele un sentiment de responsabilitate, solidaritate și oportunități. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Să nu vorbim de funie...”.

Trăim momente istorice. Vedem, astăzi, cum oameni pe care ani de zile i-am crezut atotputernici și intangibili calcă pragul DNA-ului și, de cele mai multe ori, acolo rămân. Aflăm că nume sonore ale politicii ultimilor ani, într-o împletire halucinantă cu structuri din cele mai diverse ale statului, s-au ocupat doar din când și când cu guvernarea țării, principala lor ocupație fiind aceea de a-și îngropa conturile personale. Cocoș, Udrea, cu ale ei schelete din dulap, Sandu, Videanu și alții ca ei, probabil mai mulți decât am bănui sau ne-ar plăcea să credem că sunt, au trăit bine. Preiau, fără nicio ironie, sloganul fostului președinte Traian Băsescu, fiindcă oamenii aceștia, judecând după beneficiile materiale rezultate în urma combinațiilor făcute, chiar au trăit bine.

Amintiți-vă, stimați colegi, perioada 2009–2010, chiar și anii care au urmat acestui interval. În România se tăiau salarii, se dorea ciuntirea pensiilor și a alocațiilor, de fapt, a tuturor veniturilor populației. Totul, în numele austerității clamate atât de la Guvern, cât și de Președinție. Da, a existat austeritate, nu neagă nimeni, dar nu toți au trăit-o. Cei care luau măsuri radicale împotriva populației vedem acum cu ce se ocupau...

Amintiți-vă, de asemenea, stimați colegi, ce valori au stat, în 2012, la baza succesului zdrobitor al USL. Peste tot în țară românii au votat cu PSD, PNL, PC și UNPR nu pentru că, vezi Doamne, eram icoane. Poporul a votat candidații USL pentru a-i scoate pe democrat-liberali din administrație și din Parlament. Aproape a reușit. Acum, rămășițele fostului partid de suflet al fostului președinte Traian Băsescu, frumos rebranduit, fuzionează cu PNL și vrea, nicio surpriză, din nou la guvernare. Nu-i pot dori succes. Iată cum se pune problema în tabăra noului PNL: interesul liberalilor ar fi acela de a-l lăsa pe Victor Ponta „să-și frângă gâtul și să ducă PSD sub 25%”. Pe de altă parte, spun fruntașii liberali, PNL trebuie să-și asume răspunderea guvernării, autocaracterizându-se ca fiind „ultima speranță” a românilor.

Stimați colegi liberali,

Un astfel de discurs pare preluat din mesajele de campanie ale USL.

Declarația politică este intitulată „E bine, domnule Băsescu Traian?”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Speram ca debutul primei sesiuni parlamentare din acest an să stea sub semnul maturității noastre politice, al eficienței și responsabilității față de cei care ne-au trimis aici să le apărăm interesele, pentru că de prea mult timp ne dorim să intrăm în normalitate.

Din păcate însă nu s-a întâmplat așa. Faptele bune ale unei guvernări interesate de bunul mers al acestei țări sunt eclipsate de un nou episod dureros al spectacolului băsist.

Spectacolul dramatic care a marcat ultimul deceniu, în a cărui distribuție au fost selectați de regizorul Băsescu Traian cei din gașca PDL, nu s-a încheiat. Ba dimpotrivă, pentru unii acum devine mai interesant. Oare de ce? Din cauza lacrimilor care curg valuri pe obrajii celor încătușați?! Sau pentru că este uluitor cât s-a putut minți și fura sub emblema PDL? Poate pentru că ne dorim prea tare să vedem finalul – românii să-și recâștige tot ce li s-a luat!

Nu cred că ar trebui să impresioneze pe cineva lacrimile cuplului Udrea—Cocoș, ale lui Videanu, ale întregii echipe ce l-a ținut în brațe pe Băsescu.

Cred însă că devine interesant să ni se spună adevărul ultimilor 10 ani! Românii au jucat un rol important în tot acest timp – au fost carnea de tun pentru gașca cinică a PDL! Am primit cu toții roluri involuntar și el, regizorul Băsescu Traian, împreună cu actorii din rolurile principale râdeau de noi, deși povestea era o dramă.

Râdeau – și unii încă mai râd – pentru că ei s-au îmbogățit inimaginabil, și nu oricum: prin înfometarea copiilor, a mamelor, a vârstnicilor, prin privarea bolnavilor de medicamente și tratamente, prin închiderea spitalelor, prin tăieri peste tăieri! În timp ce afacerile și conturile lor creșteau, românii vărsau lacrimi, ieșeau în stradă, copiii abandonau școala, părinții deveneau șomeri, iar alții plecau peste hotare...

Românii abia acum s-au dezmorțit și au ajuns să-i încerce sentimente de frustrare și batjocură când aud și văd zi de zi câți bani se furau în țara asta în timp ce ei nu aveau bani de pâine, nu aveau medicamente, apă, drumuri, școli etc.

Declarația politică se intitulează „PSD recunoaște democrația până la împărțirea banilor pentru dezvoltarea locală”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

După abuzurile de putere manifestate de când sunt la guvernare, liderii pesediști au din când în când tentația de a demonstra că doresc să se reformeze, să demonstreze că democrația va ajunge curând să fie și pentru ei un scop politic. Cum deja ne-au obișnuit, în fiecare zi reușesc să dovedească faptul că nu se vor debarasa de vechile metehne, în special când vine vorba de bani de la bugetul de stat. Chiar zilele acestea asistăm la alocarea discreționară, strict pe criterii politice, a fondurilor destinate obiectivelor de investiții din Programul național de dezvoltare locală – PNDL, gestionat de Dragnea, campion la tot felul de matrapazlâcuri.

Ignorarea primarilor opoziției din județul Iași este poate unul dintre cele mai elocvente exemple privind modul în care Ministerul Dezvoltării distribuie fondurile pentru investiții. Concret, din cele 430 de miliarde de lei vechi, alocate prin PNDL, abia două comune din Iași, conduse de primari PNL, ar putea beneficia de 16% din această sumă pentru a acoperi necesarul de investiții, celelalte comune trebuind să aștepte mila Guvernului. Restul de bani va ajunge, în mod discreționar și netransparent, către aleșii pesediști sau către cei care au fost atrași mișelește prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014. Bineînțeles, acest abuz nu se manifestă doar la nivelul Iașiului, ci este o situație generalizată în toată țara. În aceste condiții, este evidentă ipocrizia liderilor PSD care se jură că vor să-și reformeze partidul, în vreme ce practicile lor de guvernare rămân la fel de tulburi ca întotdeauna. Este momentul ca premierul Ponta și ministrul Dragnea să înceapă să se gândească, mai întâi, la binele țării, înainte de binele baronilor locali. Renunțarea la alocarea banilor publici pe criterii politice ar fi prima dovadă că PSD mai are puțin respect față de populația acestei țări.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Corpul de control al prim-ministrului Ponta acționează ca un corp infracțional organizat de poliție politică. Victor Ponta și Corpul de control trebuie să răspundă în fața legii. Am formulat plângeri penale”.

## Distinși colegi,

Coaliția de guvernare și prim-ministrul Victor Ponta au folosit și folosesc Corpul de control ca pe un corp de poliție politică.

Este inadmisibil și revoltător ca, într-o țară membră a UE, o instituție fără personalitate juridică, numită politic de prim-ministru, să controleze ilegal autorități publice locale, încălcând autonomia locală și substituindu-se Curții de Conturi și celorlalte organe abilitate ale statului.

Așa se face că, în timpul și înaintea campaniei electorale prezidențiale din anul 2014, controalele politice au fost făcute la autoritățile locale din Cluj, Brașov, Alba, Sibiu.

Asta, în complicitate cu anumiți delaționiști din județe care, implicați în lupta politică locală, folosesc această armă politică pentru discreditarea adversarilor politici.

Un exemplu concludent este controlul efectuat în anul 2014 la Ministerul Afacerilor Interne și la Ministerul Finanțelor cu privire la finanțarea din anul 2010 a stadionului Cluj Arena.

Deși finanțarea stadionului s-a făcut legal, cu suma de 14 milioane de euro, în aceleași condiții în care s-a finanțat și Național Arena cu suma de 30 de milioane de euro, Corpul de control a controlat politic doar Cluj Arena.

La Național Arena nu a fost demarat controlul politic, pentru că la primăria capitalei primar este prietenul lui Victor Ponta, membru PSD, de ajutorul căruia a avut nevoie ca să aducă voturi pentru prezidențiale.

Am formulat plângeri la organismele europene și la instituțiile abilitate ale statului. Însă folosirea organismelor statului – Corpul de control – în reglările de conturi politicoeconomice din județe, în complicitate cu liderii locali ai coaliției de guvernare, este extrem de gravă și ilegală.

Solicit organelor abilitate ale statului să intervină pentru a stopa acest abuz fără precedent prin care Corpul de control al prim-ministrului Ponta încalcă legea și efectuează acte de control care sunt în competența exclusivă a altor organe abilitate ale statului.

Declarația politică se intitulează „«Carnavalul» electoral _outdoor_ ne urâțește orașele”.

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Finanțarea campaniilor electorale și proveniența banilor donați în scop electoral reprezintă unul dintre subiectele „arzătoare la ordinea zilei”, ca să o spunem în nota lui Caragiale.

Faptul că banii, declarați sau nu, se duc pe pomeni electorale, panotaj electoral sau publicitate ar trebui să fie responsabilitatea fiecăruia. Oricine participă în campaniile electorale trebuie să își asume responsabilitatea deciziilor pe care le ia și a banilor pe care îi cheltuiește.

Totuși, ar trebui să mai avem o responsabilitate: cea față de cetățeni, față de orașele pe care le reprezentăm și în care candidăm pentru diverse funcții.

România se transformă într-un mare panou electoral în timpul campaniilor, orașele se împodobesc ca pentru un carnaval grotesc, se nasc dispute, lupte, se fac plângeri la poliție pentru distrugere de afișe, de bannere sau de alte materiale de promovare.

Mai mult, după campanii, urmele electorale rămân și – trebuie să fim sinceri! – ne urâțesc orașele.

În contextul actual, în care se discută despre micșorarea bugetelor de campanie, eu vă propun să începem prin a nu ne mai chinui orașele.

Stimați colegi,

Cea mai bună soluție, în opinia mea, este să stopăm publicitatea electorală prin afișe, bannere și tot ceea ce înseamnă promovare _outdoor_ .

Nu ne lipsesc metodele de a ne promova și poate că, odată cu această măsură, am învăța să ne apropiem și mai mult de cetățeni, așa cum ar fi normal, nu doar să îi „asediem” cu afișe electorale, fețe, sigle și sloganuri.

De asemenea, consider necesară reglementarea publicității _outdoor_ pentru înlăturarea a ceea ce se poate numi poluare vizuală. Bannere puse haotic, panouri amplasate alandala care, în multe cazuri, îngreunează vizibilitatea semnelor de circulație sau a semafoarelor sau reduc vizibilitatea în intersecții.

Un model demn de urmat, în acest sens, este orașul francez Grenoble, primul mare oraș european în care panourile publicitare sunt înlocuite cu copaci. În Grenoble, autoritățile locale au decis să nu semneze un nou contract cu compania care se ocupă de spațiile publicitare _outdoor_ din oraș și să planteze arbori în loc. Dacă francezii pot, putem și noi!

Declarația politică este intitulată „Urăsc trădarea și nu-i iubesc pe trădători!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Conform unui celebru dicton atribuit lui Iulius Cezar, marele împărat roman ar fi exclamat, în urmă cu peste două milenii: „Iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători!”

Cu asemenea circumstanțe atenuante, asumate, nu de puține ori, de mulți lideri politici ai lumii și răsplătite derizoriu cu câteva zeci de arginți, de-a lungul secolelor de istorie prin trădare s-au ridicat și prăbușit imperii ori s-au înălțat în tron sau retezat capete încoronate.

Percepută dintotdeauna ca o practică ocultă, clandestină și subversivă, trădarea a făcut și desfăcut jocuri politice, a instalat și prăbușit guverne, a declanșat conflagrații și a năruit armistiții. Cu toate acestea, parcă niciodată trădarea nu a fost ridicată la rang de politică de stat, fiind legitimată public prin includerea ei în aria de jurisdicție a unor acte normative, cum s-a întâmplat recent în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014, de parcă ar fi fost vorba despre reglementarea exercitării unei oneste profesii liberale, și nicidecum despre favorizarea unor practici infame, condamnabile prin lipsa crasă de caracter și a oricăror scrupule din partea celor care le săvârșesc.

Nu întâmplător Curtea Constituțională a scos recent în afara legii Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, apreciind explicit că actul normativ criticat a încălcat art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, adică exact acele articole care definesc statul de drept și instituie obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

În aceste circumstanțe, cu atât mai condamnabilă devine premeditarea de care au dat dovadă inițiatorii acestei ordonanțe, care au pus în operă o fraudă constituțională de proporții, comparabilă cu o lovitură de stat, atunci când au conceput odiosul mecanism legislativ care să faciliteze migrația lașă a aleșilor locali către partidele din arcul guvernamental.

Deși, ca urmare a declarării neconstituționalității abuzivei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 55/2014, Curtea Constituțională a obligat Parlamentul să adopte o lege de respingere a ei pentru a reglementa situația efectelor juridice deja produse, demersul reparator al legiuitorului nu ar trebui să se limiteze doar la simpla și justa constatare a nulității de drept a mandatelor aleșilor locali traseiști.

Declarația politică se intitulează „Legea zilierilor trebuie îmbunătățită”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Subiectul pe care vreau să-l supun atenției dumneavoastră în declarația politică de astăzi este necesitatea îmbunătățirii Legii zilierilor.

Legea zilierilor sau Legea nr. 52/2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 276 din 22.04.2011, s-a dorit a fi o reglementare corectă pentru munca efectuată ocazional de unii semeni ai noștri. Deși vorbim despre o lege destul de nouă, din păcate, acest act normativ a suferit deja mai multe modificări, una dintre acestea referindu-se la potențialii beneficiari ai lucrărilor efectuate de zileri. Astfel, dacă inițial doar persoanele juridice au putut fi beneficiarii acestei legi, prin modificarea făcută prin Legea nr. 277/2013, sfera destinatarilor acestei legi a fost extinsă și pentru persoane fizice, persoane fizice autorizate și întreprinzători, persoane fizice titulare ale întreprinderii individuale, întreprinderi

familiale. Ulterior însă, printr-o altă modificare conferită de Legea nr. 18/2014, persoanele fizice au fost din nou excluse din sfera potențialilor beneficiari ai acestei reglementări.

Efectul repetatelor permutări pe marginea literei și spiritului acestei legi importante s-a resimțit imediat în toamna anului 2014 la lucrările din agricultură, când, fără a le oferi oamenilor alternativă legală de folosire a muncii zilierilor, aceștia au fost sancționați contravențional sau au avut emoții că li s-ar putea întâmpla acest lucru.

În opinia fermierilor, agricultura este unul dintre domeniile de activitate în care este necesară folosirea muncii zilierilor, deoarece nu întotdeauna munca poate fi efectuată exclusiv împreună cu membrii familiei. Două exemple pot fi relevante în acest sens: strângerea într-un timp relativ scurt a recoltei sau creșterea animalelor. Mai mult decât atât, beneficiarii au susținut public faptul că își doresc să respecte legea, dar pentru asta trebuie să le oferim cadrul legal.

Din punctul meu de vedere, sfera de aplicabilitate a Legii zilierilor trebuie extinsă și pentru prestațiile casnice la domiciliu, precum curățenia, spălatul și călcatul, gătitul, îngrijirea copiilor sau a bătrânilor sau prestațiile ocazionale, cum ar fi mici reparații în gospodărie sau munca ocazională în grădină.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică este intitulată „Marea deformare a PSD de către Victor Ponta”.

După ce a pierdut alegerile prezidențiale fără drept de apel, chiar umilitor, Victor Ponta trage cu dinții să-și păstreze funcțiile de prim-ministru al Guvernului României și de președinte al PSD, uitând că a fost ales în ultima funcție la congresul din februarie 2010, după ce l-a combătut pe predecesorul său Mircea Geoană că nu a avut verticalitatea și responsabilitatea de a demisiona din fruntea partidului după pierderea alegerilor prezidențiale din decembrie 2009. Mircea Geoană a pierdut însă la o diferență de câteva zeci de mii de voturi în fața unui contracandidat redutabil, care era președinte în funcție, în timp ce Victor Ponta a pierdut la o diferență de peste un milion de voturi, în fața unui debutant în politica la nivel înalt.

Victor Ponta încearcă acum să se apere sau să se disculpe, ca să folosesc un termen care-i este mai propriu, cu tot felul de marote false. Una dintre acestea este aceea că anterior a câștigat triumfal trei runde de alegeri în calitate de lider al PSD, respectiv alegerile locale și alegerile parlamentare din 2012, precum și alegerile europarlamentare din 2014. Adevărul este că alegerile locale și parlamentare din 2012 nu au fost câștigate ca urmare a măiestriei lui Victor Ponta și a aghiotantului său Liviu Dragnea, ci ca urmare a votului negativ exprimat la adresa PDL și a mentorului Traian Băsescu, precum și ca urmare a formulei politice magice a USL, în care și-au investit speranța majoritatea românilor. Victor Ponta mai invocă faptul că actualul Guvern PSD–UNPR–PC are legitimitate politică, omițând că alegerile parlamentare din 2012 nu au fost câștigate de aceste formațiuni politice, ci de USL, în contextul unei parități de unu la unu (care nu a fost agreată de majoritatea membrilor PSD) între binoamele politice PSD+UNPR, pe de o parte, și PNL+PC, pe de altă parte, iar după ruperea USL a atras PC și majoritatea parlamentarilor din PP-DD în siajul principalului partid de guvernământ. Ca atare, Ponta nu poate invoca o legitimitate constituțională conferită de ultimele alegeri parlamentare, ci și-a constituit o majoritate parlamentară prin formule de strânsură, la fel cum a procedat PDL, sub coordonarea lui Traian Băsescu, după alegerile prezidențiale din 2009, când a fost constituit Grupul parlamentar al UNPR prin cooptarea, pe bază de sinecură sau șantaj, a unor parlamentari din PSD, PNL și PC.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Cred că au reușit să-și bea și cafeaua.

Aș vrea ca prima zi, efectiv, de lucru a Senatului să fie o zi plină.

Avem 51 de proiecte pe ordinea de zi, din care cred că până la ordinea 26 sunt în pericol de adoptare tacită.

Domnule secretar, o trecere în revistă a colegilor, să nu le uităm numele.

Mulțumesc.

Bună ziua tuturor!

|Bună ziua tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|absent<br>prezentă<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>absent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai|prezent<br>prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|prezent<br>prezent<br>absent<br>învoire<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|concediu| ||medical| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|

PAUZĂ

## 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/16.II.2015

|Cordoș Alexandru|absent|Moga Nicolae|prezent| |---|---|---|---| |Corlățean Titus|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Coste Marius|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|prezent|Mutu Gabriel|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Nasta Nicolae|absent| |Crețu Gabriela|delegație|Năstase Ilie|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Neagu Nicolae|absent| |Cristina Ioan|absent|Neculoiu Marius|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Nicoară Marius Petre|absent| |Deneș Ioan|prezent|Nicolae Șerban|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Niță Mihai|absent| |Dobrițoiu Corneliu|absent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Dumitru|absent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Dumitrescu Iulian|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Durbacă Eugen|absent|Oprea Ștefan Radu|delegație| |Duruț Aurel|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pataki Csaba|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Filip Petru|prezent|Păran Dorin|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Păunescu Teiu|absent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pereș Alexandru|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Pop Liviu Marian|Guvern| |Ghilea Găvrilă|absent|Popa Constantin|absent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Florian|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|Popa Ion|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Ichim Paul|absent|Popescu Corneliu|absent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Iliescu Lucian|absent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Iovescu Ioan|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Isăilă Marius Ovidiu|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă|Saghian Gheorghe|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Savu Daniel|prezent| |László Attila|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Severin Georgică|prezent| |Luchian Dragoș|absent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Ion|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Marian Dan Mihai|absent|Suciu Matei|absent| |Marian Valer|prezent|Șova Dan Coman|absent| |Marin Nicolae|prezent|Tánczos Barna|absent| |Markó Béla|absent|Tămagă Constantin|prezent| |Mazăre Alexandru|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|absent|Tătaru Nelu|absent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mihai Neagu|absent|Tișe Alin Păunel|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Toma Ion|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Todirașcu Valeriu|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mocanu Victor|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bună ziua, stimați colegi!

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Suntem, din prezență, 100 prezenți, din 168, numărul de senatori de astăzi.

Vă rog să luați loc!

Vă rog să luați loc, să putem deschide ședința și să intrăm în ordinea de zi!

Așa cum spuneam, sunt 65 de puncte la ordinea de zi de astăzi. Foarte multe.

Poftiți! Poftiți, vă rog!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 100, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 85.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Programul de lucru pentru această zi: de la 9.00 la 10.30 – declarații politice; de la 10.30 la 13.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; între 13.00 și 15.00 – pauză; de la 15.00 la 17.00 – lucrări în plenul Senatului, continuarea dezbaterilor din ședința de dimineață.

Dacă nu sunt comentarii și propuneri, supun aprobării... Vă rog să luați loc!

Doamna senator, vă rog să luați loc, să putem vota! Vă rog să luați loc!

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru de astăzi.

Probabil că va trebui să reluăm votul.

S-a blocat sistemul? S-a întâmplat ceva?

Nu apare... afișarea rezultatului.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Programul de lucru pentru această zi a fost aprobat. Ordinea de zi a ședinței de astăzi v-a fost distribuită. Sunt comentarii?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Dacă din partea grupurilor parlamentare... Stimați colegi,

Din partea grupurilor parlamentare există anunțuri de făcut pentru ziua de astăzi?

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Popa. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Următoarele modificări în ceea ce privește reprezentarea Grupului parlamentarilor... senatorilor PNL:

Președinte – Comisia pentru mediu, domnul senator Zisu. La Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul domnului senator Adrănel Cotescu, domnul senator Boeriu.

La Comisia juridică, în locul domnului senator Tudor Chiuariu, domnul senator Cristian Bodea, iar la Comisia pentru drepturile omului, în locul domnului senator Boeriu, domnul senator Tudor Chiuariu.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Celelalte grupuri parlamentare, vă rog?

Domnul senator Pașca, pentru Grupul parlamentar liberalconservator.

Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă anunț, la nivelul Grupului parlamentar de prietenie cu Israelul, din acest grup, în locul domnului Purec Ion Simeon...

## Numai o secundă.

Îmi cer scuze!

Grupurile de prietenie sunt de competența Camerelor reunite și va trebui să faceți propunerea în Birourile permanente reunite și, după aceea, să veniți cu ea în plen. Dacă sunt alte chestiuni?

Domnule Popa, mai aveți o modificare? Vă rog.

Precizare: eu rămân membru al Comisiei pentru mediu.

Comisia pentru mediu, da?

În locul președintelui.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, da, am înțeles. Grupul parlamentar al PSD?

Face anunțul după-amiază.

Permiteți-mi, stimați colegi, să supun aprobării dumneavoastră propunerile care au fost făcute de către liderul grupului parlamentar.

Intrăm în ordinea de zi obișnuită.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Cerere de reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Din partea Guvernului, prezent astăzi pentru susținerea acestui punct, domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale din 16 septembrie 2014 și raportul comisiei, de respingere, concluziile noastre sunt aceleași, domnule președinte. Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, doamna secretar Doina Federovici. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 9 decembrie 2014, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat forma legii trimise la promulgare, obiecția de neconstituționalitate, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 461 din 16 septembrie 2014, conform căreia Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice este neconstituțională în ansamblu ei, și au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere a legii trimise la promulgare.

## Mulțumesc.

Dezbateri.

Dacă nu există, declar dezbaterile închise.

Stimați colegi, conform noului program aprobat de Biroul permanent, vot mâine, ora 11.00.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Cerere de reexaminare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Vă rog, microfonul 10.

**Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul susține raportul de respingere a cererii de reexaminare a Președintelui României și adoptarea în forma trimisă inițial spre promulgare, inclusiv – doresc să subliniez – cu amendamentul propus de comisia de specialitate.

Vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.

Comisia pentru muncă a adoptat un aviz favorabil, cu un amendament, asupra legii trimise la promulgare.

Comisia pentru drepturile omului a adoptat un aviz negativ asupra cererii de reexaminare, iar Comisia economică, unul favorabil, cu amendamente, asupra legii trimise la promulgare.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice au analizat legea trimisă la promulgare și cererea de reexaminare a președintelui, cu participarea unuia dintre inițiatori, domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu, și în prezența unor reprezentanți ai personalului aeronautic civil navigant profesionist.

În data de 16 decembrie 2014, Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere a cererii de reexaminare și propune plenului să adopte un amendament la forma trimisă la promulgare, cuprins în anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse se regăsesc, de asemenea, în anexa nr. 2.

Legea face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere a cererii de reexaminare a președintelui, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

Mulțumesc doamnei raportor. Dezbateri generale.

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că, în calitate de invitați, sunt prezenți în sală o parte din grupul de inițiativă care a determinat promovarea acestei inițiative legislative.

Doamna senator – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu cred să existe în sală cineva care să nu voteze această lege. Nu cred să fie cineva la balcon și în afară care să nu se bucure că, în sfârșit, după cinci ani de zile, se face dreptate până la capăt în ceea ce îi privește pe piloții profesioniști și pe cei care sunt însoțitorii lor.

Este o lege așteptată de mult timp, este o lege care a avut un drum sinuos, dar este bine că este astăzi în plen această inițiativă legislativă și este bine, pentru că eu sunt convinsă că va fi votată, că vom face, în sfârșit, dreptate până la capăt în ceea ce-i privește.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu doamnei senator Anghel.

Din partea grupurilor parlamentare există alte puncte sau puncte de vedere în susținere?

Împotrivă nu există, da?

Declar dezbaterile generale închise. Vot mâine, ora 11.00.

Mulțumim și invitaților.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Prezent, domnul ministru al afacerilor externe Bogdan Aurescu.

Domnule ministru, vă rog, la microfonul central.

## **Domnul Bogdan Lucian Aurescu** _– ministrul afacerilor externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte al Senatului.

Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră în susținerea acestui proiect de lege inițiat de către Ministerul Afacerilor Externe, în vederea acceptării jurisdicției obligatorii a Curții.

Ziua de astăzi, pentru România și Curtea Internațională de Justiție, este o zi importantă, fiind foarte apropiată de un moment iarăși important.

Ieri, 3 februarie, s-au împlinit șase ani de la pronunțarea de către Curtea Internațională de Justiție a hotărârii în cazul „Delimitarea maritimă în Marea Neagră”, o hotărâre echitabilă, în deplină conformitate cu normele de drept relevante, prin care România a dobândit 9.700 de km[2 ] de platou continental și zonă economică exclusivă.

În procesul din fața Curții, pe care tocmai l-am amintit, competența instanței de la Haga a fost conferită de acordul părților, inclus într-o clauză compromisorie, prevăzută de acordul conex prin schimb de scrisori ale miniștrilor de externe, încheiat simultan cu Tratatul politic de bază din 1997.

Acest acord al părților este extrem de important în orice litigiu care este supus în fața Curții, deoarece jurisdicția Curții este facultativă, iar pentru ca această instanță internațională să soluționeze un diferend este necesar consimțământul părților.

Statutul Curții Internaționale de Justiție lasă unui stat opțiunea să supună jurisdicției Curții, printr-o declarație depusă la secretarul general ONU, toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu un alt stat, cu condiția ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declarație asemănătoare, această jurisdicție.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim și noi, domnule ministru.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.

Vă rog.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

În ședința din 9 decembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

S-au înscris domnii Titus Corlățean, Cristian Dumitrescu. Există și alte înscrieri?

Dacă nu, domnul Titus Corlățean. Microfonul 4. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

În primul rând, vreau să felicit Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul României și pe domnul ministru Aurescu pentru consecvența promovării unui proiect de lege care este poate mult mai important decât l-am putea percepe la prima vedere.

Acest proiect de lege, de fapt, se înscrie într-o conduită constantă a României de promovare a legalității internaționale și promovarea unor modalități de reglementare a diferendelor internaționale, pe cale pașnică, în speță, într-o manieră jurisdicțională.

Domnul ministru a amintit o speță celebră pentru România, cea a delimitării spațiilor maritime, a platoului continental cu Ucraina, o speță la care am ajuns și la care România a obținut câștig de cauză. Practic, 80% din

suprafața aflată în litigiu a fost atribuită de Curtea Internațională de Justiție României, în baza faptului că România a reușit, după 12 ani de negocieri fără succes cu URSS-ul și după multe alte decenii de negocieri fără succes cu URSS-ul, să determine, prin voință politică, în 2004, conducerea statului ucrainean să accepte să recurgem împreună la jurisdicția Curții Internaționale de Justiție.

De ce a fost nevoie de un acord separat? Tocmai pentru că cele două state, la acel moment, nu recunoscuseră jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție, ceea ce România, astăzi, sunt convins, va face.

Pentru o mică istorie, așa, voi spune că în 1994–1997 am avut onoarea să fiu referentul de dosar în Ministerul de Externe pe acest dosar. Domnul Aurescu a preluat dosarul și l-a dus până la capăt cu succes și este un succes și al instituției, și personal, și al României.

Revin la ceea ce avem pe ordinea de zi. Este important să dăm un vot favorabil astăzi. S-a procedat oarecum atipic față de practica obișnuită românească. A existat o dezbatere publică foarte serioasă – domnul ministru a menționat-o – la nivelul universităților, la nivelul mediului academic, o dezbatere internațională, la care România a contribuit. Este un proiect bine făcut și merită susținut.

Mai am însă două scurte comentarii, care sper să fie utile.

## Mulțumesc și eu.

Domnul vicepreședinte al Senatului, domnul senator Cristian Teodorescu... Dumitrescu.

Microfonul 3.

## Mielul, mielul...

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am luat cuvântul... Sigur, nici nu ar mai fi multe de spus pe fond cu privire la proiectul de lege după intervenția distinsului nostru coleg, domnul Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, dar eu vreau să punctez două lucruri. Primul lucru, care mi se pare foarte important, este că, odată cu modificarea programului de lucru propus de Grupul parlamentar al PSD și însușit de către Biroul permanent, timpul afectat dezbaterilor, care este componenta fundamentală, alături de control, a Parlamentului și, în speță, a Senatului, va fi mai mare.

Cu această ocazie, vom putea să facem mai multe intervenții și, mai ales, să ne exprimăm atunci când este necesar. Sigur că polemica și dezbaterile pe proceduri fac parte din farmecul Parlamentului.

Dar este necesar să ne exprimăm pe fond, pentru că, iată, astăzi, suntem în fața unui proiect de lege remarcabil prin implicațiile pe care le are pentru România, în contextul globalizării și al rolului pe care țara noastră, o țară importantă europeană și mondială, îl are în viața internațională, și, pe de altă parte, ne vorbește despre tradiția acestui sistem de guvernare din România, a Guvernului României, a României, a politicii românești.

Suntem porniți cu aceste aspecte încă din perioada în care existau Societatea Națiunilor și marele ministru de externe și politician Nicolae Titulescu.

Politica României n-a încetat niciodată să fie extrem de activă și să fie extrem de contributivă la lucruri de valoare, pentru că ceea ce astăzi se întâmplă este un proces extrem de complex, complicat, dar cu o finalitate uriașă pentru relațiile internaționale și pentru pacea și securitatea internațională, în contextul a ceea ce se întâmplă tot mai acut pe scena politică.

Iată de ce acest proiect de lege... Și salut și eu, aici, prezența ministrului de externe și vreau să înțeleagă fiecare domn ministru din Guvern că, atunci când are astfel de proiecte fundamentale importante pentru domeniul respectiv, tribuna îi așteaptă, aici, în Senatul României, să și le susțină ei înșiși, pentru că face parte din cea mai importantă componentă a aspectului politic.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dobra.

Microfonul 2.

Să subliniez și eu importanța momentului, domnule președinte!

Mulțumesc.

Să-l felicit pe domnul Dumitrescu pentru pledoarie...

E tot mai frumos la noi, în Senat! Să vedem, dacă lucrăm mai mult, dacă reușim să lucrăm și mai bine.

Să salut revenirea istorică a tradiției politicii externe românești la o filieră fundamentală.

Să salut demersul Ministerului de Externe – onorant, nobil, transparent, așa cum trebuie făcut.

Și să punctez doar ultima decizie a acestei Curți Internaționale de marți, privitoare la o problematică istorică atât, atât de grea, aproape de noi, aici, în Balcani, între Serbia și Croația.

Felicitări! Punctăm și noi momentul, noi, liberalii din Senat.

Mulțumesc din suflet.

## Mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare se doresc puncte de vedere exprimate?

Dacă nu, permiteți-mi să-i mulțumesc și eu domnului ministru, și pentru prezență, și pentru munca pe care o face, și sperăm noi că o va face tot la fel de eficient. Să-i urăm succes!

Declar dezbaterile pe acest proiect închise.

Vot mâine, la ora 11.00.

Mulțumesc.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și pentru modificarea art. 7 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Stimați colegi,

Declar dezbaterile deschise.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Bogdan Tohăneanu.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Supunem dezbaterii acest proiect de modificare a statutului, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României a unei decizii a Curții Constituționale, nr. 392 din 2 iulie, prin care a fost admisă o excepție de neconstituționalitate a unor prevederi referitoare la regimul disciplinar al polițiștilor.

Ca urmare, ne-am conformat acelei decizii a Curții Constituționale și, având în vedere aceste aspecte în considerarea celor menționate referitor la modificările privind regimul sancționator al polițiștilor, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 360/2002, precum și modificarea art. 7 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, în forma în care el a fost dezbătut și aprobat în Comisia de apărare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Din partea comisiilor, domnule senator Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare.

Vă rog, raportul.

Vă mulțumesc, domnul președinte de ședință.

Îngăduiți-mi și mie, la rându-mi, cu vibrantă emoție, să informez plenul Senatului asupra faptului că acest proiect de lege a întrunit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a adoptat, de asemenea, aviz favorabil.

În urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru apărare, cu majoritate de voturi, s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente, care sunt cuprinse în anexă, anexă care face parte integrantă din prezentul raport.

Drept care, suntem îndreptățiți, domnule președinte, să solicităm plenului raport de admitere, cu amendamente, și aprobarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Vă rog. Microfonul central, vă rog.

Doar două chestiuni, două elemente. Unul dintre ele este legat de acest element de neconstituționalitate, sesizat în cadrul art. 59, care îmbunătățește procedura de cercetare prealabilă a unor aspecte sesizate, a unor abateri disciplinare, care oferă posibilitatea celor asupra cărora există anumite suspiciuni legate de săvârșirea unor fapte să se poată apăra în condiții mai bune. Și modul în care a fost conceput acest articol demonstrează că lucrurile au fost îmbunătățite în mod considerabil.

Iar a doua chestiune pentru care am vrut să semnalez de la microfon o îmbunătățire a legii este aceea legată de modul de recompensare. Și apare aici un punct „f)”, care se referă la modul în care sunt recompensați cei care săvârșesc acte de eroism, curaj deosebit, devotament și pentru merite deosebite, care pot primi „arme albe sau de foc”. Un gest simbolic deosebit într-o societate civilizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă există, din partea grupurilor, alte puncte de vedere? Nu există.

Declar dezbaterile pentru acest proiect de lege închise. Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Tohăneanu.

Vă rog, succint.

Da, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 21/2014 se urmărește, în principal, transpunerea unor dispoziții ale Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European și a Comisiei din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere și, respectiv, ale Directivei de punere în aplicare 2014/37/UE a Comisiei din 27 februarie 2014 privind utilizarea centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii în vehicule.

În considerarea acestor aspecte, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma propusă de Comisia pentru transporturi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, președintele acesteia, domnul senator Toma.

Vă rog.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din datele de 17, 29 și 30.09.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte.

Dacă există dezbateri pe acest proiect de lege?

Dacă nu există, constatând că nu există, le declar închise. Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Permiteți-mi să declar dezbaterile generale deschise și să-i dau cuvântul reprezentantului Guvernului, de data aceasta prezent, domnul Dan Popescu, secretar de stat în Ministerul Apelor, da?

## **Domnul Dan Popescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din datele de 3.12.2014 și 15.12.2014, membrii Comisiei pentru mediu și membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru mediu, împreună cu Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 7, Proiectul de lege privind incubatoarele de afaceri.

Din partea Guvernului României, doamna Anca Laura Ionescu.

Este, da?

Microfonul 8. Vă rog.

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru modificarea Legii apelor nr. 107/1996 a fost inițiat ca urmare a unei scrisori-pilot a Comisiei Europene, Direcția justiție, în care se apreciază că modificările survenite la nivel european la unele articole din Directiva-cadru a apei, transpuse în România prin Hotărârea Guvernului nr. 1.038/2010, trebuie transpuse printr-un act normativ de aceeași putere legislativă cu actul de transpunere inițial a Directivei 2000/60/EC, respectiv Legea nr. 310/2004 de modificare și completare a Legii apelor nr. 107/1996.

Ca urmare a acestei solicitări, a fost inițiat prezentul proiect de lege care transpune o nouă listă de substanțe prioritare în domeniul apei, ce conține 8 substanțe noi – în afară de cele 33 de substanțe deja existente în vechea listă, prezentă în Legea nr. 310/2004 –, înlocuind vechea listă de 33 de substanțe prioritare.

De asemenea, din cauza faptului că această listă de substanțe prioritare se modifică la fiecare patru ani, se propune în prezentul proiect de lege ca actualizările periodice ale listei de substanțe prioritare să se facă prin hotărâre a Guvernului.

Având în vedere cele expuse anterior, Guvernul susține promovarea prezentului proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnule senator Toma, vă rog.

Microfonul 9.

## **Doamna Anca Laura Ionescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare regimul juridic de înființare și funcționare a incubatoarelor de afaceri prin acordarea de facilități din partea autorităților publice pentru fondatorii acestora în vederea creării de locuri de muncă și realizării unui mediu antreprenorial în cadrul comunității locale.

Incubatoarele de afaceri vin în sprijinul antreprenorilor români, ajutându-i să-și dezvolte propria afacere prin implicarea autorităților publice locale pentru dezvoltarea mediului de afaceri local.

Principalele reglementări ale proiectului de lege vizează următoarele aspecte:

- stabilirea principiilor care stau la baza funcționării

- incubatoarelor de afaceri;

- definirea incubatorului de afaceri;

- modalitatea de acordare a statutului de incubator de

- afaceri;

- tipurile de incubatoare;

- modul de administrare;

- precum și facilitățile pentru fondatorul incubatorului de

- afaceri.

În concluzie, vă rugăm să adoptați prezenta propunere legislativă, cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna ministru. Din partea comisiei, domnul senator Belacurencu. Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Vă informez că am primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Comisiei pentru buget, care ne-a transmis și amendamente pe care comisiile noastre și le-au însușit și ele sunt preluate în raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Domnule senator Dorin Dobra. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să spun nici că e cam târzior, că nu e numai vina acestui Guvern. Amintesc doar mediul general, care nu e foarte încurajant pentru investițiile de astăzi, și, din punctul acesta de vedere, legislația e bine-venită.

Vreau doar să spun atât: îi rog pe cei ce au inițiat-o să și supravegheze mersul ei pe verticală, pentru că, de foarte multe ori, bunele intenții de aici sau din Guvern nu și-au regăsit întotdeauna răspunsul din punctul de vedere al aplicării.

E o lege importantă. Vă rog, din punctul acesta de vedere, să interveniți cât de repede posibil pe orice neîmplinire a ei, nerealizare, că e vorba de administrații locale, trebuie să găsească... să se acorde facilități fiscale, terenuri, racorduri și așa mai departe.

Vă rog, e atât de important încât trebuie neapărat să supravegheați și evoluția, și efectele acestei legi pe verticală, de aici în jos.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că Guvernul României face un pas important în ceea ce privește sprijinirea și susținerea mediului de afaceri.

Sunt de acord cu ce spunea domnul senator Dobra, este un pas înainte, este un pas important pe care mediul de afaceri, oamenii de afaceri îl așteaptă, este o gură de oxigen absolut necesară și cred că ar trebui să fie urmată de altele, care să genereze acele facilități, acele condiții noi, pe care oamenii le așteaptă, privind stimularea mediului de afaceri.

Eu cred că ceea ce se întâmplă astăzi este un lucru bun. Oamenii așteaptă acest proiect de lege pentru a fi aprobat și consider, așa cum spuneam, că este nevoie în continuare de a se găsi și alte forme, alte modalități de a susține mediul de afaceri, măsură extrem de importantă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile pe acest proiect închise.

Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent pentru acest proiect.

Domnul Răzvan Vulcănescu, da?!

Mulțumesc.

Secretar de stat în Ministerul Sănătății. Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege a reglementat posibilitatea ca, în anul 2014, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului să poată fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, în vederea achitării obligațiilor ce derivă din condiționalitățile la acordurile internaționale.

Astfel, pentru ca acordarea asistenței medicale a cetățenilor să se desfășoare în condiții optime, pentru a se evita apariția de disfuncționalități în aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare esențiale în tratamentul unor patologii spitalizate, este necesară alocarea, la Ministerul Sănătății și la Ministerul Transporturilor, a unor sume pentru susținerea activităților spitalelor regionale de urgență și a unităților funcționale regionale de urgență din subordinea acestora.

Guvernul susține proiectul de act normativ în baza raportului întocmit de cele două comisii de specialitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă au analizat proiectul de lege, precum și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Amendamentul prezentat la art. 11 al proiectului de lege a fost respins și este cuprins în anexa la prezentul raport. Deci Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale.

În primul rând, dacă se susține amendamentul respins? Nu se susține.

La dezbateri generale, vă rog.

Octavian Motoc, senator. Vă rog să luați cuvântul.

## Stimați colegi,

În calitate de reprezentant al Grupului parlamentar liberal, țin să semnalez în acest moment că următoarele 3 puncte, acesta și încă două, sunt proiecte de lege care încearcă să acopere ultimele umbre și urme ale acelor pomeni electorale care s-au acordat chiar în perioada campaniei.

Ieri, domnul prim-ministru Victor Ponta spunea despre faptul că nu este normal să consideri pomeni electorale niște lucruri, niște drepturi pe care cetățenii trebuie să le primească.

Suntem de acord cu acest lucru. Mai toate prevederile acestor proiecte de lege sunt unele strict necesare. Însă, menționăm încă o dată și îi atenționăm pe cei din arcul guvernamental că nu este normal ca lucruri pe care le-au refuzat cu atâta obstinație în urmă cu numai câteva luni să le accepte în perioada campaniei electorale.

Este vorba despre trei ordonanțe de urgență care s-au dat în perioada septembrie–octombrie, în perioada campaniei electorale, și conțin, printre altele, de exemplu, norma de hrană pentru polițiștii locali, pe care noi am susținut-o de atâtea ori cu numai câteva luni înainte. Și ați văzut că aceste pomeni electorale nu au întotdeauna efectul scontat. Trebuie să avem o învățătură de minte din ceea ce s-a întâmplat în această perioadă electorală anterioară.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Anghel. Doamna senator Anghel! Dăm totuși prioritate doamnei Anghel. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Faptul că încerci să rezolvi sau să repari niște nedreptăți nu înseamnă neapărat pomeni electorale. Și, dacă dumnealor din PNL au susținut cu ardoare și fervoare masa caldă a polițiștilor locali, eu spun că nu este normal să le dăm acești bani. Eu spun că nici nu este normal să existe această instituție. Am spus-o tot timpul. Este „Pristandaua” la comanda primarului. Nu fac decât rău. Atât.

Mulțumesc. Domnul senator Deneș, vă rog. Microfonul 3.

Tot auzim aici din ce în ce mai des... Cu ceva timp în urmă, vechiul PDL... acum se pare că și noul PNL, forma nouă, și-a preluat această idee și acest mesaj că a crește salariul, a mări pensiile, a crește alocațiile la copii înseamnă pomeni electorale.

## Domnilor colegi,

Dumneavoastră veneați și spuneați că, atunci când există creștere economică, acest lucru trebuie să se simtă în buzunarele românilor. Tocmai acest lucru a făcut Guvernul.

Și vreau să vă spun un lucru: e mai bine așa decât ce ați făcut dumneavoastră – nu știu dacă noi nu le-am numit niciodată pomeni electorale – prin faptul că, nu cu mulți ani în urmă, ați tăiat salariile – 25%, ați tăiat pensiile – 15%.

Drept urmare, cred că atunci când faci ca această creștere economică să se simtă în buzunarele românilor nu înseamnă nicidecum pomeni electorale.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă există și alte luări de poziție? Vă rog, domnul Dobra. Domnul senator Dobra, iertați-mă! Microfonul 2.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc, domnule senator-președinte.

## Iertați-mă!

Desigur că a fost o coincidență, dar Ioan, domnul senator Deneș Ioan, își aduce aminte cum propuneam și noi creșterea alocației – și mă uit la Steliana, la atâția. Pe vremea aia, se împărțea altfel Parlamentul: unii eram ciocoi, alții nu. Între timp, s-au inversat lucrurile. Toate sunt pure coincidențe.

Dacă am fi oameni serioși, dacă am fi continuu oameni serioși, am adopta inclusiv o legislație care să tempereze în perioada electorală efervescența Guvernului în domenii din astea.

Că am tăiat unii, că am mărit alții... Dacă eu le amintesc pe toate, suntem cu toții cam tot pe acolo. Dacă am învățat cu toții tot ce e de învățat, aia e important! Aia e important după ultima campanie electorală! Asta m-ar bucura pe mine. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Dacă nu există...

Ba da, Iovescu.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu aș fi vrut să intervin, dar am auzit aici că se măresc alocațiile. Nu se măresc toate alocațiile. Doar unele.

Asta știm.

Păi nu, dar o să iasă în presă că s-au mărit toate alocațiile. Nu se măresc. Bine ar fi să se mărească toate alocațiile și apoi să se facă protecție socială cu cei care au nevoie. Dar ca alocația să rămână 42 de lei pentru majoritatea copiilor este rușinos. Anul trecut nu ați avut un leu să dați la alocații.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere, vă rog să-mi permiteți să declar dezbaterile închise.

Vot pentru acest proiect, mâine, ora 11.00.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea și completarea unor acte normative.

Declar dezbaterile generale asupra acestui proiect deschise.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Domnule ministru, microfonul 8 la dispoziția dumneavoastră.

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Proiectul de act normativ asigură transpunerea prevederilor unor directive europene cu privire la pensionarii și membrii lor de familie care au reședință pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene pentru care România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenței medicale...

Numai o secundă. Vă rog... Stimați colegi, vă rog să luați loc!

Vă rog să luați loc și să dați cuvenita atenție reprezentantului Guvernului și reprezentantului Senatului la comisie!

Domnule ministru, îmi cer scuze, continuați.

...precum și cu privire la aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, respectarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei care desfășoară o activitate independentă.

Guvernul susține proiectul de act normativ în baza raportului de admitere al comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul senator Viorel Arcaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru afaceri europene au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Raportul este comun cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisiile au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 12 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Dezbaterile... nefiind, declar închisă această etapă a dezbaterii proiectului.

Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea unor acte normative.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Valentin Iliescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative, precum și stabilirea unor măsuri financiare.

Este un pachet foarte complex de măsuri, din care o să vă rog să-mi permiteți să mă refer doar la câteva:

– modificarea surselor de finanțare prin bugetele locale cu finanțare integrală de la bugetul de stat, prin anexa la Legea de aprobare a bugetului de stat, pentru obligațiile ce revin administrației publice pentru utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă;

– alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru Ministerul Educației Naționale, la instituțiile de învățământ universitar de stat, în vederea plății hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturile salariale;

– finanțarea, din bugetele proprii ale Ministerului Educației Naționale și instituțiilor de învățământ universitar de stat, a asociațiilor și organizațiilor studențești pentru organizarea de concursuri și activități sportive, culturale și artistice...

Mulțumesc.

– reglementarea măsurii ca așezăminte – termin imediat, domnule președinte –, ca așezăminte culturale să poată fi înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale.

Repet, legea are un domeniu foarte vast.

Mulțumesc mult comisiei de specialitate pentru modul în care a abordat și a susținut inițiativa Guvernului. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Să vedem și poziția comisiei, prin persoana domnului președinte Toma. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din datele de 8 și 9.12.2014, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament admis.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu un amendament, precum și proiectul de lege aferent.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Costoiu, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac precizarea că, prin acest proiect de act normativ, prin intermediul acestui proiect de act normativ, Guvernul a avut posibilitatea de a finanța plata sentințelor drepturilor salariale obținute de profesori din mediul universitar. Suma pusă la dispoziție de Guvern depășește 190 de milioane de lei, un efort bugetar extraordinar, sentințe date ca urmare a... Drepturi câștigate ca urmare a sentințelor judecătorești.

Fac precizarea că universitățile nu aveau dreptul de a primi acești bani din fondul de rezervă fără existența acestui act normativ și fac un apel la Guvern de a continua reglementarea și pentru anii 2015 și 2016.

Tot prin intermediul acestui act normativ și coroborat cu un alt act normativ pe care Senatul deja l-a dezbătut și aprobat s-a dat posibilitatea ca la finalul anului 2014 să se plătească în avans drepturile salariale pentru profesorii din învățământul superior și preuniversitar, drepturi aferente anului 2015.

Și, de asemenea, o premieră, faptul că, pentru prima oară, studenții, asociațiile studențești pot primi finanțare pentru organizarea concursurilor, olimpiadelor, prin intermediul bugetului Ministerului Educației.

Este un lucru salutar, pe care vreau să-l menționez în mod special.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Pașcan, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

## Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

În opinia mea, acest proiect legislativ ilustrează plenar forțarea și exagerarea pe care le face Guvernul împotriva... prin ordonanțe de urgență. Și aici aș dori să arăt că, pe lângă măsuri necesare, ca cea ilustrată de colegul meu, legată de plata unor obligații către personalul din învățământ și care oricum nu rezolvă problema câtă vreme...

Fac o paranteză: sunt circa 20% din cadrele didactice, în momentul de față, și din învățământul universitar, și preuniversitar, care, din diverse motive – fie ocupau funcții de conducere, fie nu au avut sindicate care să acționeze în instanță –, rămân fără aceste drepturi salariale, adică se produc o discriminare și un dezechilibru în sistem, oameni încadrați cu aceeași pregătire, cu aceleași venituri, ajung unii să aibă salarii mai mari, pentru că și-au redobândit niște venituri, și alții nu. În fine, nu rezolvă problema și eu aici sper să se clarifice.

Problema este alta. Se vorbește despre un pachet de acte legislative, de acte normative. Vedeți cât de greu ne este nouă ca, pe oricare dintre aceste capitole, să promovăm un act normativ, un proiect de act normativ. Or, aici se vorbește de-a valma și se impun normative de-a valma: pentru salvamarii de la Marea Neagră, pentru personalul didactic, pentru microbuze, pentru salariații din sistemul bugetar.

Este nepermis acest lucru, stimați colegi! Păi, ce rost mai avem noi, ca Parlament, câtă vreme aceste pachete vin ca un tăvălug și ne pun în fața unor fapte împlinite!? Aceste ordonanțe își produc efectul și creează și dezechilibre în sistem.

Dați-mi voie să vă spun: este nedrept să luăm, să transferăm povara plății salariilor salvamarilor de la bugetele locale către bugetul de stat. Nu uitați, stimați colegi! La Marea Neagră, toate stațiunile, în sezon, se bucură de venituri suplimentare, sunt taxe în plus, care se plătesc de către cei care utilizează în chip estival litoralul. De asemenea, aceste stațiuni... investițiile de acolo sunt favorizate prin diverse alte acte normative. Adică a transfera povara plății de la bugetul local, unde oricum vin venituri suplimentare în sezon, către bugetul de stat mi se pare injust. Iar a amesteca aceste lucruri cu alte priorități – privind achiziția de microbuze școlare, cu salariile din învățământ – este absolut nejustificat.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă există alte puncte de vedere? Nu există.

Declar dezbaterile generale închise. Vot mâine, la ora 11.00.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă inițiatorii sunt prezenți și doresc să susțină? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul György Attila, da?

Microfonul 9, da? Sau... 9. Vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea art. 176 din Codul fiscal, în sensul reglementării aplicării unei accize reduse, de 21 de euro la 1.000 de litri, pentru motorina destinată utilizării la lucrări agricole, horticole și piscicole.

Doresc să precizez că este în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1.174/29 decembrie 2014, care reglementează aceleași aspecte. Deci această prevedere este deja pusă în aplicare printr-o hotărâre de guvern.

De asemenea, în propunerea legislativă se dorește și stabilirea unor noi substanțe, în scopul colorării produselor energetice în cazul produselor care sunt supuse accizelor.

Ministerul Finanțelor nu susține nici această prevedere, întrucât ar genera niște costuri suplimentare, care nu se justifică.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Închidem dezbaterile generale. Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind combaterea și prevenirea actelor cu caracter pedofil și a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale ale persoanelor.

Inițiatorii sunt prezenți și doresc să susțină proiectul? Nu sunt prezenți și nu doresc.

Din partea Guvernului României, poziția acestuia față de inițiativă, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Asistăm la o rediscutare în plenul Senatului a acestei inițiative legislative. Având în vedere că inițiatorii nu au făcut demersuri legislative pentru remedierea viciilor de legalitate și nu au făcut demersuri nici pe partea de constituționalitate, Guvernul își menține punctul de vedere de respingere a acestei inițiative legislative, punct cu care este de acord și Comisia juridică a Senatului.

O să vedem. O să vedem.

Doamna Federovici, pentru Comisia juridică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 16 decembrie 2014, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă, avizele depuse și stenograma ședinței Senatului din data de 25 noiembrie 2014.

Având în vedere faptul că, față de observațiile din avizul Consiliului Legislativ și ale Guvernului, inițiatorii nu au făcut demersuri legislative în vederea remedierii viciilor de legalitate și constituționalitate semnalate, Comisia juridică a hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Domnul senator Dobra.

Domnul senator Dobra.

Vă rog. Microfonul 2 sau microfonul central. Am spus: domnul senator Dobra!

Avem timp, nu este niciun fel de problemă, important este să fim la obiect, succint.

Putem vorbi și stereo acum.

Am ținut mult să vin aici ca să confirm ceea ce mai înainte spuneam în privat. Am intrat deja la secțiunea inițiative ale

parlamentarilor. S-a încheiat totul: avize negative sau lipsa avizelor și, în felul acesta, rămânem în același cadru.

O să profit să-i spun domnului Sârbu că – în momentul acesta, este liderul prezent aici –, de cele mai multe ori, nevorbind de calitatea inițiativelor parlamentare, ele ajung aici în felul acesta pentru că noi nu discutăm între noi, nepolitic. Inițiativa colegilor de mai înainte, cu motorina, cu accizele, nu am apucat... a venit din partea... s-a dus! Inițiativa de acum, cu leznațiunea, este o chestiune de minim... Ce preocupă pe toată lumea.

A fost un scandal, domnule ministru, chiar în Republica Moldova... unei cetățene moldovene și cu cetățenie română. Deci nu... ele nu apar din neant. Problema noastră, în Parlament, în momentul acesta, este că noi nu le-am discutat între noi. Noi, parlamentarii.

Calitatea mea de parlamentar liberal...

Îmi cer scuze, domnule președinte, poate vorbesc un pic mai mult, dar este un apel la care țin mult!

Calitatea mea de parlamentar liberal nu înseamnă obligatoriu că voi promova doar inițiative neplăcute PSD-ului. Dimpotrivă, calitatea mea de parlamentar este comună cu a tuturor colegilor mei de aici, din acest punct de vedere, pentru a nu mai ajunge aici și a nu mai băga în vot politic inițiativele noastre, astfel încât să mergem acasă fără nimic după patru ani.

Propun o sesiune lunea, la prânz, după-amiază, în locul sesiunii clasice acum, pe noul regulament și noul orar de funcționare, în care, lunea, să ne prezentăm cu toții în fața tuturor colegilor inițiativele la care lucrăm.

Vă spun acum: o inițiativă împotriva violenței în trafic. Sunt convins că vă preocupă pe toți și putem discuta cu toții pe ea și țin mult să vin cu cât mai multe semnături din toate grupurile posibile. În felul acesta, în afară de voința Guvernului în Senatul României, poate începem să vorbim și de voința parlamentarilor în Senatul României și, în general, în Parlamentul României.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

E tocmai bine că a vorbit domnul Dobra, că mi-a scurtat mie discursul. Într-adevăr, trebuie să modificăm modul de lucru.

Referitor strict la punctul de pe ordinea de zi, acum, sunt un susținător al sancționării, dar și eu sunt de acord că inițiatorii trebuiau să se pună de acord cu avizul Consiliului Legislativ. Asta am susținut tot timpul și sunt consecvent în ceea ce spun. Avem un Consiliu Legislativ care chiar lucrează foarte atent, la virgulă, la textele pe care le

propunem, și nu este luat în considerare. Asta mă doare foarte mult.

Chiar trebuie găsit modul ca, în momentul când eu am o inițiativă și a trecut la Consiliu, să nu mai ajungă în comisii. Nu ar trebui să ajungă niciunde, ar trebui să se întoarcă imediat la inițiator și inițiatorul să o coreleze cu observațiile Consiliului Legislativ și apoi să intre în comisie. Altfel, ajunge în plen, avem o grămadă de obiecții, pagini întregi de obiecții și eu... Poate inițiativa e bună, cu obiecțiile respective s-ar rezolva. Cred că în sensul acesta a vorbit și domnul Dobra, domnul senator Dobra.

Mulțumesc.

Haideți să modificăm modul nostru de lucru, că e păcat! Am pierdut... Eu, cel puțin, consider aproape că am pierdut doi ani aici, în Parlament. Deci nu... Dumneavoastră ați pierdut 24, unii. Haideți să ne modificăm modul de lucru și să fim constructivi!

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Motoc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Moțoc. Vă rog.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Motoc.

## Motoc. Pardon.

Ei! Am să dau la miei până la urmă... dar până la Paști mai avem vreo două luni, așa că...

## Domnule președinte,

Revenind la această propunere legislativă aflată în discuție, cu toate că probabil nu toți colegii vor fi de acord cu ceea ce voi spune eu, bineînțeles că suntem de acord cu combaterea și prevenirea actelor cu caracter pedofil și a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale ale persoanelor, însă trebuie să respectăm în totalitate dispozițiile tratatelor internaționale în materia drepturilor omului.

Aș dori să reamintesc faptul că, în anii ’50, homosexualitatea, de exemplu, era considerată o încălcare a legislației și erai obligat să optezi în anumite state, considerate conservatoare, din Europa fie să pleci la închisoare pentru constatarea unui asemenea comportament, fie să fii supus acestui proces de castrare chimică, lucru care a condus, de foarte multe ori, la acte de sinucidere. Fac o trimitere doar așa, în treacăt, la faptul că, în aceste zile, un film care cu siguranță va avea câștig de cauză la Oscar, _The Imitation Game_ , se referă la o asemenea situație. Pentru a nu se ajunge la astfel de situații destul de grave și pentru a nu încălca aceste tratate, cred că poziția guvernamentală este una corectă și necesară.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu. Microfonul central.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Dacă aș spune ce aș vrea să spun, ar trebui să reiau și la intensitatea verbală și emoțională, și cu credința cu care am mai spus de la acest microfon de ce acest vot este un vot extrem de important. Este un vot extrem de important pentru că suntem într-o țară creștină. Este un vot extrem de important pentru că suntem țară păgână din punctul de vedere al ratei infracționalităților.

Vă rog să vă uitați, cei care veți vota acest proiect de lege, cam care este poziția României, într-o ierarhie europeană sau mondială, la acest capitol. Nu stăm bine deloc.

Și este un vot important pentru că mă uit în sală și, după câte știu – și, ca fost jurnalist de presă politică, știu foarte bine –, sunteți, majoritatea, părinți și bunici. Majoritatea aveți copii acasă, pe care vă chinuiți să-i creșteți, să-i feriți de foc, să-i feriți de înec, să-i feriți de răutăți, să-i feriți de infractori, să le faceți o copilărie și o adolescență cât mai frumoase și să-i împingeți într-o viață cât mai sănătoasă.

Nu este o propunere legislativă care vine să îngrădească drepturile cuiva. Nu, nici pe departe. Este o propunere legislativă care vine să protejeze copiii, care vine să sprijine procesul de descurajare măcar a celor care se gândesc să se bage în așternut cu o fetiță de patru ani sau cu un băiețel de șase ani.

Am spus-o și o mai spun: indiferent cine este astăzi, vremelnic, premier – și aici mă refer direct la Victor Ponta, un om care știu că își iubește copiii –, indiferent cine este ministru al justiției, care știu că-și iubește copiii, indiferent cine este președinte al Senatului sau al Camerei, indiferent cine este senator sau deputat, vă rog respectuos, nu votați pe criteriu politic și nu vă uitați la Europa, că v-ar bate obrazul, pentru că Europa, aici, a judecat cum a crezut de cuviință și a lăsat la liberul arbitru al fiecărei nații să-și stabilească punctul de vedere. De aceea sunt țări membre UE care au legislație cu mult mai dură decât cea pe care doamna Firea, eu și alți senatori am promovat-o în Parlamentul României.

Sunt țări europene cu democrație mult mai așezată și mai verificată în secole – atenție, în secole! –, care au promovat un astfel de act normativ și l-au transformat în lege, tocmai pentru a-și apăra copiii într-o lume care, din păcate, devine din ce în ce mai agresivă față de cei mici.

Mulțumesc și eu, doamna ministru.

Din partea comisiei, doamna senator Federovici.

Consiliul Legislativ a analizat această propunere legislativă și a avizat-o negativ. Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri.

În consecință, în data de 23 septembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu există.

## Închidem dezbaterile.

Vot pe dosarul de la punctul 13, mâine, ora 11.00.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 58 alineatele (4) și (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Inițiatorii sunt?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul senator Grapă.

Domnule senator Grapă, vă rog frumos... De la microfonul 7, da?

Vă rog să vă susțineți inițiativa... propunerea legislativă.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile închise.

Vot mâine, ora 11.00.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Distinșii mei colegi,

Vă supun atenției câteva secunde un lucru despre care, atunci când vorbesc, vă spun că mă ajută foarte mult retorica colegilor noștri din ultimele două zile. Dau citire, de pildă, spuselor colegului nostru, senatorul Pereș, care, puțin mai devreme, afirma că ceea ce ar trebui să se acorde celor care au nevoie nu este o pomană electorală, ci creșteri meritate de sume.

Ei, eu vă supun atenției niște creșteri meritate de sume, care, cuprinse în Legea nr. 448/2006, reprezintă un ajutor pe care îl dăm noi persoanelor care au nevoie de ele. Și vă dau citire, statistic, câtorva dintre ele, și anume pentru handicapul grav, în momentul de față, ministerul plătește 724 de lei plus un buget complementar de 340 de lei. Dacă cumulăm aceste două sume, constatăm că ajungem la 1.000 și ceva de lei și atunci Guvernul poate să bifeze că a atins salariul minim pe economie. Însă scopul bugetului complementar nu este acela de a aduna indemnizația și a forma această sumă, ci cu totul altul. Doar că, în ultimul timp... Și vă dau exemplu. De pildă, acum câțiva ani, acest buget complementar se folosea cu precădere la plata utilităților, dar, pentru că dorim să facem economii exact acolo unde nu trebuie, aceste sume din bugetul complementar, în general, le adunăm la valoarea indemnizației și ne dă o sumă liniștitoare din punct de vedere statistic, și anume și persoana cu handicap grav depășește valoarea salariului minim pe economie.

Vă mai aduc în discuție un lucru, și anume faptul că eu, prin acest proiect legislativ, am cerut dublarea indemnizațiilor în ceea ce înseamnă handicap grav accentuat, precum și a bugetului complementar.

La nivel de județ, Brașov, pentru că n-am făcut o analiză la nivel de țară, dar sigur reprezentanții ministerului vor putea veni cu aceste date, vă spun că, din totalul populației, 2,66% prezintă o formă de handicap. Cu alte cuvinte, 2,66% vor beneficia de o creștere a bugetului complementar, care variază însă în funcție de gradul de handicap. De pildă, cel grav. Bugetul complementar e de 340, accentuat – 272, iar mediu și ușor, fantastica sumă de 39 de lei. Dacă însumăm handicapul mediu și ușor, constatăm că sunt aproape 1.600 de oameni.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului României, poziția față de această propunere legislativă, domnule secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog, succint.

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident, la o pledoarie atât de frenetică a inițiatorului, a domnului senator, ar fi trebuit să-mi permiteți să vorbesc și eu mai mult. Totuși, o să încerc să vin cu câteva argumente ca să justific poziția Guvernului.

Guvernul nu este de acord cu inițiativa domnului senator. Prin punctul de vedere exprimat, a formulat foarte multe argumente de natură legală, inclusiv de ce nu se poate finanța din fondul de rezervă bugetară măsura propusă de către domnul senator.

Pe de altă parte însă vreau să afirm că Guvernul are în vedere creșterea acestor indemnizații și primul și cel mai important lucru pe care vreau să vi-l amintesc, lucru evocat și în dezbaterea comisiei de specialitate, este că, la finalul anului trecut, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2014, în cuprinsul căreia se făceau niște modificări importante, în sensul că, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de cel puțin 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii, se asigură de la bugetul de stat sumele necesare pentru plata indemnizațiilor.

De asemenea, prin același act normativ, se asigură 90% din necesarul de fonduri stabilit anual pentru beneficiari, comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.

Pe de altă parte – și este un lucru important, care confirmă interesul Guvernului pentru problema acestor persoane –, este că prin Hotărârea Guvernului nr. 989 din 2014 s-a actualizat cuantumul prestațiilor sociale prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Practic, începând din luna ianuarie 2015, a crescut cu 16% cuantumul indemnizației lunare pentru adultul cu handicap grav și pentru adultul cu handicap accentuat.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule ministru.

Guvernul nu susține inițiativa aflată în dezbaterea Senatului.

Din partea comisiei, domnule senator Mitu, vă rog. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la propunerea legislativă, Comisia pentru egalitatea de șanse a avizat favorabil, Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară, precum și Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie, protecție socială, s-a dezbătut propunerea legislativă și plenul comisiei, cu majoritate de voturi, a hotărât să adopte raport de respingere.

Propunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna senator Anghel, plăcerea noastră. Microfonul 2. Vă așteptăm.

De acord cu ce a spus reprezentantul Guvernului, că s-au făcut pași pe acest drum, dar de acord și cu ce spune colegul nostru, domnul senator. Niciodată nu vom face de ajuns, în așa fel încât să ajungem la standarde europene pentru persoanele cu handicap.

Există multe probleme. Sunt discriminați. Trebuie să recunoaștem lucrul acesta.

Zilele trecute, o mămică care și-a crescut un copil – este cu handicap motor, în cărucior – a reușit să-l ducă la facultate în fiecare zi, astfel încât copilul să-și ia și licența. Nu-l angajează nimeni. Nu are dreptul la o casă... Vă dați seama că nu se poate duce la bloc, la un bloc în Petrila, pentru că e din Hunedoara, unde nu există lifturi. Îi trebuie și lui niște condiții. Este un om și merită să aibă aceeași șansă pe care o am eu sau pe care o aveți dumneavoastră.

N-ar fi rău dacă totuși am încerca să facem mai mult pentru acești oameni. Sunt la fel ca noi. Poate, de multe ori, mai buni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru emoționantul mesaj transmis. Domnule senator Nicolae Popa – microfonul 2 –, vă rog.

Sigur că se poate bifa foarte ușor o respingere de către majoritate, dar eu vreau să aduc la cunoștință Guvernului că, într-adevăr, în România, acești oameni sunt discriminați. Sunt discriminați prin sute de fapte și de gesturi, inclusiv gestul acesta de a nu le acorda măcar o compensare cât de mică, pentru că ei nu sunt vinovați că au un handicap, o compensare cât de mică, o discriminare pozitivă care să compenseze cât de puțin această situație a oamenilor.

Vă rog să mă credeți că România este un exemplu negativ de lipsă de respect față de categoria aceasta de persoane. În momentul în care treci granița, veți vedea, la fiecare intersecție, nu numai semnalizare sonoră, dar pe fiecare trotuar este o linie specială pentru ca cei care nu văd să o poată simți cu un sistem special de atenționare pentru cei care au handicapul... sunt nevăzători.

Există nenumărate... Transportul în comun. La noi, este o mare excepție să vezi un autobuz care să aibă și posibilitatea să transporte un cărucior. Acolo este o regulă. E o chestiune de respect. E o chestiune care trebuie... de mentalitate, pentru că, la noi, mentalitatea, cred eu, este vinovată. La noi se gândește în felul acesta: ei, sunt puțini. Alții gândesc la modul: și acei puțini au puține voturi. Alții gândesc la modul: n-avem bani, deci nu rezolvăm absolut nimic. Nu. Trebuie să fie un efort pentru a respecta – încă o dată spun – această categorie. Și voi susține orice fel de inițiativă care să ducă la recunoașterea sau, mă rog, la materializarea acestui respect.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt...

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Fără discuție că, în mod real, există o sensibilitate foarte mare din partea tuturor, sunt convins, cu bună-credință, pentru acest subiect.

E un lucru important ce a spus reprezentantul Guvernului în legătură cu faptul că au fost făcuți pași înainte și, fără discuție, colega noastră, doamna senator care a intervenit ceva mai devreme, a spus un lucru adevărat: niciodată nu este îndeajuns.

Acesta este motivul pentru care – dincolo de inițiativa legislativă, care este lăudabilă, ca principiu – eu v-aș face o propunere concretă, pentru că este important să ieșim din zona doar a dezbaterilor și să vedem în mod concret pașii și prioritățile care trebuie să rămână pentru orice guvern.

V-aș propune, pentru că tot încercăm să reglementăm acea oră a prim-ministrului și, respectiv, a prezenței miniștrilor – parcă luni după-amiaza, dacă nu mă înșel, luni seara – aici, să o invităm pe doamna ministru al muncii, familiei, protecției sociale și să-i transmitem, din timp, ca acest punct să fie un punct de discuție foarte serios în care să vedem concretizate, în continuare, ca prioritate a acțiunii guvernamentale, în acel portofoliu, măsuri concrete în perspectivă, predictibile: măsuri legislative, măsuri bugetare, lucruri care au fost menționate, care țin de viața de zi cu zi, pentru că ne dorim să fim o societate de o democrație fără cusur, de tip european, cu respect pentru persoanele cu dizabilități, persoanele vulnerabile.

Deci să avem o discuție cu ministrul competent și pe această chestiune, dar subliniind că reprezintă acest subiect o prioritate pe care trebuie să o aibă Guvernul. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Iovescu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

În mod normal, aș fi într-un conflict de interese, pentru că am în familie un asemenea caz, și... Dar cred că putem face abstracție de lucrul acesta și vreau să felicit inițiatorii – și mai ales pe domnul senator... cum a spus reprezentantul Guvernului, frenezia cu care...

Asta trebuie să facem: să ne susținem inițiativele în mod frenetic, să credem în ele! Dacă noi... și văd aici, de multe ori în ăștia doi ani, foarte multe inițiative bune și nesusținute. Nu știu de ce le mai facem!?

Felicitări încă o dată și aveți susținerea mea.

Sperăm ca mâine, deși nu știu cum... Modul ăsta de lucru nu-mi place deloc: astăzi să dezbatem și mâine să votăm. Cei care vor fi mâine nici nu știu ce au discutat azi. Sper... în speranța că mâine vom fi mai mulți decât azi și vom fi în cvorum ca să ne putem desfășura lucrările. Dar mă îndoiesc.

## Mulțumesc tare mult.

Colegul nostru inițiator dorește să exprime iar un punct de vedere.

Vă rog. Microfonul 7.

O ultimă luare de cuvânt foarte scurtă, pentru că o să vă rog, cu maximă condescendență, mâine, înainte de vot, să-mi dați voie câteva secunde. Doar statistic vorbind, ce înseamnă 16%? 16% înseamnă 124 de lei, majorarea de la 600 la 724. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile închise.

Vot mâine, ora 12.00. Ora 11.00, pardon.

Punctul 15, Propunerea legislativă privind tichetul de servicii destinat plății prestațiilor casnice la domiciliu și prestațiilor cu caracter ocazional sau sezonier.

că el este necorelat în mod adecvat și realist cu cadrul legal de referință în domeniile de activitate incidente.

Este necesar – probabil că ar trebui, în dezbaterea pe care dumneavoastră ați propus-o, ca și acest subiect să fie luat în analiză – să facem o reevaluare și o analiză aprofundată a tuturor prevederilor din legislația națională, în sensul articulării în mod coerent a tuturor tipurilor de servicii, prestații existente la nivel național.

Primul și cel mai important motiv pentru care Guvernul... Dincolo de această necesară corelare, este că legea nu îndeplinește prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Legea, dacă ar fi adoptată în forma respectivă, nu ar prevedea reguli necesare suficiente și posibile, care să conducă la o stabilitate și eficiență legislativă în domeniu, soluție cu care a fost de acord și comisia de specialitate.

Repet, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mitu, din partea Comisiei pentru muncă. Vă rog.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului, poziția Guvernului va fi prezentată de domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog.

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, fiindcă s-a făcut o propunere foarte bună și chiar vreau să le mulțumesc tuturor doamnelor și domnilor senatori care au luat cuvântul la punctul dinainte, să salut și să exprim totala disponibilitate a prim-ministrului, a ministrului muncii, având în vedere sensibilitatea unor subiecte, cum este și cel al persoanelor cu handicap, poate chiar peste două săptămâni, în măsura în care Biroul permanent al Senatului va accepta, să venim în ziua de luni și să facem o dezbatere aprofundată, cu idei, cu soluții, cu legi depuse de dumneavoastră, în calitate de inițiatori, cu proiectele Guvernului, să le punem cap la cap ca să dăm satisfacție unor oameni care și așa sunt tare loviți de soartă.

Mulțumim. Mulțumim.

Vă rog să intrați în ordinea de zi.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal simplificat de plată și acordarea de stimulente și deduceri fiscale prin introducerea tichetului de servicii în domeniul serviciilor casnice, cele cu caracter ocazional sau sezonier, precum și pentru activitatea de colectare a materialelor reciclabile.

Este o inițiativă care funcționează cu bune rezultate în două țări europene, mă refer la Belgia și Franța.

Guvernul s-a aplecat cu multă atenție asupra acestei inițiative legislative, dar a constatat, fără să considere că subiectul este unul nedemn de luat în seamă, ci dimpotrivă,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la propunerea legislativă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și Comisia pentru buget, finanțe au avizat negativ proiectul legislativ.

În cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială senatorii au adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

În consecință, propunem spre dezbatere și adoptare plenului raportul de respingere a proiectului legislativ.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale.

A, scuzați-mă.

Vă rog, doamna senator Câmpeanu, fost ministru. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Iată, suntem în fața unei legi, a unei propuneri legislative față de care Guvernul își exprimă deschiderea și consideră că este o lege bună și funcționează foarte bine în două țări foarte importante din Uniunea Europeană.

De asemenea, suntem în fața dumneavoastră, în a analiza contribuția fiecărui parlamentar și ne plângem de fiecare dată că nu suntem băgați în seamă și că inițiativele noastre legislative nu sunt luate în considerare.

Care este motivul respingerii acestei legi?

Că nu s-a făcut o corelație cu celelalte legi și nu s-a făcut un cadru legislativ, așa cum ar trebui să fie el în mod corect.

Oare cine oprește ministerul, comisia, specialiștii și pe noi toți din acest Parlament să facem acest lucru? Este foarte simplu. Constatăm, iată, că nu s-au corelat legile. Păi, acesta-i motiv de respingere a unei legi care, în primul rând, combate munca la negru, în al doilea rând, aduce bani la buget și, în al treilea rând, rezolvă problema unor oameni care vor să câștige ceva prestând o muncă și asigurându-se și pentru pensii, și pentru sănătate cu aceste tichete de serviciu?

Mi se pare atât de superficial modul în care a fost tratată această lege atât de necesară pentru România, încât, domnule secretar de stat, vă rog din suflet, când veniți în fața noastră, să veniți mai bine pregătit și cu argumente solide. Ăsta nu este un motiv. Putea foarte bine ministerul, atunci când i s-a făcut propunerea, să analizeze toate legile care aveau concordanță sau suprapuneri cu aceste prevederi legislative și să veniți cu alte propuneri.

Ce rezolvă, încă o dată, această lege? Că poate dumneavoastră nu ați avut timp să citiți și-i păcat că nu dezbatem aceste legi în Parlament și sunt oprite numai la comisii. Câți dintre dumneavoastră nu chemați pe cineva să vă ajute soția la curățenie? Prin această lege se rezolvă problema, nu mai plătiți la negru și femeia respectivă muncește și este asigurată. Câți dintre dumneavoastră nu chemați pe cineva să vi se repare o chiuvetă sau instalația din curte? Și plătiți la negru, pentru că doar n-o să angajați cu contract de muncă pentru că vi se strică chiuveta de două ori pe an. Câți dintre dumneavoastră, poate, în curtea pe care o aveți... aveți 5, sau 10, sau 15 pomi fructiferi și chemați pe cineva să vă ajute să culegeți acele fructe? Omul care vine acolo și n-are unde să muncească, și este șomer, și este ținut de stat cu un ajutor social de mizerie, vine și muncește și-l plătiți la negru.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Anghel. Microfonul 2.

Pe procedură, n-aș avea dreptul să zic eu, dar le dau o idee domnilor care sunt inițiatori: să ceară retrimiterea la comisie și, poate, cu ajutorul Guvernului, se pun de acord, se fac amendamente, astfel încât legea să aibă o formă corectă și din punctul de vedere al Legii nr. 24/2000 și să poată să treacă, dacă face atât de mult bine.

Domnul senator Dobra, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pare că, încetul cu încetul, puțintei cum suntem, reiese soluția chiar de aici.

Plec de la disponibilitatea afirmată de reprezentantul Guvernului, reamintesc opțiunea mea pentru o sesiune în care noi, parlamentarii, să ne expunem inițiativele în fața celorlalți colegi și, acum îmi dau seama, neapărat cu reprezentantul Guvernului, respectiv ministrul pentru relația cu Parlamentul, astfel încât, de aici, să plecăm grupuri de lucru, la inițiativele noastre, împreună cu Guvernul, cu colegii care doresc să intervină și să promovăm legislație parlamentară.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Microfonul 3, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, este corectă afirmația reprezentantului Guvernului că sunt de făcut corelații, dar eu cred că, pe conținut, legea este mult prea importantă și, de aceea, propunerea mea ar fi să dăm un vot favorabil și susțin această inițiativă legislativă, cu speranța că atât reprezentanții Guvernului, cât și membrii comisiei de la Camera Deputaților, Camera decizională, o să corecteze lucrurile care trebuie să fie corectate, în așa fel încât legea să asigure și toate corelațiile necesare.

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, vă aduc la cunoștință că termenul de adoptare tacită este 10 februarie 2015, deci sperăm că o corectăm, așa cum se susținea aici de către distinsele noastre colege, la Camera Deputaților.

Domnule ministru, secretar de stat, aveți un minut...

Domnul Iovescu mai voia...

Domnule Iovescu, veniți un pic mai în față mereu când doriți să luați cuvântul, pentru că, la un moment dat, o să-mi reproșați că nu doresc să vă dau cuvântul. Doresc să vă dau cuvântul, dar trebuie să vă și observ.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Eu am ridicat mâna. Mă rog, asta... Dumneavoastră, totdeauna, ați fost corect cu mine.

Mă bucur de noua poziție, doamna senator, și m-aș bucura ca, într-adevăr, mâine, să votăm acest lucru.

Dar revin la ce am spus în intervențiile anterioare: haideți să lucrăm așa, punem inițiativa, ajunge la Consiliul Legislativ, acesta face observații, se întoarce la inițiator, o regândește, o corelează cu observațiile și atunci intră în comisii. Cred că batem apa în piuă, așa. Sigur că este o soluție bună să-i dăm vot pozitiv, s-o rezolve deputații. Dar dumneavoastră știți ce au ei de lucru? Zeci și sute de legi... Sute au pe ordinea de zi.

Asta este părerea mea, dar eu sunt mic.

Mulțumesc tare mult.

E adevărat, la Consiliul Legislativ este o situație un pic mai dificilă cu personalul, lucrează ca niște eroi acolo. Noi apreciem întotdeauna, noi, toți, aici nu mă refer... și instituția în sine.

Domnule secretar de stat, un minut, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Doresc din capul locului să subliniez un lucru pe care poate că nu l-am exprimat suficient de clar: Guvernul își exprimă disponibilitatea de a discuta și de a susține orice măsură.

Dacă veți citi însă punctul de vedere al Consiliului Legislativ, sunt nu mai puțin de opt pagini care țin de claritatea acestei legi. Ea este, dacă vreți să luați în calcul părerea mea, doar o simplă traducere a unei legi care funcționează în altă parte.

Această lege trebuie pusă în concordanță cu prestațiile din România.

Avem tot interesul, ca și dumneavoastră. Repet, susțin disponibilitatea Guvernului, a prim-ministrului, a ministrului muncii de a constitui un grup.

Eu personal nu aș fi de acord să trecem legea mâine. Poate să dăm un termen suplimentar, în care să ne aplecăm cu toții, împreună, reprezentanți ai Guvernului și dumneavoastră, să trecem de Senat o lege bună.

Asta cred că este o soluție rațională. Noi nu avem voie să trecem o lege pe care comisia de specialitate, unde funcționează cei mai buni reprezentanți în domeniu, și-a exprimat, fără dubiu, un punct de vedere de respingere, s-o trecem în Cameră numai ca să – zic așa – dăm curs unei inițiative bune pe fond.

Prin urmare, că dumnealui are un punct de vedere este o chestiune, că dumnealui își susține punctul de vedere este altă chestiune, dar în momentul în care îmi spui tu, Guvern, că Parlamentul, în plenul lui, nu are dreptul să adopte sau să aprobe un proiect legislativ, dacă o comisie a fost împotrivă, lucrul acesta este fals.

Mulțumesc, mulțumesc tare mult.

Eu sunt dator să vă aduc aminte că domnul secretar de stat a fost mulți ani parlamentar. Nu cred că nu știe lucrul acesta. Nici nu cred că s-a exprimat în acest sens.

Declar dezbaterile de la punctul 15 închise.

Vot mâine, la ora 11.00.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Inițiatorii sunt? Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul Iliescu. Vă rog, pe scurt.

Prin inițiativa legislativă se propune completarea alin. (1) al art. 35 astfel: „Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși, de regulă, 12 ore pe zi și 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.”

Având în vedere faptul că libertatea muncii este garantată prin Constituție, iar dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, Guvernul nu consideră oportună propunerea de modificare și completare a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, menționăm că legislația națională nu conține prevederi exprese cu privire la modul de calcul al timpului de muncă, în situația în care un salariat deține mai mult de un contract de muncă, în sensul însumării perioadelor de muncă lucrate pe fiecare dintre aceste contracte...

Mulțumesc.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Mulțumesc. Stimați colegi, Declar dezbaterile...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Anghel.

...cum, de altfel, nici Directiva nr. 2003/88 a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru în vigoare nu conține nicio prevedere expresă cu privire la modul de calcul.

Mulțumesc.

Doamna Anghel.

Trebuie să-i spun domnului un lucru: dacă ar citi legea și regulamentul, ar vedea că noi, plenul, avem dreptul să facem lucrul acesta, iar avizul unei comisii nu este obligatoriu pentru plen.

Vă mulțumesc. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Am înțeles. Domnule senator Mitu, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost avizată negativ, inclusiv de Consiliul Economic.

Comisia pentru drepturile omului a dat, de asemenea, un aviz..., iar Comisia pentru egalitatea de șanse, un aviz negativ.

În cadrul Comisiei pentru muncă însă s-au dezbătut și reglat anumite probleme, iar, în final, cu unanimitate de voturi, comisia a decis să adopte raport de admitere.

În consecință, propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale?

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Pașcan.

Domnule Pașcan, vă rog, microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Probabil premisa de la care a plecat promovarea acestui proiect de act normativ este cu trimitere la sclavagismul modern, la faptul că un om poate fi exploatat 12 ore pe zi sau chiar mai mult, cinci zile sau chiar mai multe pe săptămână. Însă această modificare nu cred că clarifică deloc situația actuală, câtă vreme are și așa acea prevedere, între virgule, cu „de regulă”, care lasă loc la interpretări pur subiective. Ce înseamnă „de regulă” și când se aplică „de regulă”, fiindcă, în orice situație, se poate judeca ca excepție acest „de regulă”.

Pe de altă parte, nu cred că reglementează domeniul, câtă vreme este greu să punem în balanță, de pildă, munca intelectuală, care poate să se desfășoare mai mult de 12 ore pe zi și mai mult de cinci zile pe săptămână.

Prin urmare, nu cred că, în vreun fel, clarifică situația actuală sau îmbunătățește Codul muncii și că este o frână pentru sclavagismul modern, așa-zisul sclavagism modern. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna senator Câmpeanu.

## Mulțumesc încă o dată.

Nu am să vorbesc mult, am să spun că, de data asta, sunt de acord cu Guvernul că nu trebuie acceptată o astfel de propunere legislativă, care ar îngrădi posibilitatea unor persoane să-și găsească un job.

Problema este că ar însemna și un aparat extraordinar de control și de verificare a fiecărui contract de muncă și dacă ar lucra două ore sau patru, sau cinci, și unde, și cum, deși, probabil, prin marea invenție pe care a făcut-o Ministerul Muncii să unească asistența socială cu inspecția muncii,

probabil că un inspector care până acum controla dacă un bătrân dintr-un azil a fost schimbat sau nu la timp se va putea duce să facă și control asupra muncii la negru. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Dumitru Pelican, vă rog. Microfonul 2.

## Dragi colegi,

Cunosc foarte bine angajatorii. Am făcut vreo cincizeci și ceva de burse ale locurilor de muncă.

Foarte mulți angajatori se plângeau de faptul că se muncește puțin. Alții, că se muncește prost, dar, când vii acum și faci o astfel de inițiativă și vrei să limitezi la 48 de ore toată săptămâna, mi se pare cel puțin un nonsens.

Uite: vreau, de pildă, să muncesc de luni până vineri. Cu acceptul meu, este legal, e sănătos să muncesc nouă ore pe zi. Am făcut, dintr-un foc... șase ori nouă fac cincizeci și patru.

Eu nu știu ce a fost în intenția colegilor care au venit cu această inițiativă și, când propui așa ceva, trebuie să te gândești ce mecanism mai ai tu, inspecție a muncii, care controlezi asta, să poți verifica, dacă această lege – care putea să devină – ar fi fost trecută prin plen.

Mi se pare că e un nonsens, ne pierdem timpul. Nu poți limita dreptul unui om de a munci chiar și sâmbăta, dacă dorește, patru ore. Trăim destul de sărac. Oamenii fac eforturi, vor să muncească, dar, dacă venim și cu astfel de inițiative năstrușnice, să limităm la 48 de ore, înseamnă că n-am înțeles nimic din ceea ce trăiesc românii.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare, declar dezbaterile închise.

Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Inițiatorul este? Nu este.

Din partea Guvernului României...

Insist să fiți mai succint, domnule ministru. Îmi pare rău că trebuie să vă atrag atenția, dar colegii ar vrea și ei să-și expună punctul de vedere.

Vă rog, prezentați poziția Guvernului față de această propunere legislativă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înăsprirea regimului sancționator pentru combaterea muncii la negru, prin completarea art. 264 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în sensul introducerii sancțiunii de a interzice angajatorului care a primit la muncă mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, deci în afară de sancțiunea primită în urma infracțiunii comise, și cu o pedeapsă complementară, dreptul de a administra sau de a se asocia la societăți comerciale.

Apreciem că această propunere de completare nu poate face obiectul modificării și completării alin. (4) din art. 264, deoarece dispozițiile acestuia califică fapta săvârșită ca infracțiune și stabilește sancțiunea penală aplicabilă pentru săvârșirea faptei incriminate.

De asemenea, vă rugăm să fiți de acord cu respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Domnul senator Mitu, din partea comisiei.

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut în cadrul ședinței această propunere legislativă și a ținut cont și de avizele și punctele de vedere ale Consiliului Legislativ, însă, în final, cu unanimitate de voturi, senatorii au adoptat un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule senator Calcan. Microfonul 4.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Inițiatorii sunt.

Și eu sunt inițiator al acestui punct, dar, am zis că e mai bine să iau cuvântul acum.

Eu sper să votăm această inițiativă, pentru că, până la urmă, este vorba de o luptă împotriva muncii la negru și poate că nu întâmplător chiar astăzi dezbatem, pentru că astăzi este Ziua mondială a luptei împotriva cancerului, iar, din punctul meu de vedere, eu cred că munca la negru este un adevărat cancer în tot ce înseamnă sistemul economic. Asta și din cauza faptului că omul care lucrează la negru nu are niciun fel de protecție, nici protecție socială, nici drepturi de... până la urmă, salariale sau la pensie, dar se creează și un dezechilibru între societăți. Una este mai avantajată decât alta, prin eludarea tuturor taxelor.

Eu sper să votăm cu toții și, până la urmă, să înăsprim acest regim, pentru că se vede din anii care au trecut de când a fost introdusă această normă că în continuare există situații în care societățile folosesc munca la negru. Și, poate, ca o sugestie pentru Guvern, poate ne puteți trimite și nouă o situație, de-a lungul anilor, de când a apărut această prevedere, în câte cazuri au fost găsite astfel de situații – mă refer la controale pe care le-au făcut ITM-urile în țară și câte, până la urmă, s-au finalizat.

Poate vom ajunge cu toții la concluzia că, până la urmă, ITM-urile trebuie puțin, știu eu, sprijinite din punct de vedere juridic, pentru că eu știu că cele mai multe cazuri în instanță, până la urmă, au fost pierdute și e un păcat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

S-au înscris... Doamna Câmpeanu, vă rog.

Domnul Motoc, domnul Iovescu, domnul Corlățean, domnul Pașcan.

Pentru doamna Câmpeanu, microfonul central.

Am să aduc un singur argument și este bine că s-a cerut o situație de la Ministerul Muncii, să ni se prezinte câte societăți sau, mai bine zis, câți patroni au fost sancționați cu închisoare pentru munca la negru.

Știți cum se procedează? Dacă au numai patru persoane care sunt la negru, dacă vine controlul de la Inspecția Muncii, aduc încă doi de pe stradă, ca să treacă de cinci, să-i sancționeze, să-i trimită la procuratură, că acolo se termină cu neînceperea urmăririi penale, așa încât este bine să găsim și alte căi de a-i forța să lucreze corect, așa încât este bine să susținem aceste măsuri complementare. Poate ele vor da roade, pentru că, dacă vă aduceți aminte, eu am venit și v-am mai spus că această măsură trebuie modificată și trebuie scoasă. Mai bine îi interzic, eventual, firmei respective să mai lucreze, decât să introduc această sancțiune, că nu mă interesează să facă închisoare. Pe mine mă interesează să lucreze corect.

Mulțumesc. Domnule senator Motoc, vă rog.

Eu aș dori să introduc aici o chestiune de procedură.

La punctele 14... Pardon, 15, 16... Scuze, nu, 16, 17 și 19 sunt modificări pe care le propun colegii noștri la Codul muncii, respectiv Legea nr. 53/2003. Toate cele trei propuneri legislative sunt depuse în aceeași zi, 23.06.2014, de același grup parlamentar. Mi se pare un lucru anormal, cu toată tendința noastră de a ieși cu un număr mai mare de propuneri legislative. Cred că toate cele trei ar fi trebuit să fie conținute într-o singură propunere legislativă și poate într-un alt mod ar fi fost privită acum. Eu cred că trebuie evitate asemenea situații în care, în aceeași zi sau în perioade imediat apropiate, să fie înaintate propuneri diferite care se leagă de aceeași lege.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 2.

## Da, vă mulțumesc.

Și eu susțin această coerență în a face legile și, legat strict de cazul de față, de ordinea de zi, este un caz care mi-a fost semnalat chiar în vacanța sau așa-zisa vacanță parlamentară pe care am avut-o în ianuarie: au venit 10 muncitori care lucrează în Lugoj ilegal, nu au contracte de muncă, firma a fost în Galați, după ce i-a lăsat plângând... după aceea oamenii au venit în Lugoj. Probabil că se plimbă așa în toată țara. Sunt pentru măsuri complementare și măsuri mai aspre pentru cei care își bat joc de muncitori.

Mulțumesc.

Mai avem două minute. Domnul Titus Corlățean, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În mod evident și în mod obiectiv, ca membru al altor comisii care nu au competență în materie – politică externă, afaceri europene –, noi nu am beneficiat de lectura acestui proiect legislativ, ceea ce nu înseamnă că nu ne interesează. Fără să intru în teoria generală a dreptului, spunând ceea ce juriștii, cel puțin juriștii, știu: că o normă juridică din ordinea internă, nu internațională, are o structură trihotomică – ipoteză, dispoziție, sancțiune, voi spune că o normă fără sancțiune este o normă ineficace.

Evident că combaterea muncii la negru există în plan legislativ, există norme în vigoare care au fost ineficace. Fie poate că legislația este imperfectă, fie că aplicarea legii în vigoare este deficitară. Cert este că se resimte nevoia unor norme suplimentare și a unor acțiuni practice de combatere a muncii la negru.

Din punctul ăsta de vedere, am reținut intervenția reprezentantului Guvernului, dacă am înțeles bine, ca pedeapsă complementară raportată la un anumit articol de lege. Acesta-i motivul pentru care aș fi pus o întrebare fie Comisiei pentru muncă, fie Comisiei juridice: care a fost avizul Comisiei juridice pe propunerea legislativă care, în esență, are sens? Și propunerea mea concretă ar fi, mergând pe această linie – nu știu care a fost avizul Comisiei juridice –, poate că, dacă nu suntem constrânși de un termen de adoptare tacită, să putem retrimite la comisie pentru o dezbatere suplimentară și ținând cont de observațiile Guvernului, pentru a ameliora acest proiect legislativ care are sens.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din păcate, termenul de adoptare este 10.

Domnul senator Pașcan, dacă se poate succint, că ieșim din termenul aprobat de plen.

Da, domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu cred că, prin asemenea acte normative, care doresc să combată munca la negru, nu facem decât s-o reglementăm. Adică pentru 4 salariați la negru este în regulă și pentru 5 nu? Atunci se fac 10 firme cu câte 4 angajați având același angajator și am reglementat munca la negru! Nu este în regulă, stimați colegi!

Cu toții suntem preocupați să combatem acest fenomen, dar nu lăsați la voia întâmplării, pentru că, principial, trimițând la o comparație, a fura un leu este egal cu a fura 100 sau 1 milion de euro. Este tot un furt, indiferent numeric ce reprezintă ca nivel de raportare.

Prin urmare, cred că nu putem fi de acord. E muncă la negru și un angajat, și 4, și 5, și oricâți ar fi. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise. Vot mâine, ora 11.00

Stimați colegi, aș ruga... și-i rog și pe liderii grupurilor parlamentare, la ora 15.00, să facă un efort să fie prezenți pentru a deschide partea a doua a ședinței de plen de astăzi. Închid, declar ședința închisă.

Vă doresc poftă bună!

## PAUZĂ

## _Ședința s-a reluat la ora 15.10._

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii care mai sunt pe hol, la cafea, să putem începe ședința de după-amiază.

Sunt încă multe, mult prea multe proiecte pentru care există pericol de aprobare tacită.

Insist la colegii care sunt în birouri, prezenți în Senat, să vină în plen, să avem cvorum de ședință, să putem începe ședința.

Domnule secretar, cred că, din păcate, o prezență poate ne-ar ajuta un pic.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|prezent<br>prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent|

Bodog Florian Dorel prezent László Attila absent Boeriu Valeriu Victor absent Lazăr Sorin Constantin prezent Bota Marius Sorin Ovidiu învoire Luchian Dragoș absent Bujor Dumitru Marcel prezent Luchian Ion absent Bumbu Octavian Liviu prezent Marian Dan Mihai absent Burlea Marin absent Marian Valer absent Butnaru Florinel prezent Marin Nicolae prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Markó Béla absent Cadăr Leonard concediu Mazăre Alexandru absent medical Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Calcan Valentin Gigel prezent Mihai Cristian Dănuț absent Câmpeanu Mariana absentă Mihai Neagu absent Chelaru Ioan prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Chiriac Viorel prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Chiru Gigi Christian prezent Mitu Augustin Constantin prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mocanu Victor absent Coca Laurențiu Florian prezent Moga Nicolae prezent Constantinescu Florin prezent Mohanu Nicolae prezent Cordoș Alexandru absent Motoc Octavian prezent Corlățean Titus prezent Mutu Gabriel prezent Coste Marius prezent Nasta Nicolae absent Costoiu Mihnea Cosmin absent Năstase Ilie prezent Cotescu Marin Adrănel absent Neagu Nicolae absent Crețu Gabriela delegație Neculoiu Marius absent Cristache Iulian prezent Nicoară Marius Petre absent Cristina Ioan absent Nicolae Șerban absent Croitoru Cătălin absent Nistor Vasile prezent Deneș Ioan prezent Niță Mihai absent Dincă Mărinică prezent Nițu Remus Daniel absent Dobra Dorin Mircea prezent Obreja Marius Lucian prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Oprea Dumitru absent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Gabriel Guvern Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Ștefan Radu delegație Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus prezent Durbacă Eugen prezent Pașcan Emil Marius prezent Duruț Aurel prezent Pataki Csaba prezent Ehegartner Petru prezent Pavel Marian prezent Federovici Doina Elena prezentă Păran Dorin absent Fifor Mihai Viorel prezent Păunescu Teiu absent Filip Petru prezent Pelican Dumitru prezent Firea Gabriela prezentă Pereș Alexandru prezent Florian Daniel Cristian absent Pop Gheorghe prezent Flutur Gheorghe absent Pop Liviu Marian prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Constantin absent Geoană Mircea Dan prezent Popa Florian absent Ghilea Găvrilă absent Popa Ion prezent Ghișe Ioan absent Popa Mihaela prezentă Grapă Sebastian prezent Popa Nicolae Vlad prezent Grigoraș Viorel prezent Popescu Corneliu absent Hașotti Puiu absent Popescu Dumitru Dian prezent Ichim Paul absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Igaș Traian Constantin absent Purec Ion Simeon prezent Iliescu Lucian absent Rădulescu Cristian absent Ilieșiu Sorin prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ioniță Dan Aurel prezent Rotaru Ion prezent Iovescu Ioan prezent Saghian Gheorghe prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Savu Daniel prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Sârbu Ilie prezent Klárik László Attila absent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei absent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin absent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel absent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca prezentă Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Vegh Alexandru absent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da.

Văd că au început să mai vină dintre colegi.

Stimați lideri ai grupurilor parlamentare, insist la dumneavoastră să chemați colegii, să putem avea 85 să putem începe lucrările. Dacă nu avem cvorum, vom închide ședința, dar eu sper încă să avem cvorum.

Am venit cei 80, câți suntem, să lucrăm totuși.

Hai, Viorel, hai!

Vă rog, invitați-i pe toți colegii care sunt în birouri sau pe hol să vină în sala de plen, să putem începe ședința de plen de după-amiază.

Da, greu, domnule Bumbu, greu!

Păi nu putem începe, nu avem cvorum.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

78.

## **Din sală:**

79.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

80.

Mai vin. Mai vin.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, vă rog să luați loc! Vă rog să luați loc. Să vă verificați cartelele...

Vă rog să luați loc, să vă ridicați cartelele!

Permiteți-mi să deschid ședința de după-amiază, sesiunea de după-amiază, a Senatului, de astăzi.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

În mod normal, ar trebui să intrăm pe ordinea de zi la punctul 18. La început însă am să rog liderii grupurilor parlamentare care au de făcut anunțuri să le facă, pentru a putea discuta aceste aspecte întâi.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am câteva modificări de făcut la comisii, sigur, în cadrul grupului nostru și unele negociate cu ceilalți lideri.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Înlocuirea domnului senator Fifor Mihai, din funcția de secretar, cu domnul Deneș Ioan.

Înlocuirea domnului senator Fifor Mihai Viorel cu domnul senator Lazăr Sorin Constantin, din calitatea de membru al comisiei.

Comisia pentru transporturi și energie.

Înlocuirea domnului senator Constantinescu Florin, din funcția de președinte, cu domnul senator Fifor Mihai.

Domnul senator Constantinescu Florin rămâne membru.

Retragerea domnului senator Pop Gheorghe din calitatea de membru.

Comisia pentru mediu.

Înlocuirea domnului senator Ioniță Dan Aurel cu domnul senator Coste Marius.

Înlocuirea domnului senator Pavel Marian cu domnul senator Bereanu Neculai.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Retragerea domnului senator Bereanu Neculai din calitatea de membru.

Aici aveam un număr mai mare decât cel de 11, aveam 13 membri. Probabil că și celelalte grupuri vor face același lucru.

Comisia pentru afaceri europene.

Înlocuirea domnului senator Coste Marius cu domnul senator Rogojan Mihai Ciprian.

Comisia pentru egalitatea de șanse.

Înlocuirea domnului senator Rogojan Mihai Ciprian cu domnul senator Croitoru Cătălin, senator fără apartenență la grupurile parlamentare.

Înlocuirea domnului senator Dumitrescu Florinel cu domnul senator Tătaru Dan, la fel, senator fără apartenență la grupurile parlamentare.

Comisia pentru apărare.

Înlocuirea domnului senator Tătaru Dan cu domnul senator Butunoi Ionel Daniel.

Înlocuirea domnului senator Agrigoroaei Ionel, fără apartenență, la fel, cu domnul senator Pop Gheorghe.

Comisia pentru regulament.

Nominalizarea, în calitate de membru, a domnului senator Frătean Petru Alexandru, prin înlocuirea domnului senator Popa Nicolae Vlad, conform negocierilor liderilor de grup. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dacă există și alte anunțuri?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Senatorul Grapă.

La această...? Între timp au mai venit doi colegi.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Domnule președinte,

Trebuie să vă anunț o situație total inedită, cu care ne confruntăm acum, în Comisia pentru regulament, pe care eu o conduc.

Vă rog să nu votați cel puțin schimbarea, în momentul de față, distins domn senator, pentru că această comisie are un rol bine definit. Or, în momentul în care păstrăm acest procent de unu din formațiunile reprezentate, constatăm că funcționăm cu patru persoane și atunci vom avea un președinte, un secretar, un vicepreședinte și un membru. E o situație totalmente ridicolă.

Haideți să stăm de vorbă, hai să ne gândim, haideți să modificăm regulamentul, eventual să stabilim așa: în situația în care...

Exact asta este, asta este situația! De aia zic că suntem chiar de-a dreptul ridicoli.

Păi bun, suntem în aceeași situație!

Bun.

Va însemna... Asta înseamnă...

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Păi bun, atunci dumneavoastră... Atunci PSD-ul o să aibă doi reprezentanți. Atunci PSD va avea doi reprezentanți! Atunci...

Păi da, dar schimbăm proporția, că această comisie...

Bun. Dar nu sunteți de acord să purtăm această discuție...

Deci eu cred, din acest punct de vedere... Domnule senator, dacă ați terminat...

Da. Da.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dacă este vorba să înlocuim un coleg cu un alt coleg, nu avem o problemă. Dacă există însă o discuție pe această temă, în sensul în care o comisie este incompletă, atunci, în cadrul comisiei și, după aceea, între lideri, va trebui să stabiliți acest lucru.

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, Supun aprobării...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nicolae Vlad Popa.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La aceeași chestiune?

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Eu sunt în discuție.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Da, că el e în discuție.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Aud cu surprindere că un lider al altui grup vrea să mă schimbe dintr-o comisie și este o chestiune care încalcă grav Regulamentul Senatului.

Nu poate Domnia Sa, doar colegii mei și liderul de grup de la mine pot să facă această cerere.

Eu... Ați văzut, s-a spus: „prin schimbarea senatorului Popa Nicolae Vlad”. Nu e cazul.

Deci lucrurile nu pot fi votate în.... Această cerere nu poate fi votată.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu supuneți la vot.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci eu nu răspund decât făcând mențiunea că liderii grupurilor au negociat și propunerile sunt rezultate ca urmare a acestor negocieri. În rest, amănunte nu vă pot spune.

Văd liderii care se consultă în continuare, dacă există, din acest punct de vedere, vreo problemă.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu supuneți la vot, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bun. Dar, mai mult...

Aștept lămuriri, să vedem ce spun liderii de grup. Acum, fiecare putem fi nemulțumiți, dar decizia este la liderii de grup care o propun...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Votăm la sfârșit.

Sigur, o propun... Vă rog. Domnul Ilie Sârbu, pentru explicații vizavi de propuneri.

Care au fost argumentele liderilor de grup: că, într-adevăr, nu se poate, nu avem cum să o facem altfel. Și atunci ori acceptam ideea ca grupul nostru, PSD—UNPR, să aibă câte un membru, ori PNL—PD câte un membru. A avut jumătate de sesiune PNL, că suntem la aproape jumătate de drum, PNL—PDL, câte un membru, că așa a fost situația. Acum am zis să schimbăm.

Nu sunteți de acord, mai putem negocia, o lăsăm deoparte ultima propunere și luni, marți... avem timp. De comisii nu ne împiedicăm. Avem timp, nu e forțat ca Biroul.

Deci votăm până la comisia... dacă sunteți de acord, până la Comisia pentru regulament și mai avem o discuție.

Mulțumesc tare mult.

Putem, poate, majora...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră propunerile făcute de Grupul parlamentar al PSD, exceptând-o pe ultima.

Punctul 18, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Așa cum spuneam, există pericol de adoptare tacită, 10.02.2015. Până atunci, noi nu mai avem decât ședința de astăzi și mâine, pentru vot.

Deschid dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este, îl rog să ia cuvântul să susțină propunerea legislativă.

Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinșii mei colegi,

Vă supun din nou câteva minute de atenție pentru o chestiune care este, zic eu, extrem de importantă și care, cu ajutorul nostru, poate să rezolve o problemă de discriminare acută care există în momentul de față în cadrul persoanelor cu handicap.

Despre ce este vorba? Acest proiect de lege are ca obiect posibilitatea ca persoanele cu handicap grav sau accentuat să beneficieze de scutirea de la plata taxei asupra tuturor autoturismelor, motocicletelor cu ataș și mototriciclurilor, chiar dacă acestea nu au fost adaptate handicapului.

În speță, despre ce este vorba? În actul normativ existent, acum în vigoare, există o sintagmă la un anumit articol, și anume „autoturism adaptat”.

Eu vreau să vă dau o speță cu care m-am confruntat în perioada care a trecut și asupra căreia să decidem împreună.

România, ca parte a Alianței Nord-Atlantice, are niște angajamente internaționale. În urma, de pildă, patrulării unui detașament din cadrul „Scorpionilor deșertului” în Afganistan, acel autoturism, acel mijloc de transport calcă pe o mină, iar în urma accidentului doi soldați sunt răniți în felul următor: unul dintre ei își pierde două picioare și o mână, iar celălalt doar două picioare. Se întorc acasă și vor să reintre în societate. Și avem următoarea speță: pentru cel care și-a pierdut doar cele două picioare, actualul text de lege ne permite să-i dăm voie să-și adapteze autoturismul și să nu plătească impozit pe el, iar pentru cel care și-a pierdut și o mână, handicap asupra căruia nu există modalitate de adaptare, actualmente, nu avem posibilitatea să-i dăm scutire de la plata impozitului pe autoturism.

Ce facem în situația de față? De ce este vinovat unul, față de celălalt, că și-a pierdut în plus un membru și nu există modalitate de adaptare?

Ceea ce vă cer eu acum, distinșii mei colegi, este să scoatem din textul de lege sintagma „autoturism adaptat” și fiecare persoană cu handicap grav sau mediu să aibă posibilitatea, o dată la cinci ani de zile, să-și înmatriculeze un autoturism pentru care să nu plătească impozit la primărie.

Nu vorbește.

Este domnul György Attila, nu e domnul Iliescu.

A... Vă salut. Îmi cer scuze!

În ședința de Guvern de astăzi, prim-ministrul Victor Ponta a spus în felul următor: „Vreau să nu mai dăm pe bandă avize negative proiectelor. O mai normală și bună, și eficientă colaborare între Parlament și Guvern va fi în interesul tuturor. (...)

Măsurile sociale, tot ce vrem să facem, inclusiv strategia antisărăcie să fie dezbătută în Parlament.”

Înainte de a citi, bineînțeles, înscrisurile prin care să ne demonstreze de ce acest proiect legislativ nu este bun, aș vrea să-l rog frumos să se rupă de ceea ce are în față și să încerce să privească lucrurile prin prisma a ceea ce spune acum.

Marin Sorescu are câteva versuri foarte frumoase, în care spune în felul următor: „Eu știam că sunt un chior/Chiar în rouă dimineața,/Dar n-am spus-o tuturor/Ca să nu-mi amărăsc viața.”

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Apreciem și calitățile dumneavoastră, și rima.

Sigur, fără niciun fel de problemă, îl rugăm pe reprezentantul Guvernului, punctul de vedere vizavi de proiect.

Microfonul 8. Domnul secretar de stat György Attila.

Mulțumesc, domnule președinte.

În inițiativa legislativă se propune ca persoanele cu handicap grav sau accentuat să beneficieze de scutire de la plata taxei asupra mijloacelor de transport pentru toate autoturismele, motocicletele cu ataș și mototriciclurile, chiar dacă acestea nu au fost adaptate handicapului.

Având în vedere că este vorba despre o scutire la impozit, aceasta are impact negativ asupra bugetului general consolidat. Din acest motiv, Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Președintele comisiei. Vă rog, domnule senator Mitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, protecție socială și familie a analizat propunerea legislativă în cadrul dezbaterilor din comisii. La dezbateri s-au formulat amendamente care au fost supuse votului și au fost adoptate, iar ele se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din acest raport.

În concluzie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Supunem plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt pentru adoptarea în forma inițiatorului a acestei propuneri. Camera decizională este Camera Deputaților. Dacă și ei intervin asupra acestei inițiative, s-o ciuntească, nu mai rămâne nimic din ea. Nu știu dacă inițiatorul și-a propus doar înmatricularea să o rezolve, și nu alte și alte probleme pe care aici le-a propus, dar în comisie s-au făcut multe modificări pe care o să le amintesc.

În primul rând, dacă mă așteptam la Comisia pentru buget – pentru că, în mod clar, are impact asupra bugetului, recunoaștem – să fie aviz negativ, la Comisia pentru egalitate de șanse, probabil că nu a fost nimeni și a fost aviz negativ, la Comisia drepturilor omului, din care fac parte, din păcate, am fost singurul care am votat pentru inițiativă și este trist că două comisii – egalitate de șanse, drepturile omului – au dat avize negative.

Acum, comisia de raport, într-adevăr, a dat raport pozitiv, dar la modificarea de la punctul 1 lit. b), prin completarea că doar un singur autovehicul poate să beneficieze de reduceri de taxe sau scutire, asta este corect, că așa și-ar înscrie 10-20 de mașini tot pe el. Sigur că asta e bine, e bun scris, dar eliminarea punctului 3 și mai ales a punctului 2 afectează grav și mă aștept ca și inițiatorul să propună votarea, în primul rând, a acestei inițiative în forma pe care a propus-o.

Sigur că e bine și s-o votăm așa, cu amendamentele propuse de comisie, dar mă gândesc că... De dimineață, spuneam aici, că a plecat un proiect de lege, o inițiativă cu gândul că se va respinge și atunci PSD-ul a analizat și a spus „hai să lăsăm Camera Deputaților!”.

Și eu am aceeași propunere. Haideți să dăm un aviz pentru această inițiativă în forma propusă de inițiator și să mai lăsăm Camerei Deputaților să mai taie! Dacă pleacă de aici ciuntită, nu știu ce mai ajunge...

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Mitu. Vă rog să poftiți la microfonul central.

Dacă nu vorbiți în numele comisiei...

În numele comisiei voiam, domnule președinte. Mulțumesc mult de tot.

Voiam doar să fac următoarea precizare. În comisie s-a dezbătut destul de serios această propunere legislativă, iar împreună cu inițiatorul și cu acordul inițiatorului am ajuns la această formă, inclusiv la amendamentele pe care le-am admis.

Ca atare, inițiativa domnului Iovescu e lipsită de conținut și, spre confirmare, inițiatorul o să vă spună că toate lucrurile sunt în regulă așa. Încercăm să rezolvăm astfel o serie de probleme.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Iovescu – microfonul 2 –, vă rog.

Mulțumesc.

Domnule senator Grigoraș, vă rog. Microfonul 2.

Distinși colegi senatori,

Pentru luare-aminte. Îmi amintesc că, în iunie, anul trecut, veneam cu o inițiativă legislativă pentru mărirea alocației pentru copii. Nefiind în preajma unei campanii electorale, mi-a fost respinsă, dar ea a fost înregistrată. Că, în toamna aceluiași an, Guvernul a preluat-o și a trecut.

Vă amintesc de ce am vrut să iau cuvântul. Pentru că punctul de vedere al reprezentantului Guvernului, automat, mi-a sărit în ochi – să spunem, cu ghilimelele de rigoare: „nu sunt alocații bugetare”.

Deci nici... Neplătindu-se pentru acești amărâți de oameni acele impozite, pentru că afectează bugetul statului, nu se aprobă. Deci se respinge. Acesta este punctul de vedere al Guvernului.

Luați aminte, stimați colegi! Veniți cu asemenea inițiative, pentru că Guvernul, la viitoarea campanie electorală, fiți siguri că va veni cu ele și vor fi bani.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Deneș, vă rog. Microfonul 3.

E bine, pentru stenograme și pentru noi, să fim corecți. Am tot respectul pentru colegul care a vorbit. Da, într-adevăr, alocațiile s-au mărit la copiii care... un membru de familie nu depășește 530 de lei... Nu s-au mărit la toți copiii, pentru că s-a considerat că trebuie mărite alocațiile pentru copiii care, într-adevăr, simt acea modificare, acea creștere de alocații.

Deci măsura a fost luată pentru acele familii care, într-adevăr, aveau mare nevoie. Nu că nu au nevoie toți. Aveau cea mai mare nevoie de aceste alocații mărite. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă nu există alte puncte de... Domnule senator Grapă, vă rog. Este inițiator. Vă rog.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

În final, doresc să mulțumesc membrilor Comisiei pentru muncă pentru că au înțeles care este celeritatea cu care acest proiect de lege trebuie să intre în vigoare și aș vrea să vă spun că eu sunt convins că și membrii Guvernului, înainte de a fi slujbași ai statului, sunt și ei oameni.

Și, pentru tânărul reprezentant al ministerului, o chestiune... Strofa a doua, în mod direct, de la această poezie: „Ochii mari să-i casc așa/Și să-i țin cu mâna bine/Sunt un orb în fața ta/Care, uite, vezi prin mine/Ce e rău și ce e bine.”

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Apreciem și calitățile speciale ale dumneavoastră. Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise pentru această propunere legislativă.

Vot mâine, la ora 11.00.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Codul muncii – Legea nr. 53/2003, republicată.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă aduc aminte rugămintea...

N-am spus care!

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă parlamentară având ca obiect de reglementare reformularea dispozițiilor alin. (1) al art. 137 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Susținem deci propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Comisia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut propunerea legislativă. Au fost emise avize favorabile din partea Comisiei pentru drepturile omului și a Comisiei pentru egalitate de șanse.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere și, ca atare, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Declar închise...

Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea capitolului IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Dacă dintre inițiatori...

Domnule Bumbu, sunteți inițiator?

Dacă nu sunt inițiatori, din partea Guvernului României, pentru această propunere, domnul Valentin Iliescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa a rămas fără obiect de reglementare prin adoptarea, la finalul anului trecut, a unei inițiative cu obiect identic, Legea care astăzi are nr. 134 din 15 octombrie 2014. Evident, pentru inițiativa aflată în dezbaterea Senatului – respingerea ei.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul Mitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul 20.

Da, punctul 20 din ordinea de zi.

Comisia pentru muncă, protecție socială și familie a luat în dezbatere propunerea legislativă și, constatând că această propunere legislativă a rămas fără obiect, a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Mulțumesc.

În consecință, propunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

În condițiile situației speciale create prin existența deja a unei reglementări recente, declar dezbaterile închise.

Vot pe propunerea legislativă mâine, ora 11.00.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Este inițiatorul? Sau inițiatorii?

Domnul Bumbu este inițiator.

Bănuiesc că la microfonul 5, în câteva zeci de secunde, veți reuși să faceți o trecere în revistă, în sinteză, a proiectului pe care l-ați propus.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încerc sinteza sintezei, dar totuși trebuie să recunosc că este o inițiativă ușor controversată, dar care pornește de la o situație reală a României și mai controversată, și anume 32,2% din exploatațiile Uniunii Europene se află în România, exploatațiile agricole. Avem 3,86 milioane de exploatații agricole.

Ce legătură au exploatațiile agricole cu legea transporturilor, Legea circulației pe drumurile publice? Vă spun acum.

Exploatațiile și parcelele sunt în număr foarte mare, de foarte multe ori utilajele agricole trebuie să traverseze drumurile publice. Desigur, asta înseamnă încurcarea, oarecum, a circulației.

Noi am venit cu o propunere de modificare a art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu o modificare foarte simplă,

și care considerăm că n-ar încurca foarte mult viața noastră, ci ar ajuta-o pe cea a agricultorilor și a economiei naționale, în același timp, și anume ca mijloacele de transport sau utilajele agricole să poată traversa drumurile publice unde nu au drept de circulație, atunci când sunt însoțite de autovehicule dotate cu semnale speciale de avertizare cu lumină galbenă. Asta, până când cei care administrează aceste drumuri publice vor găsi soluții practice, așa cum există în toată lumea, de sub sau de traversare în alt sistem.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Poziția Guvernului față de această propunere legislativă este prezentată de doamna Irina Alexe, chestor în Ministerul de Interne.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Am avut discuții în cadrul comisiilor de specialitate. Proiectul nu se referă doar la traversare, ci și la deplasarea pe aceste drumuri, și argumentele pe care noi le-am adus vizează faptul că, pe de o parte, la art. 71 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt reglementate acele situații în care... acele obligații pentru autoritățile administrației publice locale să asigure... să-și îndeplinească obligațiile prevăzute de lege, pe de altă parte, la art. 32 alin. (2) lit. c) din același act normativ sunt stabilite în mod explicit și limitativ categoriile de autovehicule autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare cu lumină galbenă.

Noi considerăm că, la acest moment, textul nu poate să fie aplicat și nu-l susținem. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna ministru.

Din partea comisiei, domnul senator Toma. Vă rog, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu membrii Comisiei pentru transport și energie au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia pentru transport și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, microfonul central.

Orice propunere legislativă pe care o facem trebuie să aibă o doză pronunțată de realism. Fiecare dintre noi știe care este adevărata viață, mai ales în zona rurală.

Și, uitați-vă la acest conținut al art. 71: „animalele izolate sau în turmă nu pot să se deplaseze sau să traverseze drumurile naționale...”. Păi ce or să facă ciobanii noștri? Or să meargă 100 de kilometri ca să depășească drumul respectiv?

Noi nu avem, ca în alte țări civilizate, la care ne raportăm, niște pasaje peste drumurile naționale sau peste autostrăzi, care să permită astfel de lucruri. Cum o să facem...?

Adică nu este normal să venim cu o propunere legislativă care se cunoaște încă din start că nu va fi niciodată aplicabilă.

Mulțumesc.

Îl rog pe inițiator să-și spună punctul de vedere și față de observațiile care au fost făcute.

Vă rog. Domnule senator Bumbu...

Probabil sunt eu de vină, nu am înțeles nimic de la ultima intervenție, probabil trebuie să zboare animalele.

Da, mă rog, probabil sunt eu de vină.

Dar, la punctul de vedere al Guvernului, vreau să precizez că măcar așteptam un amendament, să fie precizat că nu circulația, ci traversarea... și era în regulă. Pentru că, dacă contabilizați pierderile și cheltuielile care se înregistrează, categoric și în mod evident nu sunt benefice nici cetățenilor, nici sistemului economic din România.

Îmi pare foarte rău, acești oameni coexistă cu noi și trebuie să le rezolvăm situația. Era forma cea mai simplă și de moment, dacă nu suntem în stare să administrăm niște drumuri așa cum se administrează în altă parte.

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Dacă nu mai există puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise și propun vot mâine, pentru ora 11.00.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Declar dezbaterile generale deschise.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința derulată în 22 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, precum și propunerea legislativă aferentă.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Nu sunt, condiții în care declarăm închise...

Mâine, vot, ora 11.00 și pe această propunere.

Punctul 23, Propunerea legislativă privind transmiterea unui bun aflat în domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dintre inițiatori, sunt prezenți? Nu.

Din partea Guvernului României, domnul...? Dan Popescu, da?

## **Domnul George Aurel Mircea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

George Mircea.

Nu se aude până aici.

George Mircea.

Ce sunteți?

Secretar de stat la MDRAP.

Este inițiatorul?

Nu este inițiatorul.

În aceste condiții, o rog pe aceeași distinsă Irina Alexe, chestor în Ministerul Afacerilor Interne, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Din partea comisiei, domnul președinte Toma.

Mă așteptam să am pe hârtie acest lucru.

Domnule secretar de stat, iertați-mă, nu vă numărați printre cei pe care îi cunosc.

Nu-i problemă.

Promit că de astăzi vă cunosc și promit că și personalul nostru o să lucreze în condiții optime și pentru președinte. Astăzi nu o face.

Vă rog, punctul de vedere față de proiect.

Domnule președinte, Guvernul nu a formulat un punct de vedere. MDRAP-ul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Biroul permanent al Senatului a sesizat, în vederea dezbaterii și elaborării raportului, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, precum și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Dezbaterile au avut loc pe parcursul mai multor ședințe, în prezența majorității senatorilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avizează negativ propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru privatizare, precum și cei ai Comisiei pentru administrație publică au decis să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie votată.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da. Domnul Calcan. Calcan Valentin.

Nu, dar trebuie să am secretarii puțin mai atenți și eu cu vizibilitate mai mare, probabil.

Domnul senator Calcan, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper ca, de data aceasta, să votăm acest punct, pentru că este o inițiativă mai veche a Consiliului Local al Sectorului 2, București. Cred că s-au făcut patru sau cinci ani de când tot încearcă, până la urmă, ca, pe propriul teritoriu, care se află în sectorul 2, să poată să facă un proiect european.

Cred că trec și proiectele europene, trec și banii și noi nu reușim să le mai dăm posibilitatea, până la urmă, acestor oameni să poată să-și rezolve problemele.

Sper din tot sufletul să votăm cu toții.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Motoc. Microfonul central vă e mai aproape, faceți și un pic de mișcare.

## Stimați colegi,

Văd că este vorba despre transferul unei întregi insule, Insula Plumbuita, bine, nu cu o suprafață foarte mare, dar trecerea acestei insule din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în administrarea Consiliului Local al Sectorului 2 al municipiului București.

Văd, de asemenea, că există un lobby extrem de concludent din partea a foarte multor colegi de-ai noștri și presupun că există necesitatea trecerii acestui bun din domeniul Administrației Naționale „Apele Române” la consiliul local.

Am văzut însă această reținere din partea Guvernului și nu am înțeles care este motivația. Însă, din punctul meu de vedere, chiar dacă în cadrul notei justificative care justifică această trecere dintr-un patrimoniu în altul, eu cred că și în conținutul legii trebuie specificată, într-o oarecare măsură, necesitatea trecerii acestei insule dintr-un patrimoniu în altul, pentru că nu apare decât, pur și simplu, trecerea dintr-un patrimoniu al administrației la consiliul local.

Deci eu sunt, pe de o parte, interesat de motivația reținerii reprezentantului Guvernului și, pe de altă parte, dacă nu e necesară și o motivație pe scurt a acestei treceri chiar în conținutul legii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu există.

Nefiind alte puncte de vedere, declarăm dezbaterile închise.

Vot mâine, ora 11.00.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ați solicitat?

Vă rog, dacă există un punct de vedere separat, în afară de ce ați spus, dacă există altceva.

Dacă aveți altceva în plus, vă rog să-i răspundeți domnului senator.

Transmiterea bunului aflat în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în administrarea Consiliului Local al Sectorului 2 al municipiului București contravine regimului juridic al dreptului de administrare și Deciziei Curții Constituționale nr. 1/2014.

Așadar, analizând proiectul prin prisma deciziei Curții Constituționale, rezultă că, pe de o parte, transferul bunului nu presupune și desemnarea administratorului, iar, pe de altă parte, dacă bunul este trecut în proprietatea publică a municipiului București, doar Consiliul General al Municipiului București poate desemna administratorul.

Mulțumesc, domnule ministru. Punctul 24, Propunerea...

Motoc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am trecut la alt proiect...

Să discutați în contradictoriu cu un secretar de stat.

Nu, nu.

Păi asta faceți.

Eu văd că motivația domnului secretar de stat este una extrem de pertinentă și se leagă de o decizie a Curții Constituționale și aici sper că și colegii din cadrul comisiei au evaluat în mod corespunzător efectele pe care o asemenea trecere ar putea-o avea din punct de vedere constituțional. Și eu sper ca lucrurile să nu fie de o gravitate deosebită.

Bănuiesc că există și un aviz al Comisiei juridice, de asta spuneam.

## Mulțumesc tare mult.

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea inițiatorului, domnul Severin? Nu.

Din partea Guvernului României, domnul Alexandru Oprean, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, deoarece considerăm că, prin legea de aprobare – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2013 –, s-au adus, s-au făcut o serie de modificări care răspund în parte și celor din prezenta propunere legislativă.

Nu în ultimul rând, considerăm că Ministerul Culturii trebuie, este și trebuie să rămână autoritatea care reglementează cadrul legislativ în domeniu, instituțiile publice, de cultură, indiferent de subordonare, putând să adopte regulamente specifice, în conformitate cu această viziune-cadru a Ministerului Culturii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Din partea Comisiei pentru cultură, președintele acesteia, domnul senator Georgică Severin.

Este vorba despre un raport comun al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Pornind de la motivația prezentată de Guvern, care a părut pertinentă celor două comisii, în ședințele din 17 și 22 septembrie a.c., cele două comisii au adoptat un raport comun, de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot mâine, ora 11.00.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului României, doamna Alina Cazanacli.

Am spus bine? Să nu vă botez. Nu de alta, dar mielul... Vă rog, aveți cuvântul.

Prezentați poziția Guvernului față de această inițiativă. Vă rog.

## **Doamna Alina Cazanacli** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, menționând că prin introducerea în Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare, a categoriilor de antrenori naționali și sportivi de înaltă performanță s-a creat posibilitatea ca antrenorii și sportivii de performanță să beneficieze de un sprijin financiar semnificativ pe perioada acțiunilor de pregătire și participare în competițiile sportive.

De asemenea, inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, care prevede că: „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată, fără stabilirea sursei de finanțare.”

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, doamna președinte Andronescu. Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, care avea obligația să prezinte un raport în fața dumneavoastră, vă solicită un vot negativ pe această inițiativă legislativă, cu următoarea argumentație: nivelul inițiativei nu este corespunzător unei legi, ci mai degrabă legislației subsidiare, hotărâre de guvern sau chiar ordin de ministru, pentru că propune modificarea conținutului cu a unui contract de muncă, ceea ce pare cu totul și cu totul exagerat pentru o lege.

De asemenea, nici sursele de finanțare nu sunt prevăzute. Și acestea au fost motivele pentru care Comisia pentru învățământ, cu majoritate de voturi, propune un raport negativ.

Aș vrea să menționez, de asemenea, că există un aviz negativ din partea Comisiei pentru muncă și din partea Comisiei pentru administrație publică. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dezbateri generale?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Dumitru Pelican.

Domnule Dumitru Pelican – microfonul 2 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu mi-am ascuns niciodată dorința, afecțiunea pentru sport, pentru cei care iubesc sportul.

N-am să vă spun lucruri necunoscute. O să vă spun doar atât: sportul rămâne cel mai bun ambasador al țării.

Îmi pare rău că și acum, în 2015... întotdeauna avem opreliști la ceea ce înseamnă un pic mai bine pentru sport, pentru sănătate, în ultimul rând.

Surse de finanțare n-au fost niciodată. Sunt de acord și cu doamna ministru când spune: „Domne, nu s-au indicat sursele!”

Dacă există voință politică, stimați colegi, putem găsi soluții, putem amâna această inițiativă legislativă, putem amâna aceste dezbateri.

Haideți, împreună, să ne trezim acum! Moare sportul, moare cultura, cam pa! și identitatea noastră națională.

Eu știu că sunt bani puțini. Pot să înțeleg orice. Poate că nu cea mai bună propunere a deputaților PNL este aceasta pe care noi o dezbatem. Pot să fiu de acord și cu acest lucru, dar, dacă dumneavoastră veți fi de acord cu mine, eu zic că putem găsi căi, mijloace, metode, dezbateri să ajutăm sportul. Chiar putem mai mult.

Nu mai putem să rămânem la această Lege nr. 69/2000, o lege veche, care acum nu se mai încadrează la ceea ce are în prezent societatea noastră.

Voi susține întotdeauna aceste aspecte legate de sport, de cultură, de identitate.

Știm să ne pozăm, dragi prieteni, cu marii campioni, cu marii sportivi, dar, în schimb, când vine vorba despre sport, despre facilități, despre lucruri bune, nu găsim soluții.

E veșnicul clișeu. Parcă pare uzat, parcă pare un pic că ține de domeniul trecutului pledoaria mea pentru sport.

Haideți să găsim soluții, s-o întoarcem la comisie – este doar o propunere – și să găsim soluții!

Trebuie, este un imperativ major! Nu cred că bat câmpii când spun că întreaga clasă politică e responsabilă, că nu gândim nimic pentru sport, pentru tineri, pentru sănătate, pentru imaginea țării.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, domnul senator Grapă și domnul senator Popa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru antevorbitorii mei, cu tot respectul pentru sport, nu putem împovăra la nesfârșit bugetele locale cu lucruri de genul acesta. Și poate nu ar fi rău dacă am gândi, pentru că tot suntem atât de mulți – și zic unii și din presă, și din afară că suntem foarte mulți –, o lege a sponsorizării.

Bani ar exista și sportul ar putea s-o ducă extraordinar de bine dacă am face o lege în așa fel încât cei care sponsorizează să aibă, într-adevăr, avantaje fiscale.

Eu, fiind și în Comisia pentru învățământ, și la noi, în comisie, lucrându-se articol cu articol fiecare lege, nu pot să nu-i dau dreptate doamnei președinte de comisie Andronescu, pentru că, în fond și la urma urmei, am votat acolo.

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Grapă.

Distinșii mei colegi,

Domnule președinte,

Îmi permit s-o informez pe distinsa noastră colegă, probabil secretar de stat în minister, asupra art. 111 din Constituție

Propunerile legislative formulate de senatori și deputați, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoțite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin președintele Senatului, în conformitate cu dispozițiile art. 111 din Constituția României.

Cu alte cuvinte, am spus puțin mai devreme și repet: noi, distinsul Legislativ, nu suntem obligați să găsim surse de finanțare, că atunci am interfera cu activitatea dumneavoastră. Dumneavoastră însă, în baza unor solicitări care implică modificarea a ceea ce am spus mai devreme, trebuie să identificați această sursă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Popa, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Argumentul doamnei senator în legătură cu nivelul la care se legiferează, și anume că nu ar fi de competența noastră, este, spun eu, nefiresc într-o sesiune în care Guvernul a venit cu nenumărate așa-zise legi care nu trebuiau să fie decât hotărâri de guvern, pentru că cine poate mai mult poate și mai puțin.

Aici, într-adevăr, sunt de acord cu varianta de retrimitere și o reanalizare, să luăm ce e bun din această propunere, pentru că ceva trebuie făcut.

Așa, să le expediem și să... pur și simplu să le aruncăm la coșul cu gunoi e o mare, mare greșeală.

Deci susțin retrimiterea la comisie.

Din păcate, susținerea dumneavoastră nu avem cum s-o susținem, pentru că până pe 10 nu mai avem nicio ședință a Senatului. Intră în adoptare tacită.

Domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Am impresia că există un decalaj de informație cu consecințe asupra percepției asupra a ceea ce s-a întâmplat cel puțin în ultimul an și jumătate în domeniu. Și ăsta e motivul pentru care, de la bun început, eu fac o sugestie colegială comisiei de specialitate: s-o invite pe doamna ministru Gabriela Szabo la o discuție în cadrul comisiei pentru a informa direct – și e și treaba, responsabilitatea Guvernului să facă – și chiar și plenul cu privire la lucrurile extrem de pozitive care s-au întâmplat.

Se pare că nu toate lucrurile sunt cunoscute. Eu o spun din experiență proprie.

Vă dau doar câteva exemple, pentru că e bine să fie cunoscute, și prezența doamnei ministru în Senat și în comisia de specialitate sunt convins că va răspunde unor așteptări firești care au fost exprimate în plenul Senatului.

Ar trebui știut, de exemplu, că ministerul condus de doamna ministru Szabo, anul trecut, a făcut deja niște lucruri importante în materia de investiții, de infrastructură. A încheiat un parteneriat cu MDRAP-ul de 103 milioane de euro pentru infrastructura sportivă care începe să funcționeze.

Bugetul ministerului pentru anul acesta a crescut cu 7%, iar veniturile proprii cu 15%. Și am verificat acum aceste cifre.

Ultima chestiune, care pe mine chiar m-a încălzit – sunt și eu un iubitor al sportului: bugetul Comitetului Olimpic Român, pentru prima oară în an preolimpic, a crescut, a crescut de trei ori, e o creștere de trei ori.

Deci sunt lucruri concrete care se fac și eu cred că o prezență a doamnei ministru în comisia de specialitate va ajuta pentru o bună înțelegere a evoluțiilor și trebuie sprijinite.

Mai departe, pe propunerea legislativă, eu personal iau în considerare avizul comisiei și al Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Motoc, vă rog.

## Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă aparține colegilor liberali și nu știu dacă s-a sesizat esența a ceea ce se propune, și anume: nu creșterea alocărilor pentru sport, ci posibilitatea ca o parte din aceste alocări să poată să fie îndreptate către cheltuielile de natură salarială.

Deci, până acum, nu exista această posibilitate ca, din banii primiți – inclusiv de la autoritățile publice locale, pentru desfășurarea unor competiții sportive, unor concursuri și așa mai departe –, să poată să fie plătite cheltuielile de natură salarială pentru antrenori, pentru cei care sunt angrenați în aceste activități, până la limita salariului minim pe economie.

Deci nu e vorba de lucruri care să presupună niște extravaganțe, niște exagerări. Deci nu este vorba în niciun caz de creșterea acestor alocații, de creșterea nivelului fondurilor presupuse pentru astfel de...

Cred că s-a înțeles greșit și eu cred că o asemenea prevedere ar trebui să fie susținută de fiecare dintre dumneavoastră.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Pelican.

Domnule senator Pelican, vă rog. Microfonul 2.

Revin, domnule președinte, și vă mulțumesc pentru îngăduința făcută.

L-am ascultat și pe domnul Titus Corlățean. E frumos ce a spus și este corect. Au crescut, într-adevăr, alocările bugetare pentru sport.

Fac o precizare: înainte aveam sportivi, nu aveam baze. Acum avem baze foarte dotate și mă bucur că Guvernul Ponta – îl felicit pe premier – a alocat și acei bani la Craiova pentru noul stadion. E OK.

Repet: aici nu cred că există interes politic de partid, este interes național. Sportul reprezintă prioritatea națională, interesul național. Dacă voință politică există, nimeni nu mă va convinge că nu putem găsi soluții. Nu sunt acum, la această oră, deținătorul unei soluții fabuloase, dar să negăm că este nevoie de sprijin și de găsirea de soluții pentru sport, iertați-mă, dragi colegi, înseamnă că, într-adevăr, n-am înțeles ce este cu mișcarea sportivă, cu interesul național, cu identitatea și cu reprezentanța României, care este cunoscută în lume, mai ales prin sport! Dacă nici acum spusele nu ne vor trezi la realitate înseamnă că nu vrem decât să votăm doar legi în sprijinul majorității sau al intereselor unui partid.

Aici este interes național. Nu susțin decât interesul național. Sportul este și vă mulțumesc!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Votul mâine, ora 11.00.

Punctul 26, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2014 pentru aprobarea...

Am deschis.

Lăsați-mă să termin de citit.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedura pentru celălalt.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi am trecut la alt punct, l-am și închis.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Da, dar ați trecut fără să vă uitați la mâna mea.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu, nu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu, da. Eu... era posibil să fi citit. Colegii mei însă nu v-au observat.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nu a fost cu mâna ridicată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule Popa, eu zic că sunt suficient de înțelegător cu toată lumea și nu cred că îmi puteți reproșa mie...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Vreau să vă ajut. Vreau să vă ajut.

Vă rog să... Vă rog.

Procedură. Vreau să vă ajut, domnule președinte. A fost făcută o cerere de un lider de grup, de retrimitere.

Dumneavoastră ați vorbit de votul pe inițiativă, or, chestiunea aceasta de retrimitere la comisie se poate vota și astăzi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu hotărăsc eu, așa este. Aici aveți dreptate, dar am spus că nu-i posibil. Adică eu supun la vot, eventual, o asemenea propunere, dar știm că ea... punând-o în practică, automat trece prin adoptare tacită.

Dar, dacă insistați, eu o pun la vot, nu avem nicio problemă. Care lider al grupului parlamentar și-o însușește?

Domnul...

Supun aprobării dumneavoastră...

Deci domnul Pelican, da?

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere a proiectului anterior la comisia de specialitate.

Ce votăm?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Retrimiterea la comisie.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Nu rezolvăm nimic.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu știu, dar...

20 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, nicio abținere. Propunerea a fost respinsă.

Declar închise dezbaterile și trecem la votul de la...

## **Domnul Dumitru Pelican**

**:**

Dar nu avem cvorum.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

... la votul... proiectul de la punctul 26.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2014...

Poftiți? Și ce propuneți?

Sunteți lider de grup. Asumați-vă. Îmi pare rău.

## **Domnul Dumitru Pelican**

**:**

Eu doar am semnalat că nu avem cvorum.

Propuneți să facem prezența, da? Păi, de la sine, nu puteți constata fără să faceți o propunere. Eu nu am nimic împotrivă.

Tudor Barbu, pe procedură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu... Ori nu ați fost dumneavoastră atent, ori nu am fost eu suficient de clar. Eu am spus așa: nu este posibilă retrimiterea pentru că, până pe 10, care este marțea viitoare, nu mai avem nicio ședință de plen. Asta am spus. Nu am spus altceva.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Dar asta nu hotărâți dumneavoastră, domnule președinte.

Microfonul 2. Pe procedură, vă rog. Dar să fie procedură, domnule...

Da, absolut. Nu vream decât o singură frază. Atunci când un lider de grup contestă existența cvorumului, acesta se verifică. Este simplu.

Da, fără problemă.

Deci punctul 26 și verificăm și cvorumul. Vă... e în regulă?

Mulțumesc.

Punctul 26, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2014 pentru aprobarea unor măsuri privind operarea unei aeronave aflate în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne.

Din partea Guvernului României, doamna chestor Irina Alexe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu am verificat încă.

Supun la vot imediat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Aviație, deține o aeronavă primită prin sponsorizare. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2014, s-a reglementat ca pe perioada pregătirii personalului aeronautic necesar deservirii acestei aeronave, operatorul aerian al acesteia să fie Școala Superioară de Aviație Civilă din subordinea Ministerului Transporturilor, iar operatorul medical să fie Spitalul Clinic de Urgență București, prin UPU–SMURD.

De asemenea, au fost reglementate acele mecanisme care să permită finanțarea cheltuielilor cu pregătirea personalului aeronautic și a celor aferente misiunilor de asistență medicală publică de urgență, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor – anumite tipuri de cheltuieli –, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Precizez faptul că, la finalizarea perioadei de pregătire a personalului aeronautic, aeronava va opera și va funcționa în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2003, iar operatorul aerian va fi din nou Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General de Aviație, operatorul medical fiind cel desemnat în condițiile acestei ordonanțe de urgență.

Vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, președintele acesteia, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 25 noiembrie și 26 noiembrie 2014, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Mi s-a cerut de către... ca incidentă, de către unul din colegi existența cvorumului.

Vă rog să-mi permiteți să verific dacă există, să verificăm împreună dacă există cvorum, ca să putem...

Nu se aude ce spuneți.

Îi invităm, până la prezență – oricum o să facem o prezență –, pe toți colegii care sunt pe hol sau în birouri să poftească în sală. Vă rog. Și îl rog pe domnul secretar să facă prezența.

Înainte de a face prezența, să verificăm cvorumul de sală, de ședință.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Să vină toți colegii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să poftiți în sală. Jumătate erau pe hol, într-adevăr. ( _Discuții la prezidiu.)_

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Dumitrescu.

## Procedură, da?

Domnul senator Dumitrescu – microfonul 3 – pe procedură.

Insist la colegii care sunt în birouri, sau sunt la comisii, sau sunt în alte activități.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Am luat împreună o decizie cu privire la prelungirea programului de lucru în timpul săptămânii și reașezarea dezbaterilor în ideea de a lucra mai mult. Da? A fost un exercițiu care a fost făcut și de colegii din opoziție, foarte mult timp, și noi, din majoritate, l-am și propus, l-am și adoptat.

În aceste condiții, noi ne desfășurăm activitatea în plen pentru dezbaterea proiectelor legislative. Condiția de cvorum este condiție pentru vot.

Acum, sigur că este o inadvertență în regulament. Dacă vom dori să funcționăm în această formulă, care este și serioasă și este și foarte bună pentru Senat, va trebui să revizuim această prevedere cu privire la cvorum. Pentru că vreau să vă atrag atenția că, în orice moment... Eu zic ce se întâmplă în toate parlamentele din lume. Să nu credeți că dezbaterile se desfășoară cu sălile arhipline, cu semiciclurile arhipline. Și, atunci, trebuie să vedem ce dorim, de fapt, noi. Dorim să avem dezbateri, să ne desfășurăm activitatea și să fie prezenți majoritatea celor care sunt practic interesați pe... Astea sunt cele două filozofii ale sistemului, de aia, noi nu avem acum sesiune de vot, ci mâine vom vota toate legile.

Vreau să vă aduc aminte că în Regulamentul Camerei Deputaților, care funcționează după acest principiu al votului pe sesiune de vot, adică ca și în Parlamentul European, și ca în multe parlamente, se supun la vot toate proiectele de lege dezbătute în săptămâna respectivă, se lucrează fără cvorum, da? Pentru că vă aduc la cunoștință că va fi foarte ușor și pentru cei din majoritate, și pentru oricine din opoziție, și pentru un grup care nu are semnificație foarte importantă ca număr în economia cvorumului să blocheze lucrările Senatului. Ridică mâna, vreau cvorum, ne numărăm, vedem și plecăm acasă.

Adică vă rog să fim foarte raționali, și părerea mea este că nu știu cine a făcut, că nu am fost atent, cine a făcut această solicitare de cvorum, în virtutea unei... așa... Ar fi corect s-o retragă, să vedem cum funcționează până vom așeza regulamentul foarte bine, în așa fel încât să ne desfășurăm activitatea. Pe urmă o să mergem la sesiunea de vot cu trei legi. Și atunci ce am făcut? O să râdă toată presa. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Eu am luat act de poziția dumneavoastră, care este, evident, constructivă și în favoarea continuării activității, însă sunt împuternicit, sunt solicitat de către liderul unui grup, este regulamentar...

## **De la prezidiu:**

Dorin Dobra. Tot pe procedură.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Popa, pe procedură.

Vă rog, pe procedură, domnul senator Popa. Microfonul 2.

Domnule președinte, vă rog să luați act că această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 72 este dată pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66, și noi avem Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66 la poziția 30.

Să nu fim, cum să zic eu, caraghioși, să aprobăm înainte de a fi aprobată ordonanța, sau discutată măcar, ordonanța propriu-zisă, adică Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 66...

Propunere, domnule senator.

Inversarea celor două poziții. Întâi discutăm Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66 și după aceea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și după aceea punctul 27.

Eu trebuie să consult plenul dacă e de acord.

Din acest punct de vedere, v-aș ruga, stimați colegi, să fiți de acord cu modificarea ordinii proiectelor pe care le aveam înscrise. Punctul 27 se mută la... 66 și...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

La punctul 30.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Tot pe procedură? Păi haideți să verificăm procedura și să verificăm cvorumul și să intrăm...

Domnul senator...

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Pelican:**

Propunerea cu cvorumul o retrag.

## Mulțumesc.

În aceste condiții, continuăm dezbaterile. Punctul 26 a fost dezbătut. Punctul douăzeci și...

Punctul 27.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La mine apare punctul 28. Nu înțeleg de ce. Nu am 27. Nu văd eu?

Punctul 27, într-adevăr, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi.

La punctul 30. Și punctul 30 la punctul 27. Există obiecțiuni?

Nu există.

În aceste condiții, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015...

Punctul 30.

Din partea Guvernului României, pentru susținerea acestuia, deschizând deja dezbaterile generale, domnul Cătălin Olteanu, da?

Este?

Punctul 30 sau punctul 36?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi v-am întrebat și ați spus punctul 30, măi fraților!

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Punctul 30. Da. Uitați, la punctul 30 este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2014.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mi-ai pus alte hârtii în față.

Uite, la mine, aici, e punctul 30.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Acela e punctul 29 pe care l-ai citit. Următorul e punctul 30.

Nu scrie aici punctul 30?

Iertați-mă, mă înțeleg un pic mai greu cu personalul tehnic.

E perfect, însă eu am două puncte cu nr. 30.

Punctul 30.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi nu, am două puncte cu nr. 30, de asta. Punctul 30, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Asta e. Asta e.

Din partea Guvernului României, domnul Cătălin Olteanu, da?

Vă rog. Microfonul 9.

**Domnul Cosmin Cătălin Olteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, ca program guvernamental, care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unui autoturism nou prin contractarea de credite garantate de stat în scopul stimulării cumpărării autoturismelor mai puțin poluante.

Programul este destinat în principal tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, dar și celorlalte categorii de vârstă, pentru achiziționarea primei mașini noi. Prin garantarea de către stat a creditului acordat pentru achiziționarea unui autoturism nou, apreciem că se creează condițiile inițierii unui produs bancar competitiv, cu consecințe pozitive directe asupra creșterii vânzării de autoturisme noi și a segmentelor orizontale conexe.

Proiectul de act normativ va încuraja achiziția de autovehicule situate în palierele joase de preț sau mașinile puțin poluante cu litraj mic și consum redus de combustibil. Creșterea anuală a vânzărilor ar putea ajunge până la un miliard de lei, ceea ce are capacitatea de a conduce la o creștere economică de 0,1%, cumulând efectele lanțului de producție, import și distribuție, inclusiv serviciile conexe din sectorul auto.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Din partea comisiei, domnule senator Pașca, vă rog.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, în unanimitate, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Menționez că Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru transporturi a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Popa. Microfonul 2.

Foarte scurt. Sigur că este o intenție bună, este un lucru bun să ne gândim ca tinerii să-și cumpere mașini noi, și nu rable. Rablele trebuie să meargă în altă parte. Dar în viața reală vedem altceva.

Eu constat că marii câștigători în această formulă, în acest program, sunt cei care creditează: băncile. Din păcate. Iar, pe de altă parte, reglementările privind asigurările tinerilor, ca să-și asigure aceste mașini, sunt atât de împovărătoare, încât am foarte mare teamă că programul acesta e început cu stângul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu există.

Declar dezbaterile generale închise. Vot mâine, ora 11.00. Punctul 28.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**